This is my story!

Introducere

N umele meu este Roșu Victor, sunt din orașul Cugir - județul Alba și sunt oficial frizer de mai bine de șase ani, deși tund părul de peste un deceniu.

Pe la îneputul clasei a 8-a am început să mă tund singur, nemulțumit fiind de rezultatul frizeriilor la care mă duceam.

Pe atunci , meseria de frizer nu era atât de bine văzută ca și astăzi, iar tunsul bărbaților reprezenta mai mult o nevoie.

Cam la un an distanță, am început să îmi tund prietenii de la bloc, apoi colegii de clasă și tot așa pe întreaga perioadă a școlii.

Părinții mei își doreau mult să devin un avocat sau polițist. Ideea lor suna bine, asta până în clasa a 12-a, când mi-am dat seama că nu rezonam la acea vreme cu una din aceste meserii.

De dragul de a nu le destrăma visul atât de brusc, am ales să pic examenul de bacalaureat la cea mai ușoară materie, urmând ca până în sesiunea de toamna să îi pregătesc pentru această veste.

Nu știam încotro s-o apuc și meditam în timp ce îmi tundeam prietenii, la ce îmi rezervă destinul.

Doi ani mai târziu, după multe job-uri la care am aplicat, am ajuns să lucrez ca ospătar și cu toate acestea eram destul de fericit. Timpul liber îl petreceam prin tunsorile pe care încă le făceam sau pescuind, acestea fiind două din cele 3 hobby-uri ale mele.

Într-o zi oarecare, am venit de la muncă, mi-am luat ghiozdanul cu scule și am plecat să tund, iar în acel moment, tata m-a strigat din ușa și m-a întrebat,, dacă tot îți place atât de mult să tunzi, de ce nu te faci frizer?

Personal, în acel moment amuțisem, tata era un geniu, nu degeaba îmi era tată! Până atunci nu mă gândisem că pot face o meserie din pasiunea mea, iar la scurt timp, mama s-a îmbolnăvit de cancer și datorită situației financiare precare, am ales să plec în U.K, la un barbershop care urma să îmi schimbe viață în totalitate.

Nu știam unde și la cine merg, doar știam că văzusem un anunț și în urmă unei discuții la telefon am plecat!