necropolei de la Abydos, cândva pe la sfârşitul primei etape a neoliticului egiptean Mostaggeda - şi începuturile Badarianului), când nu se poate vorbi despre o autoritate centrală, de la care să emane un asemenea sistem coerent de măsurare a timpului. Foarte probabil că pe vremea dinastiei a II-a, sau la începuturile dinastiei a III-a, când constatăm numeroase progrese tehnologice şi intelectuale, să fi fost fixat şi calendarul oficial. Aceasta nu înseamnă că înainte nu exista un sistem de măsurare a timpului.
Egiptenii, constatând treptat nepotrivirea dintre calendarul lor şi cel cosmic, au notat uneori data la care în calendar se petrecea răsăritul heliac al lui Sothis (Sirius), transmiţându-ne astfel câteva date absolute, verificabile astronomic. Astfel, un calendar de sărbători religioase, gravat la Elephantina pe vremea lui Thutmosis al III-lea (din. a XVIII-a, 1490-1439 a. Chr.) a înregistrat răsăritul heliac al lui Sothis în ziua de 28 a lunii Epiphi, în loc de întâi al lunii Thot. Or această diferenţă s-a înregistrat în anii 1471-1474 a. Chr., care prin urmare trebuie să fie incluşi în perioada de domnie a lui Tuthmosis al III-lea. După un papirus medical în anul 9 al domniei lui Amenophis I. (1556-1526 a. Chr., al doilea rege al dinastiei a XVIII-a) răsăritul heliac al lui Sothis-Sirius a avut loc pe 9 Epiphi, ceea ce corespunde anilor 1550-1547 a. Chr.. Prin urmare începuturile domniei lui Amenophis I trebuie fixate între 1558 şi 1555 a. Chr., iar începuturile dinastiei a XVIII-a pe la 1580 a. Chr.. În fine, un alt papirus (de la Kahun), semnalează că în anul al 7-lea de domnie a lui Sesostris al III-lea (1885-1854 a. Chr., din. a XII-a), răsăritul heliac al lui Sirius a avut loc în ziua de 16 a lunii Pharmuthi, ceea ce s-a putut produce între 1882-1879 a. Chr.. Începutul domniei lui Sesostris al III-lea poate fi astfel fixat între 1888 şi 1885, iar dinastia a XII-a trebuie să fi debutat pe la 2000 a. Chr. Cronologia primului mileniu înainte de Christos a putut fi stabilită încă de mult pe baza descoperirii de către Auguste Mariette în Serapeum-ul de la Memphis a sute de "stele (plăci verticale) funerare" dedicate taurilor Apis. Fiecare aveau notate data de naştere a taurului, apoi data începerii "domniei" sale, precum şi anul morţii, toate în concordanţă cu anii de domnie a faraonilor din dinastia a XXII şi până la dinastia a XXVI-a. Puse cap la cap aceste date şi coroborate cu listele dinastice s-a putut preciza foarte bine durata domniei fiecărui faraon din perioada târzie. Pe astfel de baze s-a construit cronologia tradiţională a Egiptului, care este destul de sigură pentru primele două milenii a. Chr. (diferenţele fiind de 30-50 de ani între "cronologia lungă" şi "cea scurtă"), dar - ca în Mesopotamia - datările devin mai problematice pentru epocile mai vechi, mai ales datorită primei perioade intermediare. Începuturile primei dinastii au fost fixate în mod diferit, între 3 400 şi 3 200 de W. B. Emery (Ägypten, Geschichte und Kultur de Fruhzeit, 1964) şi pe la 3 100, +- 150 de ani de A. H. Gardiner (Egypt of the Pharaohs3, 1962). Pe bază de radiocarbon o bârnă de la tavanul mormântului 3035 de la Saqqarah, aparţinând regelui Udimu din prima dinastie, a fost apreciată ca având o vârstă de 4 803 (+- 260), respectiv 4961 (+-240) de ani, ceea ce-l plasează, cu o marjă de eroare de 250 de ani, pe faraonul Udimu pe la 3 000 - 2 900 a. Chr.. În orice caz, majoritatea autorilor sunt de părere că începuturile regatului vechi pot fi plasate pe la 2 700 a. Chr., când se produc o serie de transformări în toate civilizaţile Orientului Apropiat (cf. Müller-Karpe 1968, p. 38). În cursul de faţă am optat pentru cronologia din Cambridge Ancient History, noua ediţie (1982), combinată cu cea a Catalogului Oficial al muzeului din Cairo, din 1986 (Saleh, Sourouzian) şi confirmată de R. H. Wilkingson, Symbol & Magic in Egyptian Art, London 199419. Pentru diferitele variante de crononologie se poate consulta acum sinteza lui J. von Beckerath, Chronologie des Pharaonischen Ägypten. Die Zeitbestimmung der ägyptischen Geschichte von der Vorzeit bis 332. v. Chr., Philipp von Zabern - Mainz, 1997. 19
Cronologia lui Guy Rachet din 1992 (Larousse. Dicţionar de civilizaţie egipteană, trad. Bucureşti 1997) este uşor diferită, ceea ce nu afectează fundamental datele problemei.
184