2. RESURSE NATURALE

neaşteptată, negrăit de mândră, se înalţă ochilor... pe malul drept al Bistriţei s-aşterne o poiană de toată frumuseţea...”. Despre Cheile Bistriţei el vorbea ca despre „...lumea prăpăstiilor şi a vâltorilor”.6 Tot el a facut şi o relatare amănunţită a Peşterii Grigore Decapolitul, afl ată chiar în Cheile Bistriţei. Munţii Căpăţânii sunt alcatuiţi din roci metamorfi ce (şisturi cristaline) iar spre est calcare jurasice (Masivul Buila-Vânturariţa), sedimente cretacice şi paleogene la poalele lor.7

Două drumuri forestiere urcă în munte pe văile celor două ape, cel de pe valea Bistriţei la punctul numit „Între Râuri” şi drumul Prislopului, în nordul satului Pietreni, pe valea pârâului Costeşti. (Fig. 6)

Fig. 6: Drumul satului Pietreni ce duce la Prislop

Prin aşezarea ei la locul de întâlnire a celor două forme de relief – muntele şi depresiunea subcarpatică – comuna Costeşti dispune de resurse naturale importante. Ţinuturile „de contact sunt un fel de concentrare de bunuri materiale, de produse şi materii prime, de alimente pentru om şi pentru vitele de care omul se ajută în existenţa lui”.8 Fiecare din aceste forme de relief vine cu propriile lui produse. Muntele a oferit şi continuă să ofere şi azi omului numeroase bunuri, cum sunt: lemnul (folosit în construcţii şi foc), calcarul (întrebuinţat în construcţii şi industria chimică), păşunile unde pasc numeroase turme de oi, fauna (mistreţul, vulpea, lupul, ursul, râsul, jderul, pisica sălbatică, cerbi şi căprioare, cocoşul de munte, capra neagră şi altele). În apele limpezi şi reci ale celor două ape – Bistriţa si Costeşti – întâlnim păstrăvul. Munţii constituie şi o importantă zonă turistică asigurând clipe de relaxare pentru vizitatorii din localitate si străini. Depresiunea ofera şi ea esente diferite de lemn, locuri pentru culturi, pomi fructiferi, islazuri şi fâneţe. Izvoarele minerale de la Costeşti sunt folosite în tratarea diferitelor boli.

6 Vlahuţă Al., România Pitorească, Editura pentru Literatură, Bucureşti, 1965, p. 68 7 Păun M., Maloş C., Popescu M., Excursii în Munţii Olteniei, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1971, p. 10 8 Conea I., Aşezările omeneşti în depresiunea subcarpatică din Oltenia, în Bul. Soc. Rom. Gogr., Tomul L 1931,

Bucureşti, 1932, p. 337