Anul XVII | Nr. 30 | 2012 uniform în zonă şi care modifică diferenţa de nivel dintre platforma arterei şi teritoriul învecinat.
2. Lăţimea perdelelor parazăpezi Lipsa unor cercetări speciale în ţara noastră (deşi perdele parazăpezi au fost plantate încă în 1914-1916 şi apoi şi după I-ul Război Mondial), fac necesară recurgerea tot la datele aceloraşi autori străini menţionaţi. Conform acestora, lăţimea perdelei se stabileşte pe baza raportului dintre suprafaţa transversală maxim înregistrată a nămeţilor în zona dată şi înălţimea de lucru. Înălţimea de lucru depinde de condiţiile de vegetaţie, reducându-se pe măsura înrăutăţirii acestora. În general este de 2-3 m. În cazul când lăţimea calculată depăşeşte 50 m (lăţimi sub 40 m se admit numai pentru tronsoanele cu înzăpeziri slabe), se recomandă adoptarea sistemului cu două perdele combinate, cu interval liber între ele. Dintre cele două perdele,cea situată spre câmp (opusă arterei) va fi mai lată (20 m), urmată de un interval liber de lăţime variabilă, după care perdeaua către arteră va avea 10 m lăţime. Lăţimea redusă a celor două perdele elimină pericolul rupturilor de zăpadă. De precizat că lăţimea intervalului dintre cele două perdele, variabilă aşa cum s-a arătat, depinde de condiţiile de vegetaţie, crescând pe măsura înrăutăţirii acestor condiţii, intervalul respectiv servind şi ca sursă de ameliorare a umidităţii solului, prin faptul că în el are loc acumularea maximă de zăpadă.
calitatea inferioară a lemnului furnizat. Ca avantaj principal este menţionată longevitatea, la care se adaugă rezistenţa la viscol. Pentru condiţiile în general de stepă nu se pune problema folosirii stejarului pedunculat ci numai a celui brumăriu. În ce priveşte salcâmul, se subliniază ca avantaj creşterea rapidă, ceea ce permite intrarea în funcţiune a perdelei la scurt timp după plantare. Longevitatea redusă (se recomandă două cicluri de 20 de ani urmate de defrişare şi replantare), se consideră a fi compensată prin furnizarea de material lemnos valoros pentru ţinuturile sudice ale ţării. Adversarii salcâmului reproşează acestuia: • înfrunzirea târzie; • frunzişul rar şi deci o protecţie slabă a solului împotriva îmburuienirii;în plus,neformând o litieră bogată nu ameliorează solului; • permite uscarea solului; • capacitate ridicată de drajonare, deci neindicat în perdelele înguste (cazul culiselor de 2 perdele cu interval gol între ele); • este mai puţin rezistent decât stejarul la rupturile de zăpadă; • favorizează răspândirea unor dăunători ai culturilor agricole
Există contraindicaţii şi cu privire la alte specii. Aşa, de exemplu, I.Z. Lupe nu recomandă introducerea în asortimentul de specii a dracilei şi părului ciutei, deşi specii bune protectoare a solului şi pentru rândurile marginale, din cauză că Precizările privind influenţa condiţiilor de vegetaţie asupra favorizează propagarea ciupercii grâului de asemenea, nu se lăţimii perdelelor indică necesitatea unor cercetări pedologi- recomandă sângerul (gazdă a păduchilor verzi), salba râioace de detaliu, în zonele de amplasare a perdelelor. să (gazdă a păduchelui sfeclei de zahăr), gherghinarul, acolo Mai este necesară precizarea că pentru arterele rutiere se pot unde sunt cultivate specii pomicole. Se vor evita în rândurile adopta lăţimi mai mici decât în cazul căilor ferate, avănd în marginale speciile cu mare capacitate de drajonare (pe lângă vedere că în cazul acestora profilul transversal este mai des salcâm şi oţetarul, ulmul de câmp etc.), ca şi cele cu înrădăcinare trasantă bogată (glădiţa, amorfa ş.a.) care usucă solul apropiat de cota 0 a terenului. în vecinătatea perdelei.
3. Construcţia perdelelor parazăpezi
În acord şi cu autorii străini, I.Z. Lupe recomandă construcţia impenetrabilă a perdelelor parazăpezi, prin crearea în partea spre câmp mai întâi a unui gard viu, format din 2 rânduri de arbuşti de talie mică, de preferat ţepoşi, urmat de 2 rânduri de arbuşti de talie mai înaltă, din specii rezistente la rupturi de zăpadă, şi apoi încă un rând de arbuşti (al 5-lea de la marginea dinspre câmp) de talie înaltă care să poată servi şi ca specii de ajutor (de împingere) pentru speciile de amestec sau cele principale. În interior se folosesc specii de arbuşti buni protectori ai solului împotriva îmburuienirii, de asemenea rezistenţi la rupturi de zăpadă. În etajele superioare se poate admite o penetrabilitate parţială, creându-se un profil trietajat al perdelei.
4. Asortimentul de specii
În ce priveşte amestecul de specii, Şt. Rubţov nu recomandă amestecul de salcâm cu glădiţă, aceeaşi glădiţă cu ulmul. Dezvoltarea tot mai intensă a turismului pune probleme deosebite vegetaţiei forestiere de-a lungul arterelor de circulaţie, fiind chemată să contribuie la îmbunătăţirea radicală a peisajului oferit de fiecare arteră din punct de vedere estetic şi turistic. Datorită, de ex. automobilului, omul petrece multe ore din zi pe diverse drumuri. Acestea trebuie să răspundă nu numai cerinţelor tehnicii moderne ci şi exigenţelor spirituale ale conducătorului auto. De aici o nouă concepţie „şoseaua trebuie să servească mai întâi omul şi apoi maşina”. Artera de circulaţie trebuie să-l ajute pe om în a cunoaşte natura Pe lângă aceasta, vegetaţia forestieră în lungul arterelor trebuie să asigure mascarea diverselor locuri cu aspect dezagreabil (depozite de diverse materiale,resturi de construcţii dezafectate etc) să îmbrace taluzele rambleelor de la podurile ce traversează artera (a se vedea podurile de pe A-1) etc. Este necesar a se urmări îmbogăţirea şi scoaterea în evidenţă a contururilor lizierei, crearea unor compoziţii pitoreşti, diversificarea gamei de culori pentru eliminarea aspectului monoton al lizierelor
Fără a intra în detalii privind asortimentul de specii,acesta variind foarte mult în funcţie de condiţiile concrete de vegetaţie, diverşii autori (Bodrov, Discuţeanu, Lupe, Rubţov 1947, Sus 1956) fac o serie de recomandări de care trebuie ţinut seamă. Astfel, există o discuţie generală privind utilizarea steja- De aici necesitatea ca silvicultorul să-şi lărgească preocupărului (în condiţiile favorabile), sau a salcâmului. Ca dezavan- rile în domeniul plantării arterelor de circulaţie (atât auto taj al stejarului se menţionează creşterea înceată precum şi cât şi pe calea ferată), dând o mai mare atenţie alegerii spe31