11. BISERICA SĂCĂTURI

şindriluită din nou, dar înăuntru nu mai era nimic. A fost restaurată recent, lucrările fi ind fi nalizate în 2010 şi redată serviciului religios şi reprezentând un obiectiv de atracţie turistică în plus al comunei. Are hramul „Adormirea Maicii Domnului”.

Fig. 27: Pictură de la biserica Gruşetu-Costeşti (exterioară), reprezentându-l pe Sfântul Mucenic Gheorghe ucizând balaurul

Biserica veche de la Săcături – satul Costeşti – a fost construită din zid în anul 1803, de către părintele arhimandrit Constantin Bistriceanu, egumen al mânăstirii Bistriţa.299 Actuala biserică a fost ridicată pe locul celei vechi, ajunsă în paragină, între anii 1912-1919. Inscripţia bisericii vechi s-a păstrat, fi ind pusă afară, spre nord, în peretele de la altar. Crucea din curtea bisericii vechi a fost spartă şi băgată în temeliile celei noi, bucăţi din ea putând fi ind văzute în unele locuri din această temelie. După mărturisirile celor care au vazut-o, la biserica veche mai era o piatră cu inscripţie, pe care a spart-o zidarul şi a pus-o în temelie. Bucata cu anul inscripţiei a fost pusă în afară, la amvon, spre sud şi pe ea se poate citi anul 7176 (1668). Probabil că aceasta este data bisericii celei mai vechi, care a fost, după cum s-a mai arătat, tot din zid. Altfel nu ne putem explica inscripţia ei din piatră. Inscripţia bisericii vechi are următorul cuprins: „Această sfântă biserică, unde se prăznuieşte hramul Adormirei Nascătoarei de Dumnezeu, s-a zidit din temelie în zilele Prea-înălţatului Domnul Io Costandie Peloponesiotul, igumenul mânăstirii Bistriţii, întru a sa veşnică pomenire, la leat 1803, August 21.”300 În această biserică se desfăşoară seviciul religios (1977) de către preotul Ion Constantinescu şi cântăreţul Puică Haralambie. Astăzi (2012), aici slujeşte preotul Ovidiu Mureşan, care face slujbă prin rotaţie la bisericile Săcături, Grămeşti şi Ciorobeşti. Cimitirul bisericii Săcături, afl at în imediata apropiere, are o suprafaţă de 1200 m şi a fost dat bisericii prin împroprietărirea din 1864. Mai menţionăm că această biserică deserveşte locuitorii din Costeşti (cătunul Săcături) şi pe cei din cătunul Mlăci (satul Văratici).

299 A. Sacerdoţeanu, Inscripţii şi însemnări din Costeşti-Vâlcea, extras din Bul. Com. Mon. Ist., XXVIII, Bucureşti, 1937, p. 8; vezi şi Pr. I. Popescu-Cilieni, Biserici, târguri şi sate din judeţul Vâlcea, Ramuri, Craiova, 1941, p. 38 300 A. Sacerdoţeanu, Inscripţii şi însemnări din Costeşti-Vâlcea, extras din Bul. Com. Mon. Ist., XXVIII, Bucureşti, 1937, p. 8