8 minute read

B. ÎNVĂŢĂMÂNTUL DIN COSTEŞTI DE LA 1948 PÂNĂ AZI

Programul comunştilor a cuprins şi sarcini pentru perfecţionarea învăţământului de toate gradele. Legea privind reforma învăţământului din 1948 şi măsurile luate ulterior au contribuit la creşterea condiţiilor pentru ca toţi copii de vârstă şcolară, fără deosebire de sex şi naţionalitate, să poată frecventa cursurile. Începând cu anul şcolar 1948-1949, se va trece la învăţământul de 7 clase şi în şcolile din Costeşti, care vor fi grupate astfel: clasele I-IV, primare şi clasele V-VIII, elementare, corespunzătoare vechiului gimnaziu care, începând cu acest an se mutase de la Bistriţa la şcoala din centru. Cu această ocazie, se vor transfera la Costeşti majoritatea cadrelor care predaseră la Bistriţa. După eforturi care au durat circa 10 ani, în condiţiile grele din timpul celui de-al doilea Război Mondial, cât şi din perioada de refacere a ţării care a urmat după aceasta, în toamna anului 1948 s-a dat în folosinţă localul şcolii din Pietreni, cu două săli de clasă, cancelarie şi antreu. (Fig. 62)

Fig. 62: Şcoala Pietreni (faţada) – 1948.

Advertisement

Vechiul local de şcoală, cu o singură sală de clasă, a fost demolat. Întregul corp didactic din comună era deja convins de importanţa şcolii. Astfel, în toamna anului 1951, Catrina Petre, director şi învăţător la şcoala din Pietreni, se adresa printr-un apel (afişat vizibil) părinţilor, arătându-le importanţa şcolii în opera de luminare a poporului: ”... să pornim cu nădejde la luminarea vieţii, pentru ca să rupem bezna neştiinţei de carte, să creştem oameni luminaţi, pentru a se descurca în viaţă, pentru a putea pătrunde în Cetatea Ştiinţei, cetatea viitorului fericit.” În perioada următoare, obligativitatea învăţământului a dus la creşterea numărului de elevi şi în Costeşti, ca urmare a acestui fapt, s-a ivit necesitatea construirii unui nou local de şcoală în Costeşti. La construcţia acestora au contribuit toţi cetăţenii comunei, vârstnicii şi tinerii, iar după o muncă intensă, care a durat 4 ani, lucrarea s-a terminat la 20 iunie 1960 (Fig. 63).

Fig. 63: Şcoala nouă din Costeşti (1960)

Necesitatea unui învăţământ modern care să se desfăşoare conform cerinţelor vremurilor noi i-a determinat pe săteni şi corpul didactic din Pietreni să pornească la extinderea şcolii de aici. Numai în vara anului 1961, s-au ridicat aici un număr de patru săli de clasă, antreu şi cancelarie, ataşate la vechea clădire, una dintre aceste săli fi ind folosită şi în prezent ca sală de cămin cultural, satisfăcând nevoile de culturalizare a cetăţenilor din satul Pietreni. Chiar din toamna anului 1961, elevii din Pietreni au putut învăţa în noua clădire. Lucrarea amintită s-a realizat în timpul record (patru luni), cu suma de 50.000 lei, bani proveniţi din contribuţia cetăţenilor, la care s-au mai adăugat numeroasele ore de muncă patriotică efectuate de cetăţenii satului Pietreni. La 1 septembrie 1961, şcoala din Pietreni s-a transformat în şcoală de 7 ani, aici învăţând şi elevi care, până la această dată, au frecventat cursurile şcolii din Costeşti. La sfârşitul anului 1962-1963, şcoala din Pietreni a scos prima promoţie de absolvenţi de 7 clase, în număr de 27 elevi. În anul următor, 1962, s-a ridicat un nou local de şcoală şi în satul Bistriţa, cu două săli de clasă şi antreu. Prin darea în folosinţă a acestei şcoli, rod al eforturilor depuse de săteni, s-a creeat posibilitatea ca, şi în acest sat, învăţământul să se desfăşoare în condiţii mai bune. (Fig. 64.)

Fig. 64: Şcoala primară din Bistriţa

După terminarea celor trei construcţii şcolare, învăţământul va cunoaşte o dezvoltare fără precedent. Va continua o perioadă de dotare a şcolilor amintite cu mobilier nou şi material didactic corespunzător cerinţelor unui învăţământ modern. La cele două şcoli generale au fost repartizate cadre tinere, însufl eţite de dragoste de muncă. În anii şcolari 1969-1970 şi 1970-1971, la Costeşti funcţionează cursurile claselor a IX-a şi a X-a, cu elevi proveniţi de la şcolile generale din Costeşti, Pietreni, Tomşani şi Bodeşti. În vara anului 1971 au ieşit primii absolvenţi ai şcolii de 10 ani Costeşti. Încă din anul 1959, în comuna Costeşti funcţioneazăŞcoala Profesională Specială Nr. 20 Bistriţa, însumând în prezent (1977) un număr de 70 cadre didactice şi circa 670 elevi. Pentru buna desfăşurare a învăţământului profesional special, în anul 1975 s-a

dat în folosinţă în satul Bistriţa, un nou local de şcoală, cu 36 săli de clasă (Fig. 65.), o cantină şi o sală de gimnastică.

Fig. 65: Localul Şcolii Profesionale Bistriţa (1975) În anii de existenţă, această şcoală a creeat un viitor elevilor săi, califi caţi în diferite meserii. Ea este o şcoală model printre şcolile subordonate Ministerului Muncii. Absolvenţii săi muncesc pe toate meleagurile patriei, în meseriile: zugravi, tâmplari, teracotişti, tinichigii, tapiţeri, croitori ş.a.. În 1973 s-au construit atelierele de la Costeşti, cu trei săli: lăcătuşerie, croitorie şi tâmplărie. Utilat cu materialele necesare desfăşurării activităţii pe profi le, atelierul şcolar de la Costeşti asigură celor şapte grupe de elevi de la şcolile Costeşti şi Pietreni o instruire corespunzătoare, contribuind la educarea prin muncă şi pentru muncă a elevilor. Şi la Pietreni, prin sporirea numărului de elevi şi creşterea cerinţelor unui învăţământ modern care să corespundă etapei actuale s-a simţit nevoia extinderii spaţiului de învăţământ. Locuitorii satului au reuşit ca, prin eforturi susţinute, într-o perioadă scurtă, din mai 1972 şi până în septembrie 1973, să construiască un nou local de activitate instructivă şi practică, cu 4 săli de clasă. (Fig. 66)

Fig. 66: Noul local al Şcolii Pietreni (1973)

La Şcoala Generală Costeşti, între anii 1972-1973 s-a desfăşurat o intensă activitate de amenajare a laboratoarelor de fi zică şi biologie. Observăm din cele menţionate mai sus că, în toate cele trei sate ale comunei s-a desfăşurat o activitate susţinută de extindere a localurilor de şcoală, în vederea creării de condiţii optime pentru buna desfăşurare a procesului instructiv-educativ. Prin construcţia noului local de şcoală de la Bistriţa (1975), s-a mărit spaţiul pentru încă 300 locuri, în total, pentru 705 elevi. Se vor construi încă şapte ateliere, o sală de recuperare medicală, bloc alimentar cu toate anexele, pentru 350 locuri (doua serii), în total pentru 700 elevi. La sfârşitul anului 1973, şcolile generale din Costeşti (Costeşti, Pietreni, Bistriţa – de 4 ani) dispun de 4 aparate radio, 6 picupuri, 6 televizoare, 1 aparat de proiecţie, 5 diascol-uri ş.a.. În octombrie 1973, când s-au aniversat 325 de ani de la înfi inţarea primei şcoli ce a funcţionat în Costeşti, pe lângă Mănăstirea Bistriţa, şcoala de la Costeşti dispunea de laborator de biologie, de fi zică, de chimie, cabinet de ştiinţe sociale, o bază

sportivă bituminizată, ateliere şcolare, o bibliotecă cu un fond de aproape 20.000 volume, toate deservind pe cei 500 de elevi din Costeşti. De mai multe decenii, şcoala de la Costeşti dispune de un lot şcolar apreciabil, afl at în vecinătate, care, mai ales astăzi, constituie un model în privinţa modului în care elevii îşi desfăşoară activitatea practică. Fiind văzut de diferite personalităţi, lotul a fost apreciat favorabil. Astfel, în 1970, o delegaţie din Anglia, vizitând şcoala Costeşti, consemna următoarele: ”... am fost foarte interesaţi şi impresionaţi de grădină. Aceasta nu se întâmplă pe scară largă în Anglia. Faptul ca banii sunt folosiţi pentru a îmbunătăţi şi reutila şcoala este o idee excelentă.” Tot despre acest lot şcolar, vizitând şcoala Costeşti la 27 septembrie 1970, Virgil Radulian, preşedintele Consiliului Naţional al Organizaţiei Pionierilor spunea: ”Organizarea muncii din şcoala dumneavoastră poate constitui un exemplu, organele judeţene având mândria de a îndruma şi conduce un asemenea colectiv de cadre şi elevi”.

Învăţământul preşcolar a cunoscut şi el o dezvoltare deosebită în comuna Costeşti. Cele trei grădiniţe care funcţionează în această comună au luat fi inţă după cum urmează: grădiniţa din satul Costeşti în 1952, cea din Pietreni în 1969 şi cea din Bistriţa în 1970. Sub îndrumarea unor cadre bine pregătite, elevii şcolilor generale din Costeşti desfăşoară o intensă activitate extraşcolară în cadrul numeroaselor cercuri. Cea mai rodnică activitate a desfăşurat-o cercul de carpete olteneşti la expoziţia organizată în Bucureşti, la Sala Dalles. (Fig. 67)

Fig. 67: Elevele Şcolii Generale Costeşti lucrând la gherghef covoraşe olteneşti în cadrul expoziţiei organizate la Sala Dalles din Bucureşti (1968). Apreciind activitatea desfăşurată în cadrul expoziţiei din Sala Dalles de către pionieri, conferenţiarul Ghorghe Focşa, directorul Muzeului Satului din Bucureşti, amintea şi despre elevele din Costeşti: ”Cadrul expoziţiei a fost întregit şi completat sugestiv prin prezenţa micului olar Popa Ion din Horezu, care duce mai departe arta olăritului cu pregnante calităţi estetice decorative, strălucit ilustrate de operele părinţilor şi bunicilor săi şi prin prezenţa celor trei eleve din Costeşti-Vâlcea care, cu gingăşie şi răbdare adaugă fi r cu fi r în fl ori şi imagini cu păsări colorate, care dau farmec şi veselie exuberantă covoraşelor olteneşti”.482 Şi cine nu cunoaşte faima scoarţelor şi covorului oltenesc, care renasc în mâinile pasionatelor eleve de la aceastăşcoală, care au deprins meşteşugul migălos al ţesutului? Acestea îmbină culori felurite, dovedind sensibilitatea şi receptivitatea strămoşilor noştri în faţa frumuseţilor naturii.

În 1969, aspecte de la activitatea cercului de carpete au fost fi lmate pentru fi lmul ”Cravatele Roşii”. Elevii din Costeşti au avut o apariţie şi în emisiunea televizată ”Mica Rapsodie Vâlceană”. Pentru activitatea depusă în cadrul cercului de carpete olteneşti, învăţătoarea Crăcană Ileana a primit, în anul 1970, ”Diploma de Onoare” acordată de Consiliul Naţional al Organizaţiei Pionierilor. În anul 1971, la expoziţia internaţională ”Copiii lumii”, organizată la Avignon, în Franţa, elevele Culici Ioana şi Ungureanu Ioana au primit premuil I la cusături naţionale. Elevele Istocescu Marinela şi Voineag Simona se numără printre cei care au vizitat Franţa şi Uniunea Sovietică, ducând cu ele frumuseţea portului şi a cântecului popular românesc. În cadrul şcolilor generale din Costeşti şi Pietreni, elevii îşi desfăşoară activitatea şi în cadrul cercului de literatură şi folclor, unde transmit cântele vechi, legende, ghicitori, pe care le culeg de la bătrânii satului. O activitate deosebită, desfăşurată de către elevii din Pietreni, care merită să fi e menţionată, este aceea a întâlnirilor cu numeroşi oameni ai muncii. Pentru cunoaşterea frumuseţilor patriei noastre şi a monumentelor istorice şi de artă, au fost organizate numeroase excursii: la hidrocentrala Vidraru de pe Argeş (1966), Peştera Muierii (1967), Sibiu (1968), Doftana şi Braşov (1970), nordul Moldovei şi Transilvania.

Fig. 68: Lecţie în laboratorul de fi zică şi chimie la Şcoala Generală Costeşti.

Fig. 69: Formaţia de dansuri a Şcolii Generale Costeşti.