ÎNAINTE DE ANUL 1848

Participarea unui număr însemnat de locuitori din judeţul Vâlcea la războiul din 1828-1829 constituie o manifestare a maselor populare în lupta pentru independenţă, realizată cu imense sacrifi cii. Din catastihul amintit aflăm date importante despre unul dintre fi ii satului Costeşti care a participat la acest război. Redăm mai jos extras din respectivul Catastih: „1833 ian. 25 Rm. Vâlcea – Ocârmuirea jud. Vâlcea întocmeşte situaţia pandurilor morţi şi răniţi în război (1828-1829), judeţul Vâlcea. Catastih de cercetare ce s-au făcut pandurilor foşti în campania trecută după porunca cinstitei Visterii cu no. 3911.336

No. Numele şi porecla lor Satul de unde sunt Cercetarea ce s-a făcut

1. Ilie Mecu Costeşti L-au împuşcat la Calafat şi ducându-l la spital au murit. După încredinţarea satului. Şi i-a rămas nevasta lui Maria care are trei fete şi doi feciori nevârstnici, nu este de nimic, dara altă răsplătire nu i s-a făcut. (În total sunt trecuţi pe tabel 22 panduri) Ocârmuirea judeţului Vâlcea”

Legat de lupta pentru unitatea naţională a românilor, în perioada anterioară revoluţiei de la 1848, amintim răspândirea Gazetei de Transilvania în Costeşti-Vâlcea, la această publicaţie fi ind abonat egumenul Bistriţeanu de la mănăstirea Bistriţa. „Gazeta de Transilvania”, ziar din Braşov, a apărut în anul 1838 sub conducerea profesorului George Bariţiu, unul dintre fruntaşii revoluţionari transilvăneni de la 1848. Înfruntând foarte mari greutăţi, gazeta a luptat în coloanele ei pentru drepturile culturale şi politice ale poporului român şi a luat poziţie hotărâtă şi în chestiunea limbii. Chair George Bariţiu, în suplimentul gazetei, „foaia pentru minte, inimă şi literatură”, arată că între românii din Transilvania şi cei din Moldova şi Ţara Românească este un contact „naţional strâns” care chezăşuieşte existenţa naţiunii române.337 Conştiinţa unităţii naţionale se regăseşte şi în scrierile lui Vasile Alecsandri, Gricore Alexandrescu, Costache Negruzzi, Cezar Bolliac, Nicolae Bălcescu, Mihail Kogălniceanu şi a altor oameni de seamă, apărute în paginile Gazetei şi suplimentelor ei. Bariţiu avea în acelaşii timp strânse legături personale cu intelectuali ca: Eftimie Murgu, August Treboniu Laurian, Florian Aron, Nicolae Bălăceanu care îşi desfăşurau activitatea în Moldova şi

336 Ion Constantin Vasile, Panduri vâlceni, în File vâlcene, Societatea Prietenii Muzeului Bălcescu, Bălceşti pe Topolog, 1972, p. 122 337 Istoria României, Vol. III, p. 122

Ţara Românească. În acest timp, în concepţia intelectualităţii române se conturează deci tot mai puternic, alături de conştiinţa naţională, ideea unităţii naţionale.338 Publicaţia „Gazetei de Transilvania‟ şi-a creat legături cu românii din Ţara Românească şi Moldova, din rândul cărora şi-a găsit sprijinitori şi sub raport material, a susţinut energic ideea unităţii româneşti, încurajând cercurile progresiste din Principate, criticând boierimea şi arătând simpatie şi înţelegere pentru soarta ţărănimii.339 Din corespondenţa lui August Treboniu Laurian şi Gheorghe Bariţiu aflăm printre cei abonaţi la „Gazeta de Transilvania‟ şi pe egumenul Bistriţeanu al mânăstirii BistriţaVâlcea. Acest lucru reiese din documentele nr. 44, 46 şi 48.

Doc. nr. 44, Bucureşti, 1/13 februarie 1846, A.T. Laurian către Gheorghe Bariţiu: confi rmă primirea scrisorii. Trimite lista abonaţilor prin intermediul său la „Gazeta de Transilvania‟. Printre abonaţi fi gurează şi Arh. Gavril Bistriţeanu. „… ascultă, abonaţii sunt aceştia la gazetă: 1. Ştefan Golescu 2. Maioru Voinescu 3. Arhim. Eufrosin Potecă 4. Arh. Gavril Bistriţeanu…‟ (în total 20 abonaţi)340

Doc. nr. 46, Bucureşti, martie 29 / 10 aprilie, 1846, A.T. Laurian către Gheorghe Bariţiu… printre altele aminteşte şi despre „situaţia abonamentelor la foile lui Bariţiu‟ . „… La mine ai dumneata să-ţi răspunz pentru 21 ecsemplare de gazetă. Părintele Bistriţeanu e abonat la mine şi eu am să răspunz şi pentru dânsul…‟341

Doc. nr. 48, Bucureşti, 21 iunie / 3 iulie, 1846, A.T. Laurian către Gheorghe Bariţiu: comunică lista abonamentelor făcute prin intermediul său. „Bucureşti, 21 iunie 1846. Domnule Bariţ! Apropiindu-se al doilea semestru de abonament la Gazetă, mă grăbesc a vă scrie, ca lucrurile fără nicio zăbavă să poată merge pe drumul cel cuvenit. Aşadar, aceştia sunt abonaţii care continuă şi pe al doilea semestru: 1. Postelnicu Ştefan Golescu 2. Arh. Gavril Bistriţeanu 3. Prof. A.T. Laurian 4. D. Nicolae Bălcescu 5. Procuror Cezar Bolliac

338 Istoria României, Vol. III, p. 1028 339 Istoria României, Vol. III, p. 1072 340 Cornelia Bodea, Lupta românilor pentru unitate naţională, 1834, 1849, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1967, Documentul 44, p. 79 341 Cornelia Bodea, Lupta românilor pentru unitate naţională, 1834, 1849, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1967, Documentul 46, p. 282