Page 1

AEPADO

Re nr. 10 – d IS w

Revista

Numărul 20, August 2012 - ISSN 1843 - 9845 - www.aepado.ro

pag

INTERVIU CRINA „COCO” POPESCU 4


AEPADO

Asociaţia Europeană Pentru Apărarea Drepturilor Omului www.aepado.ro

2 Revista AEPADO

August 2012


Asociaţia Europeană Pentru Apărarea Drepturilor Omului

AEPADO

www.aepado.ro

Revista AEPADO Nr. 20, August 2012

Redactor şef UNGURAŞU Cătălin Redactor şef adjunct MEREUŢĂ Laurenţia Editor coordonator GURBAN Andreea Design grafic EPUREANU Cosmin LUPU Sorina Colaboratori Lect. dr. ALEXE Maria Rada Lect. drd. ALMĂŞAN Beatrice Dr. ANDREESCU Marius ANTON Vasile Lect. dr. CHIRIMBU Sebastian CIOREI Mihaela GEORGESCU Elena Teodora GOLEA Oana Maria MĂRCĂU Flavius NEDELCU Ana PATRUTIU BALTES Loredana SALOMIA Oana

Revista AEPADO ISSN 1843 - 9845 www.aepado.ro/Revista-AEPADO

August 2012

Revista AEPADO 3


Crina Imola Popescu: „Eu voi reprezenta România oriunde merg”

C

noastre în cadrul tuturor competiţiilor

Text: Andreea GURBAN

în care şi-a antrenat forţele.

şi mulţi alţii. (zâmbeşte) A.G.: Cum s-a născut această pa-

oco (căci aşa îi spun apro-

În termeni restrânşi, Coco Popes-

siune pentru alpinism? Totuşi este un

piaţii) a câştigat încet, dar

cu este cea mai tânără alpinistă din

sport neobişnuit pentru o fată. Ce te-a

sigur un loc în sfera sporti-

lume care a atins cel mai înalt vulcan

determinat să înclini spre zona ris-

vilor de performanţă ai ţării

din Antarctica.

cului, a primejdiei şi a adrenalinei? Şi

noastre. Dincolo de sportul extrem pe

Andreea Gurban: Alături de alţi

care îl practică se ascunde o prezenţa

sportivi care şi-au interpretat şi îşi

C.P.: Alături de tatăl meu, am fost

discretă, modestă şi ingenuuă care iu-

interpretează în continuare rolurile

prima dată pe munte şi mi-a plăcut

beşte natura şi patria în care a evoluat

magistral, tu te înscrii la rândul tău

foarte mult. Atunci am insistat să mer-

fulminant.

în această serie. Ai devenit un simbol

gem şi în alte parti, să urcam şi pe alţi

cine ţi-a insuflat această pasiune?

Numeroasele expediţii şi compe-

în această sferă şi un punct de reper

munti, să descopăr noi locuri. Şi părin-

tiţii la care a participat au ajuta-o pe

pentru mulţi sportivi care încearcă

ţii mei merg pe munte şi probabil de la

Coco, în măsura în care ea a devenit

cel puţin să îţi egaleze performanţele.

ei am moştenit pasiunea aceasta, dar

conştientă de măiestria pe care o do-

Cum te vezi tu în aceasta lume, cum

în mod sigur de la tata am învăţat lu-

vedeşte fără echivoc. Şi prin tot ceea

priveşti raportul dintre tine şi specta-

crurile de bază legate de munte şi de

ce întreprinde, ea se înscrie în seria

tori, admiratorii pasivi ai actului tău

tot ceea ce presupune el.

marilor sportivi români care au dove-

sportiv?

dit profesionalism, făcând cinste ţării

A.G.: La 12 ani ai urcat pe Mont

Coco Popescu: Am încercat să

Blanc. Erai un copil. Ai conştientizat

fac de la început ceea ce îmi

atunci experienţa pe care o săvârşeai

place şi să nu fiu un model

sau vedeai totul prin ochii unui copil

pentru cei din jur. Am încer-

ingenuu care înca nu luase contactul

cat să arăt celorlalţi pasiu-

cu lumea?

nea mea în ideea că poate

C.P.: Prima data am fost în Alpi,

le plac sporturile montane.

pe Dente del Gigante la vârsta de 10

Mi-am dorit să transmit ce-

ani. Atunci am învătat prima dată ce

lorlalţi ideea de a avea ori-

înseamnă să mergi pe gheţar, să faci

ce pasiune, nu de a încerca

efort la altitudine; totodată am întâlnit

să fie ca mine. Consider că

oameni care au facut lucruri impor-

este foarte important să faci

tante în materie de munte şi am învă-

ceea ce îţi place; atunci când

ţat lucruri de la ei.

vine vorba de pasiune, tot

A.G.: România se mândreşte cu

ceea ce întreprinzi îmbracă

tine şi cu performanţele tale. Cum vezi

forma dăruirii, iar rezulta-

tu ţara natală şi ce ţi-a oferit ea până

tul nu are cum să fie altul,

în prezent? Ai suferit dezămagiri din

decât unul de foarte bună

punctul acesta de vedere?

calitate.

Coco Popescu la coborârea de pe Mont Blanc 4 Revista AEPADO

C.P.: Eu o să reprezint România

Ma bucur de faptul că

oriunde merg; aici sunt locuri unde

numele meu este trecut

am început să merg pe munte, unde

lângă cel al altor oameni

m-am antrenat şi pe care încerc să le

care au facut lucruri mari în

promovez cât mai mult posibil. În altă

sport, precum Nadia Coma-

ordine de idei, în prezent, desfăşor un

neci, Helmut Duckadam, iar

proiect de promovare a Cheile Râş-

din domeniul meu Jordan

noavei.

Romero, Samantha Larson

Este o nouă provocare în peisajul

August 2012


concursurilor sportive pentru amatori:

tat prin încercări repetate ruta către

este vorba despre Cheile Râșnoavei

vârf. Am parcurs toată creasta, urmă-

Adventure. Un concurs individual de 2

rind altimetrul, să vedem care e cel

zile, în weekendul 28 și 29 iulie, cu pro-

mai înalt punct al ei. Am găsit două

be de competiție foarte interesante:

vârfuri apropiate ca înălţime – cele

mountain bike, semimaraton/mara-

mai înalte. Pe creastă eram legaţi în

ton montan, duatlon.Va fi un concurs

coardă şi, în mod firesc, ar fi trebuit

de mountain-bike, alergare montana

să ajungem într-o anumită ordine pe

şi duatlon. Traseele sunt în circuit,

vârf. Dar ne-am aşteptat unii pe alţii şi

încep și se termină în zona de acces

am pus piciorul pe vârf toţi în acelaşi

în Cheile Râșnoavei și se compun din

timp, împărțind bucuria premierei. Cu

drumuri forestiere principale și de ac-

mândrie, am arborat steagul Români-

ces, trasee turistice, trecând prin zone

ei acolo unde nimeni înainte n-a mai

ce ofera panorame deosebite asupra

fost: cel mai sus!

Postăvarului – Vanga Mare, abruptul

A.G.: Ce a reprezentat pentru tine

sudic al Postavărului, Bucegi – versan-

circuitul celor mai înalte vârfuri mun-

tul nordic, cu Bucșoiu și Padina Crucii.

toase de pe cele 7 continente? Doar

Accesul în Cheile Râșnoavei se

36 de alpiniste au reuşit să realizeze

face din Drumul Național 73A Predeal

această performanţă până în prezent.

– Râșnov, pe un drum carosabil, care

Cum e sa fii realizatoarea unei aseme-

se ramifică din dreptul Cabanei Cheia

nea performanţe?

spre est: Predeal - Cheile Râșnoavei 20 de kilometri. De asemenea, există un fond de premiere foarte generos, și acesta se ridică la 41.200 de lei. A.G.: Nu întâmplător te intreb

Crina „Coco” Popescu ţi-o aminteşti? C.P.: Expedițiile au fost foarte bine

C.P.: N-am încheiat circuitul, mai

organizate, ştiam cum vor fi traseele;

am Everestul. Fiecare expediţie e ca

singurul lucru imprevizbil îl constuite

un nou vis, deci încerc să ating vârfuri-

condiiţile meterologice pe care nu le

le spre care plec.

poti preveni. În majoritatea locurilor

A.G.: Dar experienţa de pe Seven Volcanoes?

acest lucru, pentru că săptămănă tre-

C.P.: Este vorba despre circuitul

cută ar fi trebuit să pleci într-o altă

celor mai înalţi vulcani de pe conti-

expediţie extrem de importantă: pe

nent; sunt prima alpinistă care înche-

schiuri la Polul Nord. De ce nu s-a mai

ie acest circuit cu premieră pe Mount

concretizat?

Sidley.

a fost vreme foarte bună, dar când a fost vreme proastă, am rămas în cort şi am urcat urmatoarea zi sau cand s-a îndreptat vremea. A.G.: Cum decurge o zi din viaţa lui Coco? Ce faci tu într-o zi obișnuită? C.P.: O zi din viața mea se compune din şcoală, învaţat, antrenament şi

C.P.: Nu am reuşit să facem rost

A.G.: Care a fost cea mai intensă

de fonduri pentru expediţia de la Polul

experienţă pe care ai trăit-o şi ce a

Nord, dar în decembrie încerc să plec

presupus ea, prin ce peripeţii ai tre-

A.G.: Ce înseamnă pentru tine

la Polul Sud, iar în martie anul viitor la

cut, în cazul în care acestea au existat?

sportul pe care îl practici? Dacă ar fi să

Polul Nord.

Descrie-mi .

o iei de la capăt ai urma aceeaşi traiec-

mult somn! (râde)

torie? De ce?

A.G.: Ce rezonanţă are pentru tine

C.P.: Cea mai intensă a fost în An-

titlul de prima alpinistă din lume care

tarctica, unde am urcat două vârfuri,

C.P.: Nu m-am gândit niciodată

a încheiat circuitul celor mai înalţi vul-

Mount Sildey şi Mount Vinson. A fost

dacă nu aş fi mers pe munte ce aş fi

cani din 7 continente, record omolo-

prima expediţie mare în care am fost

facut. Şi da, dacă aş lua-o de la capăt

gat de Cartea Recordurilor?

într-o echipa internaţională cu un rus,

aş face exact aceleaşi lucruri.

C.P.: Recordul din Cartea Recor-

italian şi american, fără tata sau altci-

A.G.: Se spune că toţi avem regre-

durilor era de prima alpinistă care a

neva de la Clubul Montan Altitudine.

te, momente în care ne-am întoarce

atins vârful celui mai înalt vulcan din

M-am înţeles bine cu oamenii cu care

pentru a curma un fapt sau a nu-l mai

Antarctica - Mount Sidley. Am făcut

am fost în echipa şi am atins cu toţii

întreprinde. Tu ce spui de asta? Ai vre-

parte din prima echipă de alpinişti

ambele vârfuri. De fapt, am luat cu to-

un regret?

care a urcat vreodată pe acest vulcan

ţii cele mai bune decizii, atingând am-

antarctic, alături de Alex Abramov,

bele vârfuri.

C.P.: Nu pot să spun că este neaparat un regret sau ca aş putea în-

A.G.: Dar cea mai crâncenă? A

drepta ceva, dar încerc momentan să

Eram conştienţi că suntem pri-

existat vreuna care să fie descrisă de

fac mai populare sporturile montane

ma echipă ce urca pe acest munte şi

termenul duritate? A existat vreo ex-

şi în România. În prezent, desfăşor un

acest lucru l-am simţit când am cău-

perienţă pe care nu ţi-ai mai dori să

proiect care se numeşte 7 munţi din

Mario Trimeri şi Scott Woolams.

August 2012

Revista AEPADO 5


Grădina Carpaţilor (Bucegi, Făgăraş,

7 munţi: staţiuni şi amenajări pentru

cred că ceilalţi ar trebui să poată face

Retezat, Metaliferi, Rodnei, Ceahlău,

sporturi de iarnă, rute de trekking şi

lucrul acesta. Îmi place să fiu descope-

Piatra Craiului) şi se referă la atinge-

sport de aventură: mountain bike,

rită prin ceea ce realizez. (zâmbeşte)

rea vârfului fiecărui munte pe o rută

maraton montan, alpinism, escaladă,

de hobby şi o rută de alpinism. Este

ski în afara pârtiilor.

pretextul pentru prezentarea, promovarea şi valorificarea oportunităţilor turistice adiacente fiecăruia din cei

A.G.: Dacă ai putea să te descrii într-o propoziţie care ar fi aceea? C.P.: Nu știu cum să mă descriu,

A.G.: Îţi mulţumesc pentru timpul acordat şi îţi mărturisesc faptul că a fost o reală plăcere să vorbim! C.P.: Mulţumesc şi eu! De asemenea!

Dezvoltarea prin şi pentru oameni Text: Vasile ANTON

Articolul de faţă îşi propune să prezinte succint dezvoltarea umană durabilă. Aşa cum în orice activitate lipsa forţei umane este indispensabilă, noul concept al dezvoltării economice are în centru omul – ca principal beneficiar, şi nu statul sau alte organisme. Rapoartele anuale ale dezvoltării umane arată evoluţia din punct de vedere al sănătăţii, învăţământului şi situaţiei sociale ale populaţiilor şi oferă soluţii în rezolvarea problemelor. Problema apare atunci când trebuie să aibă întâietate interesele umane faţă de cele ale statelor.

S

progres. Principalii factori care stau la baza dezvoltării şi creşterii economice sunt: factorii direcţi (resursele umane: oferta de muncă, educaţia, disciplina, motivaţia; resursele naturale: pământul, resursele subsolului, combustibilii, condiţiile climaterice; stocul de capital: maşini, echipamente, clădiri, căi de transport; tehnologia: ştiinţa, ingineria, organizarea, managementul, antreprenoriatul, inovaţia) şi factorii indirecţi (dimensiunea cererii agregate;

copul prezentei lucrări con-

pitalul – pentru marxişti, antrepreno-

eficienţa sistemului financiar - bancar;

stă în determinarea proble-

riatul – pentru şcolile neoclasice

rata economiilor şi rata investiţiilor;

maticii originii şi factorilor

Definirea obiectului teoriilor dez-

mediul internaţional; competitivitatea

de diminuare a decalajelor

voltării economice are la bază con-

produselor; înclinaţia marginală spre

de dezvoltare şi a celor de creştere

ceptul de creştere economică . Deşi

export comparată cu cea spre import).

economică.

nu există o unanimitate a definiţiilor

De-a lungul timpului istoria a pre-

Având în vedere că trăsăturile fi-

date creşterii economice, mulţi econo-

zentat o serie de modele de dezvol-

ecărui stat sunt specifice şi unice, şi

mişti apreciază că aceasta înseamnă:

tare economică, care în mare parte,

că nu există o soluţie unică pentru in-

creşterea cantităţii de efecte econo-

sau dovedit a fi generatoare de risi-

tensificarea dezvoltării, este foarte im-

mice utile într-o perioadă determina-

pă a resurselor. Astfel,

portant de a descoperi şi înţelege în

tă. Există şi alte definiţii ale creşterii

ştiinţă şi numeroşi decidenţi politici

ce constă motorul individual care ge-

economice: creşterea produsului pe

propun un nou model de dezvoltare,

nerează creşterea economică şi dimi-

locuitor sau pe ora de muncă ; creşte-

şi anume dezvoltarea umană durabi-

nuarea decalajelor de dezvoltare eco-

rea pe termen lung a capacităţii unei

lă. Dezvoltarea prin oameni şi pentru

nomică. Teoria economică este foarte

ţări de a asigura aprovizionarea cres-

oameni pune în evidenţă cea de-a pa-

vastă în acest domeniu şi fiecare şcoa-

cândă a populaţiei cu diferite bunuri

tra dimensiune a dezvoltării umane:

lă de economişti a optat pentru pro-

economice; tendinţe pe termen lung

participarea cu şansele pe care le au

priul motor de creştere: agricultura –

ale fenomenelor macroeconomică. În

la crearea bunăstării personale şi im-

pentru fiziocraţi, surplusul comerţului

ultima perioadă, după 1970, de depun

plicit naţionale.

internaţional – pentru mercantilişti,

eforturi pentru a delimita concepte-

Săracii, în general, sunt cel mai

piaţa liberă – pentru şcolile clasice, ca-

le: creştere economică – dezvoltare –

puternic afectaţi de degradarea me-

6 Revista AEPADO

oamenii de

August 2012


diului şi cel mai slab dotaţi pentru

umană au jucat un rol-cheie în pro-

tre aceste lipsuri. Mai mult, jumătate

a se proteja, dar totodată ei sunt cei

movarea dezvoltării umane. De la

din cazurile de malnutriţie din lume se

care produc cele mai mari pagube fie

prima apariţie sa apariţie în Raportul

datorează factorilor de mediu. În pre-

din cauza necesităţilor lor pe termen

Dezvoltării Umane din anul 1990, in-

zent, 20% din oameni - 1,5 miliarde de

scurt, fie din cauza ignoranţei sau lip-

dicele dezvoltării umane (IDU) a servit

oameni - nu au acces la electricitate.

sei de resurse. De aceea, este foarte

cu succes drept o metodă alternativă

Deşi SUA este a patra ţară din lume

important să-i implicăm pe cei săraci

de evaluare a dezvoltării, completând

unde se trăieşte bine, indicele ajustat

şi pe cei marginalizaţi în derularea

indicatorii economici. Acesta evaluea-

al PNUD, potrivit criteriului inegalităţii,

procesului de dezvoltare, permiţându-

ză realizările ţării în trei domenii ale

o coboară pe poziţia 23. ONU inten-

le astfel să-şi satisfacă propriile nevoi

dezvoltării umane: longevitate; nivel

ţionează ca în viitor acest criteriu să

prin intermediul eforturilor producti-

educaţional; standardul de viaţă.

devină permanent în HDI, pe lângă

ve proprii.

raportului

prosperitatea economică, speranţa de

Acest proces sustenabil relie-

pentru anul 2011, cu o zi înainte de

Odată

cu

lansarea

viaţă şi nivel de educaţie. Coreea de

fează, în primul rând, că dezvoltarea

Summitul G20 de la Cannes, PNUD

Sud, ocupanta locului 15, este pe 28 în

este făcută pentru oameni şi implică

(Programul Naţiunilor Unite pentru

clasamentul ajustat. Canada coboară

participarea acestora la obţinerea re-

Dezvoltare) a făcut un apel la comu-

6 locuri, de pe 6 pe 12 din cauza aces-

zultatelor economice şi la distribuirea

nitatea internaţională să ajute ţările

tui criteriu. Însă, există şi ţări care au

echitabilă a veniturilor. Cea de-a doua

sărace să combată ameninţările de

dat dovadă de egalitate, în special cele

trăsătură a dezvoltării umane relevă

mediu, care le afectează puternic

scandinave: Norvegia rămâne pe locul

că dezvoltarea economico-socială se

dezvoltarea. În acest sens PNUD reco-

1 - poziţie pe care a ocupat-o în ulti-

realizează prin oameni şi, de aceea,

mandă instaurarea unei taxe pe tran-

mii 9 ani - şi în ceea ce priveşte indexul

trebuie creat şi perfecţionat potenţi-

zacţii financiare internaţionale, care ar

ajustat; Danemarca urcă pe locul 8 de

alul uman pe baza investiţiilor în om,

finanţa acţiunile de combatere a efec-

pe 16, iar Suedia urcă pe 3 de pe 10.

respectiv în domeniul învăţământului,

telor climatice devastatoare. Potrivit

România s-a plasat pe poziţia 50 în In-

al educaţiei şi culturii, al formării pro-

raportului citat de The Guardian, în

dexul Dezvoltării Umane realizate de

fesionale şi al sănătăţii. Repartizarea

ultimii 40 de ani indicele pentru cele

Programul ONU pentru dezvoltare, la

echitabilă a veniturilor şi investiţiilor

mai puţin dezvoltate ţări, care ocupă

fel ca în 2010, fiind încadrată în clasa-

în om creează cadrul material şi so-

ultimul sfert din clasament, a crescut

ment de Palau şi Cuba.

ciocultural al speranţei de viaţă a oa-

cu 82%, dublu faţă de indicele global.

Concluzionând, vor prevala, cu

menilor, astfel că longevitatea sau ca-

Dacă ritmul ar continua pentru urmă-

adevărat, interesele umane faţă de

pacitatea individului de a duce o viaţă

torii 40 de ani, aceste naţiuni ar putea

cele militar-strategice, interesele oa-

lungă şi sănătoasă constituie cea de-a

ajunge la standarde de care acum se

menilor care trăiesc în subdezvoltare,

treia trăsătură fundamentală a dez-

bucură doar ţările dezvoltate din pri-

într-o luptă continuă pentru supra-

voltării umane.

mul sfert al clasamentului, ceea ce

vieţuire faţă de interesele popoarelor

regiona-

ar fi „o realizare excepţională pentru

dezvoltate, securitatea umană faţă de

le şi globale cu privire la dezvoltarea

dezvoltarea umană globală în mai pu-

securitatea bazată pe arme? Vor reuşi

ţin de un secol”. Însă trendul acesta

cei îngrijoraţi de nenorocirea celor să-

pozitiv riscă să fie puternic afectat

raci să promoveze măsuri care să se

până în 2050 de riscurile ce ţin de

refere direct la consolidarea capacită-

problemele de mediu, pentru că ţările

ţii acestora de a-şi satisface nevoile lor

cele mai sărace sunt cele mai afectate

fundamentale şi nu la scutiri de impo-

de dezastrele provocate de schimbări-

zite pentru cei bogaţi? Ce mecanisme

le climatice – inundaţii, secetă, furtuni,

trebuie create pentru a se asigura, în

dar şi de poluare. Pentru a măsura

mod obiectiv, trecerea de la modelele

aceste deficite grave în materie de să-

actuale de dezvoltare, la modelul dez-

nătate, educaţie şi nivel de trai, PNUD

voltării umane durabile?

Rapoartele

naţionale,

a creat un indice de sărăcie multidimensională, care anul acesta examinează pentru prima data amploarea „privaţiunilor de mediu”, în termeni de acces la combustibil sau apă curată. În ţări în curs de dezvoltare, cel puţin 6 persoane din 10 suferă de unul din-

August 2012

Revista AEPADO 7


Condiţionalitatea în acordurile comerciale internaţionale încheiate de Uniunea Europeană - instrument de facilitare şi/sau impunere a respectării drepturilor omului la nivel mondial – Text: Oana-Mihaela SALOMIA

În acest cadru, în care Comuni-

din statele ACP (democratizare, ajus-

tatea Economică Europeană dispune

tare structurală), din Europa (exinde-

de competenţe exclusive în materie

rea Uniunii Europene, atenţia sporită

Una din manifestările elocvente

de politică comercială comună, a fost

acordată partenerilor din Europa de

ale rolului important pe care Uniunea

semnată, în anul 1975, Convenţia de

Est şi din zona mediteraneană) şi de

Europeană îl are pe scena internaţi-

la Lomé I, dintre cele nouă state mem-

pe scena internaţională (încheierea

onală este reliefată de încheierea de

bre ale Comunităţilor Europene şi

Rundei Uruguay) .

acorduri comerciale internaţionale,

cele 46 de state din grupul Africa-Ca-

În paralel cu încheierea acestor

care prezintă implicaţii majore atât în

raibe-Pacific (ACP), având drept scop

acorduri comerciale internaţionale,

ceea ce priveşte derularea schimburi-

integrarea anumitor state din Com-

Comunitatea Europeană, conştientă

lor comerciale, cât şi promovarea res-

monwealth în programul de coope-

de necesitatea respectării drepturilor

pectării drepturilor omului.

rare, urmare aderării Marii Britanii la

omului în aceste state, a inclus, înce-

Comunitate.

pând cu anul 1992, în toate acordurile

În cadrul Comunităţilor Europene, politica comercială a fost prevăzută ca

Convenţia de la Lomé I a fost ur-

cu statele terţe o clauză care a făcut

o politică comună prin Tratatul institu-

mată de alte convenţii, Lomé II (în anul

din respectarea drepturilor omului şi

ind Comunitatea Economică Europea-

1979), Lomé III (în anul 1984), Lomé IV

a democraţiei un „element esenţial”

nă, încheiat la Roma, în anul 1957, iar

(în anul 1990) încheiată pentru o pe-

al relaţiilor Uniunii Europene; astfel, o

dimensiunea sa preponderent exter-

rioadă de 10 ani şi Lomé IV revizuită

clauză tip a fost aprobată de Consiliul

nă s-a dezvoltat o dată cu construcţia

(în anul 1995), ca urmare a schimbări-

Uniunii Europene în anul 1995.

comunitară.

lor majore în plan economic şi politic

8 Revista AEPADO

Această clauză prevede că res-

August 2012


pectarea principiilor democratice şi a

De altfel, această clauză poate fi

respectarea drepturilor sociale fun-

drepturilor fundamentale ale omului

întâlnită în acordurile şi cu alte state

damentale, existenţa unei democraţii

enunţate în Declaraţia Universală a

terţe, măsurile pe care le poate ad-

bazate pe statul de drept şi o gestio-

Drepturilor Omului reprezintă funda-

opta Uniunea presupun suspendarea

nare transparentă şi responsabilă a

mentul politicilor interne şi externe

contactelor la nivel înalt şi modificarea

afacerilor publice sunt parte integran-

ale Părţilor şi constituie un „element

programelor de cooperare, precum şi

tă din dezvoltarea durabilă.

esenţial” al acordului.

amânarea derulării de noi proiecte

Părţile semnatare trebuie să se ra-

În acest context, Convenţia Lomé

sau recurgerea la canale de distribuţie

porteze la obligaţiile şi angajamentele

IV revizuită s-a caracterizat prin fap-

diferite. De asemenea, Uniunea Eu-

lor internaţionale în materie de drep-

tul că respectarea drepturilor omului,

ropeană poate suspenda cooperarea

turile omului şi reiterează profundul

principiile democratice şi statul de

cu guvernele statelor incriminate, dar

lor ataşament la principiile demnită-

drept devin elemente esenţiale ale

poate continua să susţină populaţiile

ţii şi drepturilor omului care consti-

Convenţiei, statele ACP care nu res-

locale prin intermediul proiectelor de-

tuie aspiraţii legitime ale indivizilor

pectă aceste criterii riscă să li se retra-

rulate de organizaţiile societăţii civile .

şi popoarelor. Dat fiind că drepturile

gă fondurile acordate şi se acordă o

Aşadar, concepute iniţial ca şi

omului sunt universale, indivizibile şi

atenţie sporită cooperării descentrali-

acorduri de parteneriat politic, econo-

interdependente, Părţile se angajea-

zate sub forma unui parteneriat activ

mic şi social între Comunitatea Euro-

ză să promoveze şi să protejeze toa-

care implică un mare număr de actori

peană şi statele Africa-Caraibe-Pacific,

te libertăţile fundamentale şi toate

ai societăţii civile.

Convenţiile Lomé au acordat aspecte-

drepturile omului, indiferent că este

Convenţia Lomé IV revizuită a fost

lor politice precum respectarea demo-

vorba de drepturi civile şi politice sau

urmată de semnarea în anul 2000,

craţiei , drepturilor omului şi statului

de drepturi economice, sociale şi cul-

pentru o perioadă de 20 de ani, a

de drept un caracter din ce în ce mai

turale. Părţile reafirmă faptul că de-

Acordului de la Cotonou dintre statele

proeminent începând cu anii 90 .

mocratizarea, dezvoltarea şi protecţia

ACP şi Uniunii Europene. Acest Acord

În acest sens, Acordul de la Co-

libertăţilor fundamentale şi a dreptu-

reia clauza tip, care a contribuit la res-

tonou prevede elementele esenţiale

rilor omului sunt interdependente şi

pectarea drepturilor omului în statele

ale respectării drepturilor omului în

se consolidează reciproc. Principiile

partenere ale Uniunii şi o consolidea-

cadrul cooperării dintre parteneri,

democratice reprezintă principii uni-

ză prin introducerea unei dispoziţii

cooperare care urmăreşte realizarea

versal recunoscute pe care se bazează

conform căreia orice violare a drep-

unei dezvoltări durabile centrate pe

organizarea statului în scopul asigu-

turilor omului este susceptibilă să

individ, care este actorul şi beneficia-

rării legitimităţii autorităţii sale, legali-

conducă la suspendarea parţială sau

rul principal şi afirmă respectarea şi

tăţii acţiunilor sale care se reflectă în

totală a sprijinului european, după

promovarea drepturilor omului. Res-

sistemul său constituţional, legislativ

consultarea celorlalte state ACP şi a

pectarea tuturor drepturilor omului

şi reglementar, precum şi existenţa

Părţii incriminate.

şi a libertăţilor fundamentale, inclusiv

mecanismelor participative. De altfel, în prezent, respectarea democraţiei, drepturilor omului şi a statului de drept a devenit, progresiv, o condiţie esenţială a oricărui nou acord de parteneriat încheiat între Uniunea Europeană şi statele terţe . Această clauză de condiţionalitate permite fiecăruia dintre parteneri să suspende cooperarea dacă consideră că o atingere gravă şi repetată este adusă principiilor democratice, respectării normelor de drept şi drepturilor omului. În doctrină, se afirmă că „este necesar ca aceste clauze să fie eficace şi să fie inatacabile din punct de vedere al normelor de drept internaţional” şi

Conferintă de presă despre violarea drepturilor omului în Libia. Cherif Bassiouni, presedintele Comisiei de Investigaţie August 2012

că aduc atingere caracterului obligatoriu al tratatelor, deoarece Convenţiile

Revista AEPADO 9


de la Viena din 1969 şi 1986 precizea-

ţelor comerciale şi de încheierea acor-

nelor sau autorităţilor şi nu trebuie să

ză, în mod clar, condiţiile de suspen-

durilor comerciale.

afecteze populaţiile .

dare sau încetare a tratatelor, care se

Iniţial, sprijinul condiţional a apă-

“Efectul pervers” al condiţionalită-

bazează pe o modificare fundamenta-

rut la nivelul instituţiilor financiare

ţii poate fi identificat în strânsă legă-

lă a circumstanţelor şi încălcarea lor

multilaterale, precum Banca Mondială

tură cu condiţionalitatea negativă, în

substanţială.

sau Fondul Monetar Internaţional şi

sensul că autorităţile publice naţiona-

În opinia noastră, în cazul acor-

avea în vedere realizarea reformelor

le se pot folosi, în raport cu populaţia,

durilor internaţionale încheiate de că-

economice şi a ajustărilor structurale

de adoptarea măsurilor menţionate

tre Uniunea Europeană, nu se poate

(prima generaţie de condiţionalita-

mai sus pentru a nu respecta dreptu-

vorbi despre o încălcare a normelor

te sau condiţionalitatea economică);

rile omului .

internaţionale în materia tratatelor,

raţiuni precum drepturile omului şi

În concluzie, clauza drepturilor

deoarece aplicarea clauzei drepturi-

democraţia au fost privite, în mod tra-

omului sau „clauza de condiţionalita-

lor omului nu duce în mod inevitabil

diţional, ca depăşind cadrul politicilor

te” poate fi considerată ca fiind nece-

la inaplicarea întregului acord, ci, în

derulate de aceste instituţii financiare.

sară în scopul orientării legitime a po-

general, la suspendarea aplicării unor

A doua generaţie de condiţiona-

liticii de cooperare pentru dezvoltare,

dispoziţii ale acestuia. Considerăm că

litate a apărut la sfârşitul Războiului

absenţa sa putând chiar compromite

ne aflăm în situaţia aplicării dispozi-

Rece, când s-au realizat instituţionali-

legitimitatea acţiunii comunitare” sau,

ţiilor de drept internaţional public în

zarea politică şi condiţionalitatea pri-

în opinia noastră, poate reprezenta un

materie atunci când statul partener

vind drepturile omului .

instrument de facilitare şi/sau impu-

încalcă drepturile omului şi, implicit, clauza drepturilor omului, ceea ce ar

Având în vedere cele de mai sus, condiţionalitatea poate fi:

putea conduce la încetarea acordului,

- pozitivă, atunci când statul că-

producându-se o violare a acestuia de

ruia urmează a i se acorda anumite

către una din părţi; în această situa-

beneficii precum împrumuturi ne-

ţie, Convenţia de la Viena a statuat că

rambursabile, granturi, ajutor tehnic

se poate recurge la invocarea violării

sau trebuie să îndeplinească anumite

tratatului în cazurile în care se poate

condiţii privind, în general, protec-

dovedi că este vorba de o violare sub-

ţia drepturilor omului şi respectarea

stanţială . Menţionăm că încheierea

principiilor democratice. Acest tip de

de către Uniunea Europeană a unui

condiţionalitate apare implicit în cla-

acord internaţional se face în concor-

uzele privind drepturile omului, aşa

danţă cu normele dreptului european

- numitele clauze “element esenţial”

primar, care consacră respectarea

menţionate anterior;

dreptului internaţional.

în anumite regiuni ale globului.

- negativă care presupune sus-

Aşadar, după cum am menţio-

pendarea sau reducerea beneficiilor

nat anterior, includerea acelei clauze

acordate dacă statul beneficiar nu în-

tip referitoare la “elementul esenţial”

deplineşte condiţiile stabilite. Aceasta

în acordurile de parteneriat sau coo-

presupune, în general, suspendarea

perare dintre Uniunea Europeană şi

relaţiilor diplomatice sau comerciale,

statele terţe prezintă o importanţă

impunerea anumitor sancţiuni sau a

majoră în promovarea, dezvoltarea

embargoului, condamnarea în cadrul

şi respectarea drepturilor omului la

forurilor internaţionale, întreruperea

nivel mondial, Uniunea Europeană

cooperării sau suspendarea scheme-

contribuind, prin aceste acorduri cu

lor de cooperare, existând o anumită

caracter comercial-economic, la facili-

graduare a adoptării acestor măsuri.

tarea sau impunerea drepturilor omu-

În general, condiţionalitatea negativă

lui în diferite zone de pe glob.

reprezintă o politică reactivă şi nu una

În consecinţă, s-a dezvoltat, în

preventivă , actorii implicaţi reacţio-

doctrină , conceptul de “condiţiona-

nând după producerea prejudiciului,

litate”, fără a beneficia de o definiţie

ceea ce presupune, uneori, faptul că

legală în dreptul internaţional public,

lipsesc elemente de strategie şi de

însă fiind strâns legată, din perspecti-

prevenţie. De asemenea, condiţiona-

vă comunitară, de acordarea preferin-

litatea negativă se adresează guver-

10 Revista AEPADO

nere a respectării drepturilor omului

August 2012


Etica şi funcţionarul public în Europa sec. XXI Articolul tratează tema eticii şi a moralei în zilele noastre în domeniul Administraţiei Publice. Sunt puse în opoziţie sistemele administrative românesc şi european, încercând să răspund la întrebarea Este funcţionarul protejat de lege? Analiza doreşte să expună asemănările, dar mai ales deosebirile de tratament ale statelor din cele două dimensiuni, pe de o parte din spaţiul românesc, şi pe de alta, din spaţiul european; cum anume ne aliniem sau nu la contextul european prin referire la actele esenţiale din domeniul administrativ şi din domeniul drepturilor omului. Referirile se extind astfel până la nivel global. fică. Şi pentru că trebuie să ne referim

şi nicidecum o anumită filosofie.’ [...]

în primul rând la omul care dă frâu

aceasta semnifică că în orice demers

liber scrierii acestor rânduri, Gandhi

spiritual care este filosofie, filosofia

(1869- 1948) a fost părintele indepen-

se poartă pe sine în chip necesar, ca

ornind de la citatul lui Gan-

denţei Indiei şi iniţiatorul mişcărilor de

devenire a spiritului care reflectează

dhi, ce atacă în mod subtil o

revoltă non-violente (1906- 1947). Cu

asupra sieşi, în forme totuşi determi-

administraţie publică defici-

alte cuvinte, este cel mai bun exemplu

nate, peste tot stând la pândă fiinţA.

tară, şi referindu-ne în pri-

pe care-l putem expune în materie de

Aşadar, fiinţA este miezul oricărei

mă fază la contextul naţional, putem

etică, morală, filosofie, non-violenţă în

abordări şi a oricărei situaţii, de aceea

extrapola ideea către morala aplicată

contextul subiectului tratat.

este imperios necesar să avem întot-

Ana NEDELCU filolog; artist - Ploieşti

P

la nivel European.

‘Filosofia este <reflexia asupra

deauna ca punct de reper şi de pleca-

Etica este parte din ceea ce pu-

vieţii spiritului> sau ‘o formă particu-

tem numi OM în adevăratul sens al

lară pe care o ia spiritul>.’ Aşa cum

Morala este un corpus de norme,

cuvântului, este ceea ce caracterizea-

afirma C. Noica: ‘filosofie înseamnă

iar Etica apare ca o disciplină a mora-

ză omul în esenţa lui inefabilă, filoso-

orice mare filosofie din oricare timp

lei.

August 2012

re OMUL.

Revista AEPADO 11


Ce facem când morala devine pe

1923- unul dintre primele statute ale

dintotdeauna şi încă persistă, iar acest

zi ce trece o umbră difuză, un strigăt

funcţionarilor publici din Europa care

‘facem rost’ nu susţine valoarea etică

necontenit de disperare, de abando-

prevedea în art. 1: ‘sunt funcţionari

ci mai degrabă pe cea imorală prin

nare din partea omului? În zilele noas-

publici cetăţenii români, fără deosebi-

care putem ‘călca peste cadavre’ nu-

tre, morala a devenit un concept apus,

re de sex, care îndeplinesc un serviciu

mai ca să ne îndeplinim dorinţa de a

străin de realitatea ce ne înconjoară,

public permanent (civil şi eclesiastic) la

aduna cât mai mult.

iar etica prea puţin conştientizată la

stat, judeţ, comună sau la instituţiile al

Şi ca să revenim la citatul lui Gan-

nivel social. Lumea de azi este o lume

căror buget este supus aprobării Par-

dhi, sărăcia chiar este cea mai rea for-

paralelă, o oglindă nefastă şi deforma-

lamentului, Guvernului sau Consiliilor

mă de violenţă, în sensul în care sără-

tă, ce ne dezavantajează profund în

judeţene şi comunale’ . Bineînţeles,

cia la nivel macro, de societate, este

materie de actori sociali, rolul nostru

este necesar ca persoanele fizice în

dată de un sistem administrativ de-

material pozitiv. Lipsa normelor mo-

cauză să aibă o pregătire de speciali-

ficitar bazat pe corupţie la nivel înalt

rale şi evident a disciplinei eticii poa-

tate prin care să pună în practică sar-

şi un ‘nesătul’ bine accentuat. Statul

te deveni un dezastru planetar foarte

cinile serviciilor publice.

este responsabil pentru bunul mers

curând, dacă nu cumva a şi început...

‘[...] din păcate, nu o dată, fiecare

al lucrurilor în societate. Statul este

În materie de drept, ne lovim la

dintre noi s-a aflat la mâna unui func-

furnizorul nr. 1 al confortului fiecărui

prima vedere de o tehnică normativă

ţionar al unui astfel de serviciu public.

cetăţean în parte, statul este actor

juridică, bazată pe reguli stricte, pe

Iar pentru a ieşi din această situaţie

principal. În momentul în care statul

legi concret scrise ce trebuie aplicate

a trebuit să-i oferim un mic <bacşiş>.

nu oferă circumstanţele desfăşurării

şi respectate. Raţionamentul lo-

unui trai decent, prin care fiecare

gic însă nu poate exista fără etică,

om să poată activa normal în me-

fără dimensiunea morală. Justiţia reprezintă dimensiunea managerială, însă fără o dimensiune morală, ea nu poate exista sau nu ar

Sărăcia este cea mai rea formă de violenţă - Mahatma Gandhi

trebui să existe de sine stătătoare. Din păcate, în societatea actuală,

diul social, atunci intervine piatra de moară pe care omul trebuie să o ducă zi de zi; atunci intervine sărăcia; atunci survine violenţa. Violenţa nu este numai de natură fizică, ea are şi dimensiune psihi-

şi trebuie întărită ideea, etica este un

<Diplomaţia bacşişului> este adânc în-

că, o dimensiune cu mult mai profun-

concept utopic.

rădăcinată în societatea românească.

dă şi prin care şansele de schimbare

[...] de la mită la corupţie nu este decât

negativă a unei gândiri lucide sunt cu

ESTE FUNCŢIONARUL PROTEJAT

un mic pas. Ce se ascunde de fapt sub

adevărat mai mari. Sărăcia duce către

DE LEGE? ANALIZA CONTEXTULUI

această mască a corupţiei la nivel mi-

‘a-mi face rost’, duce către ‘a lua

NAŢIONAL – ROMÂNIA

cro? Evident o lipsă a responsabilităţii

bacşiş, mita’, a fi corupt. În tot acest

‘Administraţia se regăseşte pretu-

sociale care vine tocmai de sus, din

context, un cod de etică ce există, bi-

tindeni, în toată complexitatea vieţii

partea statului care nu asigura con-

neînţeles pentru fiecare categorie so-

sociale, constituind una din cele mai

fortul necesar al unei vieţi decente şi

cială în parte, nu mai poate fi aplicat

utile activităţi umane. Noţiunea de

armonioase.

în mod normal, corespunzător, de-

administraţie vine de la latinescul <ad

De ce, în calitate de cetăţean sim-

minister>- a servi pentru. În limba cu-

plu am avea nevoie să dăm mită? De

rentă, a administra înseamnă a condu-

ce, în poziţia de funcţionar public, am

Legea nr. 7/2004 privind Codul

ce, a aranja, a dirija activităţi publice şi

simţi nevoia să cerem acel bacşiş des-

de conduită a funcţionarilor publici,

particulare.’ Administraţia publică şi-a

pre care vorbeam? De ce ne-am păcăli

republicat 2007

depăşit rolul său ca parte din puterea

practic în acest fel şi de ce am avea

Codul de conduită a funcţionarilor

executivă, ajungând să realizeze şi să

impresia că-l păcălim pe celălalt sau

publici pune accent pe următoarele :

asigure bună desfăşurare a procesu-

mai degrabă că prin astfel de com-

creşterea calităţii serviciului public ;

lui continuu de furnizare a serviciilor

portament imoral îl manipulăm sau îl

realizarea interesului public ; elimina-

puse la dispoziţia cetăţenilor. Astfel,

‘deţinem’ din perspectiva psihologică?

rea birocraţiei şi a corupţiei ;

cetăţenii devin automat clienţii unici şi valoroşi ai serviciului public.

venind un caiet de noţiuni abstracte, utopice, neînţelese de nimeni.

Psihologia românească a mani-

informarea publicului cu privire la

pulării şi a înşelăciunii este evident

conduita profesională ; crearea unui

Noţiunea de funcţionar public s-a

înrădăcinată adânc în mentalitatea

climat de încredere şi respect reciproc

definit pentru prima oară în legisla-

poporului, cauza fiind regimul trecut

între cetăţeni şi funcţionarii publici şi

ţia românească - Legea pentru statu-

comunist care ne-a dominat ani de-a

între cetăţeni şi autorităţile adminis-

tul funcţionarilor publici din 19 iunie

rândul. ‘Să facem rost’ ne-a fost crezul

traţiei publice ; supremaţia Constitu-

12 Revista AEPADO

August 2012


ţiei şi a legii ; prioritatea interesului

tăţi impersonale, nepăsătoare, amor-

bilit la nivel social, însă uşor ignorat la

public ; asigurarea egalităţii de trata-

fe, sau, mai degrabă, el se abandonea-

nivel global şi pregnant ignorat în anu-

ment a cetăţenilor în faţa autorităţilor

ză unei <mulţimi solitare>.

mite colţuri de lume (vezi Romania;

şi instituţiilor publice ; profesionalism

În materie de administraţie pu-

; imparţialitatea şi independenţă ; in-

blică, funcţionarul este în mod evident

unele ţări arabe sau africane). Drepturile omului trebuie să re-

tegritatea morală ; libertatea gândirii

lăsat deoparte, nefiind protejat de lege

prezinte crezul nostru de fiecare zi, în

şi a exprimării ; cinstea şi corectitudi-

aşa cum ar trebui, iar citatul lui Gandhi

sensul de a fi conştienţi că ele există şi

nea ; deschiderea şi transparenţă.

ni se aplică pe deplin. ‘Vremurile pe

că nu trebuie încălcate sub nici o for-

Însă cât din toate acestea pot fi

care le trăim sunt vremuri de uzură şi

mă de către autorităţile statelor, pen-

respectate în plan naţional tocmai din

de ruptură; vremuri în care se înmul-

tru că numai cunoscându-le le putem

cauza celor deja menţionate?

ţesc opoziţiile şi mutaţiile, răsturnările

respecta.

Totodată, această problemă

şi căutările. Mai întâi, opoziţiile dintre

Ideea drepturilor egale pentru

trebuie privită şi din alt unghi, şi anu-

oameni sătui şi oameni flămânzi, con-

toţi, provenind din Magna Carta Liber-

me din unghiul cetăţeanului. Ochiul şi

fruntându-se într-o lume’ uniformiza-

tatum emisă de Anglia în 1215, prelu-

gândirea sa de actor social (rol ce tre-

ta de tehnologie şi informaţie. Aceas-

ată apoi în Bill of Rights din Anglia din

buie conştientizat) trebuie să realize-

tă manipulare şi tinere în loc pentru

1689, devenită mai generală odată cu

ze că, alături de stat, el de asemenea

‘grija de mâine’ provocată de un Stat

Declaraţia de independenţă a SUA din

este actor principal pe scena acestei

corupt, nu face decât să uniformizeze

1776 şi Declaraţia Drepturilor Omului

piese de teatru, viaţa. Cetăţeanul, sub

creierul omului, ‘i se răpeşte astfel şi

şi Cetăţeanului în Franţa, în 1789, nu

denumirea sa de actor social, însă nu-

din timpul de odihnă, afectând timpul

a căpătat dimensiunea să universa-

mai sub această denumire ce trebuie

liber de care acesta dispune după ce

lă decât odată cu adoptarea de către

conştientizată, poate eradica lacune-

s-a terminat lucrul.’ Oricum, la nivel

Adunarea Generală a ONU a Declara-

le sistemului de stat corupt, profitor,

global, ‘trăim într-o lume a instituţiilor.

ţiei Universale a Drepturilor Omului,

manipulator. Cum anume? se întrea-

De la intimitatea culiselor şi până la

în 1948.’ Devenind universale, aceste

bă mulţi. A fi cetăţean nu presupune

spectacolul său public, viaţa noastră

drepturi fundamentale şi-au îmbogă-

numai a-ţi trăi viaţa în mod banal, la

este guvernată de instituţii. [...] Con-

ţit conţinutul şi au devenit aplicabile în

un nivel comun şi umilitor, ci presupu-

sumăm o viaţă a instrucţiunilor de uti-

condiţiile unei reale democraţii. ‘Drep-

ne a activa, a fi conştient de valoarea

lizare. Care este măsura de moralitate

turile omului formează patrimoniul

ta de cetăţean, a-ţi cunoaşte obliga-

din aceste instrucţiuni? În ce măsură

comun al întregii umanităţi, o umani-

ţiile, dar mai ales drepturile. Se pare

se regăsesc valori şi pincipii morale în

tate care, [...] se îndreaptă din fericire,

că în societatea actuală românească

normele şi practicile instituţiilor care

din 1989, spre o democraţie la <scară

mai ales, omul nu are habar de drep-

ne guvernează? Cât de multă morală

globală>.’

turile sale, nu ştie de existenţa lor,

se găseşte, de pildă, în lege şi în func-

Aşadar, orice societate din lume

nu le vede, nu le caută, nu le citeşte.

ţionarea ei, în administrarea nevoilor

ar trebui să-şi desfăşoare activitatea

Dar cum este posibil să vieţuieşti fără

noastre publice, în comunicarea publi-

pe baza principiilor universale de res-

să trăieşti cu adevărat cu demnitate?

că, în modul în care conducem afaceri

pectare a drepturilor fundamentale.

Cum să nu realizezi că puterea este,

şi obţinem profit?’

În cadru European se aplică, de ase-

mai presus de orice, a poporului? Cum

menea, conduita Cartei Drepturilor

să nu priveşti dincolo de poartă casei

ESTE FUNCŢIONARUL PROTE-

Fundamentale a Uniunii Europene

tale? Cum să nu ai o privire de ansam-

JAT DE LEGE? ANALIZA CONTEXTU-

proclamată în cadrul întâlnirii la vârf

blu asupra societăţii în care îţi desfă-

LUI EUROPEAN.

de la Nişa din decembrie 2000 şi în

şori activitatea? Lipsa de viziune totală a unui popor este egală cu bacşişul,

CARTA DREPTURILOR FUNDAMENTALE ALE OMULUI –

prezent constituie partea ÎI a Tratatului de Instituire a Constituţiei pentru

mită, corupţia, indiferentă, nepăsarea,

‘Corupţia nu este specifică nu-

Europa. De fapt, ea este bazată pe

intoleranţa. Din păcate nu deţinem o

mai lumii romaneşti; ea se întâlneşte

documentul ONU, iar regulile jocului

cultură organizaţională prin care să

pretutindeni în lume.’ Analizând tema

funcţionarilor din administraţia pu-

ne auzim vocea socială. Ne-am alinia

la nivel European, vom observa că lu-

blică sunt evident bazate pe aceeaşi

şi noi unui om occidental care, ‘preo-

crurile stau totuşi altfel. Extinzând de

conduită de nivel mondial. Dreptul de

cupat mai ales să-şi satisfacă

aici problematica eticii la nivel global

a avea o administraţie bună (art. 41) şi

nevoile sale materiale, uită ceea

prin referinţa la documente cu valoa-

dreptul de a adresa Mediatorului Eu-

ce este în adâncurile sufletului său,

re universală (Declaraţia Universală a

ropean plângeri referitoare la condui-

ceea ce trebuie să fie în realitatea sa.

drepturilor omului) vom observa că,

ta necorespunzătoare în administraţie

El îşi deleagă libertatea să unei socie-

de fapt, etica îşi are locul ei bine sta-

în cadrul instituţiilor şi organelor Uni-

August 2012

Revista AEPADO 13


unii (art. 43), sunt cuprinse în Cartă ca

text, trebuinţele sale fiind satisfăcute

vitate, corectitudine, amabilitate, pu-

şi drepturi fundamentale care decurg

pe deplin, în orice caz la nivel primar.

blicarea Codului.

din deţinerea cetăţeniei Uniunii.

Concluzionăm astfel că diferenţa este

Dacă ar fi să facem diferenţa

evidentă şi tragică pentru noi.

Mediatorul European (Art. 43): Fiecare cetăţean al Uniunii şi fiecare

între contextul naţional românesc şi

Europa are şi ea deficienţele ei,

persoană fizică sau juridică care are

cel European, am afirma în mod clar

în sensul în care noţiunea de corupţie

domiciliul sau sediul statutar într-unul

că în ţările de pe lângă noi, respectul

este prezentă şi aici, aşa cum afirmam

din Statele Membre are dreptul să se

faţă de cetăţean există, disciplina etică

mai sus, însă la un nivel la care să nu

adreseze Mediatorului European al

având un rol definitoriu. Putem obser-

afecteze populaţia în termini profunzi.

Uniunii în cazurile conduitei adminis-

va chiar discrepanţa accentuată între

‘La 6 septembrie 2001, Parla-

trative necorespunzătoare în activita-

noi şi nemţi, spre exemplu, care şi-au

mentul European a aprobat rezoluţia

tea instituţiilor sau organelor comu-

construit regulile sociale pe un set de

care ratifică Codul Bunei Conduite Ad-

nitare, cu excepţia Curţii de Justiţie şi

care să vieţuim în social, iată cum pu-

ministrative, pe care trebuie să îl res-

a Tribunalului Primei Instanţe care îşi

tem avea drumul invers: pornind de

pecte instituţiile şi organele Uniunii

exercită funcţiile judecătoreşti.’

la un sistem juridic clar şi decent, care

Europene, serviciile lor administrative

În lume, morala este mascată

respectă drepturile omului, să ajun-

şi funcţionarii în contact cu persoane-

deseori, mai ales în problematica ‘ad-

gem la formarea continuă a morali-

le individuale. Prezentul Cod are ca

ministrării’ statelor sărace, a lumii a

tăţii, a eticii sociale şi individuale - ex.

scop explicarea mai detaliată a ceea

3-a cum sunt numite - Africa. Regulile

Dacă vedem un om căzut pe stradă,

ce ar trebui să însemne în practică

eticii nu prea au ce căuta aici în mod

nu-l lăsăm acolo, nu râdem de el, nu-l

dreptul de a avea o bună administra-

real, în sensul în care situaţia admi-

batjocorim, ci sunăm ambulanţa sau

ţie, care este cuprins în Cartă. În art.

nistrării Africii este mai exact masca-

serviciile speciale să-l ia pentru că nu

41 al Cartei Drepturilor Fundamenta-

tă sub toleranţa şi compasiunea date

este moral din punct de vedere social

le citim: dreptul fiecărei persoane de

de ajutorarea prin diferitele campanii

ca pe stradă să existe aşa ceva; luăm

a fi ascultată, de a avea acces la do-

ce se iniţiază. Problematica eticii (‘Nu-

în calcul de asemenea amenzile con-

sarul cauzei sale ; de a pretinde de la

mesc idee un concept al sufletului pe

sistente pentru tulburarea liniştii pu-

Comunitate, în conformitate cu prin-

care sufletul îl formează pentru că

blice. Este la fel cum, în administraţia

cipiile generale comune în legislaţia

el este un lucru cugetător.’ ) în acest

publică există reguli clare prin care

Statelor Membre, repararea daunei

caz se află de secole în nepăsare, ac-

este interzisă luarea mitei, a bacşişu-

pricinuite de către instituţii ; de a se

centuând în mod evident intoleranţa

lui, este interzisă corupţia, de altfel ne-

adresa în scris instituţiilor Uniunii într-

rasială. Iată cum, la nivel global, pu-

fiind nevoie să se ajungă la aşa ceva,

una din limbile tratatului şi trebuie să

tem acuza administraţia publică de

deoarece legile statelor europene în

primească răspuns în aceeaşi limbă ;

majore lacune în aplicarea normelor

majoritatea lor asigura un trai decent

obligaţia administraţiei de a îşi justifi-

morale şi a unei atitudini real poziti-

cetăţenilor lor, fără ca măcar să existe

ca deciziile ; legalitate, nediscriminare,

ve. În cazul administraţiilor din afara

ideea de ‘a lua spagă’. Deci, funcţiona-

proporţionalitate, imparţialitatea, in-

teritoriilor defavorizate, marile puteri

rul este protejat de lege în acest con-

dependenţă, lipsa abuzurilor, obiecti-

să le spunem, este dovada nepăsării

norme de bun simţ care pornesc de la autorităţi prin legile clare stipulate ce aplică circumstanţe optime ale unui trai decent şi armonios. Aici, ca şi în alte ţări europene, nu există dimensiunea managerială coercitiva exclusiv, ci se îmbină armonios cu dimensiunea morală care implementează bazele unei educaţii corecte. Ce înseamnă o educaţie corectă? Înseamnă că, pornind de la sistemul juridic cu norme clare de conduită socială, se ajunge la atingerea dimensiunii morale, fără ca măcar să realizăm ca o aplicăm în concret. Deşi morala este partea umană, este filosofia din noi, este omul în esenţă sa şi deci ar fi primul pas după

14 Revista AEPADO

August 2012


şi a asumării rolului de deţinere a pu-

Aşadar, problematica moralei în gene-

rămâne ca teme reflective pentru fie-

terii absolute; în cazul administraţiilor

ral este dată de lipsa de conştiinţă şi

care:

interne ale acestor tari defavorizate,

demnitate proprie. În cazul adminis-

-

punem problema unei morale acut

traţiei publice în general, etica joacă

scăzute, adică o lipsă de demnitate, de

un rol esenţial şi are chiar un dublu

respect de sine, în favoarea asumării

rol: cel venit dinspre autoritatea sta-

ţiunii, ci ea poate să se împace cu

unui rol de sclav (‘Umilinţa nu este o

tală prin legile care să conţină ambe-

aceasta şi să se nască dintr-însa.

virtute, adică nu se naşte din raţiune.’

le valenţe- managerială şi morală; şi

).

cel venit dinspre cetăţean ca entitate

săvârşeşte binele pentru a ocoli răul,

conştientă de valoarea sa socială şi de

nu este condus de raţiune.

CONCLUZIE Putem observa, după această analiză, că în materie de coduri ale

drepturile sale încălcate de cele mai multe ori.

‘Cunoaşterea efectului atârna

de cunoaşterea cauzei şi o include. -

-

-

Favoarea nu este opusă ra-

Cine este condus de teamă şi

Omul care este condus de

raţiune este mai liber în stat, unde

eticii, exista pe glob aceeaşi parame-

Nu pot încheia acest tratat fără

trăieşte după legile comune, decât în

trii, toţi în conformitate cu Declaraţia

a mai adăuga câteva citate elocvente

singurătate, unde nu ascultă decât de

ONU. Din păcate, nu peste tot aceştia

pentru tema de faţă ce aparţin ma-

el însuşi.’

se respectă în mod corespunzător.

relui Spinoza (Benedict), citate ce pot

Problema minorităţilor etnice în Europa - o realitate actuală Mihaela CIOREI

D

anumită societate există probleme de

lingve. Deşi în Europa există o mulţime

această natură, acestea sunt văzute la

de minorităţi şi imigranţi, aceştia vor-

e-a lungul timpului în sta-

nivelul indivizilor, la nivelul unei părţi

besc în mediile formale, limba oficială

tele din Europa au apărut

dintr-o societate, atunci când aceştia

a ţării în care locuiesc, iar în mediile

un număr considerabil de

interacţionează.

informale, neoficiale vorbesc limba lor

străini, iar în ceea ce pri-

Există o multitudine de minorităţi

natală. De aici am putea concluziona

veşte minorităţile naţionale din statele

etnice în Europa, fiecare stat în parte,

faptul că în Europa există o diversitate

europene, acestea nu au reuşit să fie

având anumite minorităţi. Integrarea

lingvistică.

asimilate statului pe teritoriul căruia

în Uniunea Europeană nu presupu-

trăiesc şi unde îşi exercită drepturi şi

ne pierderea identităţii, înlocuirea

obligaţii. În statele din Europa drep-

identităţii etnice sau naţionale cu cea

În Carta Drepturilor Fundamen-

turile minorităţilor sunt recunoscute,

europeană. Uniunea oferă un cadru

tale a Uniunii Europene, adoptată în

dar în anumite comunităţi aceştia nu

comun care permite întâlnirea dintre

2000, articolele 21 şi 22 fac referire la

se simt a fi îndrituiţi. Uniunea Euro-

culturi, dintre tradiţiile popoarelor

nediscriminare şi la diversitatea cultu-

peană a început să sancţioneze statele

care sunt membre ale sale. Astfel de-

rală, religioasă şi lingvistică.

care nu respectă drepturile minorităţi-

vine un spaţiu în care, prin interacţiu-

Articolul 21 - Nediscriminarea

lor, astfel încât să se creeze un cadru

nea diversităţii etnice, religioase, ling-

(1) Se interzice discriminarea de

legislativ în ceea ce priveşte problema

vistice se stimulează creativitatea şi

orice fel, bazată pe motive precum

minorităţilor.

îmbogăţirea reciprocă.

sexul, rasa, culoarea, originea etnică

Există norme legislative cu privire la diversitatea lingvistică şi anume:

Minorităţile etnice au fost şi sunt

Dacă ar fi să facem o comparaţie

sau socială, caracteristicile genetice,

şi în momentul de faţă o problemă.

între ţările europene şi ţările din Afri-

limba, religia sau convingerile, opiniile

De ce? Datorită faptului că există di-

ca sau Australia, din punct de vedere

politice sau de orice altă natură, apar-

ferite culturi, educaţii şi mentalităţi.

lingvistic, am putea observa faptul că

tenenţa la o minoritate naţională, ave-

Chiar dacă nu se recunoaşte la nivel

statele din Europa se consideră a fi

rea, naşterea, un handicap, vârsta sau

naţional sau European faptul că într-o

monolingve, sau cel mult bi -, sau tri-

orientarea sexuală.

August 2012

Revista AEPADO 15


(2) În domeniul de aplicare a trata-

principal din motive politice sau eco-

Minorităţile naţionale sau istorice

telor şi fără a aduce atingere dispozi-

nomice. Două tipuri de imigranţi se

sunt numeroase în Europa, dar prin-

ţiilor speciale ale acestora, se interzice

regăsesc pe teritoriul U.E.: cetăţeni ai

tre care enumăr: bascii în Spania, ro-

orice discriminare pe motiv de cetăţe-

unui stat membru care locuiesc în alt

mii şi maghiarii în România, Slovacia,

nie.

stat pe teritoriul U.E., care datorită li-

sorbii în Germania, scoţienii în Marea

berei circulaţii în Uniune nu suferă din

Britanie, germanii în Alsacia şi Lorena

cauza discriminării şi a prejudecăţilor.

(regiuni din Franţa).

Articolul 22 - Diversitatea culturală, religioasă şi lingvistică Uniunea respectă diversitatea culturală, religioasă şi lingvistică.

Un exemplu interesant în acest sens

Una dintre cele mai mari minori-

este Andorra, unde populaţia majori-

tăţi etnice din Europa este minoritatea

Aceste articole au aplicare asupra

tară este alcătuită din imigranţi, ma-

Romă (ţiganii). Şi în momentul de faţă

limbilor minoritare care există la nive-

joritatea cetăţeni spanioli, persoanele

Comisia Europeană a cerut statelor

lul Uniunii Europene. În Uniunea Eu-

care deţin cetăţenie andoriană fiind în

membre UE, într-un raport să se folo-

ropeană sunt 27 de state membre cu

număr de 18,4%. Cel de-al doilea tip

sească de fondurile europene pentru

23 de limbi oficiale, şi anume: bulgară,

de imigranţi este reprezentat de gru-

integrarea socială şi integrarea econo-

cehă, daneză, engleză, estoniană, fin-

puri provenind din exteriorul Uniunii

mică a romilor.

landeză, franceză, germană, greacă,

Europene, fie de pe continent, în spe-

Integrarea celor 10-12 milioane

irlandeză, italiană, letoniană, lituani-

cial din Europa Centrală şi de Sud-Est,

de romi, cifra estimată, care desem-

ană, malteză, neerlandeză, poloneză,

fie din afara acestuia:

nează o populaţie la fel de mare ca

portugheză, română, slovacă, slovenă, spaniolă, suedeză, ungară.

§ Belgia; §

Diversitatea etnică a Europei Printre entităţile etice care se regăsesc în Europa enumerăm imigranţii şi minorităţile naţionale. Le-am enu-

turcii şi kurzii în Germania,

responsabilitatea comună a statelor algerienii, marocanii, tunisie-

nii în Franţa; §

albanezii, marocanii, slovenii,

tunisienii în Italia,

membre şi a instituţiilor UE. Mii de romi, pe tot cuprinsul Europei, nu sunt sau nu au fost niciodată şcolarizaţi, sau au părăsit şcoala cu o

vietnamezii, chinezii, indie-

educaţie foarte limitată. În unele ţări,

merate pe acestea două deoarece mi

nii, pakistanezii în Marea Britanie (în

faptul că romii şi nomazii nu au docu-

se par cele mai importante şi care se

special imigranţi provenind din ţările

mente personale are un impact nega-

regăsesc cel mai des în zilele noastre.

membre ale Commonwealth),

tiv la înscrierea în şcoli. Lipsa trans-

Migraţia s-a transformat de-a

§

cea a Belgiei sau a Greciei, reprezintă

§

turcii, indonezienii, marocanii

portului public sau a fondurilor pentru

lungul timpului dintr-un proces regio-

în Olanda,

acesta, terorizarea (bullying) rasistă,

nal, determinat de factori economici,

§

precum şi lipsa rechizitelor şcolare re-

marocanii în Spania etc.

sociali, naturali sau politici, într-un

prezintă obstacole suplimentare pen-

fenomen global, în prezent fiind cuan-

În dreptul internaţional nu există

tru elevii romi care încearcă să urme-

tificat la aproximativ 3% din populaţia

o definiţie exactă şi general acceptată

ze o şcoală. În unele ţări, copiii rromi

totală. Nicio ţară nu se află în afara

a minorităţii naţionale. Recomanda-

sunt supra-reprezentaţi în sistemele

fluxurilor

internaţional,

rea nr. 1201 a APCE din 01.02.1993

alternative, de tipul şcolarizare la do-

acestea având fie calitatea de loc, de

migratorii

reiterează în art. 1 elemente pentru

miciliu. Este posibil ca în unele ţări eu-

origine, fie de tranzit ori destinaţie

definirea minorităţilor naţionale:

ropene mulţi copii romi cu dizabilităţi

sau, în unele cazuri, toate simultan. Crearea unui spaţiu comun al liberei

A. locuiesc pe teritoriul unui stat şi sunt cetăţenii lui;

de dezvoltare, intelectuale sau fizice, să nu frecventeze deloc şcoala. Copiii

circulaţii confruntă statele membre cu

B. Menţin legături de lungă dura-

romi suferă şi de o lipsă a facilităţilor

noi provocări. Acţiunile unui stat pot

tă, trainice şi permanente cu acel stat;

afecta interesele altora. Accesul pe te-

C. Manifestă caracteristici etnice,

În momentul de faţă Uniunea Eu-

ritoriul unuia dintre statele membre

culturale, religioase sau lingvistice dis-

ropeană ajută minorităţile etnice să

poate fi urmat de accesul pe terito-

tincte;

se integreze în spaţiul European, pe

preşcolare.

riul altor state membre. Prin urmare,

D. sunt suficient de reprezentati-

teritoriul ţării unde locuiesc, cu ajuto-

este imperativ ca fiecare stat să ţină

ve, chiar dacă sunt în număr mai mic

rul proiectelor europene. Se fac multe

seama de interesele partenerilor săi

decât restul populaţiei unui stat sau a

acţiuni de genul incluziunii sociale şi

în definirea şi în punerea în aplicare a

unei regiuni a acelui stat;

economice, dar ceea ce este mai im-

politicilor sale în materie de migraţie,

E. Sunt motivate de preocuparea

portant, este că fiecare individ în parte

de a păstra împreună ceea ce consti-

să înţeleagă necesitatea acestor pro-

Imigranţii sunt grupuri care au de-

tuie identitatea lor comună, inclusiv

iecte şi să susţină minorităţile etnice.

cis să îşi părăsească ţara de origine în

cultura, tradiţiile, religia sau limba lor.

integrare şi azil.

16 Revista AEPADO

August 2012


Imigraţia turcă în Franţa – o problemă actuală a societăţii franceze Loredana PATRUTIU BALTES Doctorand

M

ţia străinilor de diferite naţionalităţi

violenţă, pentru că altfel nu s-ar expli-

în

a condus la o diluare a specificului

ca de ce şi alte comunităţi numeroase

Franţa a făcut obiec-

francez şi la o diversitate umană şi

de imigranţi precum: ruşii, grecii orto-

tul unor ample dez-

culturală ce defineşte astăzi naţiunea

docşi, budiştii veniţi din ţările asiatice,

bateri în ultimii ani,

franceză.

catolicii (italieni sau spanioli) nu au în-

ulticulturalismul

atât la nivel naţional cât şi internaţio-

Cum se estimează că, după o po-

treprins acte ample de violenţă. Aceas-

nal. Manifestările violente produse în

sibilă aderare a Turciei la U.E., un nu-

tă violenţă intensificată în Franţa din

anul 2005 în marile oraşe ale Franţei

măr tot mai mare de turci vor imigra

2005 şi îndreptată împotriva societăţii

precum: Paris, Strasbourg, Marsilia,

în Franţa, crearea unor noi comunităţi

franceze, îşi are sursa în înţelegerea şi

etc. au fost puse pe seama imiganţilor

turce ar putea produce efecte sociale

interpretarea greşită a Coranului, care

ce nu s-au putut integra în societate.

importante la nivelul societăţii france-

poate să îi conducă pe extremiştii mu-

Drept urmare, Comisia Juridică a Adu-

ze.

sulmani turci sau de alte naţionalităţi la acte de violenţă.

nării Naţionale din Franţa a aprobat

Având în vedere faptul că Turcia

proiectul de lege prin care se prevede

are o populaţie de aproape 75 milioa-

De asemenea, studiile sociologice

elaborarea unui contract de integrare,

ne locuitori şi un PIB/loc. de 10,000$

au evidenţiat faptul că, dintre popoa-

prin care imigranţii veniţi în Franţa îşi

, s-ar putea deduce că majoritatea po-

rele musulmane ce convieţuiesc în

vor lua angajamentul de a respecta

pulaţiei trăieşte într-o relativă sărăcie.

Franţa, turcii se adaptează mai greu

valorile occidentale şi, de asemenea,

De aceea, în cazul aderării şi aplicării

în societatea franceză decât musul-

va introduce un test referitor la limba

principiului liberei circulaţii a persoa-

manii veniţi din ţările Maghreb-ului.

franceză, cultura, istoria şi obiceiurile

nelor este foarte posibil ca un număr

Conform studiilor realizate de INED

specifice Franţei.

însemnat de turci aflaţi în căutarea

(Institutul Naţional Studii Demografi-

Procesul de integrare devine însă

unui loc de muncă, să fie atraşi de ţări

ce) numai 16% dintre turcii rezidenţi

mult mai dificil în cazul în care imi-

dezvoltate din punct de vedere econo-

în Franţa ştiu să scrie şi să citească în

granţii veniţi în Franţa au un sistem de

mic precum Franţa.

limba franceză, iar în ceea ce le priveş-

valori diferit de cel occidental şi este

Acesta este unul dintre motivele

te pe femeile de origine turcă, acestea

destul de greu de crezut că într-un in-

pentru care Franţa se opune catego-

sunt aprobate în totalitate neintegrate

terval de timp mediu, aceştia vor reuşi

ric aderării Turciei la U.E. Fostul pre-

să îşi schimbe propriile obiceiuri şi să

şedinte al Franţei Nicolas Sarkoz îşi

le însuşească pe cele occidentale.

argumenta poziţia afirmând că efectul

În 2004, Institutul Naţional de Sta-

direct al acestei aderări va fi invazia

tistică şi Studii Economice (INSEE) es-

imigranţilor musulmani în vestul con-

tima că în Franţa trăiesc 4,9 milioane

tinentului şi implicit în Franţa, într-o

de străini ceea ce înseamnă 8,1% din

perioadă în care Franţa deja are pro-

populaţia Franţei, iar conform altui

bleme majore legate de minorităţile

studiu realizat în acelaşi an de INSEE

musulmane

se estima că aproape 14 milioane de francezi au cel puţin părinţi sau bunici

Integrarea dificilă a imigranţi-

de o altă naţionalitate decât cea fran-

lor turci în cadrul societăţii france-

ceză.

ze Pe de o parte, pentru societa-

Sociologii francezi susţin că reli-

tea franceză, fenomenul imigraţiei a

gia musulmană este unul dintre ele-

constituit o soluţie împotriva scăderii

mente determinante ce îi conduce pe

natalităţii, dar pe de altă parte, imigra-

turcii extremişti rezidenţi în Franţa la

August 2012

Revista AEPADO 17


în societatea franceză».

turci cu societatea franceză. Această

la societatea occidentală este acuza-

Istoricul şi politologul de origine

reproducere a stilului de viaţă turc în

tă de « depravare occidentală », con-

turcă Samim Akgönül afirmă că, în ca-

Franţa, poate fi interpretat drept o

damnată de comunitatea musulmană

zul turcilor, patriotismul nu se reflec-

frică exagerată de a-şi pierde identi-

în care trăieşte pentru că s-a abătut

tă într-o legătură afectivă deosebită

tatea, teama de mediul exterior sau

de la normele musulmane şi poate

faţă de Statul Turc, ci în practicile şi

teama de o eventuală respingere din

suporta « măsuri de corecţie » ce pot

obiceiurile culturale ale comunităţii

partea societăţii franceze.

apăra chiar sub forma unor violenţe

din care simt că fac parte. De aceea,

fizice.

într-o societate tradiţională, individul

Femeia de origine turcă – su-

Dacă însă, încearcă să îşi păstre-

nu poate exista în afara comunităţii

biect de controversă între societa-

ze cu rigoare obiceiurile musulmane,

sale, iar în cazul imigranţilor turci din

tea franceză şi cea musulmană

este condamnată de societatea în

Franţa, apartenenţa la comunitatea

O altă problemă ridicată de so-

care trăieşte, deoarece pentru socie-

musulmană şi dorinţa de a fi asemă-

ciologii francezi este statutul feme-

tatea franceză încă este dificil de în-

nător acesteia este şi mai accentuată,

ii turce imigrante în Franţa. Dacă în

ţeles subiectul « căsătoriilor forţate »

deoarece prin acest mod minoritatea

anul 1990, femeile turce reprezentau

sau al « violenţelor conjugale » la care

devine mai compactă.

44.8% (89.626 persoane) dintre totalul

este uneori supusă femeia de origine

Astfel, în oraşele şi satele în care

imigranţilor de origine turcă veniţi în

turcă. Căsătoriile aranjate uneori chiar

există o importantă comunitate turcă,

Franţa, procentul a urcat simţitor în

forţate reprezintă o realitate în comu-

aceştia au construit o mică parte din

ultimii ani şi este în continuă creştere.

nităţile turce din Franţa, ce are drept

patria lor natală, păstrându-şi acelaşi

Integrarea femeii turce în socie-

consecinţe directe: dezamăgiri afecti-

ritualuri, construind moschei, adu-

tatea franceză este dificil de realizat

ve, despărţiri şi chiar violenţe conjuga-

când imami şi repectând cu stricteţe

pentru că femeia de origine musulma-

le. Cum ele nu găsesc înţelegerea de

codurile sociale, în numele tradiţiei,

nă este un etern subiect de dispută

care au nevoie în mijlocul comunităţii

deci în numele islamului.

între lumea musulmană şi societatea

turce în care trăiesc este cu atât mai

Aşa poate fi explicată interacţi-

franceză. În cazul în care femeia de

puţin probabil ca ele să o ceară socie-

unea destul de redusă a imigranţilor

origine turcă încearcă să se adapteze

tăţii exterioare.

Un copil şi două bătrâne tinând în mână baloane inscripţionate cu steagurile Uniunii Europene şi Turciei

18 Revista AEPADO

August 2012


Studiile au indicat că, un număr

înţeles ostilitatea Franţei, cu atât mai

vedere şi faptul că în Franţa trăieşte o

extrem de redus de imigrante de ori-

mult cu cât ei consideră că Turcia a

numeroasă comunitate armeană care

gine turcă în Franţa sunt deschise spre

făcut numeroase progrese pentru a

luptă pentru recunoaşterea adevăru-

adaptare la societatea occidentală, iar

se integra în U.E. în ceea ce priveşte

lui istoric.

procentul celor care sunt vorbitoare

respectul minorităţilor şi drepturile

Pe de altă parte, primul-ministru

de limbă franceză este insignifiant.

fundamentale ale omului. În prezent,

al Republicii Turcia Recep Tayyip Er-

În urma unui studiu efectuat asupra

dintre turcii stabiliţi în Franţa, 90% au

dogan consideră că este o problemă

unui eşantion de 105 femei de origine

mai puţin 60 de ani, iar 40% nu au

ce priveşte Turcia şi Armenia, în care

turcă din Franţa, numai una singură

împlinit încă vârsta de 30 de ani. Co-

Franţa nu are de ce să se amestece. Ca

era căsătorită cu un bărbat de o altă

piii imigranţilor turci ce s-au născut

o consecinţă a poziţiei Franţei, Turcia a

confesiune.

în Franţa sunt integraţi în societatea

suspendat cooperarea pentru realiza-

Trăind în comunităţile turce şi

franceză şi au sentimentul de aparte-

rea unor proiecte bilaterale în dome-

având foarte puţine contacte cu soci-

nenţă la comunitatea franceză, chiar

niul militar cu Franţa, iar consumatorii

etatea franceză, socializarea femeii de

dacă ţi-au păstrat ataşametul la naţi-

turci refuză să mai consume produse-

origine turcă se face în interiorul co-

unea turcă. De aceea, pentru ei acest

le provenite din Franţa. Totuşi, Franţa

munităţii imigrante şi aproape deloc

refuz al Franţei şi al societăţii franceze

este cel de al 3-lea partener comercial

cu mediul exterior.

de a accepta Turcia în U.E., este dificil

al Turciei şi ocupă primul loc în topul

de înţeles şi este interpretat drept o

investitorilor străini în Turcia, 300 de

reacţie de respingere.

întreprinderi franceze implantându-se

Aderarea Turciei la U.E. -

su-

biect tabu în Franţa În cazul posibilei aderări a Turciei la U.E., întrebarea care se pune în mod inevitabil este dacă societatea

Totuşi, există numeroase motive

în Turcia, cu cote de piaţă semnificati-

pentru care societatea franceză se

ve în sectoare precum: construcţia au-

opune aderării Turciei la U.E precum:

tomobilelor, sectorul electric, ciment,

cu cele aproximativ 75 de mi-

sectorul farmaceutic, asigurări şi reţe-

franceză este pregătită pentru de un

lioane de locuitori, în marea lor majo-

le de distribuţie. Prin urmare, înrău-

nou val de imigranţi turci ce vor sosi

ritate săraci; Turcia reprezintă o ade-

tăţirea relaţiilor diplomatice între cele

în Franţa în urma aderării Turciei la

vărată pepinieră de emigranţi;

două state ar putea avea importante

U.E., şi mai ales, care sunt măsurile pe

prin înglobarea Turciei, grani-

efecte negative economice şi sociale.

care clasa politică franceză trebuie să

ţele U.E. se vor învecina cu zone de in-

În cazul în care societatea france-

le pregătească pentru a le facilita in-

stabilitate politică, precum: Irak, Iran,

ză va continua să spună « NU » Turciei,

tegrarea şi pentru a evita producerea

Siria, Armenia;

această atitudine nu poate conduce

unor noi violenţe.

în Turcia există grupuri de

decât la o reacţie negativă din partea

Răspunsul primei întrebări este

gherilă care luptă împotriva kurzilor

dat chiar de către fostul preşedinte

şi care refuză să depună armele şi să

Prin urmare, în loc de atitudinea

al Franţei Nicolas Sarkozy care afirma

se supună reglementărilor impuse de

de negare şi respingere practicată de

că Turcia nu-şi are locul în Europa, iar

U.E. cu privire la tratamentul minorită-

Franţa până acum, este momentul ca

societatea franceză nu este pregătită

ţilor;

societatea franceză să fie capabilă să

pentru un nou val de imigranţi mu-

turcilor rezidenţi în Franţa.

refuzul Turciei de a recunoaş-

elaboreze o serie de măsuri care să

sulmani (în urma studiului efectuat în

te genocidul produs asupra armenilor

aibă ca scop ajungerea la un joc cu

2004 de IFOP - Institutul Francez de

în primul Război Mondial, etc.

sumă dublă, din care să aibă de câşti-

Opinie Publică, 67% dintre francezi se

În timp ce clasa politică

opun aderării Turciei la U.E., un pro-

franceză a votat pe 29 ianuarie 2001

gat atât societatea franceză, cât şi imi-

cent semnificativ şi totodată îngrijoră-

o lege penală prin care se recunoaş-

Plecând de la ideea de bază a

tor).

te genocidul armean (1,5 milioane de

constituirii U.E. „unitate în diversitate”,

granţii turci rezidenţi în Franţa.

Pentru a răspunde la cea de a

armeni au fost omorâţi între anii 1915

Franţa trebuie să îşi asume în continu-

doua întrebare, ar trebui mai întâi

şi 1917), iar negarea lui se pedepseş-

are rolul de societate plurivalentă - o

studiate cauzele adaptării mai dificile

te prin un an de închisoare şi 45.000

societate a diversităţii etnice.

a comunităţii turce la societatea fran-

euro amendă, Turcia neagă produce-

ceză şi apoi stabilite măsurile de între-

rea acestui genocid.

prins.

O parte din intelectualii francezi

Totuşi, cei 400.000 turci rezidenţi

condamnă poziţia Turciei care neagă

în Franţa se simt marginalizaţi, deza-

această tragedie istorică ce reprezintă

măgiţi şi oarecum pedepsiţi de atitu-

de fapt esenţa istoriei poporului ar-

dinea Franţei. Pentru ei este dificil de

mean. De asemenea, trebuie avut în

August 2012

Revista AEPADO 19


Relaţia NATO-UE şi cooperarea politico-militară dintre cele două organizaţii Flavius-Cristian MĂRCĂU Masterand, Universitatea „Constantin Brâncuşi” din Târgu-Jiu

S

chimbările din ultimii ani care s-au regăsit la nivel global au făcut că evoluţia parteneriatului dintre uniunea

europeană şi nato să stagneze. pornind de la prăbuşirea comunismului în europa centrală şi de est, atât politica sua cât şi a uniunii europene a fost de a elabora noi strategii care să ajute la absorbţia tarilor decomunistizate şi a celor desprinse din fosta URSS. rezultatul nu a fost unul de cooperare, acesta iscând dispute în capitalele occidentale. Atunci când vorbim despre securitate, fie la nivel local, regional sau global, trebuie să avem în vedere faptul că aceasta se bazează atât pe stabilitatea militară cât şi pe cea politică, iar crearea unui sistem mobil de securitate europeană, independent de statele unite ale Americii, va putea fi

20 Revista AEPADO

edificat doar prin întărirea celor două

in UE si NATO

componente – influenta sua în politica

Atat Uniunea Europeana cat si

statelor europene este nelipsită, ast-

Tratatul Atlanticului de Nord sunt

fel putem trage concluzia că vor trece

doua organizatii create la sfarsitul

foarte mulţi ani până ce UE va fi inde-

celui de-al Doilea Razboi Mondial.

pendenţa din punct de vedere militar.

Originile UE au fost trasate în jurul

Pornind de la premisa că “pentru

intereselor economice: Comunitatea

ca ceva nou să se nască, altceva vechi

Europeană a Cărbunelui şi Oţelului

trebuie să moară” am decis să abor-

(1951), în timp ce NATO a luat naştere

dez tema “Relaţii NATO-UE şi coopera-

ca un pact antisovietic în 1949 girat de

rea politico-militara dintre cele două

către conceptul de apărare colectivă

organizaţii” plecând de la următoarele

împotriva expansiunii spre vest a co-

considerente: militare – urmărind ten-

munismului.

dinţa Uniunii Europene de a devenii independentă – şi politice – tendinţa NATO de transformare.

1. LIMITĂ DE EXPANSIUNE ÎN COOPERAREA UE CU NATO Mare nu înseamnă neapărat fru-

Odata ce Cortina de Fier a dispa-

mos, dar studiind agenda celor două

rut, Pactul de la Varsovia s-a prabusit,

organizaţii, observăm cu uşurinţă că

Zidul Berlinului a cazut, iar Uniunea

acestea urmăresc o mărire constan-

Sovietica s-a dezintegrat – moment

tă bazată pe echilibru. Pornind de la

in care Razboiul Rece a luat sfarsit –

afirmaţia anterioară înţelegem că fie-

politica Statelor Unite fata de Europa

care dintre organizaţii ia cât mai mulţi

Centrala si de Est a fost una bazata pe

membrii, astfel că în această conjunc-

stabilitate care a adus in prim plan ur-

tură mai mare devine mai bun. Echi-

matoarele: pacea, cresterea economi-

librul, prezent încă de la terminarea

ca, modernizarea si integrarea tarilor

celui de-al Doilea Război Mondial, este

August 2012


cel care stă la baza înţelegerii dintre

forţe militare, care, sub Politica Euro-

Securitate şi Apărare (PESA) sau Poli-

cele două organizaţii: putem spune că

peană de Securitate, au fost deja dis-

tica Europeană de Securitate şi Apă-

Uniunea Europeană a prosperat dato-

locate în Balcani şi în Africa .

rare Comună (PESAC), concept care

rită faptului că NATO a stat la baza sta-

Studiind deciziile luate la ultimele

este parte componentă a PESA, PESC

bilităţii din Europa şi a acţionat ca un

Summit-uri, concluzionez că acestea

şi IESA. Diferenţa dintre IESA şi PESA

scut împotriva incursiunii comuniste,

susţin eforturile NATO de a-şi menţi-

este accea că primul concept aparţine

iar NATO, la rândul său, prin preroga-

ne un rol militar global şi ca iniţiative-

NATO, iar cel de-al doilea UE. Nu exis-

tivele pe care şi le-a asumat în timpul

le luate nu reflectă decât dorinţa de

tă nici o contradicţie între PESA şi IESA,

Războiului Rece, a acţionat de la dis-

implicare în problemele de securitate

aceste concepte fiind complementare

tanta dar totodată şi-a făcută simţită

dezvoltate pe scena internaţională.

Securitatea statelor membre UE

prezenţa în protejarea instituţiilor oc-

Deşi unii NATO-sceptici susţin ca or-

este garantată de acţiunile şi puterea

cidentale .

ganismul militar a devenit o victimă

NATO, precum şi de parteneriatul cu

Orientările Americane s-au schim-

a erei nesiguranţei, Tratatul, prin dez-

SUA, pe care Uniunea îl doreşte să fie

bat rapid odată cu începerea Războ-

voltarea capacităţilor, tinde să devină

eficient şi echilibrat” . Acest parteneri-

iului Rece. Noua ameninţare care s-a

principalul aliat în lupta contra teroris-

at poate genera un forum pentru un

arătat la orizont a fost cea sovietică – o

mului mondial .

dialog strategic între cele două orga-

armă mare în mijlocul Europei Centra-

2. APĂRAREA ȘI SECURITATEA

nizaţii, astfel ca riscurile în privinţa

le şi de Vest a făcut ca marele premiu

EUROPEANĂ ÎN VIZIUNEA NATO ȘI

securităţii europene vor fi diminuate

să fie pus în joc: Europa . Un premiu

UE

semnificativ. CONCLUZII

care a fost revendicat, deşii nu în to-

Cele doua organizatii au scopuri

talitate, după mulţi ani de război dus,

diferite dar cooperează în interesu-

În prezent nu se poate vorbi de

între cei doi poli de putere, pe teritorii

lui unui obiectiv comun: asigurarea

securitate fără a avea un spaţiu şi nici

terţe. Să fi meritat oare acest efort de-

stabilităţii şi securităţii în zona euroat-

de spaţiu fără a avea o securitate, iar

pus de cele două super puteri pentru

lantică. Astfel că „procesele de extin-

dezvoltările din ultimii ani din dome-

a domina Europa? Odată cu destră-

dere ale celor două organizaţii, deşi

niul relaţiilor internaţionale au dus la

marea Pactului de la Varşovia, în 1991,

au fiecare un ritm propriu, totuşi sunt

această concluzie.

Statele Unite şi-au revendicat premiul

continue şi complementare” , iar sus-

Conceptul de securitate europea-

pe care-l aşteptau de foarte multă

ţinerea reciprocă favorizează întărirea

nă şi dezvoltările teoretice conexe au

vreme: Europa dar nu în totalitate.

securităţii europene.

variat substanţial după 1945. Semnifi-

Mordecai Roshwald consideră că pră-

În vederea realizării interesului

caţiile multidimensionale ale spaţiului

buşirea Uniunii Sovietice şi retragerea

comun, la nivelul Uniunii Europene

securităţii au determinat schimbări

forţelor acesteia din ţările Europei

au fost stabilite iniţiative precise: Po-

profunde de abordare în ultimele

Centrale şi de Est, anterior dominate

litica Europeană de Securitate şi Apă-

decenii, în funcţie de diferitele eveni-

de sovietici, indiferent dacă în mod

rare (PESA) despre care am discutat

mente politice şi militare de pe conti-

formal sau de facto, s-a creat o nouă

în capitolul anterior şi Iniţiativa Eu-

nent şi de nevoie adoptării unor atitu-

problemă pentru puterile occidentale,

ropeană de Securitate şi Apărare din

dini în politica internaţională .

în general, şi pentru Organizaţia Atlan-

cadrul NATO (IESA). Cea din urmă este

Organizaţiile internaţionale sunt

ticului de Nord în special: cum să re-

văzută de ţările europene ca fiind o

un instrument agreat de susţinătorii

acţioneze în această situaţie stranie? .

importantă oportunitate de a-şi asu-

paradigmei liberale, au un rol impor-

Dintre toate relaţiile pe care le-a

ma responsabilităţile „sporite pentru

tant în stabilitatea ordinii internaţio-

avut cu Europa, legăturile militare au

securitatea şi apărarea lor comună în

nale în secolul al XXI-lea. Comunitatea

fost şi sunt, probabil, cele mai comple-

interiorul Alianţei” .

internaţională poată să întărească ca-

xe. De ani de zile, ele par a fie foarte

Conceptul Identităţii Europene de

pacitatea dreptului internaţional de a

simple: NATO reprezenta instituţia pri-

Securitate şi Apărare (ESDI – European

preveni sau stopa agresiunea, inclusiv

mară de securitate din Europa. Acum,

Security Defance Identity) s-a dezvol-

prin intermediul organizaţiilor inter-

cu toate acestea, UE şi-a creat propri-

tat în strânsă corespondenţă cu alte

naţionale. Teoreticienii liberali reco-

ile instituţii de securitate: un Comitet

două concepte. În primul rând Poli-

mandă, în consecinţă, crearea de or-

Politic şi de Securitate, care, într-un

tica Externă şi de Securitate Comună

ganizaţii internaţionale, ca instrument

anumit mod este omologul Consiliului

(PESC), ce denumeşte un capitol dis-

de menţinere a păcii

Nord Atlantic în NATO; un comitet mi-

tinct al Tratatului de la Maastricht (Ti-

litar care, din nou, este oarecum ca şi

tlul V) şi care reprezintă unul dintre cei

NATO; şi un personal militar cu multe

trei piloni ai construcţiei europene. În

dintre funcţiile NATO. UE are propriile

al doilea rând, Politica Europeană de

August 2012

Revista AEPADO 21


Societatea cunoaşterii – implicaţii educaţionale şi provocări Lect. drd. Beatrice ALMĂŞAN

a informaţiei. Una dintre consecințele

dintre culturile “mari” care se impun

Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Edu-

majore constă în producerea unor

ca modele pentru celelalte culturi,

caţiei, Universitatea din Bucureşti

schimbări fundamentale ale diferite-

cele „minore”, cum sunt considerate

Lect. dr. Maria Rada ALEXE

lor concepte ce alcătuiesc profilul cul-

de Occident şi cele ale ţărilor balca-

Departamentul de Limbi Străine şi Co-

tural al unei ţări sau al unei anumite

nice sau cele din America de Sud, nu

municare UTCB

categorii socio-profesionale. Aceste

au dispărut încă, probabil şi datorită

Lect. dr. Sebastian CHIRIMBU

mutaţii au influenţat construirea pro-

celor 50 de ani de izolare (cazul țărilor

Departamentul de Limbaje Specializate

filului cultural al unei anumite zone,

din Europa de sud-est) datorată co-

USH/ CCRSE

pentru că au dus la ştergerea gra-

munismului şi rolului hegemonic al

niţelor tradiţionale dintre diferitele

culturii de tip anglo - saxon (America

forme culturale şi chiar la ştegerea

de Sud). În cazul culturii române, re-

diferenţelor între diferite sisteme de

spectiv al sistemului românesc de

învăţământ, contribuind la genera-

învățământ, modelul anglo-saxon pro-

rea fenomenului globalizării. La nive-

movat la nivel mondial, se opune, în

lul Uniunii Europene uniformizarea

anumite privinţe sistemului românesc

structurilor de învățare s-a făcut şi la

tradiţional care a avut ca model învă-

nivel instituțional, sub presiunea pie-

ţământul francez.

Rezumat:

Societatea

actuală

se caracterizează prin diversificarea informației, prin circulația ei rapidă, consecință a progresului tehnic şi a dezvoltării mijloacelor de comunicare. Aceste aspecte influențează nu doar profilul cultural al unei regiuni, ci şi educaţia în ansamblul ei. Influenţa nu trebuie circumscrisă doar la aspecte ce ţin de învăţământul la distanţă, noul tip de societate influenţând în mod major tehnicile de predare şi structura suporturilor de curs. Abstract: Contemporary society is characterised by diversify information, by its large and fast circulation, consequence of technical and communication means development. There are aspects which influence not only the cultural profile of a region, but also education as a whole. It is influence concerns not only distance learning, but also teaching techniques and materials. 1. Aspecte generale Societatea contemporană se caracterizează printr-o expansiune neobişnuită a mijloacelor de comunicare, ceea ce a determinat circulaţia rapidă

22 Revista AEPADO

ţii muncii şi a devenit posibilă într-un

Una dintre cele mai vizibile re-

timp scurt datorită circulației rapide a

acţii contra globalizare a constat în

informaţiei.

încercarea diferitelor naţiuni de a-şi

Utilizarea mijloacelor oferite de

apăra identitatea prin păstrarea a tot

tehnologia modernă a generat un nou

ceea ce le asigură profilul identitar şi

tip de cultură, de învăţare, suporturi

chiar prin reînvierea unor limbi ce pă-

digitale, conducând la creşterea vizi-

reau aproape dispărute cum sunt de

bilităţii contribuţiei unor sisteme de

exemplu galeza (varietate de limbă

învăţământ considerate în trecut re-

celtică vorbită în Irlanda şi Ţara Gali-

gionale şi la răspândirea unor modele

lor), bretona (limbă de origine celtică

impuse de instituţii ce activează la ni-

vorbită în provincia franceză Breta-

vel global cum sunt Institutul Francez,

nia), romanşa (limbă romanică vorbită

Consiliul Britanic, Institutul Cervantes,

în cantoanele din sud-estul Elveţiei),

pentru a menţiona unele dintre cele

limbi ce sunt sprijinite la nivel statal

mai cunoscute astfel de instituţii ce

şi beneficiază de susţinere financia-

acţionează la nivelul tuturor unităţilor

ră pentru editarea de ziare şi reviste,

de învățământ. Satul global, imagine

de planuri de dezvoltare educaţiona-

emblematică a sfârşitului de secol XX,

lă pentru susţinerea unui sistem de

utopia unor savanţi, nu s-a dovedit a fi

învăţământ propriu . Acelaşi lucru se

însă un loc al armoniei depline, opus

întâmplă cu zone culturale, considera-

imagini turnului Babel, aşa cum s-a vi-

te în trecut inferioare faţă de modelul

sat. Reacţiile mai mult sau mai puţin

occidental, zone în care organismele

violente nu au întârziat să apară, ca-

europene investesc fonduri pentru

drul comun european nefiind încă, din

protejarea specificului local şi care în

păcate, un cadru omogen. Diferenţele

prezent îşi afirmă în mod clar imagi-

August 2012


3. Provocări ale fenomenu-

nea identitară . Specificitatea culturală

mul internaţional etc. Expansiunea

a acestor zone se reflectă și în sistemul

necontrolată a unor modele culturale

lui

educațional. Un exemplu poate fi con-

şi educaționale de calitate îndoielnică

educației

siderată atitudinea generală a societă-

aduce un prejudiciu tradiţiilor naţio-

Vom enumera din perspectiva

ţii româneşti care se opune schimbării

nale şi culturale ale popoarelor, ame-

personală câteva dintre aceste provo-

structurii tradiționale , schimbare care

ninţând originalitatea lor, conducând

cări:

a fost operată la nivel instiuțional, dar

la pierderea specificului naţional. In-

pe care societatea în ansamblul ei nu

tensificarea procesului de globalizare

o acceptă, cel puțin deocamdată.

prezintă şi unele pericole pentru economiile naţionale. În acelaşi timp, din

2. Globalizare și Cyberspace

cauza distribuirii neuniforme ale avan-

globalizării

din

perspectivă

Mediul şi spaţiul sunt ele-

mentele fundamentale ale existenţei; •

Cunoaşterea, a crea şi a des-

coperi sunt fundamentele viitorului; •

Valorile, eternul istoriei şi

E greu de crezut că încă de la 1839,

tajelor globalizării aspectele negative

Omul sunt enigmele perene ale istori-

un jurnalist englez comentează trans-

ale acestui proces se vor răsfrânge

ei;

formările sociale datorate dezvoltării

negativ în special asupra ţărilor în curs

căilor ferate anticipând fenomenul

de dezvoltare, astfel încât acestea ar

informaţionale, tehnologice şi eco-

globalizării prin reducerea distanţei

putea rămâne departe de progres

nomice aduc diferenţa şi provoacă

[Harvey, 2002, 242]. Generalizarea

sau chiar în afara lui. Construcţiile

schimbările.

transportului aerian a scurtat şi mai

identitare ne permit să ne valorificăm

mult distanțele, iar Internetul aproape

potenţele creative, iar comunicarea

le-a anulat, generând un nou spaţiu în

şi schimburile de experienţă, prin co-

care oricine se poate exprima – cyber-

borârea şi dispariţia frontierelor ne

space.

Societăţile deschise, reţelele

Argumentele noastre se bazează pe următoarele: •

Mediul şi spaţiul trebuie păs-

ajută la dezvoltarea spaţiilor libere

trat şi explorat, lipsa lor conduce la

Cyberspace este o nouă formă

economice. Legislaţia foarte severă în

lipsa vieţii;

de societate, în care un mediu virtual,

anumite domenii cum sunt protecţia

lipsit de personalitate, conectează oa-

mediului sau drepturile de copyright

oricăror domenii fundamentează Sen-

meni reali. Este un nou mod de inter-

poate fi prin anumite efecte indirecte,

sul Nostru de Creatori responsabili;

acţiune între oamenii care provin din

restrictivă și inhibitivă pentru ţările în

culturi şi medii economice diferite şi

curs de dezvoltare.

Cunoaşterea,

descoperirile

Valorile atât de des invocate

din păcate constituie o enigmă din

care au niveluri de educaţie şi pregă-

Am încercat o prezentare sumară

punctul de vedere al celor care trebu-

tire diferite. De aceea, trebuie respec-

a fenomenului globalizării şi o definiție

ie sa le promoveze – observăm atât

tată o listă de sugestii referitoare la

cât mai cuprinzătoare a termenului,

de des cum sunt deturnate Valorile în

comportamentul pe Internet, denumi-

pentru a ne permite să amintim cât

scopuri meschine şi mercantile.

tă Codul de Conduită pe Internet sau

de importantă este societatea în an-

Netiquette.

Eternul istoriei dacă ar fi des-

samblu prin cadrul pe care îl oferă

coperit am avea probabil o comunica-

Pentru dezvoltarea culturală a fi-

educaţiei sau câte provocări oferă se-

re naturală bazată pe Respect faţă de

ecărei naţiuni fenomenul globalizării

colul XXI aceluiaşi domeniu. În contex-

Om – atât de diferit şi atât de asemă-

şi dezvoltarea spaţiului virtual poate

tul societăţii contemporane, datorită

nător.

fi periculoase, unul dintre cele mai

multitudinii de oferte datorate tehno-

vizibile pericole fiind pierderea iden-

logiei, educaţia trebuie să se schimbe,

informaţionale aduc în secolul prezent

tităţii. Pentru dezvoltarea ştiinţei şi

să se reinventeze, pentru a face faţă

schimbări care nu au fost cuantificate,

a educaţiei avantajate sunt enorme

provocărilor. Privind avantajele şi

dar se recunoaşte că fără Societatea

tocmai pentru că permite circulaţia

dezavantajele expuse într-un număr

Cunoaşterii nu vom exista.

rapidă a informaţiei şi o comunicare

mare de teorii, se poate concluziona

Concluzionăm că alături de Me-

eficientă. Azi, oricine din cel mai izolat

expunând punctului de vedere oferit

diu, Spaţiu şi Societatea Cunoaşterii

sat al planetei poate avea o conexiune

de Lucian Ciolan cu privire la globali-

este un ingredient necesar şi obliga-

la internet şi în consecință poate avea

zare: „Fără intenţia unei teorii sau a

toriu al Existenţei noastre, iar era Glo-

acces la informaţia de calitate, poa-

unui alt model explicativ predictiv al

balizării are ca unul din beneficii toc-

te dialoga cu persoane interesate de

dinamicii lumii contemporane, globa-

mai această Societate a cunoaşterii.

aceeaşi temă. Globalizarea comportă

lizarea este realitatea însăşi modul de

Toffler afirma ”unele generaţii se nasc

şi noi provocări. Multe pericole au un

a fi al timpului prezent una dintre cele

pentru a crea, altele pentru a menţine

caracter regional sau chiar planetar:

mai semnificative probleme şi totoda-

o civilizaţie” (Al treilea val, pg. 594) ro-

catastrofele ecologice şi tehnologice,

tă provocări ale lumii contemporane.

lul nostru prezent ne obligă la ambele.

criminalitatea transnaţională, teroris-

August 2012

4.

Societăţile deschise, reţelele

Globalizarea

şi

fenomenul

Revista AEPADO 23


educaţional, dezvoltare durabilă

îmbunătăţirea performanţelor educa-

voltarea formelor de învățământ la

Se includ în conceptul de globali-

tului;

distanţă, au permis accesul simplu la

zare atât elementele de politică şi eco-

-

computerul prin tipul său de

educaţie şi posibilitatea instruirii de-a

nomie care sunt foarte pregnante, dar

gândire „algoritmică” induce strategii

lungul vieţii. Din punct de vedere al

şi mediul, cultura şi societatea. Sera-

de gândire algoritmică;

costurilor, al flexibilităţii programelor

phin Alava (2005) consideră că: „Miza

realizarea

şi multitudinea mijloacelor de comu-

de mâine a educaţiei constă deci în a

unor forumuri electronice specializate

-

confecţionarea,

nicare aceste sistem se dovedesc via-

concepe pentru fiecare căi diversifi-

dau şi o notă pozitivă noilor tehnolo-

bile. Învăţământul la distanţă permite

cate şi medieri tehnice şi umane de

gii.

în timpul studiilor şi continuarea ser-

construire a putinţei de a învăţa. Noile

De menţionat ca un aspect pozitiv

viciului ceea ce contribuie la accentu-

tehnologii ne propun o mutaţie asu-

al plusului societăţii informaţionale,

area interesului pentru continuarea

pra conservării şi punerii în dispozitiv

societăţii cognitive, este că educaţia,

studiilor. De altfel mulţi dintre cur-

a cunoştiintelor. Făcând aceasta ele

prin actorul său cheie, profesorul de-

sanţi parcurg cursuri de perfecţionare

pun în chestiune forma şcolară născu-

vine un depozitar şi transmiţător al

în domeniul în care deja activează şi

tă pe fundamentele altor tehnologii.”

adevăratelor chestiuni didactice şi

care le permit şi o avansare la locul de muncă.

Cultura şi societatea în ansamblul

psihologice în devenirea studentului

său conduc către realizarea, imple-

(cursant). Globalizarea poate depăşi

mentarea unor noi puncte de vede-

discontinuităţile temporale pe baza

re cu privire la scopurile şi finalităţile

coerenţei ritmurilor nesimultane ale

educaţiei. Subliniem doar unul din-

diferitelor activităţi. Cheia este posi-

tre modele din cadrul principalelor

bilitatea comunicării asincrone, faci-

modele de abordare ale proceselor

litate datorată apariţiei tehnicilor şi a

de învăţământ, după opinia profeso-

noilor tehnologii.

rilor Ioan Cerghit (1992) şi Ioan Ne-

Numeroasele statistici, pe care

acşu (2000), Romiţă Iucu (2001) de la

chiar Internetul ne permite să le con-

Universitatea din Bucureşti. Modelul

sultăm arată că încă la nivelul anu-

informaţional dezvoltă implicaţiile te-

lui 2003 utilizarea computerului în

oriei informaţiei în procesul de învă-

educație era destul de extinsă. Nu tre-

ţământ studiind principalele categorii

buie să ne mire acest lucru, fiindcă de

de informaţii vehiculate în circuitele

la început Internetul a fost un mediu

interacţionale ale procesului, situaţi-

extrem de atractiv pentru tineri şi a

onal, abordând şi fenomen informaţi-

reprezentat pentru educatori o moda-

onale specifice, redundanţa, care este

litate de creştere a motivației. Reduce-

un surplus de informaţie ce poate de-

rea costurilor de achiziție a aparaturii

turna ori consolida sensul unui mesaj

şi a serviciilor de internet a generalizat

educaţional. Profesorul Romiţă Iucu

utilizarea calculatorului în viaţa de zi

identifică următoarele tipuri de infor-

cu zi şi de aceea putem spune că uti-

maţii prezente la nivelul procedeului

lizarea sa în educaţie a devenit un act

de învăţământ.

cotidian care a condus la formarea

Informaţia specifică : origina-

ră, circulantă, receptată; •

informaţia de asistenţă - de

de noi concepţii educative şi chiar la schimbări în paradigmele cunoaşterii . Concluzii

organizare, de dirijare, pragmatică,

Subiecte ale unor dezbateri acer-

empatică, de optimizare, informaţia

be - globalizarea şi cyberspace-ul sunt

de control, repertorială, recurentă, de

realități ale lumii contemporane ce

transfer.

nu pot fi ignorate. Efectele pozitive pe

Dacă se vehiculează informaţia în

care le-au avut în dezvoltarea educaţi-

mod facil, doar prin intermediul noilor

ei întrec cu mult aspectele negative şi

tehnologii ne determină la următoare-

au contribuit la dezvoltarea unor stra-

le consideraţii:

tegii ce au facilitat accesul la educație.

-

noile tehnologii nu produc

Schimbările

datorate

exploziei

cunoaştere, dar profesorul are un in-

informatice au condus la dezvoltarea

strument la îndemâna care îi permite

unor noi strategii de învățare, la dez-

24 Revista AEPADO

August 2012


Argumente pentru principiul reprezentării proporţionale în contextul realizării democraţiei parlamentare Dr. Marius ANDREESCU

ţia rigidă a guvernanţilor de guvernaţi,

Pluralismul, în toate formele sale este

Judecător/ Lector univ.

inexistenţa sau existenţa formală a

instituţionalizat şi garantat. Libertăţile

Curtea de Apel Piteşti / Universitatea din

garanţiilor

privind

individuale sunt, de asemenea, con-

Piteşti

drepturile omului, inexistenţa sau ca-

sacrate şi garantate, exercitarea aces-

racterul fictiv, formal a unor principii

tora fiind guvernată de regula potrivit

esenţiale pentru organizarea statală a

căreia: limita oricărei libertăţi indivi-

societăţii cum este de exemplu princi-

duale o reprezintă necesitatea de a

piul supremaţiei legii şi al constituţiei.

respecta libertăţile similare ale altora.

Pentru o exprimare sintetică, dictatu-

Legitimitatea puterii statale implică

ra reprezintă anularea, desfiinţarea

distincţia dintre fiinţa sau esenţa pu-

sau în cel mai bun caz minimalizarea

terii, iar pe de altă parte, exercitarea

individualităţii a singularului, a diversi-

ei. Într-un regim democratic nu este

tăţii şi afirmarea unităţii ca generalita-

necesar a se demonstra legitimita-

te abstractă şi constrângătoare.

tea puterii ca atare, deoarece axioma

I.

Idealitatea şi realitatea de-

mocraţiei. Despre dictatură în democraţie. Doctrina, în majoritatea ei, relevă contradicţia insurmontabilă care există între regimurile politice democratice, iar pe de altă parte cele considerate a fi dictatoriale, sau mai simplu, între dictatură şi democraţie. Dictatura înseamnă centralizarea şi concentrarea puterii, negarea pluralismului în toate formele sale, puterea absolută sau discreţionară a guvernaţilor, constrângerea şi limitarea excesivă a libertăţilor individuale, separa-

August 2012

constituţionale

Spre deosebire democraţia este

potrivit căreia „ titularul puterii este

asociată cu ideea de stat de drept,

poporul sau naţiunea”, nu necesită

axat pe principiul devenit real şi apli-

demonstraţie, fiind o premisă pentru

cabil al supremaţiei legii şi constituţiei.

întreaga construcţie politică şi juri-

Centralizarea şi concentrarea puterii

dică a societăţii organizate statal. În

este înlocuită, ca modalitate de orga-

schimb, orice regim democratic tre-

nizare a puterilor statului, cu princi-

buie să găsească mijloacele prin care

piul separaţiei şi echilibrului acestora.

exercitarea puterii, sau altfel spus, fe-

Revista AEPADO 25


nomenalitatea puterii să fie legitimată

fenomenale ale puterii reprezintă un

dimensionează atât organizarea cât şi

şi legitimă. O astfel de legitimitate se

ideal de care formele concrete ale or-

funcţionarea puterii pentru a o uma-

realizează atunci când între esenţă

ganizării şi exercitării puterii se apro-

niza, cât şi modul de viaţă al cetăţeni-

(puterea ca atare deţinută de popor) şi

pie, fără însă a-l atinge vreodată.

lor pentru a-l modela”.

formele de exercitare (fenomenul pu-

Legitimitatea fenomenalităţii pu-

Se impune a face deosebire între

terii) nu există contradicţii ireconcilia-

terii constă printre altele şi în reali-

democraţia ideală care este o con-

bile . Legitimitatea exercitării puterii în

zarea principiului reprezentării. Acest

strucţie pur speculativă bazată pe

cazul regimurilor politice democratice

principiu evidenţiază foarte bine dis-

posibila coincidenţă dintre esenţa şi

semnifică reflectarea esenţei puterii în

tincţia dintre fiinţa sau esenţa puterii,

fenomenalitatea puterii, dar şi pe un

fenomenalitatea ei, respectiv în modul

iar pe de altă parte fenomenul puterii.

imperativ etic care ar însemna unita-

de organizare şi exercitare. Prin urma-

Titularul puterii nu o poate exercita

tea de voinţă dintre individ şi socie-

re, în cazul demo-

tate, iar pe de altă

craţiei există întot-

parte, democraţia

deauna o distincţie

reală,

conceptuală, dar şi

zată prin dihoto-

reală între legitimi-

mia contradictorie

tatea esenţei pute-

dintre

rii ce nu necesită

fenomenalitatea

demonstraţie,

ea

puterii, dintre indi-

rezultând ca atare

vid şi societate. De-

din simpla procla-

mocraţia reală are

mare a principiului

forme

că puterea are ca

multiple de mani-

titular poporul, iar

festare, (cum ar fi

pe de altă parte,

forma de „ demo-

legitimitatea feno-

craţie parlamenta-

menală a organi-

ră sau reprezenta-

zării şi exercitării

caracteri-

esenţa

şi

concrete,

tivă”), nu este un

puterii care nu este un „dat” ci o con-

direct, decât în situaţii excepţionale.

dat imuabil ci se află într-un continuu

strucţie, în primul rând constituţiona-

Esenţa nu este şi manifestarea puterii.

proces evolutiv care, în considerarea

lă, realizată în formele concrete de or-

Exerciţiul puterii reflectă fiinţa puterii

progresului istoric are ca finalitate,

ganizare instituţională şi de exercitare

fără însă a o cuprinde. Astfel, institu-

niciodată posibil a fi realizată, demo-

a autorităţii statului. Legitimitatea or-

ţiile statului exercită puterea fără a

craţia ideală. Ştiinţa dreptului are ca

ganizării şi exercitării puterii este exte-

o deţine, prin urmare, au nevoie de

obiect de studiu democraţia reală sau

rioară fenomenalităţii puterii, în sen-

recunoaşterea legitimităţii actelor de

mai precis formele ei de manifestare

sul că nu fenomenalitatea este izvorul

putere, fapt conferit în principal prin

şi de realizare ale acesteia. Paradoxal

legitimităţii ei, ci aceasta este constru-

aplicarea

totuşi, legitimitatea oricărei forme a

ită în cadrul unui raport al cărui conţi-

rii.

nut este corespondenţa dintre esenţa puterii şi formele de manifestare.

principiului

reprezentă-

democraţiei reale este conferită de Puterea şi fenomenalitatea ei sunt

valorile şi principiile democraţiei idea-

fără îndoială un loc central al demo-

le, aceasta din urmă formând obiectul

Puterea, în esenţa sa, poate fi

craţiei. Dacă legitimitatea fenomenală

de studiu cu precădere al metafizicii.

considerată „ un lucru în sine”, în sens

a puterii este un ideal de care forme-

Spre deosebire de dictatură, de-

kantian, deoarece cunoaşterea depli-

le concrete de realizare instituţională

mocraţia presupune reabilitarea in-

nă a esenţei nu va fi niciodată posibilă.

prin principiul reprezentării se pot

dividualului, a particularului, care nu

Realitatea puterii statale considerată

apropia, rezultă atunci că democraţia,

mai este absorbit şi dizolvat în gene-

în raportul dintre esenţă şi fenomen

în esenţa ei este tot un ideal în raport

ralul abstract social sau al puterii con-

relevă şi un alt aspect: fenomenalita-

de care realitatea socială şi politică se

centrate. În democraţie individualul

tea puterii nu va putea niciodată să

construieşte şi se manifestă, fără însă

are valoare ontologică şi se manifestă

corespundă pe deplin esenţei puterii.

ca idealul democratic să coincidă cu

în coexistenţă existenţială cu genera-

Obiect al cunoaşterii pentru ştiinţele

realitatea socială şi politică. Este re-

lul social. Altfel spus, individualul are

juridice sau politice îl formează feno-

levantă în acest sens afirmaţia profe-

semnificaţia şi puterea generalului,

menul puterii şi nu esenţa acesteia.

sorului Ion Deleanu: „Democraţia este

acesta din urmă fiind legitim, tocmai

De aceea, legitimitatea manifestărilor

o formă de perfecţiune morală. Ea

prin faptul că recunoaşte individualu-

26 Revista AEPADO

August 2012


lui dimensiunea existenţială şi ontolo-

pot caracteriza orice regim democra-

democratice redevine unul echilibrat,

gică. Puterea, chiar şi în manifestările

tic: dictatura parlamentului, dictatura

bazat pe o contradicţie unilaterală

sale concrete este expresia generalu-

maselor sau dictatura majorităţilor.

afirmativă în care masele afirmă şi nu

lui ca atare, reflectat de exemplu în

În toate aceste situaţii ale realităţii

neagă individul, iar majorităţile afirmă

noţiunea de „interes public”. Într-o

democratice, contradicţiile afirmative

minorităţile. Astfel, celebrul principiul

societate democratică legitimitatea

mai sus evidenţiate devin negative

parlamentar „minorităţile se exprimă,

actului de putere nu constă în reflec-

(majoritatea excluse sau ignoră mi-

iar majoritatea decide” ar trebui să

tarea propriei sale generalităţi (a inte-

noritatea). În consecinţă, se ajunge la

devină: legitimitatea deciziei este dată

resului public) ci, în respectarea indivi-

exercitarea autorităţii în forme discre-

de reprezentativitatea şi puterea de

dualităţii a diversităţii în toate formele

ţionare, fapt care evident contrazice

exprimare a minorităţilor.

specifice pluralismului existenţial. În

în mod esenţial valorile democraţiei

termeni constituţionali, acest aspect

ideale.

evocă raportul dintre „majoritate şi opoziţie”.

John Stuart Mill, în lucrarea sa „

II.

Avantaje ale sistemului elec-

toral al reprezentării proporţionale.

Civilizition”, publicată în 1836 conside-

Problematica democraţiei nu poa-

ra că civilizaţia este contrară stării de

Pentru că orice democraţie re-

te fi redusă la fenomenul puterii aşa

natură sau barbariei. Un popor este

ală ce inevitabil se construieşte pe

cum pare să rezulte din definiţia con-

civilizat când condiţiile sociale în care

principiile reprezentării sau al repre-

stituţională a democraţiei pe care o în-

trăieşte conferă suficiente garanţii de

zentativităţii, cum sublinia profesorul

tâlnim în art.2 al Constituţiei Republicii

siguranţă, astfel încât pacea socială

Ioan Alexandru, nu poate fi idealul,

Franceze: „guvernarea poporului prin

să fie o realitate. Între consecinţele

nici sistemul electoral al reprezentării

popor şi pentru popor”. Esenţa demo-

creşterii civilizaţiei cea mai pregnan-

proporţionale nu este infailibil, dar în

craţiei, în opinia noastră, îl constituie

tă, este în opinia filosofului faptul că

opinia noastră generează posibilitatea

formele şi conţinutul raportului con-

puterea are tendinţa de a trece de la

atenuării formelor de dictatură într-o

cret dintre societate şi individ. Rapor-

indivizi şi de la micile colectivităţi, la

democraţie reală, cerinţă necesară

tul exprimă o contradicţie unilaterală,

mase. Importanţa maselor creşte pe

pentru echilibrul şi progresul social.

deoarece societatea poate contrazice

când a indivizilor scade. Odată cu des-

Subliniind caracterul fictiv al reprezen-

individul (particularul şi diversitatea),

creşterea rolului individului, descreşte

tării, profesorul Ioan Alexandru afir-

ceea ce este propriu dictaturii, dar in-

şi puterea credinţelor individuale, iar

ma cu deplin temei „putem susţine cel

dividualul nu contrazice societatea, si-

opinia publică dobândeşte suprema-

mult că noţiunea de reprezentare tin-

tuaţie specifică democraţiei. Mai mult,

ţia. În acest context ideatic Stuart Mill

de să dispară în favoarea celei de re-

raportul dialectic dintre individ şi so-

sublinia că „ dezavantajele democra-

prezentativitate – o noţiune de natură

cietate specific democraţiei este unul

ţiei constau tocmai în această tiranie

nejuridică, dar benefică din perspec-

afirmativ, necuprinzând o negaţie aşa

exercitată de mase, de majorităţi, de

tiva criteriilor democraţiei directe”.

cum, susţinea Hegel. Este propriu de-

opinia publică. De aceea, organizarea

Apreciem că reprezentativitatea este

mocraţiei ca societatea să afirme indi-

politică a guvernării reprezentative

în acelaşi timp şi o valoare specifică

vidul (individualitatea şi diversitatea),

trebuie să conţină toate garanţiile de

unei democraţii reale, un aspect parti-

nu să îl nege, prin urmare, să consa-

apărare a individului contra tiraniei

cular al principiului proporţionalităţii.

cre şi să garanteze individualitatea şi

maselor. Între alte măsuri, Stuart Mill

Unul dintre cele mai importante

diversitatea. Orice analiză mai amplă

preconiza reprezentarea minorităţilor

principii ale democraţiei constituţi-

a fenomenului democraţiei implică

de opinii în parlament.

onale este principiul reprezentării.

referiri şi la conceptele de civilizaţie şi

Constatările marelui filosof sunt,

Montesquieu spunea că poporul, care

cultură, la raporturile dintre civilizaţie,

în opinia noastră, pe deplin valabile

deţine puterea supremă, trebuie să

societate şi individ.

şi pentru formele contemporane ale

facă el însuşi tot ceea ce poate îndepli-

În opinia noastră între dictatură şi

democraţiei reale sau reprezentative.

ni bine, iar ceea ce nu poate îndeplini

democraţie este evident o contradic-

De aceea, concretizarea principiului

bine trebuie să facă prin împuterniciţii

ţie, dar una unilaterală: dictatura este

reprezentării în unul din tipurile de

săi, pe care să-i desemneze el însuşi.

în contradicţie şi exclude democraţia,

sistem electoral trebuie să permită

În esenţa sa, principiul reprezentării

însă democraţia nu exclude formele

pe cât posibil, diminuarea sau chiar

s-a format ca o modalitate practică

de dictatură. Spaţiul şi obiectul aces-

eliminarea formelor de dictatură într-

prin care poporul participă indirect la

tui studiu nu ne permit o analiză mai

o democraţie reală prin punerea în

dezbaterea şi adoptarea unor decizii

amplă a acestei interesante proble-

valoare a individualităţilor, a mino-

de interes general. Acest principiu stă

me. Totuşi menţionăm că în doctrină

rităţilor politice sau de altă natură.

la baza instituirii şi funcţionării orga-

se fac referiri la forme de dictatură ce

În acest fel, progresul unei societăţi

nelor reprezentative, în primul rând a

August 2012

Revista AEPADO 27


celor legislative, în toate ţările demo-

aplicat în acest caz în forma sa strictă,

ele să aibă personalităţi de prestigiu,

cratice.

cantitativă, ca raport matematic între

avantajându-se însă partidele ale că-

Mecanismul prin care se realizea-

voturile exprimate şi mandatele re-

ror platforme sunt mai larg receptate

ză reprezentarea este sistemul electo-

partizate. Există un raport direct pro-

de către electorat. Cu toate acestea,

ral. Problema fundamentală este de

porţional între locurile parlamentare

suntem de acord cu opinia exprimată

a şti cum trebuie să se procedeze cât

pe care le ocupă un partid politic sau o

în doctrină.“ Pragul electoral poate fi

mai eficient, pentru ca autorităţile re-

formaţiune politică şi voturile pe care

considerat un alt corectiv al efecte-

prezentative să exprime cât mai bine,

electoratul i le-a atribuit.

lor considerate mult prea brutale ale

atât configuraţia social politică a po-

Avantajele şi dezavantajele siste-

sistemului electoral de reprezentare

porului cât şi tehnicismul şi pragmatis-

mului electoral al reprezentării pro-

proporţională, de o altă natură decât

mul guvernării. Formarea autorităţilor

porţionale au fost analizate în doctri-

candidaturile independente, prin care

reprezentative trebuie să răspundă

nă. Din perspectiva analizei noastre

se încearcă corijarea unor efecte ne-

la două exigenţe majore: implicarea

trebuie subliniate următoarele avan-

dorite, mai ales în plan politic (Elene

partidelor în sistemul social - politic

taje ale sistemului reprezentării pro-

Simina Tănăsescu). În sensul celor

şi constituţional, exprimarea confi-

porţionale: permite reprezentarea în

de mai sus, Curtea Constituţională

guraţiei politice la nivelul structurilor

parlament a tuturor opiniilor şi intere-

a considerat că instituirea unui prag

constituţionale, ca modalitate esenţi-

selor în raport direct proporţional cu

electoral este justificată, şi prin urma-

ală de realizare a pluralismului şi de-

opţiunile electoratului; permite repre-

re nu aduce atingere principiului pro-

mocraţiei În regimurile constituţionale

zentarea minorităţilor şi instituţionali-

porţionalităţii aplicat în această mate-

democratice se practică două tipuri de

zarea unei reguli a pluralismului şi de-

rie: „Procesul electoral, în ansamblul

bază de sisteme electorale: sistemul

mocraţiei minoritare. Minoritatea are

său, nu este numai un mijloc care să

majoritar şi sistemul reprezentării

posibilitatea reală de a se exprima, iar

permită exercitarea drepturilor in-

proporţionale, acesta din urmă fiind

majoritatea de a decide; are avantajul

dividuale ale cetăţenilor consacrate

o aplicare a principiului proporţiona-

că formează un raport just între pro-

de Constituţie. El reprezintă, de ase-

lităţii.

centul voturilor obţinute şi al manda-

menea, dincolo de expresia acestor

telor parlamentare atribuite.

drepturi subiective un mijloc pentru

Reprezentarea proporţională este definită ca fiind sistemul care permite

Aplicarea strictă, cantitativă, în

a dota instituţiile unui stat democratic

exprimarea în parlament a poporului

sens matematic, a principiului pro-

cu o capacitate coerentă de expresie

(a corpului social, a electoratului) în

porţionalităţii poate fi distorsionată în

şi pentru a face posibilă organizarea

raport cu multitudinea dimensiunilor

ipoteza în care, prin lege, se prevede

unor centre de decizie politică eficien-

şi aptitudinilor sale, cu precădere po-

un prag minim de voturi pentru ca

te şi în măsură să exprime o orientare

litice. Ea permite, prin definiţie, repre-

un partid sau o formaţiune politică

generală, nefragmentară a activităţii

zentarea în parlament atât a majorită-

să poată obţine locuri în Parlament.

de stat. (Decizia nr 2/1992, publicată

ţii cât şi a minorităţi, deci a diversităţii

Pragul electoral este instituit de legea

în M.Of. nr. 15/1992) .În consecinţă,

sociale ca stare normală şi frecventă.

nr.373/2004 şi reprezintă “numărul

instituirea unui prag minim electoral

În literatura de specialitate se apreci-

minim necesar de voturi valabil ex-

are ca obiectiv aplicarea principiului

ază că reprezentarea proporţională

primate pentru reprezentarea parla-

reprezentării proporţionale, în aşa fel

corespunde cel mai bine intereselor

mentară. ”Aplicarea în sens cantitativ,

încât esenţa acestuia – reflectarea în

istorico - politice ale diferitelor forţe

matematic, a principiului proporţio-

corpurile legiuitoare a tendinţelor şi

social - politice. Are avantajul că for-

nalităţii în dreptul electoral, poate să

opţiunilor politice ale naţiunii – să nu

mează un raport just între procentul

aibă ca şi consecinţă reprezentarea

intre în contradicţie cu necesitatea

voturilor obţinute şi al mandatelor

în Parlament a unor minorităţi soci-

alcătuirii unei instituţii reprezentati-

parlamentare atribuite: “realizează o

al - politice nesemnificative din punct

ve care să corespundă dezideratelor

justiţie în reprezentare (justiţie elec-

de vedere politic, ceea ce ar crea un

subliniate mai sus.

torală)”. Reprezentarea proporţională

parlament mult prea eterogen, exis-

permite atribuirea fiecărui partid a

tând riscul unor blocaje în activitatea

unui număr de mandate proporţio-

legislativului, mai ales prin imposibi-

nal cu voturile obţinute. Acest sistem

litatea formării majorităţii necesare

electoral presupune scrutinul de listă,

pentru a decide. Existenţa unui prag

organizat într-un singur tur, fapt ce

electoral face ca partidele şi formaţiu-

are drept consecinţă atribuirea man-

nile politice, cu un număr mai mic de-

datelor atât majorităţii cât şi minori-

cât procentul minim, să nu primeas-

tăţii. Principiul proporţionalităţii este

că niciun mandat „deşi s-ar putea ca

28 Revista AEPADO

August 2012


Andreea Molocea: ”Iubesc democraţia!” Andreea Gurban

munismului. Atunci am aflat pentru

primeam școală, serviciu, casă de la

Studentă la SNSPA, an II

prima oară puterea ideilor, puterea

stat”. Și așa și era. Găsesc că aceste

unei ideologii. Atunci mi-a fost clar

afrmații care deplâng regimul comu-

Ce înseamnă în România contem-

că statul, dacă nu ajunge să fie con-

nist pot fi justificabile în contextul dat,

porană a fi democrat? Este democra-

trolat democratic de către cetățeni,

chiar dacă eu sunt împotrivă. Tranziția

ţia un adjectiv al realităţii politice de

ajunge să îi controleze el pe ei. Politi-

și democrația nu a fost o lecție ușoară

pe plaiurile mioritice sau este însăşi

cul este important. Politicul și ideolo-

pentru toți, să ne înțelegem! Nu toți

existenţă efectivă a vremurilor noas-

gia se văd peste tot: în arhitectură, în

cetățenii acestui stat au știut să se

tre? În încercarea de a găsi acest fir al

vestimentație, în expresia oamenilor

adapteze și să se bucure de liberta-

Ariadnei care să ne ducă spre ieşirea

pe stradă dacă vrei. Oricât de mult ne

tea de a participa activ în societate,

din dedalul incert în care ne aflăm de

place să credem că nu suntem atinși

nu mulți au înțeles capitalismul, rolul

mai bine de două decenii, Andreea

de el – asociind mereu politicul cu

noilor instituții, și așa mai departe.

Molocea a redescoperit valenţele pe

ceva murdar- suntem. Comunismul

De aceea spuneam că democrația nu

care le are propria patrie şi metehnele

de exemplu a dovedit faptul că statul

e ușoară. Trebuie în primul rând să îi

fără de care ţara ar fi urmat o cu totul

poate ajunge până în pat, politicul are

cunoști avantajele și regulile de joc.

altă traiectorie.

puterea de a-ți controla până și viața

Trebuie să știi că tu, ca cetățean, ești

Deşi prejudecăţile anterioare ne-

sexuală, ce și cât mănânci, câți copii să

important și contezi, că tu poți decide,

au impregnat ideea conform căreia

ai. De aceea democrația este singura

că cei care guvernează sunt plătiți de

pârghiile politice sunt deţinute ex-

formă politică pe care o îmbrățișez: ea

tine și sunt obligați să îți reprezinte

clusiv de o mână fermă masculină,

este flexibilă și are capacitatea de a se

interesele. Atunci când nu o fac, tre-

totuşi realitatea recent consumată a

adapta noilor schimbări. Democrația

buie să știi care sunt mecanismele

demonstrat încă o dată faptul că fe-

nu este lipsită de nedreptăți, de

prin care îi poți trage la răspundere.

meile joacă fără echivoc, un rol magis-

inechități. De exemplu rasismul, se-

Într-o democrație, cetățenii trebuie să

tral pe scena politică. În aceeaşi serie

xismul, homofobia nu sunt „invenții”

aibă mereu grijă, să își păzească drep-

se înscrie Andreea Molocea, o tânără

ale unor ideologii totalitare. Ele sunt

turile și libertățile, să reacționeze, să

doctorandă la Ştiinţe Politice, al cărei

prezente în cele mai democrate

cântărească dacă politicile propuse

glas a fost „atât auzit, cât şi ascultat”.

societăți, apar uneori acolo unde nu

de guvernanți sunt sau nu bune. Pe

Vicepreședintă a Centrului de

te-ai aștepta. Fiind feministă și studi-

scurt, democrația este pentru mine

Dezvoltare Curriculară şi Studii de

ind drepturile unui grup care, politic

cel mai bun sistem pentru că îmi per-

Gen (FILIA), Andreea

consideră că

și legislativ, este defavorizat (femeile)

mite libertatea de a reacționa și de a

adevărata schimbare porneşte de la

sunt sensibilă la tot ce înseamnă alte

acționa. Într-o democrație poți lupta și

nivel individual, dar că fără legi şi poli-

grupuri minoritare, fie ele religioase,

ai șanse să și câștigi. Democrația nu e

tici nu putem avea o bună funcţionare

etnice sau sexuale. Ar fi o ipocrizie din

nicidecum sistemul care ar putea fi în-

a societăţii, iar diversitatea, autono-

partea mea să fiu altfel.

truchipat de un porumbel alb cu o ra-

mia personală şi respectul pentru natură devin principalele repere pe care ar trebui să le urmărească adjectivul democratic.

mură de măslin în cioc, ca să fac apel A.G.: Ce înseamnă pentru tine democraţia şi ce împlică ea?

la înaltele vise comuniste. Democrația e un teren de luptă al ideilor și politi-

A.M.: Nu am o definiție ca la car-

cilor, eu așa o văd și așa cred că tre-

te despre ce înseamnă democrația.

buie să fie. E sănătos să existe opinii

Andreea Gurban: De unde vine

Democrația, dacă vrei, e un sistem care

multiple, să existe negocieri, dezbateri

implicare ta pentru latura politică şi

îți dă bătăi de cap. (râde) Într-un stat

într-o societate. Dar acestea trebuie

ce te determină să fii o prezenţă con-

democratic, ca cetățean și cetățeană,

să fie corecte, cinstite, transparente.

stantă în proiectele civice derulate?

ai responsabilități, nu e chiar atât de

Ceea ce momentan lipsește în Româ-

Andreea Molocea: Când aveam

simplu. De aceea, de exemplu, există

nia. Aici politicienii sunt învățați cu

14 ani am participat la Școala de Vară

oameni care trăiesc încă cu nostalgia

cetățeni pașnici și pasivi, incapabili

de la Sighet, dedicată victimelor co-

comunismului afirmând că „atunci

să strige că le sunt încălcate dreptu-

August 2012

Revista AEPADO 29


rile sau că unele politici sunt proaste.

stradă şi cum le vezi acum? Suferă ele

mereu ai ceva de făcut, de adăugat,

Eu una, ca feministă, mi-ar plăcea ca

vreun contrast între aparenţă şi esen-

de modificat, de aruncat. De aceea

cetățenii și cetățenele să înțeleagă

ţă?

schimbări majore nu îmi doresc. Aș

că o societate funcționează mai bine

A.M.: Acum e deja aprilie. Cumva

prefera să spun că doresc update-uri:

atunci când femeile sunt reprezenta-

am avut timp să mă detașez emoțional

politici îmbunătățite, noi propuneri

te politic, când există parteneriat între

de Piața Universității. În mai puțin de

legislative, consultări cu cei din soci-

femei și bărbați, când femeile pot îm-

o săptămână de la începerea protes-

etatea civilă (unii din membri ei sunt

bina munca cu viața de familie, când

telor am început să ne cunoaștem

experți în domeniile de lucru și meri-

există politici care să sprjine mămici-

între noi. Ca atunci când faci jogging

tă consulați), tratarea cu seriozitate a

le, când există creșe și grădinițe, când

într-un parc și ajungi să îi recunoști pe

discriminărilor, transparență decizio-

femeile sunt plătite egal cu bărbații

ceilalți alergători și să te saluți cu ei

nală, atenție la problemele de mediu,

pentru muncă egală, etc. Ce fel de

din priviri. Așa și noi. Organic, cumva

etc. Personal, uneori sunt uimită să

democrație ar fi dacă ar exista grupuri

tacit, ne-am unit. Apoi am descoperit

constat cât de decente sunt lucrurile

de cetățeni și cetățene care nu sunt

oameni frumoși, oameni pe care nu îi

pe care eu și alții ca mine le cer și le

reprezentați, care nu au drepturi? Nici

știam, dar cu care aveam principii și

doresc și totuși politicienii nu țin cont

nu vreau să amintesc de minoritarii al-

of-uri comune, oameni care veneau

de ele! Este halucinant pentru mine să

tor religii, etnii sau orientare sexuală

din medii diferite, de vârste diferite,

explic de ce autonomia personală ar

care plătesc taxe, contribuie la stat și

studii diferite, dar alături de care eu

trebui să se reflecte în politici, de ce

totuși nu beneficiază de aceleași drep-

am învățat ce înseamnă participarea

femeile au nevoie de legi care să le

turi ca ceilalți, ca majoritarii.

civică, ce înseamnă democrația co-

protejeze de agresori (iar acestea nu

borâtă în stradă. Sunt unii din cei mai

fac parte din noua obsesie colectivă

A.G.: Ce te-a determinat să mergi

frumoși oameni pe care i-am întâlnit

a statului asistențial!), de ce nu e bine

în Piaţa Universităţii să protestezi?

și am împărțit cu ei toate zilele acelea

să interzici avorturile, de ce trebuie să

Credeai în convingerile tale atunci

în care afară erau -20 de grade, am

avem experți când se iau decizii pri-

când ai fost prezentă la proteste?

celebrat zile de naștere acolo în Piață,

vind exploatările de mediu și așa mai departe.

A.M.: Această democrație cu drep-

ne-am bucurat pentru fiecare victorie

turi și politici doar pentru câini, dar

(readucerea în funcție a lui Raed Ara-

Protestele sunt un act democra-

nu și pentru căței, aceasta m-a scos

fat, demisia lui Theodor Baconschi

tic prin care cetățenii își manifestă

din casă. Și mă va mai scoate. Eu am

și apoi a lui Emil Boc). Aceste lucruri

nemulțumirea și au rolul de a trage

strigat „Jos Băsescu!” în ianuarie și

nu se uită și te leagă; pe viață. Piața

semnale de alarmă, de a educa, de a

februarie și martie (râde), dar nu voi

a avut rolul ei. A fost în primul rând

aduce subiecte în spațiul public, de a

avea nici o jenă să strig „Jos!” oricărui

prima mare palmă pe care politicienii

constrânge politicienii în a lua sau nu

alt președinte sau guvern care se va

români au primit-o din 90 încoace. Ni-

o anumită decizie. Multă lume le con-

dovedi incompetent, surd la nevoile

meni nu a prevăzut că aceste proteste

sideră inutile și nu au înțeles de exem-

reale ale cetățenilor, care va trata cu

vor dura atât de mult. Nici măcar noi.

plu de ce s-a stat zile în șir pe ploaie,

nesimțire și zeflemea oamenii ai căror

Acum scopul Pieței este altul: acela de

pe ninsoare în Piață. E greu să îi con-

voturi le-au legitimat poziția. Inițial

câine de pază. Și dacă mi-e permis, aș

vingi că stai acolo pentru democrație.

ieșisem din solidaritate cu colegele

spune că Piața Universității a devenit o

Acum oamenii din Cluj, București,

și colegii mei care fuseseră gazați în

inspirație și a dat curaj și altor români

Timișoara au ieșit în aceste zile după

acea diminică de 15 ianuarie, dar Piața

să iasă în stradă. A adus pe agendă

declarația domnului președinte cu pri-

„m-a prins” din prima seară. A doua zi

subiecte precum reprezentarea poli-

vire la exploatările de la Roșia Monta-

deja aveam un mesaj (pancarta cu Iu-

tică a femeilor, Roșia Montană, ACTA

nă. Subiectul a ajuns fierbinte și din ce

besc Democrația) și îmi era clar că mă

și multe altele. Acestea sunt subiecte

în ce mai mulți oameni se mobilizează,

aflu acolo pentru mult mai mult, pen-

care ar fi primit puțină atenție media

acționează, încep să se comporte con-

tru un principiu, pentru democrație,

dacă nu ar fi exista grupul acesta de

form principiilor în care cred și devin

pentru dreptul de a protesta pașnic

protestatari de la Universitate care să

creativi în acțiunile pe care le fac în

atunci când sunt nemulțumită. A fost,

fi înghețat acolo peste trei luni.

mod spontan. Ei sunt cei care renunță

cumva, răcoritor să fiu acolo și să strig

la confortul căminului, ies în stradă și

pentru toate nedreptățile din socie-

A.G.: Crezi în schimbare? Crezi că

pentru noi, iar asta este poate cea mai

tate care au trecut neobservate de

există vreo modificare substanţială

mare lecție de educație civică pentru

agenda politică actuală.

(sau nu) în urma protestelor civile?

cei din jur. În continuare cred că cea

A.G.: Cum vedeai protestele din

30 Revista AEPADO

A.M.: Democrația este o conti-

mai mare realizare a protestelor înce-

nuă construcție, ca o casă la care

pute în ianuarie în Piață a constat în

August 2012


acest lucru: în inspirarea oamenilor

se întâmplă la NOI şi ceea ce se întâm-

totuși, România nu e un stat în care

de a acționa civic. Cumva mă aștept ca

plă la EI?

nu se poate trăi. Se poate. Dar greu.

aceste luni de proteste să aibă urmări

A.M.: Depinde cum privesc aces-

Cu muncă, de multe ori plătită prost.

în viitorul apropiat și îndepărtat. Cum

te diferențe. În cazul meu am două

Acum depinde ce și cum alege fi-

am spus, deja le văd peste tot în țară

direcții: una emoțională care îmi spu-

ecare. Depinde și de domeniul de

privind subiecte precum Roșia Monta-

ne că România e un stat drag mie, în

competență.

nă, gazele de șist. Uite numai la Bârlad

care îmi revin în memorie peisaje și

ce se petrece!

oameni frumoși. Sunt cumva atașată unei anumite idei despre România, de

A.G.: Concret, ce schimbări crezi că se vor impune pe scena politica?

A.G.: Dacă ar fi să te descrii în 3 cuvinte, care ar fi acelea?

limba ei și am sentimentul că nu aș

A.M.: Cetățeană, feministă, feme-

putea găsi din punct de vedere afectiv

ie. Primul mă definește politic și îmi

A.M.: Concret? Asta nu se poate

în altă parte ceea ce găsesc aici. Apoi

stabilește rolul și responsabilitățile în

prevedea sau anticipa. Cel mult sper

e direcția rațională, politică. Personal

societate, al doilea e principial, pen-

la o schimbare pe scena cetățenească,

diferența, dezacordul între ce se pe-

tru că feminismul e un cumul de idei

dacă mă pot exprima așa. Cred că

trece la ei și la noi, îl simt cel mai pu-

care reprezintă modul în care gândesc

scena politică poate fi influențată de

ternic în două sisteme: cel de educație

și acționez, iar ultimul mă definește

cetățeni.

și de sănătate. Aici am cea mai mare

emoțional pentru că, pe lângă primele

„invidie”, aici cred că stăm incredibil

două, sunt și fiică, soră, iubită și când-

de prost. Nu investim în cercetare, e

va, mamă.

A.G.: Ce înseamnă pentru tine pa-

prost managementul sanitar, tot. Sin-

tria în care ai crescut şi evoluat? În ce

cer, mă îngrozește gândul că va trebui

A.G.: Îţi mulţumesc, Andreea pen-

măsură crezi că României îi este dat să

să dau la un moment dat nas în nas

tru timpul acordat! A fost o reală plă-

se abată de la ruta impusă şi să revi-

cu spitalele românești. Cel mult pot

cere!

nă pe drumul pe care toţi cetăţeni şi-l

să sper că voi avea un venit suficient

doresc?

încât să îmi permit sistemul medical

A.M.: Nu știu cât îmi place cuvân-

A.M.: Plăcerea a fost de partea mea, fii sigură!

privat. Cinic, dar asta e realitatea.

tul patrie, îl prefer pe cel de stat. Eu sunt cetățeană a acestui stat, respect

A.G.: Vezi în România o posibilitate

regulile lui și sunt legată de el în pri-

de afirmare a tinerilor aflaţi la început

mul rând prin limba ce am învățat-o.

de drum? Ce crezi că oferă ţara celor

Pentru mine România e acasă, oricât

cu potenţial? Doar „speranţa” infinită

de patetic ar putea suna. Nu mă văd

într-o redresare mai mult sau mai pu-

trăind în alt stat cu toate că de foarte

ţin dorită şi nădejdea unei compensa-

multe ori am avut impulsul de a pleca

ţii care pare pierdută în neant?

și de a o lua de la capăt în altă parte.

Cum îţi explici nepăsarea unora

Până la urmă aici vreau să rămân, să

prin faptul că nu se investeşte sufici-

îmi fac familie, să îmi cresc copiii. Sunt

ent în cei care vor asigura viitorul de

legată de nordul Moldovei, de unde

mâine şi că nu se ia nicio măsură în

vin și mi-e tare dragă acea zonă. Nu aș

acest sens, doar nişte timide încercări

putea sta departe de oamenii de acolo

şi nici acelea clare sau care să ne de-

prea mult timp. Eu nu pot iubi decât

termine să vedem într-adevăr acea

românește. (zâmbește)

schimbare promisă de către toţi şi ni-

Nu cred că România are o rută

ciunul?

care e predestinată. România nu e o

A.M.: Vai, ce întrebări. Răscolesc

entitate cu voință proprie, indepen-

toate temerile mele. (râde) Da, onest

dentă de a noastră. Dacă vrei, cel mult,

vorbind, nu cred că România oferă

e un car: noi o tragem, noi o ducem și

prea multe tinerilor (ca să nu spun ce

o direcționăm.

„ofertă” de pensionare există pentru generația părinților noștri, de exem-

A.G.: Cum vezi ţara natală rapor-

plu!). Nu există o strategie, o direcție.

tată la ceea ce se întâmplă în afara

E limpede că îți trebuiesc niște skill-

graniţelor? Care consideri că este dez-

uri ca să îți fie bine în acest stat. Dacă

acordul cel mai evident între ceea ce

nu le ai, e mai dificil. Să ne înțelegem

August 2012

Revista AEPADO 31


Eurovision 2012, aproape anulat Elena Teodora GEORGESCU

câştiga detaşat.”, ne spun, dezamăgiţi,

să iasă cât de curând din impas, decla-

Studentă la SNSPA, an II

suedezii.

rând concursului remiză, sau oferind

Ş

“Mai bine să scutim banii şi drumul până acolo, decât să fim umiliţi în

României un premiu de unic participant.

ocant şi fără precedent în is-

felul acesta. Noi credeam că românii

De cealaltă parte a baricadei,

toria competiţiei! Concursul

sunt un popor lipsit de cultură, mai

membrii trupei Mandinga s-au bucu-

Eurovision de anul acesta a

ales de cultură muzicală, dar dată fi-

rat şi au dat din coadă pe ritmuri de

fost aproape anulat, după ce

ind situaţia, nu avem nicio şansă în

lambada, desigur, jubilând în faţa ideii

mai multe ţări participante şi-au expri-

faţa lor. Ne vom pregăti mai bine data

de a rămâne pe veci în cărţile muzicii,

mat, în scris sau la microfon, teama

viitoare ca să putem concura cu o ase-

de orice fel ar fi ea. Ba chiar s-au gân-

faţă de piesa românilor de la Mandin-

menea forţă.”, afirmă belgienii.

dit serios că ar putea deschide concer-

ga. Norvegia, Suedia, Elveţia, Belgia,

De asemenea, melodia Elveţiei

Germania sunt doar câteva dintre sta-

vorbeşte de la sine, numai ascultând-

tele care au considerat că nici măcar

o ne putem da seama de ce nici elve-

nu a mai meritat efortul de a se depla-

ţienii nu mai vor să participe, oricât de

sa până în Azerbaidjan, atât timp cât

neutri ar fi ei.

trebuie să concureze cu România.

Între timp, organizatorii Eurovi-

“Nu ne-a venit să credem când

sionului s-au rugat fierbinte de con-

am văzut cu ce melodie participă ro-

curenţi să revină asupra deciziei care

mânii. Nu cred că vom face faţă, vor

plesneşte de unanimitate şi au promis

32 Revista AEPADO

tul celor de la Red Hot Chilli Peppers.

August 2012


Recenzie Ludovico Einaudi Oana Maria GOLEA Studentă la SNSPA, an II

harpe şi o orchestră de coarde, inspirându-se din cele trei picturi: Viaţă, Natură şi Moarte. A cântat alături de „ I Filarmonici di Verona”, lucru care l-a

Ludovico Einaudi este un muzician italian care compune melodii contemporane cu ajutorul notelor de pian. De-a lungul anilor, şi-a pus amprenta pe mai multe arii muzicale, compunând piese pentru teatru, film şi companii de balet. În plus, a reuşit să lanseze propriile sale albume solo notabile pentru tema şi compoziţia lor enigmatice. Putem spune că muzica lui nu este una foarte complicată şi că artistul nu-şi doreşte decât admiraţia iubitorilor de muzică clasică. „Divenire” este cel de-al şaptelea album de studio compus în 2002 când Ludovico a fost invitat la Festivalul „ I suoni delle Dolomiti” (Sunetele lui Dolomites). Pentru acest eveniment el a compus o suită pentru pian, două

ajutat să acorde o nouă dimensiune muzicii sale. Melodiile au o tonalitate elegantă, compuse într-o manieră de excepţie fiind fără îndoială un album foarte bine conceput. De asemenea, acompaniamentul orchestral conferă un sentiment de mesmerism şi o ambianţă melancolică. „Uno” este prima melodie de pe album şi are un intro destul de liniştit apoi, variază către diferite tonalităţi. Einaudi spune că toate melodiile de pe disc au influenţe din muzica rock. „Anul trecut am plecat într-o excursie împreună cu copiii mei în Norvegia. Ne-am luat cu noi o chitară pentru a cânta în timpul călătoriei şi am interpretat câte puţin din toate: Led Zeppelin, Oasis, Guns N’ Roses şi am compus

propriile noastre melodii. Oltremare a fost compusă în timpul acestui drum.” Tonalitatea cântecelor este înălţătoare valsând rapid către sunete înalte şi joase, creând un stil dinamic pe durata întregului album. Pe de altă parte, sunt şi melodii profunde ca „Uno”, „Fly”, „Ascolta”. Deşi este considerat un artist minimalist, Einaudi preferă să nu fie integrat într-o anumită categorie. Totuşi, el declară că: „În general, nu-mi plac definiţiile, dar minimalismul este un termen care înseamnă eleganţă şi sinceritate, de aceea aş prefera mai degrabă să fiu un artist minimalist decât altceva.” Ludovico Einaudi este de părere că interpretând alături de o orchestră conferă o anumită senzaţie extrem de intensă, iar ascultând acest album îţi creează diferite stări, te conduce către pace şi calm sau nelinişte şi anxietate.

August 2012

Revista AEPADO 33


AEPADO

Asociaţia Europeană Pentru Apărarea Drepturilor Omului www.aepado.ro

34 Revista AEPADO

August 2012

Revista AEPADO nr 20  

revista AEPADO nr 20