l-au adaptat mereu unor condiții sociale, schimbând unele detalii, revenind apoi, peste o anumită perioadă, la modelul originar⁴. Chiar și în lucrarea noastră am amintit câteva schimbări produse în tradiția mărțișoarelor care însă nu i-au schimbat esența. Iar una din dovezile că Mărțișorul și-a păstrat esența de-a lungul timpului, constă în faptul că toate popoarele care îl practică, îl promovează, întâi de toate, sub forma șnurului roșu-alb, luând în considerație și celelalte variante ale sale. Cât privește ornamentările sau decorațiunile, de cele mai multe ori, ele fac referire la lumea simbolurilor cunoscute, pentru a spori conotațiile benefice ale mărțișoarelor. Ele reprezintă adeseori compoziții florale, realizate din materiale diferite, motive zoomorfe sau avimorfe care sugerează trezirea acestora la viață primă vara. Potcoava norocului, semnele zodiacale, imaginea instrumentelor muzicale, a personajelor de poveste sau a celor din filmele cu desene animate constituie tot atâtea surse de inspirație pentru realizarea acestor detalii. Ele au preluat locul monedei de aur sau de argint care, sute de ani în urmă, era purtată înșirată pe mărțișor, și uneori tind să devină dominante în compoziția mărțișoarelor. Remarcăm, în acest context, că nu e cazul ca meșterii să exagereze ornamentarea mărțișoarelor, că este important să păstrăm esența lor de șnur răsucit. Au farmecul lor și aceste târguri improvizate în oraș. Între vânzătorii și cumpărătorii de mărțișoare, se produce o comunicare directă, care trezește destule asociații culturale. Dar considerăm oportun să semnalăm problema necesității de a amenaja aceste spații după regulile comerțului civilizat, încât spectacolul împărtășirii bucuriei primăverii să aibă rezonanță exclusiv pozitivă. Municipalitatea Chișinăului, dar și ale celorlalte urbe ar putea oferi vânzătorilor corturi comerciale, pe parcursul desfășurării acestor târguri. În luna martie 2014, asemenea târguri de mărțișoare s-au desfășurat în orașele Briceni, Soroca, Edineț, Râșcani, Șoldănești, Telenești, Orhei, Cahul, Ștefan Vodă, Căușeni etc. Spre deosebire de localitățile rurale, în cele urbane au dispărut vechile practici, legate de această zi, precum erau cele ce vizau facerea curățeniei și ordinii în spațiul privat și public, renovarea relațiilor comunitare cu vecinii, pentru a administra mai eficient spațiile comune⁵. În schimb, sunt destul de frecvente expozițiile de mărțișoare, organizate de către instituțiile de cultură și cele educaționale. Direcțiile raionale și orășenești de învățământ organizează concursuri ale expozițiilor copiilor. În cadrul instituțiilor preșcolare sunt etalate expoziții ale lucrărilor copiilor, educatorilor și părinților, însoțite de spectacole artistice. În finalul celor analizate, formulăm concluzia preliminară că orașele au o adus o contribuție importantă la perpetuarea tradiției Mărțișorului. În orașe, practicile culturale desfășurate cu ocazia zilei de 1 martie au un impact destul de mare. Pregătirile către Mărţişor şi desfăşurarea acţiunilor dedicate începutului primăverii, în primele 10 zile ale lunii martie, par să fie mai vizibile în spaţiul urban. Poate din motiv că numărul populaţiei este mai mare sau că aici activează mai multe instituţii culturale care desfășoară activităţi chemate să susțină spiritul de bucurie ce însoțește trecerea iernii și întâmpinarea primăverii. Mărțișorul înlesneşte comunicarea interumană, interetnică, regională, fortifică relaţiile celor plecați la muncă peste hotare cu localităţile lor de origine.
27