6. RĂSCOALA DIN 1907

Peneş Curcanul (Constantin Turcanu), a cerut în scris să fi e încorporat ca voluntar în Regimentul 2 Vâlcea, pentru a participa la războiul de întregire naţională şi a rămas mâhnit când nu i s-a îndeplinit dorinţa. Sătenii din comuna Costeşti, la fel ca şi alţii din satele judeţului Vâlcea, au contribuit la ajutorarea materială a războiului cu alimente, îmbrăcăminte, bani ş.a. Mulţi vor fi participat cu carele lor la transportarea diferitelor materiale necesare războiului, pe drumurile pe care ei deja le cunoşteau, de pe vremea când se deplasau cu produsele pentru vânzare în satele din regiunile de câmpie. Astfel, la 28 mai 1877, prefectul judeţului Vâlcea, Simulescu, informa Ministerul de Interne, printr-o telegramă, că din acest judeţ a trimis la Slatina 160 de care, pentru transportarea la Turnu Măgurele a lemnăriei „trebuincioase la construirea podului de peste Dunăre, de către armata imperială rusă‟ şi peste acestea „300 care cu doi boi şi alte 300 perechi de boi cu tânjală, făcând reparaţie de Comitetul permanent, am depus a fi gata la cerere‟ . 358 Lemnul din pădurile vâlcene, sub formă de scânduri sau grinzi era dus pentru nevoile armatei, cu carele la Piatra Olt, iar de acolo cu trenul la Craiova.359 În concluzie, putem spune despre comuna Costeşti, că a contribuit la acest important act istoric al poporului nostru, atât prin prezenţa fi ilor ei pe câmpurile de bătălie, cât şi prin ajutorul material acordat de către cei rămaşi acasă, după posibilităţile lor.

Răscoala ţăranilor din 1907 nu a atins comuna. Sătenii din Costeşti n-au avut boier asupra căruia să-şi descarce ura, totuşi ei s-au solidarizat cu ţăranii din Măldăreşti, nemulţumiţi de proprietarii de acolo. În acel an mulţi ţărani din Costeşti erau nemulţumiţi de modul în care a fost făcută impunerea la dări, în sensul că nu a fost o echitate, unii cetăţeni din comună care aveau mai mult pământ, plăteau puţin sau chiar deloc. Astfel, poate fi relatat cazul lui Cosmescu Grigore, veteranul de la anul 1877, care şi-a exprimat în public nemulţumirea faţă de nedreptăţi, el spunând că „să plătească dări şi cei care au ogrăzi multe‟. Pentru aceasta a fost acuzat de „instigaţie‟ în rândul sătenilor, prins şi dus la plasă la Horezu, „aici fi ind bătut crunt, încât abia a mai venit acasă. Toată vara s-a târât, n-a mai putut să muncească nimic, i-au rupt oasele‟ (informaţie de la Istocescu Gh. Gheorghe, Costeşti). Despre participarea lui Cosmescu Grigore din Costeşti la acţiunile sângerosului an 1907 aflăm şi din documentele publicate în studiul „Răscoala ţărănească din 1907 în judeţul Vâlcea‟, apărut în anul 1974. Din documentul 143 aflăm următoarele: la 20 martie 1907, Inspectoratul comunal al plăşii Horezu informează Prefectura judeţului

358 Adăniloaie N., Pagini din lupta poporului român pentru independenţa naţională, 1877-1878, Editura Politică,

Bucureşti, 1967, doc. 28, p. 135 359 Colectiv, Documente privind istoria României. Războiul pentru independenţă, Vol. III, Editura Academiei R.P.R.,

Bucureşti, 1954, p. 19

Vâlcea despre agitaţiile din comuna Slătioara şi măsurile luate. Se arată că „e linişte în toată plasa. Secretarii comunelor Costeşti, Vaideeni şi Stroieşti Pojogi nu au răspuns astă noapte la telefon‟ la niciuna din chemările ce le-au făcut. (I. St. Pleşoianu), inspector comunal.360

Documentul 195 – 31 martie 1907 – Adresa prin care Inspectoratul comunal al plăşii Horezu trimite Prefecturii judeţului Vâlcea actele adresate lui Grigore Cosmescu din Comuna Costeşti, care a instigat la răscoală: “Inspectoratul plăşii Horezu 1907 martie 31 Nr. 271 Domnule Prefect, Am respectul de a vă înainta alăturat un proces verbal şi 3 declaraţii din care se constată că individual Grigore Cosmescu din Costeşti a cercat a agita locuitorii comunei Costeşti. Totodată se înaintează şi individual Grigore Cosmescu, rugându-vă să dispuneţi cele de cuviinţă. Primiţi vă rog, domnule Prefect, asigirarea respectului ce vă port. Inspector comunal D-sale Domnului Prefect al judeţului Vâlcea.”361

Documentul 198 – 31 martie 1907 – Adresa Inspectoratului comunal al plăşii prin care informează Prefectura judeţului Vâlcea că a trimis 11 arestaţi participanţi la distrugerea proprietăţii Sordoni din comuna Sătioara Pojogi. Printre cei 11 arestaţi aflăm şi pe Cosmescu Grigore din Costeşti: “Nr. 3318/1907 aprilie 2 Procuror Tribunalul Loco, Am onoarea a înainta Dv. pe lângă acesta un process verbal adresat de Dl. Inspector comunal al plăşii Horezu şi pe indivizi: Zamfi r Ion Andrei din comuna Pojogi….. Ion N. Preoteasa şi Grigore Cosmescu din comuna Costeşti, care a devastat proprietatea d-lui C. Sordoni din comuna Stroieşti Pojogi şi…”.362 Adresa a fost trimisă de către Prefectura judeţului Vâlcea către Tribunalui din Rm. Vâlcea.

360 Tamaş C. şi alţii, Răscoala ţărănească din 1907 în judeţul Vâlcea, Societatea „Prietenii Muzeului Nicolae Bălcescu,

Bălceşti pe Topolog, 1974, p. 176 361 Tamaş C. şi alţii, Răscoala ţărănească din 1907 în judeţul Vâlcea, Societatea „Prietenii Muzeului Nicolae Bălcescu,

Bălceşti pe Topolog, 1974, p. 228 362 Tamaş C. şi alţii, Răscoala ţărănească din 1907 în judeţul Vâlcea, Societatea „Prietenii Muzeului Nicolae Bălcescu,

Bălceşti pe Topolog, 1974, doc. 198, p. 230