Ziar 705

Anul XV Num`rul 705

21 februarie 2014 z 12 pagini z Pre]: 1 RON S`pt`m<nal de informa]ie, anchete [i atitudine www.valeajiuluipress.com Pe vremea c<nd era [ef` la pensii,

Mariana C<mpeanu i-a dat so]ului pensie [i cel mai mare grad de invaliditate Doamna ministru, grijulie cu sustenabilitatea sistemului de pensii Dup` cum am mai relatat \n paginile ziarului nostru, ministreasa Mariana C<mpeanu se opune cu din]ii proiectului ini]iat de deputatul PSD Cristian Resmeri]`, de modificarea articolului 56 alin.5 din Legea nr.263 privind sistemul unitar de pensii publice, prevedere care \i afecteaz` pe to]i minerii care au ie[it la pensie dup` 1 ianuarie 2011, ace[tia pierz<nd din aceast` cauz` o treime din valoarea pensiei. Motivarea doamnei ministru este aceea c` "adooptarea proopunerii leggislative ar genera un imppact supplimentar asuppra deficitului de bugget, afect<nd \n mood semnificativ sustenabbilitatea sistemului de pensii, \nc`lc<nd astfel termenii scrisoorii de

inten]ie semnat` cu Foondul Moonetar Interna]ioonal, Banca Moondial` [i Coomisia Euroopean`"". Adic`, pe \n]elesul tuturor, doamna ministru PNL Mariana C<mpeanu nu ar avea nimic \mpotriva adopt`rii propunerii legislative a deputatului Cristian Resmeri]` dar nu poate din cauza faptului c` modificarea stagiului de cotizare de la 30 la 20 de ani, a[a cum a fost \nainte ca Roberta Anastase s` numere din doi \n doi la adoptarea acestei legi ar destabiliza sistemul public de pensii. Mai mult, [i FMI, BM [i CE s-aar sup`ra pe guvern dac` ar face acest lucru. Dup` cum se [tie, FMI nu a avut nimic de spus \n leg`tur` cu modificarea unui alt articol al aceleia[i

legi, cel privitor la grupa I de munc`, ini]iativ` apar]in<nd deputa]ilor UDMR Kerekes Karoly [i MĂĄtĂŠ AndrĂĄs-L Levente, modificare adoptat` de parlament. Culmea nesim]irii, reprezentantele "dragilor hunedoreni", Mariana C<mpeanu [i Carmen - Eleonora H`r`u s-aau \mpopo]onat cu acest succes de[i nu au fost nici m`car \n sal` la momentul votului.

Avantaje personale din exercitarea func]iei de [ef` la Casa de Pensii Din ultimele dezv`luiri ap`rute \n pres`, doamna Mariana C<mpeanu nu a fost dintotdeauna la fel de "scroofulooas`"" cu "imppactul asuppra chheltuieliloor buggetului asiggur`riloor soociale de stat"", acord<ndu-ii so]ului pensie cu cel mai mare grad de handicap cu acte neclare [i diagnostice discutabile. |n 25 martie 2005, Casa de Pensii a judetului Ilfov, condus` de actualul ministru al Muncii, Mariana Campeanu, \i d`dea \n condi]ii suspecte at<t pensie c<t [i indemniza]ie de \nso]itor ca urmare a \ncadr`rii \n gradul I de invaliditate, so]ului acesteia, Iulian C<mpeanu. Suspect, \n primul r<nd, pentru c` acesta nu locuia \n Ilfov, ci \n Bucure[ti, oficiul din Ilfov nefiind cel teritorial \n cazul s`u. Din punct de vedere medical, legea \n vigoare, la momentul la care Iulian C<mpeanu a fost declarat invalid de gradul I, prevedea c` persoanele care sunt \n aceast` situa]ie sunt caracterizate prin "pierderea tootal` a cappacit`]ii de munc`, de autooservire, de autoo-cconduc]ie [i de orientare sppa]ial`, invalidul necesit<nd \nggrijire sau suppravegghere permanent` din partea altei persooane"". Iulian C<mpeanu pare \ns` ast`zi, dup` nou` ani de c<nd a fost declarat invalid \n cea mai grav` stare, un om s`n`tos care merge la nun]i, folose[te telefonul mobil, se plimb` pe strad` cu m<inile \n buzunar [i \[i ia nepotul de la gradini]`. |n plus, este asociat \n dou` firme, dintre care una aflat` \n dizolvare. Numai din indemniza]ia pentru \nso]itor - pe care o prime[te odat` cu pensia - din 2005 [i p<n` \n prezent, Iulian C<mpeanu a \ncasat, dup` calculele Centrului de Investiga]ii Media, suma de 54.184 de lei. (continuare pag. 3)

2

21 februarie 2014

,,

S<mb`t` s`rb`torim Mo[ii de iarn` S<mb`t`, 22 februarie, cre[tinii ortodoc[i vor comemora "Sâmb`ta mor]ilor" sau "Mo[ii de iarn`", ce se s`rb`tore[te înaintea duminicii Înfrico[`toarei Judec`]i. În aceast` zi, sunt pomeni]i în biseric` cei care nu au avut parte de slujbele rânduite la înmormântare. În unele zone, oamenii spun c` sufletele mor]ilor vin pe p`mânt, credincio[ii dau de poman` mâncare g`tit`. Cei trecu]i în nefiin]` vin în aceast` zi [i se hr`nesc cu mireasma sau aburii fierturilor în a[a fel încât s` le ajung` pentru un an întreg. Potrivit obiceiului, se d` de poman` coliv`, colaci, piftie, sarmale, pl`cint`, fructe, vin, [i lumân`ri aprinse. La mormintele rudelor este obligatoriu s` fie aprinse m`car dou` lumân`ri, care au rolul de a înc`lzi sufletele mor]ilor.

B`trânii spun c` ziua Mo[ilor de iarn` mai era cunoscut` [i ca Mo[ii de piftii [i sâmb`ta piftiilor. Este singura zi în care se m`nânca piftii sau r`cituri. Dac` mai r`mâneau, a dou` zi erau aruncate, pentru a preveni astfel apari]ia frigului în timpul verii. În ziua de mânie nu se lucreaz`. Femeile care încalc` aceast` porunc` sunt pedepsite s` tremure precum piftia [i s` li se întoarc` pomana dat`.

Aceast` zi mai trebuie respectat` [i pentru a te feri de nebunie. În aceast` sâmb`t`, în Transilvania, în Bucovina [i în Banat exist` obiceiul de a d`rui pl`cinte pentru sufletul celor adormi]i în familie.

Gospodinele prepar` în mod special

,,

Tradi]ii [i obiceiuri de Dragobete

pl`cinte pe care le împart vecinilor, pentru ca cei care au dat, pentru cei care s-au dat s` aib` ce s` m`nânce în lumea cealalt`. |n

ziua Mo[ilor de Iarn`, credincio[ii care fac pomeniri, trebuie s` participe la Sfânta Liturghie, ce se oficiaz` în fiecare l`ca[ de cult ortodox. Dup` aceasta, urmeaz` slujba Parastasului pentru cei comemora]i, slujb` care se desf`[urat` dup` un ritual specific. În aceast` zi se pomenesc la parastase to]i credincio[ii din familie care au tr`it în dreapta credin]` [i au respectat tradi]iile cre[tine. În schimb, la aceste slujbe speciale nu pot fi pomeni]i cei neboteza]i [i sinuciga[ii, care nu au n`d`jduit în Învierea lui Hristos. În acela[i timp, Sfin]ii P`rin]i au rânduit s` se fac` pomenirea celor muta]i la Domnul, sâmb`ta, deoarece în aceast` zi Hristos a stat cu trupul în mormânt [i tot ziua de sâmb`t` face trecerea spre duminic`, ziua Învierii Sale cu trupul.

Voluntariatul considerat experien]` profesional` Senatorii au apotat noua Lege a Voluntariatului potrivit c`reia activitatea de voluntariat este considerat` experien]` profesional` sau specialitate dac` aceasta este realizat` în domeniul studiilor absolvite.

Potrivit proiectului prin care va fi abrogat` [i vechea lege a voluntariatului din 2011, cei care sunt voluntari vor putea primi din partea organiza]iei gazd` un certificat de recunoa[tere a competen]elor dobândite prin voluntariat. Pân` în prezent, în România ac]ioneaz` 4,4 milioane de voluntari aproximativ 20% din popula]ie, ]ara noastr` având una dintre cele mai sc`zute medii de implicare în comunitate, din Europa. “Noua lege a voluntariatului prevede recunoa[terea perioadelor de voluntariat drept experien]` profesional`. Sper s` fie un ajutor important pentru sutele de mii de tineri care \[i caut` un loc de munc`", a ]inut s` declare deputatul Mihai Sturzu, pre[edintele TSD. (E.D.)

ANUN} IMPORTANT PENSIONARI Rug`m to]i pensionarii din sistemul minier, beneficiari de gratuit`]i, ca cel târziu pân` în data de 28.02.2014, s` prezinte serviciilor financiar contabile ale sucursalelor la care sunt aronda]i (minele Petrila, Paro[eni, Uricani) facturile ENEL [i TERMOFICARE aferente consumurilor pân` la data de 31.12.2013.

Facem precizarea c` dup` expirarea termenului men]ionat nu mai putem accepta documente pentru decontare [i eliberare de bonuri de c`rbune (SOBE).

Co onduccerrea So ociet`]ii Na]io onale de |n nchiderri Min ne Valea Jiului SA

Anchete:

angella_press@yahoo.com

Sport - Cultur` Loredana JUGLEA Maria SZABO Liviu P|R}AC (0724-9 915933)

Investiga]ii, monden: Elena DRAGOMIR

Tehnoredactare: Dana MATEI

Publica]ie editat` de ARIVA MEDIA

Director: Andrei VLAD (0723-279956)

Andrei DUMITRU Ella SCHREIBER Angella DUMITRA{CU

2066 - 8767

Adresa redac]iei: Petro[ani, Str. 1 Decembrie 1918, nr.

90, et. 2, cam. 5

www.valeajiuluipress.com E-mail: valeajiului@yahoo.com

Telefoanele redac]iei:

Dragobete este celebrat în special la sat, acolo unde tradi]iile vechi de când lumea au r`mas nealterate de trendurile Occidentului. De[i este considerat un echivalent al lui Cupidon sau al lui Eros, zei ai dragostei, Dragobete era, la origine, un "na[ cosmic" ce oficia, în fiecare început de prim`var`, nunta tuturor animalelor, o zi a constituirii perechilor atât pentru oameni, cât [i pentru animale [i p`s`ri [i-a reînvierii dragostei. Etnologii asociaz` Dragobetele cu un personaj din mitologia popular` româneasc`: "Zeu tân`r al Pantheonului autohton cu dat` fix` de celebrare în acela[i sat, dar variabil` de la zon` la zon`, patron al dragostei [i bunei dispozi]ii pe plaiurile române[ti", fiind identificat cu "Cupidon, zeul dragostei în mitologia roman`, [i cu Eros, zeul iubirii în mitologia greac`". Totodat`, Dragobete este considerat, în "Obiceiuri populare de peste an - Dic]ionar", "fiu al Babei Dochia [i cumnat cu eroul vegeta]ional L`z`ric`". Dic]ionarul men]ioneaz` (în plan secund) c` Dragobete este [i o "s`rb`toare dedicat` zeului dragostei cu acela[i nume". Conform credin]elor populare, Dragobete îi ajuta pe gospodari s` aib` un an îmbel[ugat, iar cine celebreaz` aceast` s`rb`toare va fi ferit tot anul de boli. Pe 24 februarie, nu se sacrific` nici un animal [i nici o pas`re pentru c`, altfel, s-ar fi stricat rostul împerecherilor.

Fetele îndr`gostite strângeau de cu sear` ultimele r`m`[i]e de z`pad`, iar apa topit` era folosit` pe parcursul anului pentru înfrumuse]are [i pentru diferite descântece de dragoste. În noaptea de Dragobete, fetele nem`ritate dormeau cu "Floarea iubirii" (n.r. - o plant` cu frunze în form` de lance [i flori roz-purpurii, care cre[tea în locuri înalte) sub pern` [i dac` îl visau pe cel de care erau îndr`gostite, era semn ca se vor m`rita cu ale[ii inimii lor. Nimeni nu are voie s` munceasc` în gospod`rie de ziua lui Dragobete, nu se coase, nu se m`tur` prin cas` [i nu se lucreaz` la câmp.

Se credea c` cel ce va înc`lca acest precept va ciripi precum p`s`rile, nu va mai avea glas omenesc [i nici spor în cas`. Fetele tinere, curioase s`-[i întâlneasc` ursitul, î[i pun busuioc sfin]it sub pern`, având credin]a c` Dragobete le va ajuta s`-l g`seasc`.

0723 - 279956; 0720-995509

Tiparul executat la tipografia SC GARAMOND SA

21 februarie 2014

3

Cu acte neclare [i diagnostice discutabile, ministrul Muncii, Mariana C<mpeanu, i-a dat so]ului pensie [i cel mai mare grad de invaliditate Prioritate pentru so]ul doamnei ministru \n procesarea cererii

nu a indicat o astfel de persoan`, a[adar, el fie nu are un \nso]itor, fie pl`te[te pe cineva care nu a dorit ca to]i ace[ti ani, din 2005 p<n` \n prezent, s` i se considere vechime \n munc`.

|n vreme ce am`r<]ii bolnavi ai Rom<niei se chinuie \n incapacitate real` s` ajung` la comisiile CNP pentru tot felul de expertize, imaginile cu femeia \n v<rst` chinuindu-se s` urce treptele Casei de Pensii Prahova au indignat o ]ar` \ntreag`, d-na C<mpeanu lu<nd atitudine \n acest caz, so]ul doamnei ministru beneficiaz` de servicii speciale.

P<n` la 1 martie 2005, Iulian C<mpeanu a lucrat la firma Grup Meteor Construct din Ilfov, o firm` aflat` ast`zi \n insolven]` [i care, conform documentelor \ntocmite de lichidatorul judiciar, a r`mas cu aproape 600.000 de lei datorii la stat. So]ul doamnei ministru a ocupat func]ia de director general adjunct al firmei p<n` la 1 martie 2005, c<nd contractul s`u de munc` a fost desf`cut "cu acordul p`r]ilor". |n 2 martie 2005, domnul C<mpeanu depune la Casa de Pensii Ilfov, condus` de so]ia sa, o cerere de acordare a pensiei de invaliditate. Documentul, disponibil \n dosarul s`u de pensionare, este completat necorespunzator, nefiind clar c`rei Case de pensii \i este adresat. Cererea nu con]ine seria [i num`rul "Este greu de crezut c` cineva, f`r` s` aib` rela]ii, poate primi at<t de niciunui document pe care \l depune al`turi de ea. Cu toate astea, cererea este \nregistrat` de Casa de Pensii Ilfov \n 2 martie, la doar o zi dup` ce so]ul pe-atun- repede gradul I de invaliditate. De obicei, se fac expertize medicale care dureaz`, ci directoarei Marianei C<mpeanu \[i \ntrerupe, cu acordul p`r]ilor, contractul cu dosarele sunt atent analizate, sunt mai multe comisii, aici pare ceva f`cut pe picior", a concluzionat unul dintre speciali[tii \n medicina muncii care a dorit s` firma la care lucra, sub num`rul 3366. r`m<n` anonim.

Totu[i, la nou` ani dup` ce a fost declarat invalid de gradul I, teoretic neput<nd s` mearg`, s` se hr`neasc` sau s` se \ngrijeasc` singur, domnul Iulian C<mpeanu este un pensionar destul de activ, fiind filmat merg<nd cu [oferul s`-[i ia nepotul de la gr`dini]`, plimb<ndu-se agale pe strada pe care locuie[te, cu m<inile \n buzunare, sau vorbind la telefon.

Nici copii doamnei ministru nu o duc chiar r`u

Dup` nici o s`pt`m<n`, \n 8 martie 2005, medicul Barbu Cerbulescu medic specialist de expertiza muncii [i angajat al Casei de Pensii Ilfov, conduse de Mariana C<mpeanu - \i d` domnului C<mpeanu decizia asupra capacit`]ii de munc` num`rul 1269.

A[adar, Iulian C<mpeanu a f`cut cererea de acordare a pensiei de invaliditate \nainte de a primi decizia medical` prorpiu-zis` din partea medicului specialist \n expertiza medical` Barbu Cerbulescu, anticip<nd o decizie medical` favorabil` de \ncadrare ca invalid. {i decizia medicului Cerbulescu este completat` \ntr-un mod cel pu]in bizar, f`r` nicio referire la vreun dosar medical iar la rubrica "diagnostic clinic" con]ine o serie de formulari "destul de generale". Cert este c`, \n baza documentului parafat de Cerbulescu, dup` nici trei s`pt`m<ni, \n 25 martie 2005, Casa Jude]eana de Pensii Ilfov condus` de Mariana C<mpeanu emite pentru so]ul acesteia decizia 114198 prin care \i acorda "pensie de invaliditate cu indemniza]ie de \nso]itor".

Surprinz`tor este [i faptul c` so]ul doamnei ministru a optat pentru a primi tot el [i indemniza]ia pentru \nso]itor, odat` cu pensia, desi majoritatea persoanelor \n aceast` situa]ie indic` exact persoana care \i ajut` s` traiasc` pe motiv c`, odat` cu ace[ti bani, a[a-numitului "\nso]itor" i se calculeaz` serviciile prestate pentru invalid ca vechime \n munc` [i deci stadiu de cotizare la pensie. Iulian C<mpeanu

La fel ca m`mica lor, cei doi fii ai doamnei ministru lucreaz` la stat, de[i, conform doctrinei liberale ar trebui s`-[i demonstreze aptitudinile \n mediul privat, care este baza economiei rom<ne[ti. Dar este mult mai simplu [i, mai ales f`r` riscuri s` faci pe liberalul cu banii publici. Flavius Câmpeanu este director tehnic al RAR iar Remus C`t`lin C<mpeanu a \ncasat de la ASF peste 10 mii de euro, mai exact 10.822 euro brut \n dou` luni (c<te 5.411 euro at<t \n noiembrie, c<t [i \n decembrie 2013). Din p`cate, Flavius s-a \ntins prea mult [i a ajuns pe m<na procurorilor. Astfel, procurorii DNA i-au trimis în judecat` pe Flavius Câmpeanu, director tehnic al institu]iei, [i pe Ovidiu Cr`p`tureanu, fostul director al RAR, pentru un prejudiciu de peste un milion de euro, dup` ce acesta din urm` a cump`rat la un pre] supraevaluat un teren pentru un a[a zis poligon de încerc`ri auto. Fiul ministrului Muncii este cel care a semnat [i întocmit un memoriu tehnic astfel încât configura]ia terenului s` corespund` cu suprafa]a oferit` spre vânzare. În perioada 3 iunie - 16 septembrie 2008, Ovidiu Cr`p`tureanu, director general al RAR [i Flavius Cristian Câmpeanu, director tehnic, sub pretextul construirii unui poligon de încerc`ri autovehicule, au f`cut demersuri pentru achizi]ionarea unui teren în suprafa]` de 536.140 mp., situat în extravilanul comunei Roata de Jos, jude]ul Giurgiu, la un pre] cu mult mai mare decât valoarea sa de pia]`, cauzând R.A. R.A.R. un prejudiciu în cuantum de 1.076.509 euro, reprezentând diferen]a dintre pre]ul de achizi]ie (1.179.508 euro) [i valoarea de pia]` a terenului (102.999 euro) la data cump`r`rii. |n vremea asta, doamna C<mpeanu, \n calitate de Ministru al Muncii se opune restabilirii unor drepturi pe care minerii le-au avut ani de zile [i pl<nge de situa]ia bugetului de pensii. Dar, dup` cum a explicat, de vin` sunt FMI, BM, CE, FBI, SPP, CBB [i multe alte structuri [i organiza]ii ale c`ror decizii doamna ministru al Muncii trebuie s` le respecte. Singurul aspect la care am vrea s` facem referire este acela c`, prezent` cu mai multe prilejuri \n Valea Jiului, (campanii electorale, referendumul de demitere a pre[edintelui, etc,) doamna ministru avea o cu totul alt` abordare \n fa]a cet`]enilor participan]i la aceste mitinguri. Dar, n-au intrat zilele \n sac, scrutinul pentru alegerea pre[edintelui Consiliului Jude]ean vacantat \n urma declar`rii lui Mircea Ioan Molo] ca incompatibil pentru aceast` func]ie fiind foarte aproape. Acesta va fi un prilej pentru doamna ministru s` viziteze Valea Jiului [i s`-[i descarce sacul cu minciuni. R`m<ne de v`zut dac` minerii se vor mai l`sa prosti]i de discursurile mincinoase care le vor fi servite sau \i vor ar`ta, a[a cum merit`, obrazul.(A.V.)

4

21 februarie 2014

Victor Ponta:

Vom restitui taxa auto conform deciziei CJUE, dar s` vedem cum [i în cât timp Persoanele care au pl`tit taxa auto vor primi banii înapoi, în urma deciziei definitive a Cur]ii de Justi]ie a Uniunii Europene. Îns`, Guvernul analizeaz` modalitatea [i durata de efectuare a opera]iunii, în func]ie de restric]iile [i posibilit`]ile bugetare, a declarat premierul Victor Ponta. "În urma deciziei Cur]ii de Justi]ie a Uniunii Europene care a stabilit definitiv c` taxa introdus` de Guvernul Boc, în 3 februarie 2012 cred c` era cu câteva zile înainte s` î[i dea demisia premierul Boc - este neeuropean`, avem de dat banii oamenilor înapoi. În func]ie de toate restric]iile [i toate posibilit`]ile bugetare, o s` d`m banii înapoi, s` vedem cum [i în cât timp facem acest lucru", a spus Victor Ponta, la începutul [edin]ei de miercuri a Executivului.

Taxa auto instituit` de Guvernul României în ianuarie 2012 contravine Articolului 110 al Tratatului de Func]ionare al Uniunii Europene, a stabilit Curtea de Justi]ie a UE, la întreb`rile preliminare a dou` instan]e române[ti.

Taxa de prim` înmatriculare a fost introdus` de Guvern în luna aprilie 2008, fiind calculat` în func]ie de datele tehnice ale fiec`rei ma[ini în parte. În ianuarie 2012 a intrat în

vigoare o nou` tax` auto, înlocuind OUG nr.

50/2008 cu Legea nr.9/2012, care avea ca scop s` fac` taxa pe poluare conform` cu Articolul 110 din TFUE. De la 15 martie 2013, Guvernul a înlocuit taxa auto cu timbrul de mediu, iar noua formul` de calcul a condus la o cre[tere în medie de circa 10% a sumei de plat` pentru ma[inile Euro 4 [i Euro ond hand, pentru care nu a fost pl`tit` fosta tax` 3 [i o sc`dere cuprins` între 60% [i 90% pentru auto.(M.S.) ma[inile Euro 2, Euro 1 [i non-euro, pe principiul c` ma[inile vechi au o durat` scurt` de func]ionare [i, deci, vor polua pen- Artefacte de 100.000 euro confiscate de la cei tru un interval mai mic. care practic` braconajul arheologic Timbrul de mediu se pl`te[te o Procurorii Parchetului de pe lâng` Curtea de Apel singur` dat` la prima înmatriculare pe pia]a din România sau la prima tran- Alba Iulia, în cooperare cu organele specializate ale poli]iei scriere a titlului de proprietate, atât în judiciare din cadrul Inspectoratului General al Poli]iei cazul ma[inilor noi, cât [i al celor sec- Române, Biroul de Combatere a Infrac]iunilor contra Patrimoniului Cultural Na]ional [i al Inspectoratului de Poli]ie al Jude]ului Hunedoara au organizat, mar]i, 18.02.2014, o ac]iune de recuperare a bunurilor [i monedelor apar]inând Patrimoniului Cultural Na]ional, sustrase din c<ntece în limbile ]`rilor participante, le-am situri arheologice protejate [i supuse procesului de sp`lare \nmânat certificare de înv`]are a unor cuvinte pe pia]a de antichit`]i. Au fost efectuate 14 perchezi]ii în în limba român`, am vizitat o [coal` suedez` jude]ele: Hunedoara, Timi[, Cluj, Covasna, Br`ila, Suceava, "Cygnaeus"", a ]inut s` declare, Maria Bor]a, Constan]a, Arge[ [i mun. Bucure[ti, la domiciliile unor percoordonator Comenius al liceului uric`nean.

O etap` în cadrul proiectului a fost [i soane despre care exist` suspiciunea rezonabil` cu privire la vizitarea fabricii de ciocolat` de la Fazer s`vâr[irea infrac]iunilor de furt calificat de bunuri culturale Chocolate Factory, care [i sp`lare de bani. În cauz`, s-a re]inut c` persoane care împline[te anul acesta 100 de practic` braconajul arheologic efectuând detec]ii ilegale, au ani de existent. Tove Jansson sustras din situri arheologice protejate, apar]inând este cel care a fost creatorul Patrimoniului Cultural Na]ional al României, cantit`]i Moomins, biscui]i [i bom- importante de artefacte [i monede antice care, ulterior, au boane, to]i invita]ii primind fost supuse unor activit`]i sistematice de valorificare [i astfel de cadouri din partea sp`lare prin intermediul re]elei internet. personalului fabricii aflat` în "Cu ocazia perchezi]iilor au fost ridicate [i afara capitalei Helsinki. indisponibilizate urm`toarele: 3520 monede antice [i Cetatea Suomenlinna este un medievale, trei detectoare de metale, solu]ii [i reactan]i penalt obiectiv vizitat de cei tru cur`]area monedelor, aproximativ 300 kilograme de cuprin[i în programul COMENIUS. Cl`direa cet`]ii a fost unelte [i arme antice din fier (dacice [i romane), precum [i început` la jum`tatea secolu- vase ceramice antice [i medievale. Conform evalu`rii preallui al 18- lea, când Finlanda, abile efectuate de exper]i, artefactele sunt originale [i provin era parte a regatului suedez [i din siturile arheologice de interes na]ional [i prioritar din a func]ionat mult` vreme ca o Mun]ii Or`[tiei, din Transilvania, Banat [i din zona baz` pentru flota Dobrogei [i a Moldovei, aflate pe Lista Monumentelor Arhipelagului. În 1917, Filanda [i-a câ[tigat Istorice, precum [i în Registrul Arheologic Na]ional. Au independen]a. Cetatea, aflat` acum în patri- fost identificate numeroase piese cu privire la care exist` moniul UNESCO este un loc vizitat intens de date c` fac parte din categoria "Tezaur", fiind evaluate, în turi[ti, ideal pentru picnicuri [i concerte. totalitate, la peste 100.000 euro. Urm`rirea penal` este “Cu to]ii dorim s`-i mul]umim direc- efectuat` de Parchetul de pe lâng` Curtea de Apel Alba Iulia toarei Jutta Olsoni, consiliului p`rin]ilor, [i organele poli]iei judiciare din cadrul I.G.P.R., Biroul de colegilor din proiectul COMENIUS, sponsoCombatere a Infrac]iunilor contra Patrimoniului Cultural rilor pentru cadourile primite, pentru ineditele moomins [i excursiile f`cute", au Na]ional [i Inspectoratul de Poli]ie al Jude]ului Hunedoara. ]inut s` declare cadrele didactice din Uricani Preciz`m c` începerea urm`ririi penale este o etap` a proceprezente la cea de-a [asea mobilitate: Maria sului penal reglementat` de Codul de procedur` penal`, Bor]a, Cornel B`roi, Delia Kandut, Ilie având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a Cioat`. Urm`toare mobilitate [i ultima va probatoriului, activitate care nu poate în nici o situa]ie s` avea loc în Menderes, aprope de Izmir în înfrâng` principiul prezum]iei de nevinov`]ie", se arat` în Turcia, la jum`tatea lunii mai, 2014. comunicatul de pres` remis de Parchetul de pe lâng` Curtea de Apel Alba Iulia.(E.D.) Angella DUMITRA{CU

Uric`nenii, din nou \n proiectul COMENIUS Moomins au f`cut furori printre participan]i În perioada 25-31 ianuarie a.c., a avut loc, în Finlanda, cea de-a [asea mobilitate a programului COMENIUS "Working Togheter" din care fac parte [i reprezentan]i, cadre didactice în cadrul Liceului Tehnologic

Retezat, din ora[ul Uricani. {coala gazd` a proiectului a fost Tehtaankatu Ala Esteen Okulu care are aproximativ 320 de elevi cuprin[i în înv`]`mântul preuniversitar de stat dela clasa I pân` la clasa a VI- a.

Cu o vechime de peste 100 de ani, [coala are ca [i drept scop s` ghideze elevii astfel încât s` se descopere individual [i s` faciliteze procesul de înv`]are.

"Am v`zut pe viu cum se lucreaz` în parteneriat cu p`rin]ii. Am fost pl`cut impresiona]i de dot`rile [i modul lor de lucru, de rezultatele ob]inute în munca cu elevii.

Programul întâlnirii a mai cuprins revizuirea activit`]ilor care au avut loc pân` în prezent, asisten]a la clase, înv`]area unor jocuri ori

,,

5

21 februarie 2014

C`rbunele va r`m<ne o surs` important` pentru economia na]ional`

La începutul anului, ministrul Energiei, Constantin Ni]` declara într-o conferin]` pe tema c`rbunelui, c` "necesarul pentru investi]iile ce privesc modernizarea sectorului de c`rbune, se ridic` la dou` miliarde de euro". Vizate sunt investi]iile care urmeaz` a se realiza în minele viabile ale V`ii Jiului cât [i în modernizarea celor dou` termocetrale de la Paro[eni [i Mintia. Iar Departamentul pentru Energie [i-a propus pentru anul în curs reorganizarea sectorului produc]iei de energie în mai multe companii care s` produc` electricitate dintr-un mix de resusre, nu doar din una singur`, urmând s` elaboreze [i strategia energetic` a României pe termen mediu [i lung. În luna iunie a anului trecut au început lucr`rile de modernizare a termocentralei de la Paro[eni, iar de curând CEH [i-a anun]at inten]ia constituirii unei societ`]i comerciale pe ac]iuni, ca produc`tor independent de energie, având ca ac]ionari pe CEH [i investitorul selectat în baza ordinului MEC nr 1646/2012 cu respectarea Legii 31/1990, cu scopul de a proiecta, finan]a [i pune în func]iune obiectivul de investi]ii "Grup energetic în ciclu

combinat în condensa]ie, cu o capacitate de 400MW [i func]ionare pe gaze naturale".

Principalele activit`]i ale noii societ`]i comerciale vor fi realizarea unei noi capacit`]i de producere a energiei electrice, producerea [i comercializarea energiei electrice.

Prin realizarea noii investi]ii, c`rbunele produs în Valea Jiului va avea o desfacere constant` a produc]iei realizat` în minele apar]in`toare CEH. “Imediat ce va fi adoptat` noua Lege a minelor exist` posibilitatea redeschiderii unor mine a c`ror activitate a fost sistat` dup` anii 1990.

Trebuie s` fim con[tien]i c` redeschiderea minelor f`r` o retehnologizare [i f`r` a se asigura condi]iile de securitate a muncii, nu este posibil`", preciza ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu.

De-a lungul anilor, num`rul angaja]ilor din sistemul minier s-a redus considerabil, iar în perioda anilor 1990-2006 statul a cheltuit pentru subven]ionarea sectorului minier (c`rbune, minereu [i metalifere) aproximativ 6,3 miliarde de dolari. Între 2007-2009 ajutorul de

|nc` dou` milioane de lei pentru domeniul schiabil Par<ng Dou` milioane de lei în plus pentru proiectul "Dezvoltarea domeniului schiabil Parâng". Asta deoarece ambulatoriul de la spitalul de urgen]` a fost finalizat cu fonduri europene iar banii împrumuta]i de Prim`ria Petro[ani nu au mai fost utiliza]i în acest scop.

Consiliul Local Petro[ani a aprobat folosirea celor dou` milioane de lei pentru continuarea lucr`rilor la telescaunul TS3.

"Vom face TS3-ul pentru c` acolo exist` deja [i pilonii monta]i, trebuia cump`rat doar motorul de ac]ionare [i vom vedea ce vom face [i la TS4. Sunt multe de f`cut, banii nu sunt suficien]i de aceea vrem s` îi utiliz`m cât mai eficient", a declarat viceprimarul municipiului Petro[ani, Dorina Ni]`. În condi]iile de fa]`, pentru investi]ia de la telescaun sunt disponibile 15 milioane de lei. Totu[i, nici aceast` sum` nu acoper` în totalitate costurile necesare pentru finalizarea TS3.

TS3 face parte din proiectul de dezvoltare a domeniului schiabil din Parâng. Investi]ia total` este estimat` la 68 de milioane de euro [i presupune [i construc]ia unei telegondole cu o lungime de 8 kilometri.

Anca - Elena TODOR

stat acordat doar pentru huil` a fost de un milliard de lei. Dincolo de investi]iile majore care vor avea loc în cadrul Complexului Energetic Hunedoara, directorul acesteia, Daniel Andronache sper` ca în viitor, acesta s` intre pe un trend ascendent, în normalitate, inclusiv prin angajarea unor tineri pentru frontul de lucru, peste 1000, în condi]iile în care produc]ia va cre[te, prin modernizarea minelor.

Iar dialogul constructiv cu reprezentan]ii minerilor este [i va fi în permanent pe agenda de lucru a directorului general al CEH. “Mi-am propus când am reluat CEH s` ajungem la aproximativ 5000 de salaria]i. Acum, an de an, vom avea mineri care vor ie[i la pensie. Iar ace[tia trebuie înlocui]i.

Tinerii trebuie angaja]i, va trebui s`-i form`m [i s` stea s` capete experien]`, ca mai târziu s` devin` noii conduc`tori. În ceea ce prive[te Contractul Colectiv de Munc` urmeaz` s`-l punem în discu]ii în perioada urm`toare, iar de la începutul lunii martie, am reu[it încheierea unui act adi]ional la actual CCM, pentru majorarea sporului de

,,

periculozitate care va ajunge undeva la 800-850 lei. Din discu]iile pe care le-am purtat cu reprezentan]ii sindicatului, vom cuprinde acest spor în bugetul anului în curs, pân` la negocierea unui nou contract colectiv de munc`”, a ]inut s` declare directorul general al CEH, Daniel Andronache. Iar c`rbunele va r`mâne o surs` important` pentru economia na]ional`. "România, în urm`torii 20-30 de ani nu se va putea dispersa de aceast` resurs` energetic`", a conchis ministrul Energiei, Constantin Ni]`. (E.D.)

|nv`]`m<ntul profesional revine din toamn` Înv`]`mântul profesional de trei ani va fi reintrodus din toamn`. Elevii pot opta pentru aceast` form` de înv`]`mant pe baza unui examen care va avea loc înaintea admiterii la liceu.

Criteriile dup` care se va face înscrierea în [coala profesional` nu au fost înc` stabilite. {i în jude]ul Hunedoara se vor înfiin]a câteva clase de înv`]`mânt profesional.

"La nivel de jude], Consiliul de administra]ie al Inspectoratului {colar a stabilit un num`r de 14 clase de înv`]`mânt profesional cu o durat` de 3 ani", a declarat purt`torul de cuvânt ISJ Hunedoara, Marta Mate.

Potrivit noii metodologii, fiecare unitate de înv`]`mant care dore[te s` înfiin]eze clase profesionale trebuie s` organizeze, în perioada 7-11 aprilie, "S`pt`mana meseriilor".

Inspectoratele [colare Jude]eane vor organiza în perioada 7 - 18 mai, târguri cu oferte educa]ionale unde elevii [i p`rin]ii se vor putea informa despre clasele de profesional`. Ace[tia vor primi [i ni[te bro[uri [i pliante cu informa]ii utile. {colile trebuie s` organizeze, la randul lor, [edin]e cu p`rin]ii [i elevii în cadrul c`rora vor fi explicate procedurile de admitere.

Anca - Elena TODOR

,, ,, Tomberoane tip clopot \n municipiul Petro[ani Peste aproximativ o lun` în municipiul Petro[ani vor fi amplasate tomberoane noi. Este vorba despre recipientele tip clopot destinate colect`rii selective a de[eurilor.

Unul dintre motivele pentru care autorit`]ile locale au apelat la acest tip de containere este faptul c` ele nu pot fi manevrate [i valorificate în alte scopuri decât cele destinate colect`rii de[eurilor.

Tomberoanele vor fi amplasate în maxim o lun` iar acum se afl` în faza de achizi]ionare.

Municipiul Petro[ani a beneficiat în urm` cu câ]iva ani de un alt proiect privind selectarea de[eurilor proprii de c`tre fiecare cet`]ean îns`, rezultatele nu au fost cele a[teptate. Primarul municipiului Petro[ani, Tiberiu Iacob - Ridzi sper` ca de aceast` dat` noul proiect s` aib` succes.

"Eu cred c`, de data aceasta avem [anse s` func]ioneze, mai ales c` acum nu vor mai

putea fi scoase pet-urile din tomberoane", este de p`rere primarul municipiului Petro[ani, Tiberiu Iacob Ridzi.

Pentru achizi]ionarea tomberoanelor tip clopot, a fost alocat` din bugetul local, suma de 10.000 de lei.

Anca - Elena TODOR

6

21 februarie 2014

Radu Sorin - candidat la europarlamentare Proofesoorul universitar Soorin Radu, candidat la aleggerile eurooparlamentare. Viceppre[edinte al orgganiza]iei loocale a PSD Petroo[ani, acesta se afl` pe lista partidului pentru scrutinul electooral din 25 mai.

B i r o u l Permanent Jude]ean al PSD Hunedoara a decis ca pe lista PSD pentru europarlamentare s` se afle un social democrat din Valea Jiului.

S o r i n Radu a declarat c` orice numire, indiferent c` a fost candidat la Parlamentul României sau la Parlamentul European, reprezint` o provocare [i o confruntare cu cei mai buni candida]i.

Cred c` s-au gândit la mine pentru c` am o oarecare experien]` în domeniul rela]iilor interna]ionale, dezvoltat pe parcursul a peste 10 ani la Universitatea din Petro[ani [i pentru faptul c` eu cunosc atât legisla]ia european`, cât [i în ]`rile U.E. am fost la specializ`ri, la congrese, conferin]e europene, mondiale, a declarat Radu Sorin.

Social-democratul a precizat c` dac` va ajunge s` reprezinte jude]ul Hunedoara [i Valea Jiului în Parlamentul European, î[i dore[te ca zona noastr` s` se dezvolte în contextul european. M` gândesc la unele legi specifice pentru Valea Jiului, [i anume o continuare a industriei miniere în zon`, la unele legi care s` încurajeze turismul, produsele ecologice, cre[terea animalelor, valorificarea superioar` a resurselor din zon`, a mai spus profesorul universitar.

Lista candida]ilor PSD pentru alegerile europarlamentare va trebui finalizat` pân` la sfâr[itul acestei luni.

Adriana TRANC~

Evaluarea na]ional`, desf`[urat` f`r` probleme Elevii de clasa a VIII-a au sus]inut miercuri simularea la Matematic`. Testarea s-a desf`[urat f`r` probleme la centrele de examinare

din jude]. Reprezentan]ii Inspectoratului {colar Jude]ean Hunedoara sus]in c` simul`rile la evaluarea na]ional` s-au desf`urat conform metodologiei în vigoare. “Nu au fost evenimente deosebite, n-au fost elevi elimina]i, iar organizarea în centrele de examen a fost exemplar`”, a declarat purt`torul de cuvânt al ISJ Hunedoara, Marta Mate.

Timpul pentru rezolvarea subiectelor a fost de dou` ore din momentul primirii subiectelor de c`tre fiecare elev. Rezultatele ob]inute de elevi

la simul`rile na]ionale nu se contest` iar notele nu se trec în catalog.

La simul`ri au participat 3.756 de elevi la nivel jude]ean, înregistrându-se o prezen]` de 90%. Circa 800 de elevi au fost înscri[i din Valea Jiului. În jude]ul Hunedoara, sunt 16 centre de examen [i 7 centre zonale de evaluare. În Valea Jiului au fost constituite dou` centre zonale de evaluare - Colegiul Na]ional Mihai Eminescu, respectiv {coala Avram Stanca [i {coala Gimnazial` num`rul 3 Lupeni.

Evaluarea lucr`rilor scrise se face pe grupe de [coli, astfel încât profesorii de matematic` s` nu evalueze lucr`rile propriilor elevi.

Fiecare sal` este dotat` cu camere de supraveghere video. În data de 18 februarie elevii au sus]inut simularea la - limba [i literatura român` - proba scris`, iar în data de 20 februarie a avut loc simularea la limba [i literatura matern` - proba scris`.

La cea din urm` prob` au fost 50 elevi înscri[i pentru limba maghiar` [i 8 elevi pentru limba german`. În 7 martie se vor afi[a rezultatele.

Simularea probelor de examen din cadrul Evalu`rii Na]ionale "îi ajut` [i îi preg`te[te" pe elevi "în vederea examenului din iunie", a declarat ministrul Educa]iei Na]ionale, Remus Pricopie.

Adriana TRANC~

|ncep \nscrierile la clasa preg`titoare [i la clasa I Înscrierea copiilor în clasa preg`titoare [i la clasa I va începe, la fel ca [i anul trecut din 24 februarie. Listele cu elevii înscri[i în înv`]`mântul primar în anul [colar 2014 - 2015 vor fi publicate în data de 11 aprilie pe site-ul Ministerului Educa]iei. Înscrierile în înv`]`mântul primar se vor face în dou` etape. În prima etap`, care va începe peste câteva zile, se pot înscrie atât copiii ai c`ror p`rin]i opteaz` pentru [coala de circumscrip]ie, cât [i cei care aleg o alt` [coal`.

"Avem o ofert` de trei clase preg`titoare. Conform estim`rilor noastre, neoficiale înc`, sunt convins c` vom forma f`r` nici o problem` aceste clase", a spus directorul [colii gimnaziale "Avram Stanca" Petro[ani, Robert Humel. În perioada 18 februarie - 12 martie va fi realizat` evaluarea nivelului de dezvoltare psihosomatic` a copiilor. Pentru o mai bun` informare a p`rin]ilor, în perioada 19 - 28 februarie, în fiecare unitate de înv`]`mânt cu clase preg`titoare, va fi organizat` "Ziua por]ilor deschise", zi în care p`rin]ii vor vedea spa]iile de înv`]`mânt [i vor putea vorbi cu dasc`lii.

Pe 21 martie se va face repartizarea la [colile de circumscrip]ie a copiilor care din lips` de locuri nu au fost admi[i la o alt` unitate de înv`]`mânt solicitat` de c`tre p`rin]i. Ulterior, [colile vor afi[a lista candida]ilor înmatricula]i, a num`rului de locuri r`mase libere [i a listei copiilor neînscri[i dup` prima etap`. A doua etap` de înscriere în clasa preg`titoare va avea loc în intervalul 25 martie - 4 aprilie. P`rin]ii vor depune cererile-tip de înscriere la secretariatul unit`]ii de înv`]`mânt aflate pe prima pozi]ie dintre cele trei op]iuni exprimate pentru etapa a doua.

Pe data de 11 aprilie vor fi afi[ate listele finale cu copiii înscri[i în clasa preg`titoare [i clasa I. Anca - Elena TODOR

F`r` ap` cald` [i c`ldur` la blocul ANL din Petrila Bloocul ANL din Petrila nu mai beneficiazz` de app` clad` [i c`ldur`.

Imoobilul ANL a r`mas f`r` aceste utilit`]i de approoximativ o s`ppt`mân`.

Primarul ora[ului Petrila, Ilie P`ducel sus]ine c` a reziliat contractul pe care Prim`ria îl încheiase anul trecut cu furnizorul de gaz, pentru c` oamenii au datorii iar centrala pe gaz a blocului s-a stricat.

"De câteva zile centrala este defect` dar îi rog pe locatari s` se organizeze [i s` în]eleag` c` nu se va putea rezolva dac` nu î[i pl`tesc datoriile la utilit`]ile de care beneficiaz`", a spus primarul ora[ului Petrila, Ilie P`ducel Primarul spune c` locatarii blocului ANL se plâng c` pre]ul la gaz este foarte mare deoarece în urma rezilierii contractului cu furnizorul de gaz, Prim`ria din localitate a preluat pentru luna decembrie contractul pentru aceast` utilitate.

"Dup` ce am preluat noi contractul, cet`]enii au fost pe bun` dreptate nemul]umi]i deoarece fiind contractul încheiat pe o institu]ie

public`, costul gazelor este cu cel pu]in 26% mai scump", a declarat primarul ora[ului Petrila, Ilie P`ducel Reprezentan]ii prim`riei au reu[it s` strâng` suma de bani datorat` furnizorului de gaz pentru luna decembrie îns`, ulterior, Prim`ria a renun]at la acest contract. O solu]ie, spune primarul ar fi aceea ca fiecare locatar s` î[i achizi]ioneze central` proprie.

Blocul ANL situat pe Strada Minei are 32 de unit`]i locative. Pentru c` nu exist` o solu]ie, iar la nivelul imobilului nu exist` a asocia]ie de proprietari, chiria[ii risc` s` r`mân` [i f`r` curent.

Anca - Elena TODOR

21 februarie 2014

7

Au re\nceput lucr`rile la gr`dini]a de pe strada Par<ngului Demarate în urm` cu câ]iva ani, lucr`rile la gr`dini]a de pe strada Parângului au fost reluate zilele acestea, când me[terii constructori de la MASA ADRIGELA au trecut la finalizarea lucr`rilor la acoperi[, urmând ca în maxim o s`pt`mân` acesta s` fie acoperit cu Lindab. Pe exterior au fost montate schelele pentru începerea lucr`rilor de termoizolare a cl`dirii, iar al]i me[teri vor începe lucr`rile de amenaj`ri interioare, realizarea instala]iilor electrice [i sanitare, etc.

Noua gr`dini]` care va apar]ine Liceului Mircea Eliade, structura {colii Gimnaziale nr.1 va func]iona cu un program normal cu trei grupe de pre[colari pentru sec]ia român` [i o sec]ie în limba maghiar`.

Cum copiii sunt viitorul unei comunit`]i, administra]ia public` local` a municipiului Lupeni a c`utat an de an s` g`seasc` sumele necesare finaliz`rii acestui obiectiv de investi]ii, extrem de necesar` în acest cartier, unde predomin` tinerii. Gr`dini]a este prima etap` din via]a unui copil, în care el interac]ioneaz` cu cei din comunitate, cadrele didactice asigurându-le traseul educa]ional [i primii pa[i c`tre transformarea copilului într-un individ util societ`]ii.

Cum în cartierul Parângului exist` opt blocuri turn [i o popula]ie într-o continu` schimbare, construc]ia acestei gr`dini]e era mai mult decât necesar`. A[a cum îi [tim pe me[terii constructori, aceast` gr`dini]` va deveni cu siguran]` o bijuterie arhitectonic` cu care, administra]ia local` a municipiului se va mândri, a[a cum o face acum cu noile blocuri ANL, cu spitalul care va fi modernizat, cu o sta]iune care este într-o continua expansiune, ce atrage s`pt`mânal, mii de turi[ti.

Gr`dini]a dispune deja de tâmpl`rie de tip PVC [i geamuri termopan, u[i, în imediata apropiere vor fi montate u[ile din lemn la cele patru s`li de clas`

care vor func]iona aici. Sala de festivit`]i va fi una impun`toare [i aici vor fi organizate spectacole [i tradi]ionalele serb`ri ale pre[colarilor, care vor atrage cu siguran]` interesul p`rin]ilor, bunicilor dar [i a oaspe]ilor care vor trece pragul gr`dini]ei.

La subsol va functiona o central` termic` proprie, pe gaze, gr`dini]a va beneficia de sal` de mese unde cei mici pot servi masa, iar fiecare sal` de clas` va beneficia de grupuri sanitare proprii. Dac` anul acesta vor exista fondurile necesare pentru lucr`ri, constructorul vrea s` dea construc]ia la cheie, beneficiarului pân` la s`rb`torile de iarn`, iar cei mici, care înva]` acum într-o cl`dire improprie, ce func]ioneaz` f`r` autoriza]ie de func]ionare, se pot

investi]ie împortant` p e n t r u municipiul nostru. Va fi cea mai mod e r n ` gr`dini]` din Valea Jiului, care a fost construit` dup` 1989, care va fi dotat` con-

muta într-o gr`dini]` nou`.

"Viitorul unei comunit`]i este în mâinile tinerei genera]ii. Avem obliga]ia s` le oferim celor mai mici dintre cet`]enii nostri condi]ii optime de educa]ie [i pentru acest lucru am demarat aceast`

form actualelor standarde europene, cu circuite individuale, care va asigura un confort sporit pentru buna desf`[urare a procesului de înv`]`mânt pentru ca, fiecare copil pe care îl educ`m aici, la noi în municipiul Lupeni s` devin` un om d`ruit societ`]ii", a spus primarul Cornel Resmeri]`.

Iar cei de la gr`dini]`,care func]ioneaz` acum în cl`direa de lâng` prim`rie, dup` ce au func]ionat în cl`diri improprii care puteau pune în pericol siguran]a pre[colarilor pot înv`]a, din decembrie, într-o gr`dini]` numai a lor, care va deveni cu siguran]`, a doua lor cas` [i pe care o pot "împodobi", cu crea]iile lor a[a cum numai ei [tiu mai bine. (E. D.)

|n municipiul Lupeni a \nceput cur`]enia de prim`var` Chiar dac` calendaristic suntem înc` într-o lun` de iarn`, vremea frumoas` de afar` a dat posibilitatea administra]iei publice locale din municipiul Lupeni s` înceap` cur`]enia de prim`var`. Profitând de acest lucru, beneficiarii de ajutor social au purces la cur`]enie pe margia albiei râului Jiu, paralel cu calea ferat`. Înarma]i cu drujbe, furci [i greble, vmg-i[tii au cur`]at în totalitate zona de vegeta]ie care crescuse [i s-a ecologizat de toate mizeriile, de[eurile menajere ori hainele aruncate de unii semeni de-ai no[tri certa]i cu regulile bunului sim] [i care nu [tiu s` aprecize natura [i ceea ce ne ofer` ea. Ac]iunea nu a fost u[oar`. Ecologizarea zonei vechi a ora[ului a continuat cu

zona din spatele blocului 200, mai multe rabe de gunoi fiind înc`rcate de reprezentan]ii de la salubritate.

"Cum vremea ne-a permis s` trecem la treab` am început cur`]enia începând cu [oseaua de centur`, zona albiei râului Jiului [i cea aferent` c`ii ferate, care se întinde pe o lungime de peste trei kilometri. Vrem ca odat` cu venirea prim`verii [i a s`rb`torilor Pascale, imaginea [i estetica municipiului Lupeni s` fie schimbate, în totalitate", a ]inut s` ne declare nea Mihai, cel care se ocup` cu coordonarea persoanelor beneficiare de ajutor social. În urm`toarea perioad` se va trece la toaletarea pomilor, la cur`]enia parcurilor, amenajarea jardinierelor, plantarea de noi flori [i arbu[ti.

"Ac]iunea de cur`]enie a debutat cu ecologizarea zonei de jos a municipiului Lupeni. Am concentrat în aceast` ac]iune beneficiarii Legii 416 [i dac` vremea va ]ine cu noi ne dorim ca toate zonele municipiului nostru s` fie cur`]ate. Am încredere în bunul sim] al locuitorilor [i nutrim speran]a c` fiecare dintre noi va ]ine la cur`]enia ora[ului, în care locuim [i pe care dorim s`-l facem mai pl`cut, pentru c` to]i avem dreptul s` tr`im într-un mediu s`n`tos, curat, între]inut [i frumos", a ]inut s` conchid` primarul municipiul Lupeni, Cornel Resmeri]`. (E.D.)

8

21 februarie 2014

Sportiva num`rul unu a jude]ului, din nou \ncoronat` Sportiva num`rul unu a jude]ului Hunedoara, deveanca Florentina Marincu, este cea mai rapid` atlet` a momentului din România.

Marincu, în vârst` de 18 ani, antrenat` de Nicolae Alexe la CNS CS{ Cetate Deva, a câ[tigat finala probei de 60 de metri a Campionatelor Na]ionale de Atletism Indoor (în sal`), desf`[urat` la Bucure[ti. Întrucât a triumfat [i la senioare [i la categoria tineret, Florentina [i-a trecut în palmares dou` medalii de aur.

"Cel mai bun rezultat anterior al Florentinei era de 7.53, iar acest 7.40 cu care a câ[tigat este un rezultat fantastic. Progresul ei la vitez` este foarte mare, iar titlul de cea mai rapid` femeie din România este unul pe care îl doream.

Am sim]it c` Flori e pe val la vitez`, astfel c` ea a renun]at s` concureze în proba de triplusalt care era programat` cam în acela[i timp. Mai sunt ni[te

concursuri tari în s`pt`mânile ce urmeaz`. Florentina va încerca s` egaleze sau s` doboare recordurile na]ionale ale României în aceast` prob` de sprint", a spus antrenorul Nicolae Alexe.

Marincu, a stabilit un nou record na]ional [i la s`ritura în lungime, de data aceasta la nivel de junioare I. Cu aceast` performan]` ea s-a clasat pe locul doi în finala probei de senioare. {i atletul Andrei Deliu, legitimat la SCM Deva, a cucerit titlul de campion al României la nivel de seniori la proba de s`ritura pragul unei s`rituri de peste cinci metri, el cu pr`jina. Sportivul antrenat de Florin Bucur a cucerind medalia de aur cu o s`ritur` de 5,11 fost singurul competitor care a reu[it s` treac` metri.

Lorredana JUGL LEA

Ovidiu Melniciuc, cu dou` campioanate europene la activ are o singur` dorin]`

Promovarea cu {tiin]a \n Superlig` Ovidiu Melniciuc, 20 de ani, este de [ase luni de zile om de baz` în echipa preg`tit`

de Alexandru Lupu. Uvertura venit` de la fosta campioan` Baia Mare are planuri mari în noul sezon competi]ional [i anume clasarea pe primul loc.

Ovidiu Melniciuc este unul dintre juc`torii de baz` ai echipei de rugby {tiin]a Petro[ani, fiind titular în toate meciurile din sezonul trecut când a marcat [i cele mai multe puncte pentru gruparea petro[enean` 76 de puncte, contribuind din plin la clasarea pe locul al treilea în Divizia Na]ional` de Seniori. Campion na]ional la rugby în 7 cu Baia Mare, Melniciuc este una dintre achizi]iile bune f`cute de {tiin]a. Cu dou` campionate europene la activ, sportivul lui Alexandru Lupu are obiective îndr`zne]e în noul sezon.

"{tiu c` {tiin]a are o tradi]ie, în acest sport, [i am venit, aici, cu gândul de a contribui [i eu la un palmares cât mai valoros al echipei.

Mi-a[ dori ca anul acesta s` fim pe primul loc [i s` promov`m în Superlig`", spune juc`torul abonat al lotului na]ional Under 19.

"Am fost la dou` campionate europene unde pot spune c` am acumulat mult` experien]` , iar la campionatul din Portugalia de anul trecut am reu[it s` marchez cele mai multe puncte: 18. Sper ca [i anul acesta s` fiu în vederile lotului na]ional", afirm` juc`torul n`scut la Suceava.

Baia Mare, un episod de neuitat Juc`torul spune c` cele mai frumoase momente din cariera sa le-a petrecut la Baia Mare, echip` cu care a cucerit dou` medalii: una de aur la rugby în 7 [i una de bronz cu juniorii în Divizia Na]ional`.

"Cu {tiin]a mi-am trecut în palmares cea de-a treia medalie [i mai îmi doresc una anul acesta", poveste[te sportivul care viseaz` ca în viitor s` joace pentru o echip` mai bine cotat`.

Avem nevoie de sus]inere În scurtul timp petrecut la Petro[ani juc`torul spune c` a remarcat faptul c` echipa de rugby se bucur` de o sus]inere numeroas` din partea fanilor.

"Am g`sit, aici, oameni calzi care ne sus]in la meciuri indiferent de rezultat. Cu toate c` în sezonul trecut a fost un

episod mai pu]in fericit în care unii ne-au apostrofat, noi credem c` echipa care este a V`ii trebuie sus]inut` indiferent de orgolii. Eu unul m` simt bine aici [i vreau ca [i în campionatul care va începe s` înscriu cât mai multe puncte", afirm` rugbistul venit sub form` de împrumut de la Baia Mare.

Ia[ul, rivala petro[enenilor Divizia Na]ional` va debuta pe data de 29 martie când elevii lui Alexandru Lupu vor juca, acas`, cu CS N`vodari. Ovidiu Melniciuc crede c` principala contracandidat` la promovare este echipa Ia[ului care din motive financiare nu a r`mas în Superlig`.

"Cred c` Ia[ul este echipa care ne poate crea cele mai mari probleme, dar cu o preg`tire foarte bun` cred c` le putem lua fa]a. Suntem o echip` unit` [i am dovedit c` am reu[it s` trecem de multe ori peste impasuri". ,, Nu sunt un fan al ,, cluburilor Antrenorul Alexandru Lupu le-a transmis elevilor s`i un mesaj foarte clar [i anume s` o lase mai u[or cu via]a de noapte [i anume prezen]a în cluburile din Vale. "Eu unul nu sunt un fan al cluburilor sau a discotecilor. Sunt mai lini[tit din fire [i prefer s` am o via]` sportiv` ordonat` pentru a-mi putea realiza obiectivele pe care le am, iar anul acesta vreau primul loc cu {tiin]a [i s` fiu din nou la na]ionala României".

Loredana JUGLEA

Gimnastele domin` la competi]ia Nadiei Dou` dintre cele trei gimnaste [i ambii antrenori cu care România va participa la tradi]ionala competi]ie "Nadia Com`neci Invitational International" sunt de la CNS CSS "Cetate" Deva. Junioarele mici, Olivia Câmpian, Teodora Cri[an (ambele Cetate) [i Alexandra Mihai, înso]ite de antrenorii Liliana Cosma [i Florin Cotu]iu deschid sezonul competi]ional interna]ional 2014 pentru gimnastica româneasc` la competi]ia organizat` de zei]a de la Montreal în SUA, la Oklahoma. Concursul Nadiei este un veritabil festival al gimnasticii [i va reuni la start peste 1500 de sportive pe diferite categorii de vârst`. "Nadia Com`neci Invitational International" este dedicat gimnastelor din Australia, Canada, Venezuela, SUA, România [i alte ]`ri din America, b`ie]ii având un concurs asem`n`tor, organizat de so]ul Nadiei, Bart Conner.

Cinci nume noi sub culorile Jiului Managerul echipei de fotbal Jiul Petro[ani, Marin Tudorache, a confirmat c` faptul c` Jiul va începe returul de campionat în acelea[i condi]ii [i anume cu sprijin de la Prim`ria Petro[ani, 4.500 de lei, lunar.

Marin Tudorache i-a asigurat pe fanii echipei Jiul c` gruparea fanion a V`ii va începe returul de campionat cu sprijin de la Prim`ria Petro[ani.

"S-a g`sit în cele din urm` solu]ie legal` [i vom fi ajuta]i de Prim`rie chiar dac` fuziunea nu a mai avut loc [i va avea loc la var`. Sunt foarte mul]umit c` am reu[it acest lucru [i c` Jiul va începe campionatul", a spus Tudorache. {i dup` vestea bun` c` Jiul va începe returul de campionat, oficialii nu au stat cu mâinile în sân [i au adus deja cinci nume noi printre care [i fostul juc`tor al jiuli[tilor Sansiro Ciocoi.

"Ciocoi a revenit la Jiul de bun` voie cu dorin]a declarat` c` vrea s` ne dea o mân` de ajutor [i noi l-am acceptat. Au mai venit: Radu Bo[neag de la Hercules Lupeni, David Daniel, Robert Stoicoiu [i Alexandru Daj. Sunt juc`tori de care avem nevoie", a afirmat Tudorcahe.

,,

21 februarie 2014

Pentru sportivii mei a fost o experien]` de neuitat

,,

9

Radu Polifronie, antrenorul echipei de karate CSM Petro[ani [i-a înso]it elevii la Campionatul European din Portugalia. Ionu] Ipate, Cosmin Condescu, Diana Panaite, M`d`lina Arghire [i Lauren]iu Bazavan au

reprezentat România [i implicit Valea Jiului la cea mai important` competi]ie din acest început de an.

Chiar dac` niciunul dintre ei nu a avut o clasare pe podium evolu]iile sportivilor din Vale nu au trecut neobservate.

"La Ionu] Ipate m` a[teptam la mai mult pentru c` el are o oarecare experien]` având în vedere c` este campion na]ional universitar . Eu cred c` nu s-a concentrat suficient, fiind prea sigur pe victorie pentru c` eu îl vedeam ca fiind în primii 10 sportivi.

Surpriza a venit, îns`, din partea clasându-se pe locul 15. Sportivii mei au avut o fetelor aflate la prima lor experien]` de evolu]ie cu mult peste a altor componen]i din acest fel. Diana Panaite a terminat la lotul na]ional. Lauren]iu Bazavan [i George egalitate de puncte în sferturile de finale Condescu au acces pân` în turul doi unde au tercu reprezentanta Italiei [i numai decizia minat la egalitate cu adversarii lor, dar au fost Federa]ia Român` de fotbal a actualizat pe site-ul arbitrilor a îndep`rtat-o de semifinale. elimina]i tot la decizia arbitrilor. Cred c` dac` oficial programul complet al meciurilor r`mase de dispu- Din punctul meu de vedere decizia arbi- elevii mei ar fi avut o mai mare experien]` am fi tat în actuala edi]ie de campionat a Ligii a II-a [i a III-a. trilor a fost una corect`", poveste[te venit cu o medalie. Dar nu regret`m nimic m` Astfel, pentru echipele de la acest nivel, sezonul se va Radu Polifonie. bucur c` au avut ocazia s` participe la un astfel “Cât o prive[te pe sportiva relua pe 28 februarie, de la ora 14:00, iar cele [apte etape de eveniment la care au luat parte 52 de na]iuni r`mase se vor disputa în fiecare vineri, pân` pe 11 M`d`lina Arghire, care provine din din Europa [i 861 de sportivi la cade]i, juniori [i aprilie, nefiind exclus s` mai avem câteva meciuri chiar mediul rural, fiind n`scut` în comuna tineret", spune Radu Polifornie. (L.J.) [i pe 12 aprilie. Dup` sezonul regulat va exista o pauz` Baru Mare, sunt mul]umit de evolu]ia ei, de o s`pt`mân`, dup` care vor începe fazele superioare, cu play-off [i play-out, în care se va intra doar cu punctele f`cute împotriva echipelor cu care se va concura acolo. Programul va include [i dou` intermediare, în rundele cu num`rul 4 [i 8.

Datele de disputare ale play-off-ului/play-outului sunt: 18 aprilie, 25 aprilie, 2 mai, 6 mai, 9 mai, 16 mai, 23 mai, 27 mai, 30 mai, 6 iunie. Ar mai fi de Atletul Andrei Deliu, legitimat men]ionat c` la finalul sezonului ar trebui s` promoveze la SCM Deva va reprezenta România câ[tig`toarele celor [ase play-off-uri. În schimb, în Liga în proba de s`ritur` cu pr`jina a a IV-a ar trebui s` retrogradeze ultimele dou` clasate din Campionatelor Balcanice de atletism fiecare play-out, dar [i dou` cele mai slab clasate echipe indoor de la Istanbul, sâmb`t`, 22 febdintr-un clasament al ocupantelor antepenultimului loc ruarie. Lotul tricolor pentru competi]ia în play-out. Îns` zvonurile privind o nou` schimbare a din Turcia a fost selec]ionat de oficialii sistemului competi]ional pun sub semnul întreb`rii Federa]iei Române de Atletism, în respectarea acestor reguli stabilite la începutul sezonului principal, pe baza rezultatelor de la 2013-2014.

Na]ionalele din weekend-ul trecut, dar ]inând seama [i de programul unor atle]i [i atlete afla]i în preg`tire în vederea Campionatul Mondial de la Sopot, Polonia (7-9 martie).

Pentru karati[tii petro[eneni se anun]` un Andrei Deliu care a devenit program competi]ional destul de înc`rcat având în campion na]ional la s`ritura cu pr`jina vedere faptul c` în luna martie va avea loc campionatul cu o performan]` de 5,11 metri, care na]ional de stil la Bucure[ti, pentru minicade]i, cade]i, este un nou record al României, a fost Mihaela Nunu; 1.500 m - Ioan Z`izan; junior [i seniori. ales pentru a concura în aceast` prob` la Ancu]a Bobocel; 3.000 m - Marius Bu[ca; "Acest campionat reprezint` criteriul de califi- Balcaniad`. Din lotul României mai fac Cristina Casandra; în`l]ime - Marius care pentru campionatul na]ional interstiluri. Obiectivul parte al]i 2 de atle]i (10 b`ie]i [i 10 fete): 60 Dumitrache; Daniela Stanciu; lungime meu este s` ob]inem cât mai multe medalii pentru a ne m - Bogdan M`d`ra[; Ana Maria Ro[ianu; Valentin Toboc; Alina Rotaru; triplusalt putea califica la campionatului na]ional interstiluri", 60 mg - Cosmin Dumitrache; Ana Maria George Baciu; Cristina Sandu; greutate declar` Radu Polifronie.

Nesteriuc; 400 m - Florin Cristian Purcea; Andrei Gag; Anca Heltne.

Loredana JUGLEA Bianca R`zor; 800 m - Iulian Ganciu; Loredana JUGLEA

Liga a III-a cu intermediare doar \n play-off [i play-out!

Andrei Deliu, \n lotul Rom<niei pentru

Balcaniad`

Vin na]ionalele

10

21 februarie 2014

Consiliul Local al Municipiului Lupeni Hot`r<rea nr. 6 / 2013

urm`toarele valori:

privind constatarea încet`rii calit`]ii de consilier local al domnului Traian Morar [i declararea vacan]ei unui mandat de consilier local din cadrul alian]ei politice Uniunea Social Liberal` (USL) hot`rârea a fost aprobat` prin vot liber exprimat cu unanimitate de voturi

Având în vedere decesul domnului consilier local Traian Morar ales pe listele alian]ei politice Uniunea Social Liberal` (USL) la alegerile locale din data de 10 iunie 2012; În temeiul prevederilor art. 9 alin. (2) lit. "i", alin. (3), ale art.

12 din Legea nr. 393/ 2004 privind Statutul ale[ilor locali precum [i ale prevederilor art. 31 - art. 34 [i art. 45 din Legea administra]iei publice locale nr. 215/ 2001, republicat`, cu modific`rile [i complet`rile ulterioare HOT~R~{TE: Art. 1 - Constat` încetat de drept mandatul de consilier local în cadrul Consiliul local al Municipiului Lupeni al domnului Traian Morar ca urmare a decesului survenit la data de 23 ianuarie 2014.

Art. 2 - Se declar` vacant un mandat de consilier local ales pe listele alian]ei politice Uniunea Social Liberal` (USL), Organiza]ia Municipal` Lupeni, urmând ca, în conformitate cu prevederile legisla]iei în vigoare, Comisia de validare a Consiliului local al Municipiului Lupeni s` depun` diligen]ele pentru validarea primului supleant ales pe listele forma]iunii politice respective la alegerile locale din data de 10 iunie 2012.

Art. 3 - Hot`rârea se va comunica Institu]iei Prefectului Jude]ului Hunedoara în vederea exercit`rii controlului cu privire la legalitate, alian]ei politice Uniunea Social Liberal` (USL) Organiza]ia Municipal` Lupeni în vederea desemn`rii primului supleant iar la cuno[tin]` public` prin grija Secretarului Municipiului Lupeni.

Lupeni, 28.01.2014

Hot`r<rea nr. 7 / 2013 privind aprobarea tarifelor pentru transportul cu telegondola [i a programului de func]ionare al acesteia hot`rârea a fost aprobat` prin vot liber exprimat cu una nimitate de voturi

Examinând necesitatea actualiz`rii tarifelor [i a programului de func]ionare practicate la telegondola care deserve[te Sta]iunea Turistic` Straja urmare a propunerii formulate de Consiliul de Administra]ie al Asocierii în participa]iune aprobat` potrivit prevederilor Hot`rârii Consiliului local al Municipiului Lupeni; Luând în considerare Hot`rârea nr. 1/ 2014 a Consiliului de Administra]ie a Asocierii în participa]iune; V`zând expunerea de motive a Viceprimarului Municipiului Lupeni, raportul prezentat de compartimentul de resort din cadrul Aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Lupeni precum [i avizul Comisiei de specialitate din cadrul Consiliului local al Municipiului Lupeni; În temeiul art. 36, alin. (1), alin. (2) lit. "b", "c" [i "d" alin.

(6) lit. "a" pct. 6 [i 11, alin. (9) precum [i ale art. 45 din Legea administra]iei publice locale nr.215/ 2001, republicat`, cu modific`rile [i complet`rile ulterioare HOT~R~{TE: Art. 1 - (1) Se aprob` noile tarife practicate pentru transportul cu telegondola ce deseve[te Sta]iunea Turistic` Straja la

(2) Noile tarife vor fi practicate în perioada 01.02.2014 31.03.2014.

Art. 2 - Se aprob` ca în perioada 01.02.2014 - 31.03.2014 programul de func]ionare al telegondolei s` fie urm`torul: zilnic între orele 900 - 1730; revizia instala]iei - în fiecare zi de mar]i a s`pt`mânii; Art. 3 - (1) Prezenta hot`râre modific` [i completeaz` în mod corespunz`tor Hot`rârea Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 104/ 2013 pentru modificarea [i completarea Hot`rârii Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 123/ 2012 privind aprobarea încheierii unui asocieri în participa]iune între Consiliul Local al Municipiului Lupeni cu S.C. TERMOGAZ COMPANY S.A. (2) Celelate prevederi ale hot`rârilor precizate r`mân neschimbate.

Art. 4 - Hot`rârea se va comunica Institu]iei Prefectului Jude]ului Hunedoara în vederea exercit`rii controlului cu privire la legalitate, Primarului Municipiului Lupeni, SC Termogaz Company S.A., S.C. ACOMIN S.A. [i reprezentan]ilor desemna]i în vederea aducerii la îndeplinire, iar la cuno[tin]` public` prin grija Secretarului Municipiului Lupeni.

Lupeni, 28.01.2014

Hot`r<rea nr. 8 / 2013 privind folosirea excedentului bugetar aflat în contul de fonduri din anii preceden]i hot`rârea a fost aprobat` prin vot liber exprimat cu una nimitate de voturi Având în vedere Raportul Direc]iei Economice [i avizul Comisiei de specialitate a Consiliului Local; În conformitate cu prevederile art. 58 alin. (1) lit. (a) Legii nr.

273/ 2006 privind finan]ele publice locale; În temeiul art. 36 alin. (2) lit. (b) [i alin. (4) lit. "a" [i art. 45 din Legea Administra]iei publice locale nr. 215/ 2001, republicat`, cu modific`rile [i complet`rile ulterioare H O T ~ R ~ { T E: Art. 1 (1) Se aprob` folosirea excedentului bugetar aflat în contul de fonduri din anii preceden]i, în exerci]iul bugetar al anului 2014, în vederea achitarii contribu]iei Municipiului Lupeni în sum` de 230.940 lei pentru asigurarea cofinan]`rii în cadrul proiectului "Reabilitare [i modernizare str`zi urbane, poduri [i [osea de centur` în municipiul Lupeni, jud. Hunedoara".

(2) Suma repartizat` va fi folosit` în cadrul capitolului 84.02 "Drumuri [i poduri", articolul 56 "Str`zi finan]are na]ional`".

Art. 2 Prezenta hot`râre va fi comunicat` Institu]iei Prefectului Jude]ului Hunedoara în vederea exercit`rii controlului cu privire la legalitate, adus` la îndeplinire de c`tre Primarul Municipiului Lupeni [i Direc]ia Economic` iar la cuno[tin]` public` prin grija Secretarului Municipiului Lupeni.

Lupeni, 10 februarie 2014

Pre[edinte de [edin]` Prof. MARIA PESTREA

Contrasemneaz` - SECRETAR Jr. MARIUS CLAUDIU B~LOI

11

21 februarie 2014

VREMEA 21 - 27 februarie 2014 Vineri, 21 februarie

S<mb`t`, 22 februarie

Duminic`, 23 februarie

Luni, 24 februarie

Mar]i, 25 februarie

Miercuri, 26 februarie

Joi, 27 februarie

5°C / 13°C Averse

4°C / 12°C Averse

1°C / 9°C Mai mult noros

1°C / 5°C Noros

-2°C / 8°C Par]ial noros

3°C / 11°C Mai mult noros

3°C / 7°C Ploaie

BANCURI

BANCURI

Trei candida]i dau examenul de conducere. Instructorul care \i examineaz` \i \ntreab`: Fiecare s`-[[i imagineze ca este la munte [i ruleaz` pe un drum \ngust cu 80 km/h... |n st<nga e muntele, \n dreapta e pr`pastia. Deodat` apar \n fa]` o t<nar` [i o b`tr<nic`. Ce c`lca]i?

Baba, c` e p`cat de pu[toaic`, r`spunde primul.

Fata, c` mai are [anse de supravie]uire dup` accident, r`spunde al doilea.

Pe am<ndou`, c` orice viraj e periculos \n aceste condi]ii, zice [i al treilea.

Sunte]i pica]i to]i!!! }ip` instructorul exasperat..

Fr<na trebuie c`lcat`, dobitocilor!!!

Re]ete de week-end

Peri[oare cu sos de sm<nt<na [i ceap` Ingrediente: 1 kg. carne (piept de pas`re, de vi]el, macr` sau de porc, frumos \mp`nat` ), 1 ou, 100 gr. ceap`, o felie de p<ine, ulei, o linguri]` de f`in`.

Pentru sos: ulei, unt sau untur`, o ceap` ras`, 25 gr. de f`in`, zeam` de l`m<ie sau o]et, 100 ml de sm<nt<n`, m`rar verde, piper, sare.

Preparare: Se trece carnea prin ma[ina de tocat, \mpreun` cu ceapa [i p<inea \nmuiat` \n ap` [i bine stoars`. Se adaug` \n toc`tur` oul \ntreg sau 2 albu[uri r`mase, f`ina, se potrive[te de sare, se pun piper, p`trunjel [i m`rar tocat [i se omogenizeaz` amestecul cu o lingur`. |ntr-o crati]`, se c`le[te ceapa cu pu]in ulei, se stinge cu o can` ( ¼ l ) de ap` [i c<nd clocote[te din nou, se pun la fiert peri[oarele mici, rotunde, date cu pu]in` f`in`. Se las` la foc mic 25 minute s` clocoteasc` \ntr-un vas acoperit. Se freac` sm<nt<na cu f`ina, se dilueaz` cu pu]in` ap` rece [i se toarn` peste sosul din vas. Se las` s` se \ngroa[e potrivit sosul [i se presar` p`trunjel [i m`rar verde.

Toc`ni]` de vit` cu ardei Ingrediente: 500 gr. carne de vit`, 2 cepe, 2 c`]ei de usturoi, o lingur` de margarin` sau ulei, o linguri]` de sare, piper, ap`, 200 ml bulion, 200 ml sm<nt<na, boia, o lingur` de f`ina, 1 ardei rosu, 1 ardei galben, 1 ardei verde.

Preparare: Carnea se taie cubule]e mai mici. Ceapa [i usturoiul se taie foarte m`runt. |ntr-o crati]` se pune margarina sau uleiul [i se c`le[te carnea cu ceapa [i usturoiul. Se adaug` sare, piper [i boia. Se las` s` fiarb` la foc mic p<n` scade zeama, apoi se adaug` 2 pahare de ap` [i bulionul. Se fierbe din nou la foc mic cu capac. C<nd carnea e aproape fiart` se taie ardeii cubule]e \n form` de zaruri [i se arunc` peste carne. C<nd totul e fiert se adaug` sm<nt<na amestecat` cu f`ina [i se mai fierbe 5 minute. Se mai poate pune brocolli \mpreun` cu ardei.

Se serve[te cu cartofi natur.

Pr`jitur` cu nuci [i marmelad` Ingrediente: ½ kg.f`in`, 200 gr.unt, 2 ou` \ntregi, 3 linguri zah`r pisat, 20 gr. drojdie, 1 v<rf cu]it sare, 1 praf vanilie sau coaj` de l`m<ie ras`, unt sau margarin` pentru forma, zah`r pudr` vanilat; Pentru umplutur`: 250 gr. nuci m`cinate, 125 gr. zah`r tos, marmelad`.

Preparare: Se freac` pu]in untul cu drojdia [i zah`rul, se adaug` ou`le, sarea, vanilia, f`ina [i se fr`m<nt` bine o coca mai mult moale dec<t tare. Se las` s` se odihneasc` ½ or`. Se \mparte coca \n patru p`r]i egale [i se \ntind pe r<nd patru foi. Se a[az` \n tava de copt uns` o foaie, se \ntinde un strat de marmelad` gros de ½ cm, se presar` cu o treime din cantitatea de nuci pisate [i de zahar, apoi a doua foaie, repet<nd procedeul (se unge cu marmelad` etc.), apoi a treia foaie care se unge ca mai sus. Se acoper` cu a patra foaie [i se coace la foc potrivit. C<nd se rumene[te, se scoate din cuptor, se presar` cu zah`r pudr` vanilat [i se taie buc`]i patrate sau dreptunghiulare.

Curiozit`]i L`pti[orul de matc` este unul dintre cele mai puternice energizante naturale, considerat "elixir al tinere]ii".

Zdrobirea medicamentelor este periculoas` \nainte de a le lua, pentru a fi mai u[or de \nghi]it, cercet`torii englezi au ajuns la \ngrijor`toarea concluzie c` astfel pot aparea efecte secundare foarte grave, ajung<nd chiar p<n` la moarte.

Magneziul ajut` inima Persoanele care consum` frecvent pastile sau alimente bogate \n magneziu

au un risc mult mai mic de apari]ie a bolilor cardiovasculare dec<t cei care consum` cantit`]i mici.

Beneficiile unui concediu petrecut pe malul marii se simt tot timpul anului datorit` aerosolilor, prezen]i \n num`r mare \n locurile unde se sparg valurile, schimbul de oxigen din celule este \mbun`t`]it, permi]<nd irigarea mult mai bun` a pl`m<nilor. |n lume sunt patru milioane de persoane care sufera de maladia Parkinson.

La originea acestei boli st` afectarea neuronilor (celulele creierului) care secret` dopamina, un neurotransmi]`tor implicat \n controlul mi[c`rilor.

HOROSCOP PE{TI Ca nativ, e[ti gata s` renun]i, puternic influen]at(`) de unele perspective deloc promi]`toare, dar înainte de Liviu P\r]ac a spune stop, ar fi bine ca m`car s` încerci… marea cu degetul.

Poate ]ine figura ! Limitarea energetic`: normal`.

BERBEC Ca nativ, cu Marte sub semnul Pe[tilor, fii atent(`) la [ansele financiare care vin la tine s`pt`mâna viitoare, pentru ca este posibila o cre[tere semnificativ` a veniturilor, dar nu ]i se ofer` asta chiar pe tav`. Trebuie s` prestezi o anumit` munc` pentru a ob]ine ace[ti bani, dar vin exact atunci când aveai mai mare nevoie de ei. Limitarea energetic`: peste limite.

TAUR Ca nativ, ai [ansa de a cuceri o persoan` cu care \]i face pl`cere s` discu]i, de aici n`scându-se, cu ceva noroc, o iubire curat` sau o prietenie sincer`. Limitarea energetic`: dincolo de frontiere.

Gemeni Luna sub semnul Taurului; ve[tile de departe sunt [i ele dintre cele mai bune, de aceea e bine s` iei leg`tura - ca nativ - cu lumea larg`, pentru c`, de undeva din societate sau de peste m`ri [i ]`ri, se poate ivi acum o veste drag` sufletului t`u. Limitarea energetic`: normal`.

RAC Ca nativ, nu trebuie s` te av<n]i la lucruri scumpe ca s` te sim]i bine, c`ci chiar [i cel mai banal obiect din cas` poate avea un efect excelent asupra unui psihic obosit ca al t`u. Limitarea energetic`: sub firescul median.

LEU Ca nativ, când te sim]i iubit si ai si pentru cine lupta, nimic nu este greu de dobândit. Cu cel drag al`turi, e[ti gata de orice; nici un munte nu e prea înalt, nici o vale prea adânca, ci totul este posibil din amor.

Limitarea energetic`: excelent`.

FECIOARA Cu Mercur, astrul protector, sub semnul Lirei, nu te arunca la prima ofert` care va apare zilele acestea pentru c`, pe undeva, va exista [i un punct slab care ar putea ie[i la iveal` mult prea târziu. Informa]iile primite, ajutorul care \]i va fi oferit de undeva, ve[tile care \]i vor ajunge la ureche, pot ascunde un detaliu eronat sau chiar o inten]ie negativ` [i dac` le iei de bune, ai putea avea de suferit. Limitarea energetic`: normal`.

BALAN}A Nimic nou sub cerul blagoslovit de februar, pentru semnul t`u zodiacal. Limitarea energetic`: cam sl`bu]`.

SCORPION C`l`toriile acestei perioade au o component` mai aparte \n ceea ce prive[te percep]ia timpului. Ori dureaz` mai mult decât ai preconizat [i ai putea ajunge la destina]ie mai târziu, ori sunt punctul de plecare al unor perspective noi care-[i vor arata efectele dup` o vreme. Maremare aten]ie ! Limitarea energetic`: fireasc`.

S~GET~TOR Jupiter, astrul protector, sub semnul Gemenilor; iubirea te face s` plute[ti, pentru c` ai parte de evenimente dedicate sufletului. Ori te \nt<lne[ti cu persoana iubit` [i ]i se fac declara]ii de dragoste pasionale, ori tr`ie[ti un eveniment care face pl`cere sufletului t`u, chiar dac` nu are leg`tur` direct` cu via]a sentimental`. Limitarea energetic`: nici-nici, dar … nici foarte-foarte.

CAPRICORN Nu mai e[ti tu, cel pe care-l [tie toata lumea, pentru c` nimere[ti \ntr-un mediu aparent ostil, \n care planeaz` reguli stricte [i interdic]ii frustrante, unde nu ai voie s` te mi[ti sau s` te manife[ti \n voie. Limitarea energetic`: sl`bu]` - sl`bu]`.

V~RS~TOR Ambi]ioneaz`-te s` demonstrezi c` ceea ce visezi este realizabil, pentru c` numai printr-un rezultat concret po]i arata c` nu ai visat doar… cai verzi pe pere]i, a[a cum spun unii. Limitarea energetic`: sub frontiere.

Pentru to]i nativii din zodiac Nimic bun pentru orice început oarecare (ne afl`m doar` în anul chinezesc al Calului de Lemn verde sau albastru, dar un sfat pur pozitivist ca… energo-relevan]` pentru orice sfâr[it: Iube[te cat mai mult, oriunde [i oricând ! Iart` ca s` fi iertat ! Nu judeca pentru a nu fi judecat ! …

12

21 februarie 2014

Barajul de la Valea de Pe[ti intr` \n reabilitare Acumularea sau barajul Valea de Pe[ti este în administrarea ABA Jiu Craiova - SHI Petro[ani, iar anul trecut s-au împlinit 40 de ani de la darea lui în exploatare. Barajul Valea de Pe[ti este amplasat pe

r<ul Valea de Pe[ti; cod cadastral VII-1.5, la 500m amonte de confluen]a acestuia cu r`ul Jiul de Vest.

Barajul realizeaz` o acumulare cu un volum de 4.500.000 mc, cu scopul aliment`rii cu ap` a zonei Uricani - Petro[ani. În Registrul Român al Marilor Baraje, în prezent cu un total de 147 de baraje, barajul Valea de Pe[ti figureaz` pe locul 35 în ordinea înal]imii. Lucr`rile de execu]ie a barajului au început în anul 1967 [i au durat p<n` în anul 1973, an în care s-a început umplerea acumul`rii. Ini]ial Sistemul Hidrotehnic Valea de Pe[ti a fost creat pentru asigurarea aliment`rii cu ap` a folosin]elor din bazinul hidrografic al Jiului de Vest. Barajul Valea de Pe[ti este un baraj din anrocamente cu masca din beton asfaltic. Barajul a fost trasat cu o curb` în plan cu raza de 2.000 m. Surse din cadrul ministerului de resort au declarat c` în func]ie de aloc`rile bugetare vor demara luc`rile de reabilitare la acest baraj, care nu a fost golit niciodat` [i care prezint` fisuri, ce pot oricând s` pun` în pericol vie]ile locuitorilor din zona de vest a V`ii Jiului. De aceast` problem` s-a ocupat însu[i deputatul Cristian Resmeri]` care, printr-o interpelare, i-a cerut în cursul lunii februarie a.c. ministrului Rovana Plumb s`-i comunice dac` anul acesta vor fi alocate fonduri pentru acest obiectiv de investi]ii.

"Acest obiectiv de investi]ii face parte din planul de m`suri recomandat de expertul atestat în documenta]ia de expertiz` tehnic` pentru evaluarea st`rii de siguran]` a barajului [i lacului de acumulare Valea de Pe[ti, pentru a se asigura exploatarea în condi]ii de siguran]` a acumul`rii", se mai arat` în interpelarea deputatului hunedorean. Cum PNDI nu mai func]ioneaz`, proiectul de investi]ii la barajul

Valea de Pe[ti a fost împ`r]it pe mai multe etape. În acest sens, Administra]ia Bazinal` de Ap` "Anul trecut s-a ob]inut o nou` autoriza]ie de Jiu anun]` începerea activit`]ilor de consultare a func]ionare, iar inspectorii de atunci au cerut ca publicului în ceea ce prive[te principalele probleme lucr`rile de investi]ii s` se deruleze pe mai multe de gospod`rire a apelor. Informa]iile con]inute în etape [i ne-au f`cut [i unele recomand`ri. acest document reprezint` cea mai recent` evaluare a Acela[i lucru l-au recomandat [i cei de la presiunilor [i a impactului acestora asupra mediului Banca Mondial`. Refacerea m`[tii asfaltice acvatic, progresele înregistrate în atingerea obieca barajului ne va costa aproximativ trei tivelor pentru anul 2021 [i identific` problemele milioane de euro, dar, prioritare în anul în importante privind gospod`rirea apelor care înc` curs sunt lucr`rile care vizeaz` repararea afecteaz` în mod direct sau indirect starea apelor de celor dou` vane de la golirea de fund, suprafa]` [i subterane. Mai exact, este vorba despre costurile ridicându-se la 20 de miliarde de probleme semnificative privind: poluarea apelor cu lei. Sunt dou` vane din care una este de substan]e organice, poluarea apelor cu nutrien]i, poluserviciu [i una de siguran]`. Fondurile sunt area apelor cu substan]e periculoase, precum [i din surse proprii", a ]inut s` declare alter`rile hidromorfologice ale st`rii apelor produse reprezentantul ABA Jiu, ing. Sorin Corici, de construc]iile ori lucr`rile situate pe ape sau în [ef Sistem Hidrotehnic Petro[ani. proximitatea apelor.

Angella DUMITRA{CU Se a[teapt` totu[i [i aloc`ri de la ministerul Mediului. Barajul are o importan]` foarte mare deoarece deserve[te aproximnativ 120.000 de locuitori [i este principalul furnizor de ap` a tuturor obiectivelor industriale ale V`ii Jiului. Barajul a fost conceput în a[a Jandarmul hunedorean Marian Alin a participat în data fel încât s` atenueze viiturile, iar volumul de 15 februarie a.c., la o expozi]ie de Clubul Ciob`nesc German lui de peste 4,5 milioane de metri cubi de ce s-a desf`[urat în municipiul Cluj Napoca. Competi]ia a adunat ap` [i cu un luciu de 25 de hectare a devenit un punct de atrac]ie atât pentru la start 55 câini din rasa ciob`nesc german din ]ar` [i str`in`tate. localnici, cât [i pentru turi[ti, care mai Jandarmul [i fiica nou [i-au f`cut case de vacan]` acestuia au prezentat impun`toare, ce ofer` o priveli[te la expozi]ie trei câini deosebit` asupra lacului, iar pescarii înfo- din rasa ciob`nesc ca]i pot s` organizeze adev`rate concur- german, de a c`ror suri [i partide de pescuit, pentru c` lacul preg`tire [i îngrijire se este bogat în [tiuc`, crap, clean [i mrean`. preocup`. La finalul De la coada lacului pornesc circuite turis- competi]iei cei trei au ocupat tice, care vara sunt luate cu asalt de spe- câini ologi, de practica]ii turismului de aven- locurile 1, 2 [i 4, dup` tur`, în imediata apropiere aflându-se cum urmeaz`: Locul Pe[tera de Ghea]` [i cariera de cuar], ce se 1, la clasa 6-9 luni, vrea pus` din nou în exploatare de admin- Etta Von Mafi Haus, istra]ia public` local` printr-un parteneriat Locul 2, la clasa tineret, Crom Von Bienenwald; Locul 4, la clasa cu ministerul de resort sau public-privat. 9-12 luni, Duffy Von Mafi Haus. Competi]ia a fost arbitrat` de Iar zilele trecute, Administra]ia Bazinal` arbitrul interna]ional Richard Brauch.

Ciobane[tii Germani sunt în primul rând câini utilitari, de Ap` Jiu împreun` cu Administra]ia Na]ional` "Apele Române" au elaborat abia apoi fiind apreciati dup` aspectul lor fizic, acesta fiind [i "proiectul care vizeaz` "Probleme impor- motivul pentru care sunt rasa preferata de c`tre serviciile de tante de gospodarire a apelor", o lucrare Poli]ie, Armata, Salvamont, etc. Rapiditatea cu care ace[tia se care prezint` succint problemele legate de deprind cu o anumit` sarcin` dat`, perseveren]a [i dârzenia acesmodul de utilizare a apei, precum [i tora pentru îndeplinirea comenzii primite, modul usor de dresaj, m`surile care se impun în vederea reduc- loialitatea [i devotamentul pe care îl arat` fa]` de st`pân, situeaza erii polu`rii pe cursurile de ap` de rasa ciob`nescului german în fruntea elitei canine. suprafa]` [i pe corpurile de ap` subterane.

S.C. REALCOM S.A. PETRO{ANI

Laboratorul de Produc]ie - Cofet`rie Patiserie Str. Lunca (l<ng` S.C. UPSROM [i Fabrica de Tricotaje) DADUCE |N CASELE DUMNEAVOASTR~: CELE MAI GUSTOASE {I DELICIOASE SPECIALIT~}I: Torturi de ciocolat`; Torturi cu fri[c`; Torturi cu fructe; Sortimente diversificate de pr`jituri; Fursecuri; Alune pr`jite; Alte sortimente.

D PRELU~M {I ONOR~M ZILNIC COMENZILE PENTRU TOATE OCAZI ILE: Mese festive; Nun]i; Botezuri; Alte evenimente.

Telefon secretariat: 0254-5 542472, 0372-7 764439; LABORATOR 315 - 0733-9 960320; DEPOZIT 342 - 0733-9 960319.

Al]i campioni crescu]i de Alin Marin

Petreci clipe de neuitat la CABANA MONTANA din STRAJA

Ne pute]i contacta la num`rul de telefon: 0722-780615