Anul II, 2016
NR. 5
Atitudinea față de lectură prof.
Dr. LiLiana romaniuc
Analfabetismul funcțional este una dintre principalele probleme ale sistemului educațional românesc, Încă din 2000, când am participat la primele testări internaționale, elevii noștri au obținut rezultate ce iau clasat pe ultimele locuri din Europa. Continuăm să ocupăm acele ultime locuri la toate cele trei tipuri de testări: PIRLS-evaluarea competențelor de lectură ale elevilor de clasa a IV-a, TIMSS - evaluarea competențelor de matematică și științe și PISA evaluarea competențelor de literatie la lectură, matematică și științe ale elevilor de 15 ani. La ultima testare PISA, cea din 2012, avem 37,8% dintre elevii participanți analfabeți funcțional (și ocupam penultimul loc), comparativ cu 19% media europeană. Fenomenul nu dispare prin ignorarea lui, ci el trebuie recunoscut, adus în discuțiile publice și asumat. Apoi, sunt necesare soluții și programe ce trebuie implementate de către oameni responsabili care nu urmăresc doar raportări cantita-
tive, ci, în primul rând, realizarea progresului în ceea ce privește învățarea la elevi și diminuarea acestui flagel. Studiul nostru analizează atitudinea față de lectură - cea academică, dar și lectura de plăcere, prin aplicarea unui chestionar. Un al doilea aspect urmărit este cel al nivelului competențelor de literatie din perspectiva înțelegerii textului și a cunoașterii vocabularului, prin teste la: limba română, matematică și științe, aplicate cu o frecvență de 6 luni, după ce, în prealabil, profesorii au participat la programul nostru de intervenție: formarea profesorilor, mentorare și activități de monitorizare. Câteva rezultate parțiale ale studiului nostru, în școlile în care implementăm proiectul Reading to Learn sunt prezentate în continuare. Vom reveni cu analize mai ample, pe școli, județe, discipline, după mai multe evaluări, dar și cu aspecte calitative legate de posibilele cauze ale diferitelor concluzii la care ajungem.
pledoarie pentru metacogniție (i) pagina 4
Mentori și mentoring pagina 3
2 - Literaþia dintr-o privire
Studiu ARL: jumătate dintre elevii de gimnaziu nu înțeleg un text la prima vedere Evaluarea elevilor a fost gândită ca o activitate complementară programului de formare profesională, și are mai multe scopuri. În primul rând, este oferită o „fotografie de moment” a claselor de elevi, instrument de lucru extrem de util pentru profesori. Percepția subiectivă a profesorului, creată de contactul zilnic cu elevii, este dublată acum de o analiză obiectivă. În al doilea rând, poate fi analizat impactul cursului de formare profesională asupra eficienței predării. Analiza este indirectă, dar eficientă și reflectă activitatea la clasă. Așadar, evaluarea vizează atât nivelul elevilor, cât și calitatea predării.
Testare complexă Evaluarea constă în aplicarea unor seturi de chestionare tuturor elevilor dintr-o clasă. Elevii din clasele a V-a și a VI-a au de completat chestionare la limba română și la matematică, iar cei din clasele a VII-a și a VIII-a completează, suplimentar, chestionare la „științe”. Fiecare chestionar este structurat în două părți: una ce vizează înțelegerea textului iar cea de-a doua este legată de cunoașterea și utilizarea vocabularului „academic”. De asemenea, un alt chestionar aplicat la clasă vizează atitudinea elevilor față de lectură.
Un copil din 3 nu citește
Materiale pentru profesori Centralizarea provizorie a datelor indică foarte clar faptul că predarea este ineficientă și din cauza faptului că elevii nu înțeleg mesajul transmis de cadrele didactice. Componenta de evaluarea proiectului va continua până în primăvara acestui an, când vor fi centralizate toate datele și vor fi realizate materiale informative destinate profesorilor. Aceste materiale vor fi puse la dispoziția școlii, pentru ca profesorii să aibă la dispoziție o cercetare sincronică privind analfabetismul funcțional și competențele de literacy ale propriilor elevi.
Datele centralizate până în acest moment indică faptul că un copil din trei nu citește nici măcar textele impuse de mediul școlar. Așa-numita „lectură academică” predomină în cazul băieților, semn că majoritatea acestora citesc doar ceea ce este necesar pentru a obține rezultate la evaluările școlare. În schimb, la fete se manifestă un oarecare interes și pentru lectura de plăcere. Ca medie, datele indică faptul că elevii care citesc cel mai puțin au terminat clasa a VII-a în această vară. În schimb, interesul pentru lectură reapare în clasa a VIII-a. La acest lucru contribuie presiunea pusă de părinți și de profesori în vederea participării la Evaluarea Națională.
Curba lui Gauss, contrazisă Reprezentarea grafică a probabilității repartizării valorilor în funcție de o medie standard, așa-numita „curbă a lui Gauss” a fost contrazisă de evaluarea făcută la matematică, limba română, și științe. Distribuția „normală” ar include concentrarea elevilor în zona funcțională, însă analiza de teren arată că aceștia sunt concentrați în zonele frustrare-slab funcțional. Cele mai slabe rezultate au fost obținute în zona de „vocabular” a testării, iar acest lucru indică faptul că elevii citesc greu și deduc înțelesul termenilor din context. La o a doua testare, efectuată după finalizarea cursului de formare, s-au constatat modificări ale distribuției elevilor. Însă, nici de această dată nu s-a respectat metoda Distribuției Forțate, legată de curba lui Gauss.
Schimbări multiple Cea de-a doua evaluare a scos la iveală câteva caracteristici ale schimbărilor petrecute la clasă. Astfel, unele clase s-au mișcat integral „în sus”, pe o axă care pornește de la nivelul „frustrare” și ajunge până la „independent”. Alte clase, în schimb, au concentrat elevii în zona funcțională, testul indicând dispariția extremelor (frustrare și independent). Și din cea de-a doua testare a reieșit că elevii întâmpină dificultăți majore la partea de vocabular a chestionarului aplicat.
Ionel Iloae periodic al asociației române de Literație, email: office@arlromania.ro, site: www.arlromania.ro
Literaþia dintr-o privire -
3
Mentori și mentoring, în câteva idei
În ultimii ani se vorbește din ce în ce mai mult despre dezvoltare personală, metode inovative de predare, mentorare, coaching și lumea este din ce în ce mai interesată să participe la ceea ce numim generic “schimbarea în bine”. Dacă vorbim însă de mentorare se știe că termenul este întâlnit pentru prima dată în literatura greacă, în „Odiseea“ lui Homer, Mentor fiind înțeleptul care se ocupă de educația lui Telemah, cât timp Ulise, tatăl său, este plecat în războiul troian. Cuvântul a devenit între timp substantiv comun și are sensul de ”conducător spiritual, povățuitor, îndrumător; preceptor, educator”. Mentorul este un expert care te poate ajuta să-ţi creşti încrederea în forţele proprii, provocându-te să dai tot ce ai mai bun în domeniul tău de activitate. Buell afirmă că există patru modele de mentoring: modelul clonării, în care mentorul încearcă să creeze o copie fidelă a sa; modelul hrănitor, în care mentorul este o figură parentală, ce creează un mediu protejat şi deschis, unde discipolul învaţă, dar unde poate şi să ia iniţiativa şi să descopere singur; modelul de prietenie, în care relaţia se stabileşte pe nivel de egalitate, fără să existe o ierarhie; modelul profesional, în care se exclude pe cât posibil componenta personală sau socială şi focusul este pe relaţia profesională. (Buell, C. (2004). Models of Mentoring in Communication. Communication Education, 53(3),56-73) În cadrul proiectului Reading to Learn considerăm că a fi mentor presupune o mare responsabilitate și asta implică o formare inițială. În acest sens , mentorii au
urmat un curs de formare de 40 de ore, cursul dezvoltându-le acestora abilități și deprinderi necesare în relația cu persoana mentorată și, de asemenea, oferindu-le ocazia de a-și consolida noțiunile legate de literație, de metodele și strategiile de predare/învățare ce au la bază dezvoltarea competențelor de literație la elevi. Mentorii au avut posibilitatea de a face schimb de exemple de bune practici și, în același timp, de a pune bazele unei comunități de practică. Odată finalizată această etapă mentorii și-au început activitatea în școlile de care aparțin. Putem spune că după trei luni de mentoring experiențele sunt diferite, începutul este anevoios dar avem și motive de bucurie și profesori interesați să afle cât mai multe detalii cu privire la aplicarea strategiilor de literație la clasă în vederea dezvoltării competențelor de literație la elevi. Nu putem decât să credem că noul an școlar va aduce profesorilor implicați în proiect motivația și energia necesară de a aplica într-un procent cât mai mare metode și strategii de literație la clasă și mentorilor diplomația, răbdarea și puterea de a trece peste obstacole și de a fi alături de colegii lor cu profesionalism, prietenie și dedicare. Așa incât va dorim tuturor să aveți parte de o vacanță minunată, odihnitoare și plină de amintiri frumoase! Cât despre noi, echipa ARL, suntem aici pentru dumneavoastră și abia așteptăm noile provocări ale anului școlar 2016-2017!
psiholog Daniela Corneștean
Primul pas Lectura este primul pas în orice demers de învățare, iar acesta începe cu înțelegerea a ceea ce citești. Pentru aceasta este nevoie ca profesorii să înțeleagă ei înșiși ceea ce citesc și, apoi, să predea pentru înțelegere. Înțelegerea are legătură cu capacitatea persoanei de a fi metacognitivă, adică să fie conștientă de ceea ce știe și ce nu știe, să facă conexiuni cu ceea ce a învățat înainte și să aplice ceea ce a învățat. Procesul de înțelegere trebuie să fie unul conștient, altfel avem de-a face doar cu memorare și reproducere papagalicească, obișnuiesc să spun eu! Cei mai mulți dintre elevii noștri nu au capacitatea de înțelegere a propriei învățări, din păcate, iar acest lucru poate explica performanțele lor foarte scăzute. Înțelegerea este un proces de crearea a sensului pentru situațiile noi de cunoaștere și învățare. Este, dacă vreți, asemenea unei călătorii de la întuneric la lumină. Totul începe cu un concept, urmează coborârea în peștera contradicțiilor și întrebărilor, examinarea opțiunilor de ieșire, găsirea drumului, urcarea spre înțelegere autentică și, desigur, bucuria iluminării! Toate aceste etape trebuie conștientizate. Modelul se numește Learning Challenge și are multe elemente comune cu Visible Learning modelul meu preferat! prof. dr. Liliana Romaniuc
periodic al asociației române de Literație, email: office@arlromania.ro, site: www.arlromania.ro
4 - Literaþia dintr-o privire
Pledoarie pentru metacogniție (I) De la Piaget încoace, teoreticienii științelor educației au întreprins demersuri care să fundamenteze practica la clasă pe principii, norme și metodologii care apăreau de la o epocă la alta tot mai promițătoare în raport cu idealul educațional al vremii. Practica, pe măsură ce confirmă sau infirmă promisiunile teoriei, nuanțează de fiecare dată noi nevoi/cerințe în acord cu contextul socio-economic al momentului. Dacă la aceste idei adăugăm și faptul că școala ar trebui să formeze personalități armonioase care să răspundă cu succes cerințelor societății viitoare, devine tot mai evident faptul că misiunea profesorului este de a-l învăța pe elev să învețe. Dar cum? Conceptul central al oricărei acțiuni instructiv-educative ar trebui să fie învățarea, ca scop de atins și punct de reper în proiectarea, derularea și evaluarea activității la clasă. Învățarea este un “un proces evolutiv, de esență informativformativă, constând în dobândirea (recepționarea, stocarea, valorizarea internă) de către ființa vie - într-o manieră activă, explorativă - a experienței de viață și, pe această bază, în modificarea selectivă și sistematică a conduitei, în ameliorarea și perfecționarea ei controlată și continuă sub influența acțiunilor variabile ale mediului ambiant” (P. Golu, 1987, p. 71). Învățarea contribuie la “formarea gândirii abstracte, nașterea sentimentelor complexe, constituirea voinței și a trăsăturilor de personalitate” (A. Cosmovici, 1999). Învățarea devine eficientă printr-o combinație fericită de voință, abilități, motivație și instrumente de învățare de tipul strategiilor cognitive și metacognitive (Gold&Hasselhorn, 2013) Scurta incursiune teoretică determinată de nevoia de a defini conceptul central al educației învățarea ne relevă două categorii de strategii prin care întrebarea Cum? de mai
sus poate căpăta un răspuns: strategiile cognitive și strategiile metacognitive, ambele dimensiuni vizând acoperirea elementului esențial în orice act de învățare: ÎNȚELEGEREA. Strategiile cognitive servesc la procesarea informației primite. Ele sunt operații specifice, etape mentale care sunt folosite pentru a atinge un anumit scop. Aceste etape se află sub controlul nostru conștient și putem fi cel puțin parțial capabili să le verbalizămVan Dijk&Kintsch (1983, p.68) . Strategiile cognitive reglează voința și motivația. Strategiile metacognitive formează un tip de suprastructură în procesul de învățare permițându-le elevilor reflecteze asupra modului în care ei gândesc. Strategiile metacognitive folosesc la monitorizarea și evaluarea înțelegerii informației de învățat. Strategiile metacognitive reglează procesele gândirii, respectiv algoritmii implicați în procesarea conținuturilor. Urmează un nou cum? Cum îi învățăm pe copii care sunt și cum pot folosi aceste strategii pentru a înțelege conținuturile în vederea asimilării cunoștințelor, creării de conexiuni între ele și aplicării lor în contexte reale? Aici intervine măiestria cadrului didactic și capacitatea sa de a explica, demonstra și modela învățarea. prof. Raluca Ungureanu Referințe bibliografice Cosmovici A., IacobLuminita, Psihologie scolara, Editura Polirom Iasi 1999 Duffy &Roehles, 1987, Duffy G.G., 2002, The case for direct explanation of strategies. In: C.C. Block & M. Pressley (Eds.), Comprehensioninstruction. New York: Guilford. 28 – 41. Duke N.K&Pearson P.D, 2002, Effectivepractices for developingreadingcomprehension. In A.E. Farstrup& S. J. Samuels (Eds.), Whatresearchhastosayaboutreadinginstruction. 3rd ed. Newark, DE: International Reading Association. 205 - 242 Hasselhorn, M., &Gold, A. (2013). PädagogischePsychologie: ErfolgreichesLernenundLehren (3. Aufl.). Stuttgart: Kohlhammer Golu P., 1985 Van DijkT.A. &Kintsch W., 1983, Strategies for discoursecomprehension. Orlando, Fl: Academic Press
Semnele analfabetismului funcțional apar încă din școala primară Fenomenul de analfabetism funcțional nu începe la finalul clasei a VIII-a, la acel moment având rezultatele testelor PISA care ne spun, de ani buni, că avem o problemă majoră cu acești copii și că ocupăm, cu mândire de români, ultimul loc în mod constant. La finalul clasei a IV-a avem testarea PIRLS și constat că la testarea din 2015 nu am ajuns la rezulatele din 2001, când am participat pentru prima dată la aceste evaluări. Mai mult, conform raportărilor profesorilor copiilor din lotul de cercetare, avem cei mai
implicați elevi în învățare din toată Europa... Mărturisesc, m-am blocat, pentru că în toate discuțiile cu profesorii (și vă asigur că nu sunt puține), dar și în toate studiile noastre legate de problemele cu care se confruntă profesorii, a apărut, de fiecare dată, pe primele locuri lipsa de motivație și implicare a elevilor în învățare! Copiii, pe de altă parte, consideră și ei că înțeleg totul din clasă, au profesori care insisită pe dezvoltarea competențelor de lectură și că aceștia folosesc nenumărate materiale care să conducă
la îmbunătățirea învățării... Ok, așa o fi, dar de ce suntem pe locul 23 din 24 la nivel european? De ce fac copiii meditații în clasa a IV-a pentru a intra în clasa a V-a? Semnele analfabetismului funcțional apar mult mai devreme, încă din școala primară, dar învățătorii se mulțumesc cu citirea papagalicească, iar profesorii din gimnaziu consideră că nu e treaba lor să-i învețe pe copii să citească... Așa că... prof. dr. Liliana Romaniuc
periodic al asociației române de Literație, email: office@arlromania.ro, site: www.arlromania.ro