. .
~.~',"" .:,:"J:,:
)'::,.
'.''';'
;,;:,~,,\
",o
brlrtliirepoTterisÎvizionâri ai decaderiil11ai'susclts<:rise .•. Întunecareaatmosferei spirituale" mâna 'distruaatoare, si ·'·si,.b,ucurialorputin' prematura de.afIpututda5ur~ndun rasPllns Unlli v~snicsi imenssernn 'd~în trebareîlipot '» usortranspune pe obs'ervatorîntr~o dispozitiecal1l sc~p~', .tica, ramâne totu?i ;prezent~ITIiscarea spiritualadepro-f>: .i;) portii, puternic, activa într-o ,atrriosf~raspidtualizata" , ajl,lngând si sub aceasta forma 4e sunetfill1lântuirii)a nu; , . putine inimi deznadajduite învalutte in umbra si noapte,~' rasarind, ca 0m.âna întinsa, dânq ajuto(si IUil1ina. i
'.,',.Atunci când religia, 'stiinta si l1lorala(uItima cu' ajutorul . puternicului sprijinaI lui fljietzsche) sunt supuse unei zguduiri, iar stâlpii exteriori de sustinere sImt amenintati de prabusire" omul îsi în tbarc e privirea 'dela cele din afara spre sine însusi.' . Literatura, 'muzica si arta sunt primel~ domenii, si \ cele mai sensibile; în care aceasta orientare spirituala se facerealmente simtita. Aceste domeniireflecta deîndata' imaginea-sumbra aprezentului si presimt valori careIa început sunt sesizate la dimensiuni infinitesimale, doar de foarte putini, în timp ce pentru marea multi~~ a oamenilor ele nici nu exista . .Domeniile artistice reflecta mareletntuneric care iese· la iveala, Ia început abia semnalizat. La rândul lor, ele
"
se întuneca si se încrunta. Pe de alta parte se distanteaza de continutul lipsit de suflet al vietii actuale si se îndreapta catre subiecte si împrejurari care lasa mâna libera stradanii lor si ~cautarilor ,nematerialiste ale sufletu'lui însetat Unul dintre acesti poeti este, în domeniul literaturii, MaeterIinck. El ne-a condus într-o lume fantastica sau, mai bine spus, suprasenzoriala. "Printesa ' Maleine'\ :,Cele sapte printese", "Orbii" etc. nu sunt oameni din alte vremuri; as~cum ni se înfatiseaza eroii stiIizati ai pieselor lui Shakespeare. Sunt pur si simplu suflete tatonând în ceata, amenintate sa se înabuse în ceata si ~easupra carora pluteste o forta invizibila, sumbra: Intunericul spiritual, incertitudinea nestiintei si . frica de ea constituie lumea eroilor lui Maeterlinck. Astfel, acesta este poate unul dintre primJi profeti, din 34
",:,'
':,-"_:"'>
" ""':::,'
:
"',,:,',,:,-,-,,:,:""
r"
',.'
,,"
"',
':
,:',
,,',
,::
,-'
~
-'c--"
': ','
,".":'
",,'i,
~:,.-,'-~'
': :",
"),,,'
în aselasi .,tiJ;I1p,:c9g~ llsatoar~~. prec u,n1,sI" team a g,ispera-' . '. ta de ea, drumul pierdut, lipsa de îndrumator,seref1ecta' clarînaceste lucrar'i *," . " ", ' ;' .." ,Maeterlinck e~od?astf~Ide' atmosfera<în' primuÎ rând,prinmijloacepur artistice, printre care elementele materiale (cetati sumbre, nopti cu luna, mlastini, vânt, bufnite etc.) joaca un rol mai curând sImbolic, fiind folosi te în special ca,sunetinterior**. . Principalui procedeu al lui MaeterIinck sta în ,folosireacuvârttului. Cuvântul este' un sunet interiof Acest sunehnterior deriva, partial (saJ poate înprimui rând), din obiectul care, prin cuvânt, devine denumire. Da~ at~ncicârid cuvântul însusi nu poate fi 'vazut si este auzit doar numele'lui, se naste îri mintea ascuitatorului 0reprezentare abstracta, un obiect dematerializat care de îndata trezesteîn "ini~a'; o yibratie, Astfel, cofacul din' livada, verde, galben, rosu; îrlseamna doar 6 împrejurare materiala, - o formaîiltâmplator materializata a cop~cului, Ape care îl "slihtim.~' int:rior aAtun~i~ând aUZIm cuvantul copac.IF,olosuea mdemanatlca' (în functie desimtirea poetiqa) a unui cuvânt, repetarea lui I
* Printre acesti vizionat! ai deCaderii se numara în primul rând Alfred'Kubin, Cu o forta de nestavilit, cititorul este atras În atmosfera de groaza a unui vid neîndurator. Aceasta forta se desprinde din ,deseneI~, ca si din romanul lui, Die andere Seite (Cealalta fata), ** Atunci când la Petersburg. sub propria conducere a autorului, au fost reprezentate unele drame ale lui ivlaereriinck. el' Însusi a dispus:la una din repetitii, sa se puna În !ocul,unui turn lipsa o simPla bucata de pânza, N-a considerat deci importanta confectionarea unui decor precis imitativ. A procedat la fel ca si copiii, cei mai mari fantasti ai tuturor timpurilor, care, În jocurile lor. iau un bat drept cal sau, dupa fantezia lor, fac din ciori de hârtie întregi regimente de cu· valerie, si apoi cu minima atingere a unei ciOIi transforma cavaleristul Într-un cal (Din Kiigelgen: Amintirile unui vârstnic), Acest caracter stimulator al fanteziei spectatorului joaca În teatrul actual un rol . important. În acest sens scenografi a rus5 a lucrat deosebit de intens si a atins rezultate remarcabile. Este vorba de trecerea necesara, în teatrul viitorului, de la material la spirituaL
35
\