Nicholas sparks miracolul

care, de la distanţă, păreau aproape violeţi. Indiferent cine era, îşi parcase maşina chiar în spatele maşinii lui.

O clipă, se întrebă dacă se apropia de el ca să-i ceară să plece. Poate că în cim itir circulaţia era oprită şi accesul interzis. Dar poate că vizita ei acolo era doar o coincidenţă.

Fem eia continuă să se deplaseze spre el.

De fapt, dacă te gândeai mai bine, era o coincidenţă destul de atrăgătoare. Jerem y îşi înălţă capul în timp ce strecură aparatul de fotografiat înapoi în husă. Când femeia se apropie, Jeremy zâmbi larg.

- Bună ziua, zise el.

Ca răspuns la salutul lui, femeia încetini pasul ca şi cum nu-1 observase. Expresia ei părea aproape am uzată, iar el se aştepta ca ea să se oprească. In schim b, avu impresia că o auzise râzând exact când trecea pe lângă el.

Cu sprâncenele ridicate admirativ, Jerem y o urmărea mergând. Femeia nu se uită înapoi. înainte de a-şi da seama ce face, Jeremy facu un pas după ea.

- Hei! strigă el. în loc să se oprească, femeia, pur şi simplu, se întoarse şi continuă să meargă cu spatele, având capul aplecat într-o parte, şi o privire iscoditoare. Din nou, Jerem y observă aceeaşi expresie amuzată.

- Ştii, n-ar trebui să te holbezi în felul ăsta, strigă ea.

Fem eilor le plac bărbaţii care ştiu să fie subtili.

Se întoarse din nou, îşi aranjă geanta de pânză pe um ăr şi îşi continuă drum ul. în depărtare, Jerem y îi auzi din nou râsul.

Jeremy rămase cu gura căscată, neştiind cum să răspundă.

Foarte bine, deci nu era interesată. Nici o problem ă.

T otuşi, m ajoritatea o am enilor ar fi zis cel puţin bună ziua ca răspuns. Poate că era un detaliu sudic. Poate că tipii îi făceau avansuri tot tim pul şi era sătulă. Sau poate