10. BISERICA GRUŞETU

A fost în trecut biserica propriu-zisă a satului Costeşti şi se află în cătunul Gruşetu, pe valea Jidovii. Este construită din lemn şi tencuită.

Fig. 26: Biserica Gruşetu, Costeşti (1801)

S-a clădit înaite de octombrie 1801, pe vremea lui Alexandru Moruzi voevod. Crucea din curtea bisericii a fost pusă în 1820. Satul Costeşti a avut însă biserică şi înainte de această dată. În pomelnicul bisericii, de la 1804, publicat de A. Sacerdoţeanu în anul 1933, şirul domnilor începe chiar cu Matei Basarab. Se presupune ca a existat o biserica in Gruşetu incă de atunci. Dintr-o însemnare pe o Evanghelie se dovedeşte precis că la 1751 exista o biserică din lemn.296 Satul a mai avut o biserică de lemn şi în Munteni, la curţile aşa-zişilor boieri Cuceşti, care după tradiţia orală s-ar fi afl at acolo unde se varsă Valea Dealului în râul Costeşti. Valea a ros pământul şi a făcut râpă, năruind biserica. Oase din vechiul cimitir erau scoase afară de torent. Nu se poate şti dacă actuala biserica din Gruşetu a fost mutată de la Munteni. Poate că pe vreuna din bârne există o inscripţie veche, care ar putea să dea explicaţie la această întrebare. Când s-a făcut tencuirea bisericii, pe vremea preotului Matei Grigorescu, s-a făcut şi pridvorul care este în prezent. Clopotniţa este mai nouă, fi ind zidită şi pictată între 1840 şi 1843 de Constantin şi Gheorghe zugravi.297 Ion Gh. Duca, fi ind ministru al Instrucţiunii Publice, a ridicat câteva icoane dintre cele mai bune din această biserică.

298 Din alt pomelnic al bisericii Gruşetu-Costeşti, publicat în anul 1964 în Mitropolia Olteniei (3-4) de Aurelian Sacerdoţeanu, aflăm noi date cu privire la această ctitorie. Biserica a trebuit să fi e şindrilită din nou în 1834. Atunci s-a luat hotărârea să se procure şi clopot. Biserica a fost înzestrată cu obiecte şi vase de cult, cu odăjdii, cărţi şi steag. Aflăm de asemenea despre dania unui negustor de cuie din Horezu. Dar pomelnicul amintit mai arată ceva. Se vede că Dionisie Eclesiarhul, care a avut şedere mai îndelungată la mănăstirea Bistriţa crease aici o şcoală de caligrafi . Biserica din Gruşetu a avut un cimitir în apropiere. O vreme (câteva zeci de ani) biserica a fost părăsită, serviciul religios pentru locuitorii satului făcându-se în biserica din centrul comunei, constrită acum aproape 75 de ani. În urmă cu vreo 40 ani a fost

296 A. Sacerdoţeanu, Inscripţii şi însemnări din Costeşti-Vâlcea, extras din Bul. Com. Mon. Ist., XXVIII, Bucureşti, 1937, p. 7; vezi şi Pr. I. Popescu-Cilieni, Biserici, târguri şi sate din judeţul Vâlcea, Ramuri, Craiova, 1941, p. 37 297 A. Sacerdoţeanu, Inscripţii şi însemnări din Costeşti-Vâlcea, extras din Bul. Com. Mon. Ist., XXVIII, Bucureşti, 1937, p. 7 298 A. Sacerdoţeanu, Inscripţii şi însemnări din Costeşti-Vâlcea, extras din Bul. Com. Mon. Ist., XXVIII, Bucureşti, 1937, p. 7