Cele Două Românii (2/2)

Proiecte controversate, false legende

47. Proiecte controversate, false legende

Mi s-au pårut interesante comentariile pe care le fåcea în 2002, la sfârçitul anului, Alin Teodorescu: „Scenariçtii sunt personaje apårute dupå RevoluÆie çi evoluate la rang de consilieri, analiçti sau ziariçti, într-un timp foarte scurt.

Scenariçtii îÆi aratå ce se coace în prezent pentru a schimba viitorul. Viitorul este întotdeauna negru, fårå nicio îndoialå, dar aceasta pentru cå aståzi, în diferite cotloane din Bucureçti, se coc tot felul de lovituri politice...

Primul scenarist må informezå despre intenÆiile Palatului Cotroceni de a forma un nou partid politic, în care så se reuneascå tot felul de spårturi de la partidele actuale çi care så fie condus de Ion Iliescu. BineînÆeles, dupå ce acesta îçi va preda funcÆia de preçedinte. De ce ar forma Iliescu un nou partid, nu este clar deloc...

Ion Iliescu nu mai este membru de partid, pentru cå este preçedinte, iar în 2004 se va întoarce la acest partid çi nu la altul, pentru a-çi relua locul de senator çi poate de çef de partid. Scenaristul nu este înså de acord. „Iliescu formeazå un partid socialist, ascultå-må pe mine, pentru cå este nemulÆumit de Adrian Nåstase çi de corupÆii din PSD. Nu vezi cå îi atacå întruna?” Da, îi atacå, råspund eu, pentru cå Iliescu a învåÆat o lecÆie a sistemului politic din România: oamenii îl voteazå direct pe preçedinte çi açteaptå ca preçedintele så-i reprezinte în mod direct. Deci, preçedintele vorbeçte despre såråcie, corupÆie, infatuare, aça cum çi oamenii vorbesc despre aceleaçi lucruri. În ciuda aparenÆelor, Iliescu a învåÆat multe din nefericitul mandat al lui Emil Constantinescu. El a învåÆat cå preçedintele îi reprezintå pe oameni, foarte adesea în contradicÆie cu propriul guvern. Dacå nu face aça, îçi pierde aprecierea publicului, aça cum çi-a pierdut-o accelerat çi Emil Constantinescu.”478

478

Alin Teodorescu, op.cit., p.239

427

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

47.1. O primå legendå: „Nåstase – patru case” Am recitit, cu interes, o relatare a prof. Paul Dobrescu pentru perioada 1992-1996, când era consilier prezidenÆial: „Nu çtiu din care surså, dar în preså se porneçte un atac dur împotriva lui Nåstase pe tema caselor pe care le-ar deÆine preçedintele Camerei DeputaÆilor, a altor avantaje care ar fi însuçite prin socrul såu, Angelo Miculescu. Se acrediteazå formula: «Nåstase patru case».

Imaginea preçedintele executiv al PDSR-ului este vådit afectatå.

Are loc la Cotroceni o întâlnire a conducerii PDSR cu preçedintele Iliescu. Importantå mai ales prin semnificaÆiile de ansamblu, prin stilul pe care îl developeazå, prin sensul subînÆeles: adevåratul preçedinte al partidului este Ion Iliescu çi nu altcineva. S-a venit la sfat cu dânsul.

Dânsul trebuie så împace lucrurile în partid. Deci, actuala conducere a fost diminuatå. ToÆi vorbitorii s-au adresat preçedintelui Æårii, recunoscându-l ca adevårat çef.

S-a exprimat, în diverse feluri, sprijinul faÆå de domnul Nåstase, s-a reafirmat coeziunea partidului çi a conducerii sale. Deci, întâi Adrian Nåstase a fost adus la mårimi convenabile çi, apoi, s-a fåcut propunerea: «Hai så ne împåcåm!» Ca joc nu e råu, mai ales cå dupå atacurile din preså, cu deosebire din «Adevårul» la adresa lui Adrian Nåstase, acesta a exprimat intenÆia în cadrul unei conferinÆe de preså de a se retrage din viaÆa politicå. Or, ceea ce s-a urmårit a fost o punere la punct a lucrurilor. Nåstase evadase din pluton çi se depårtase supåråtor de mult. S-a dorit o «reintegrare» a sa în plutonul liderilor de partid”.479 În acea perioadå, un ziarist de la „Adevårul” – ziarul care lansase atacurile çi formula „Nåstase – patru case” – mi-a spus cå „må ridicasem prea sus çi cå s-a hotårât så mi se punå niçte pietricele în buzunar”. Inutil am explicat, ulterior, cå au existat cele patru „case”, dar nu simultan. Când m-am cåsåtorit, în 1985, soÆia mea avea un apartament çi eu un apartament.

Deci în perioada aceea, o familie nu avea voie så aibå decât o singurå locuinÆå. Aça încât am vândut cele douå apartamente çi am cumpårat un apartament mai mare (în care locuise familia Finteçteanu). Apoi am schimbat acest apartament cu o caså de 100 m2 din zona DorobanÆi. Astea erau cele „patru case”.

ExplicaÆiile mele nu au mai contat. Nici dreptul la replicå. Legenda fusese lansatå...

479

428

Paul Dobrescu, Iliescu contra Iliescu, op.cit., p.100-101

Proiecte controversate, false legende

47.2. Minciuna cu „mandatul de 5 ani” De-a lungul timpului, Alina Mungiu-Pippidi, Traian Båsescu, Elena Udrea çi alÆii au sugerat cå iniÆiativa prelungirii mandatului prezidenÆial – cu ocazia revizuirii ConstituÆiei, în 2003 – mi-ar aparÆine. „Am fåcut în mai multe rânduri precizårile necesare, inclusiv pentru unii colegi de partid. Le reiau acum. Am publicat, pe site-ul meu, cu câÆiva ani în urmå, un comentariu: «Revizuirea ConstituÆiei României cu referire la mandatul Preçedintelui».

Prin Hotårârea Parlamentului României nr. 23 din 25 iunie 2002 a fost constituitå Comisia pentru elaborarea propunerii legislative privind revizuirea unor texte din ConstituÆia României, adoptatå în çedinÆa Adunårii constituante din 21 noiembrie 1991, publicatå în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 21 noiembrie 1991. IniÆiativa privind revizuirea ConstituÆiei a aparÆinut parlamentarilor, potrivit acordului politic încheiat între partidele reprezentate în Parlament çi grupul minoritåÆilor naÆionale. Comisia a fost constituitå din 21 de deputaÆi çi senatori – cu drept de vot, un reprezentant desemnat de Preçedintele României, un membru al Guvernului çi Avocatul Poporului. Hotårârile Comisiei au fost adoptate cu votul a cel puÆin douå treimi din numårul membrilor cu drept de vot.

Comisia a depus proiectul de revizuire, însoÆit de 233 de semnåturi ale deputaÆilor çi 94 ale senatorilor iniÆiatori, la birourile permanente ale celor douå Camere, care l-au pus la dispoziÆia partidelor politice çi grupurilor parlamentare semnatare ale acordului politic, pentru iniÆierea revizuirii ConstituÆiei. În termenul stabilit de Biroul permanent al Camerei DeputaÆilor au fost depuse 254 de amendamente, din care 34 au fost acceptate de cåtre Comisie, 210 au fost respinse, iar la 10 iniÆiatorii au renunÆat. IniÆiativa privind mandatul de cinci ani al Preçedintelui României a aparÆinut reprezentanÆilor din Comisie ai PNL, PD çi senatorului Antonie Iorgovan, având ca motivare asigurarea decalårii alegerilor prezidenÆiale de alegerile parlamentare. IniÆiativa a fost aprobatå în unanimitate de membrii Comisiei, textul adoptat de Comisie fiind regåsit în Anexa 1, poziÆia 18, la Raportul asupra amendamentelor, elaborate la 10 iunie 2003. Legea de revizuire a ConstituÆiei nr. 429 a fost aprobatå de plenul celor douå Camere în çedinÆa din 18 septembrie 2003, çi supuså Referendumului naÆional din 18-19 octombrie 2003. Comisia pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a unor texte din ConstituÆie çi-a început lucrul la mijlocul anului 2002 çi a fost constituitå din reprezentanÆi ai tuturor partidelor parlamentare. Propunerea de modificare a art. 83, alin. (1), din ConstituÆia din 1991 a fost fåcutå de douå partide din opoziÆie în acel moment, PNL çi PD, fiind acceptatå de toÆi membrii Comisiei reprezentanÆi ai tuturor partidelor parlamentare çi minoritåÆilor naÆionale. Motivarea care a stat la baza prelungirii mandatului de la 4 la 5 ani a constituit-o 429

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

asigurarea decalårii alegerilor prezidenÆiale de cele parlamentare. Nici în anul 2002, çi nici în anul 2003 nu se punea încå problema unei candidaturi din partea mea la funcÆia de Preçedinte al României”.480 Pentru o informare corectå, este utilå çi lectura Deciziei CurÆii ConstituÆionale nr.

148/16.04.2003, pentru a vedea cå propunerea legislativå (în aprilie 2003 am fåcut parte din parlamentarii iniÆiatori ai propunerii legislative de revizuire a ConstituÆiei) nu prevedea modificarea duratei mandatului Preşedintelui.

Dupå pronunÆarea CurÆii ConstituÆionale, Comisia pentru elaborarea propunerii legislative privind revizuirea ConstituÆiei a adoptat, la 10.06.2003, Raportul asupra amendamentelor.

La punctul 18, s-a fåcut menÆiunea cå „pentru asigurarea decalårii alegerilor prezidenÆiale de alegerile parlamentare” a fost admis amendamentul propus „atenÆie” de Antonie Iorgovan, PNL şi PD. De altfel, PSD nu era interesat de decalare, PD çi PNL fiind cele care doreau decuplarea „locomotivei PSD” de partid.

La 25.06.2003, plenul Camerei DeputaÆilor, cu 211 voturi pentru şi 29 voturi împotrivå, a adoptat acest amendament. Deci, parlamentarii PNL çi PD çi-au votat çi ei „amendamentul”!

47.3. RAFO – JAFO Soarta a 25.000 de famili din Moldova era legatå, direct sau indirect, de existenÆa RAFO. Dacå s-ar fi închis RAFO, riscam çi o crizå de produse petroliere, pentru cå era vorba de 3 milioane de tone rafinate pe an, cu pierderi de taxe çi impozite la stat, de 9.000 de miliarde de lei. În plus, era çi o decizie de echitate, în condiÆiile în care procedasem la fel pentru Petromidia.

Interesant este faptul cå managementul firmei RAFO481 era asigurat, în perioada 2003-2004, de Anton Marin (în calitate de director general) – o persoanå consideratå a fi apropiatå de T. Stolojan çi T. Båsescu. De altfel, dupå alegerile din noiembrie/decembrie 2004, Anton Marin a devenit deputat PD (!) de Giurgiu çi çeful organizaÆiei judeÆene a PD. În octombrie 2004, guvernul a emis o ordonanÆå de urgenÆå pentru RAFO, similarå cu ordonanÆa datå, cu un an înainte, pentru Rompetrol. OrdonanÆa transforma în obligaÆiuni de stat datoriile de 280 milioane de dolari ale RAFO. În prima çedinÆå de guvern, deci decembrie 2004, guvernul Tåriceanu a anulat OUG în favoarea RAFO (dar a menÆinut-o pe cea în favoarea Rompetrol!).

Ca så fiu sincer, nu çtiu cum s-a produs anularea OrdonanÆei, în condiÆiile în care îçi produsese efectele de la publicarea ei în Monitorul Oficial!

480 481

430

Adrian Nåstase, Gogoaça Alina, în vol. Blog'n roll (2), op.cit., p.228-230 Societatea RAFO Oneçti fusese privatizatå în 2001, dupå 6 încercåri anterioare, eçuate, de privatizare.

Proiecte controversate, false legende

47.4. Cazul Teo Peter În 6 decembrie 2004, am transmis o scrisoare preçedintelui George Bush, prin care îi adresam rugåmintea de a se implica în soluÆionarea situaÆiei generate de tragicul accident, în care çi-a pierdut viaÆa regretatul interpret Teo Peter.482 Relatând împrejurårile în care s-a produs accidentul çi modul în care autorul acestuia, angajat al Ambasadei SUA la Bucureçti, s-a sustras probelor de analizå a alcoolemiei, am aråtat cå plecarea cetåÆeanului american din Æara noastrå a revoltat opinia publicå din România. Prevederile ConvenÆiei de la Viena, care au permis autoritåÆilor americane så procedeze în acest fel – este adevårat – ne permiteau çi nouå så cerem ridicarea imunitåÆii în cazul lui Robert Cristopher, astfel încât acesta så råspundå în faÆa justiÆiei în România. Ceea ce am çi fåcut. Din påcate, dupå alegerile din 2004, noile autoritåÆi nu au continuat demersul iniÆiat de mine. Oricum, am înÆeles, dintr-o telegramå a ambasadei, publicatå pe Wikileaks, cå demersul nu a fost pe placul ambasadei americane, care låuda, în schimb, poziÆia conciliantå a lui Båsescu.483 În 6 decembrie 2004, i-am trimis o scrisoare preçedintelui american, George W. Bush, pe acest subiect: 6 decembrie 2004 Domnule Preşedinte, Vå scriu pentru a-mi exprima îngrijorarea în legåturå cu tragicul accident care s-a petrecut sâmbåta trecutå, la Bucureşti. Un puşcaş marin, angajat al Ambasadei Statelor Unite, Christopher Van Goethem, conducea un vehicul utilitar care s-a ciocnit cu un taxi, accidentându-l mortal pe pasagerul Teo Peter. Dl. Peter, un muzician cunoscut, mi-era prieten şi reprezintå o personalitate admiratå de mulÆi români; înså îngrijorarea mea nu se referå doar la persoana victimei. Sunt mai degrabå preocupat de circumstanÆele în care s-a produs accidentul şi de råspunsul guvernului dumneavoastrå.

482

Vezi çi Adrian Nåstase, Lumea, americanii çi noi, Ed. Tiparg, 2010, p.185 Întrebare: „Ce måsuri aÆi luat pentru ca puçcaçul marin american care l-a ucis pe Teo Peter så fie judecat în România, aça cum v-aÆi angajat în ultima dezbatere televizatå?

Råspuns: Niciuna, în afarå de ce am fåcut înainte de a deveni preçedinte al României. Existå un angajament al administraÆiei americane cå se va aplica legea çi am încredere în acest angajament, iar prezenÆa ambasadorului SUA la înmormântarea lui Teo Peter a credibilizat, pentru mine, acest mesaj. Voi urmåri cu atenÆie evoluÆiile cazului. Çtiu cå informaÆia de ieri (marÆi – n.red.), cå, în momentul de faÆå, instanÆele marinei militare americane au declançat procedurile. Çtiu cå existå douå echipe, una cu juriçti çi tehnicieni români çi alta cu americani, care pun cap la cap cazul. Vå asigur cå, în calitate de preçedinte, voi cere aplicarea legii în România”.

(Interviu Traian Båsescu, în „Adevårul”, 6 ianuarie 2005).

483

431

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Probele aratå cå nu a fost vorba doar de un accident nefericit. Existå mårturii conform cårora dl. Van Goethem se afla sub influenÆa alcoolului şi cå a mai fost implicat înainte în accidente rutiere în Bucureşti, întotdeauna refuzând så se supunå testului de alcoolemie.

Imediat dupå accident, ambasada Æårii dvs. l-a scos din România pe dl. Van Goethem.

Aceastå acÆiune m-a intrigat profund şi a provocat revolta opiniei publice aici, în România.

Exprimându-ne respectul pentru poporul american, insiståm ca dl. Van Goethem så fie anchetat şi, eventual, trimis în judecatå în România.

Domnule Preşedinte, aşa cum eu am un respect şi o admiraÆie deosebite pentru dvs. personal, aşa şi poporul român manifestå respect şi afecÆiune pentru Statele Unite şi pentru poporul american. Tocmai de aceea suntem atât de mândri så vå fim aliaÆi în NATO şi så trimitem trupe care så lupte alåturi de armata americanå în Irak. AfecÆiunea noastrå pentru poporul american provine, nu în ultimul rând, din angajamentul dvs. faÆå de principiile justiÆiei. Acum, dupå acest tragic incident, justiÆia cere ca ancheta şi procedurile legale så se desfåşoare aici, în România.

Suntem hotårâÆi så solicitåm ridicarea imunitåÆii diplomatice a d-lui Van Goethem pentru ca acesta så beneficieze de un proces corect în conformitate cu legile din România. ÎnÆeleg perfect cå autoritåÆile americane au acÆionat cu respectarea prevederilor ConvenÆiei de la Viena. Înså aceeaşi convenÆie internaÆionalå ne då dreptul de a solicita ridicarea imunitåÆii diplomatice şi desfåşurarea procesului în România. Vå asigur cå sistemul judiciar românesc oferå toate garanÆiile unui proces corect şi unui tratament legal adecvat.

Cu multå prietenie, vå rog så vå implicaÆi personal în rezolvarea acestei situaÆii extrem de neplåcute.

Al dumneavoastrå, Adrian NÅSTASE

47.5. Proiectul „Dracula Land” Proiectul „Dracula Land” a fåcut obiectul discuÆiilor, la partid, încå din 2001. Ideea era de a forÆa atractivitatea turisticå a României. Crearea unui mare parc turistic, legat de legenda Dracula, într-o formulå asemånåtoare Disneyland-ului, mi s-a pårut foarte interesantå. Cåutând pe ebay.com, poÆi gåsi mii de produse de vânzare ce folosesc denumirea Dracula, cu trimitere la Transilvania sau România, în condiÆiile în care banii merg în SUA sau în Anglia, la cei care vând produsele respective. Legenda (negativå) oricum råmâne legatå de România. Çi atunci, de ce så nu luåm noi çi banii?

Dan Matei Agathon, ca ministru al turismului, s-a implicat în acest proiect.

432

Proiecte controversate, false legende

Agumentele care se opuneau proiectului vizau latura simbolicå a problemei, în timp ce argumentele favorabile erau orientate mai mult pe latura pragmaticå. Argumentele contra vizau protejarea şi conservarea imaginii autentice a României. Cele pro susÆineau cå imaginea trebuie valorificatå aşa cum este ea. În esenÆå, dezbaterea punea în balanÆå o problemå mult mai adâncå: România tradiÆionalå sau România pragmaticå? „Ambele variante fåceau trimitere la douå categorii de valori ce nu pot fi comparate. România tradiÆionalå cuprinde toate acele valori care definesc identitatea poporului român şi care stau la temelia sentimentului de mândrie naÆionalå. România are nevoie de conservarea acestor valori, mai ales acum când asiståm la exodul tinerilor cåtre Æårile occidentale sau când românii în ansamblu sunt priviÆi cu reÆinere de cåtre stråini din cauza infractorilor cu cetåÆenie românå pripåşiÆi prin Occident. În acelaşi timp, ieşirea din criza economicå actualå nu se poate face decât într-o Românie pragmaticå, în care sloganul «Nu ne vindem Æara!» nu este productiv. De aceea, cel mai naÆional demers este acela care aduce bani adevåraÆi şi prosperitate unui popor aflat la limita såråciei”.484 Încercarea de a schimba paradigma turismului românesc de dinainte de 1989 nu a reuçit atunci. AgenÆiile stråine de turism doreau påstrarea României ca un loc de odihnå pentru salariaÆii occidentali obosiÆi de muncå çi care veneau aici în concediu sau pentru pensionarii cu venituri reduse care så se plimbe iarna în România cu tråsura cu cai çi så bea Æuicå fiartå.

Evident, intervenÆia PrinÆului Charles împotriva proiectului, gândit a fi localizat lângå Sighiçoara, nu a ajutat proiectul care, în final, nu a putut fi realizat, din påcate, nici la Snagov.

Argumentele împotriva proiectului au apårut rapid. În esenÆå, s-a fåcut trimitere la conotaÆiile negative ale personajului Dracula. Promovarea unui asemenea simbol ar conduce, în cele din urmå, la un transfer de reprezentåri negative asupra imaginii României. Cruzimea çi obscuritatea personajului ar deveni deci atributele centrale ale imaginii naÆionale, care ar accentua perceperea României ca o Æara înapoiatå, barbarå şi necivilizatå. „Pe de altå parte, s-a invocat şi argumentul originii acestui «mit», care, în orice caz, nu este românesc, în ciuda deselor asocieri cu Transilvania sau România. Prin urmare, în loc så fie promovate miturile tradiÆionale româneşti – cum ar fi de exemplu, cel al cåluşarilor sau cel al sânzienelor – se preferå importul de simboluri, doar pentru a da satisfacÆie credulitåÆii ignorante a turiştilor stråini.

Pe lângå devalorizarea tradiÆiei româneşti autentice, promovarea simbolului Dracula contravine credinÆei ortodoxe specifice poporului român. Orice mit presupune, implicit, şi o problemå de credinÆå. Formula impersonalå «Se spune cå a fost cândva...» sugereazå cå existå un sâmbure de adevår, cåci dacå n-ar fi foc, nu ar mai fi nici fum. Personajul Dracula pare a fi astfel un fel de vârcolac, iar promovarea reprezintå un afront grav adus credinÆei creştine în general, şi a celei ortodoxe, în special.

484

Multimedia Political Communication, 2001 – anul de miere al puterii, vol.cit., p.164

433

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

La toate acestea, se adaugå şi argumentul simbolurilor naÆionale, reprezentate de personajele istorice. «Înrudirea» dintre Dracula şi Vlad æepeş (prin tatål domnitorului supranumit Vlad Dracul), susÆinutå de cruzimea domnitorului român faÆå de duşmani, afecteazå, prin urmare, sentimentul de mândrie naÆionalå.

Un ultim argument care se opune acestui proiect are în vedere faptul cå Dracula nu este un personaj de origine româneascå, dupå cum o atestå chiar titlul såu de conte (nu se vorbeşte de domnitorul sau voievodul Dracula). Mai degrabå, Dracula este de origine maghiarå, ceea ce adânceşte confuzia, des întâlnitå la stråinii obişnuiÆi, cå Transilvania este un Æinut al Ungariei”.485 În final a învins „frunza” – ca victorie a turismului românesc...

47.6. „Legenda” PETROM În anul 2000, Traian Båsescu – în numele guvernului Isårescu – a semnat un memorandum de înÆelegere cu Banca Mondialå.

Angajamentele referitoare la PETROM se gåseau la pagina 10 din anexå. Existau angajamente çi pentru privatizare în domeniile sare, apå mineralå, CFR marfå, eliminarea båncilor de stat din sistemul bancar românesc, Romtelecom, BRD, Petromidia, Romaero, Tarom, Sidex, Alro, Alprom, Conel çi Romgaz.

Dovada cå Memorandumul semnat de ministrul transporturilor de atunci, Traian Båsescu, a produs efecte este çi includerea acestor condiÆii în Memorandumul de condiÆii economice çi memorandumul tehnic cu FMI, din 16 mai 2000, care poate fi accesat pe site-ul FMI çi unde se precizeazå printre altele cå: „În al treilea rând, cu privire la companiile naÆionale (fostele regii autonome), dupå cum s-a convenit cu Banca Mondialå, am oferit pentru privatizare la sfârçitul lui 1999 o cotå minoritarå de capital al PETROM (35%). Totuçi, aceastå strategie a eçuat în atragerea vreunui interes serios. Vom analiza motivele care au condus la eçuarea acestei strategii, împreunå cu Banca Mondialå, çi vom deschide o licitaÆie pentru privatizarea PACHETULUI DE CONTROL al PETROM anul acesta”.

Cred cå este clar cine a luat decizia, în numele României, så privatizeze cu 51% PETROM! În ceea ce priveçte condiÆiile privatizårii, inclusiv preÆul, acestea au fost examinate, dupå 2004, de o comisie a Senatului, care nu a gåsit nicio neregulå. Oricum, poate cå proiectul de privatizare al PETROM, cu 150 de milioane USD, iniÆiat prin 1999, de Theodor Stolojan, împreunå cu câÆiva prieteni, era mai valabil...

485

434

Multimedia Political Communication, 2001 – anul de miere al puterii, vol.cit., p.162

Proiecte controversate, false legende

De altfel, în perioada 1998-2000, datoriile SNP PETROM la buget erau de peste 10.300 miliarde lei.

PETROM reprezenta o vacå de muls în timp ce întreaga populaÆie trebuia så plåteascå arieratele prin preluarea de cåtre stat, la datoria publicå, a creditelor în valutå. În toate acordurile cu FMI şi Banca Mondialå a fost prevåzutå, drept criteriu de performanÆå, reducerea arieratelor SNP PETROM fårå de care România nu ar fi putut primi statutul de economie funcÆionalå de piaÆå, inclusiv în raporturile cu Uniunea Europeanå.

Din cauza jafului din companie, singura soluÆie acceptatå de partenerii internaÆionali a fost angajamentul pentru privatizarea companiei. În Raportul comisiei senatoriale de anchetå, veÆi observa cå valoarea PETROM, la momentul 2004, aşa cum a fost ea estimatå, prin 4 metode diferite de calcul, se afla între 1,4 şi 2,1 miliarde USD. Cât despre rezervele României, societatea PETROM avea în concesiune perimetre de dezvoltare-exploatare şi exploatare petrolierå care, în momentul privatizårii, au trecut în concesiunea noii societåÆi, societate juridicå românå. În cursul negocierii cu OMV, deşi FMI s-a opus, am reuşit reducerea perioadei legale de concesiune de la 30 de ani la 10 ani. Deci, la sfârçitul acestui an, contractul de concesiune al OMV asupra „bogåÆiilor” de petrol çi gaze din România expirå. Açtept ca cei care au criticat atât de violent, în 2004 çi dupå aceea, contractul, så nu reînnoiascå concesiunea pentru OMV-PETROM. Va fi un test interesant pentru actualul preçedinte, Traian Båsescu!

Atrag atenÆia çi asupra concluziilor Raportului Comisiei Senatoriale de Anchetå din 2008, dar şi asupra recomandårilor fåcute.

Rezultå clar cå, în contractul de privatizare, au fost prevåzute clauze prin care s-a stabilit cå deciziile se iau cu o anumitå majoritate, reprezentanÆii statului român deÆinând o aşa-numitå „acÆiune de aur” pentru o perioadå de 5 ani (2004-2009). Din påcate, aceastå clauzå nu a fost folositå.486 486

Contractul de privatizare a SocietåÆii NaÆionale a Petrolului (SNP) Petrom a fost semnat, în 23 iulie 2004 la Palatul Victoria, de directorul adjunct al Oficiului ParticipaÆiilor Statului çi Privatizårii în Industrie, Constantin Nedelcu, preçedintele OMV, Wolfgang Ruttenstorfer çi vicepreçedintele grupului austriac, Gerhard Rois. La ceremonie, alåturi de mine au participat ministrul Economiei, Dan Ioan Popescu, ministrul austriac al Economiei, Martin Bartenstein, directorul general al SNP, Gheorghe Constantinescu, dar a lipst preçedintele sindicatului din Petrom, Liviu Luca. În preså au avut loc schimburi de replici acide cu OpoziÆia pe marginea privatizårii Petrom. Într-un comunicat de preså, AlianÆa D.A. condamna declaraÆiile lui Dan Ioan Popescu potrivit cårora liderul PNL, Theodor Stolojan, ar fi încercat så intre în posesia SNP pe cåi nu tocmai ortodoxe. Theodor Stolojan a ridicat problema preÆului mic obÆinut în urma privatizårii Petrom. În replicå, ministrul Industriilor, Dan Ioan Popescu declarase cå Theodor Stolojan nu este cel mai în måsurå så se pronunÆe în privinÆa privatizårii Petrom, în contextul în care acuzaÆiile de care fåcea vorbire au fost formulate chiar de fostul ministru al Industriilor, Radu Berceanu, colegul lui Stolojan de AlianÆå.

435

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

47.7. La vânåtoare, cu Ilie Sârbu Una din temele delicate, în ianuarie 2004, a fost vânåtoarea la care a fost rånit Ilie Sârbu.

Au fost multe speculaÆii pe tema asta. Nu vreau så le comentez. Oricum, pentru orice vânåtor, faptul cå tot snopul de alice a lovit grupat, într-un cerc de 10 cm, dovedeçte cå „focul de armå” s-a declançat, prin accident, de la o distanÆå de cel mult un metru. În discuÆiile mele de la partid, am observat cå ceea ce a çocat mai mult decât rånirea lui Ilie Sârbu a fost „formula vânåtoreascå”. Cred cå asta i-a deranjat mai mult pe unii dintre cei care au comentat.

Eu vorbesc, în principal, de Timofte, Talpeç, Fulga, Gioni Popescu, care au fost acolo. Destinul e ciudat. Poate cå, dacå dupå vânåtoare ar fi avut loc masa obiçnuitå (çi discuÆia inevitabilå...), istoria anului 2004 s-ar fi scris altfel...

47.8. Roçia Montanå Punctul meu de vedere, pe acest subiect, a fost exprimat la întâlnirea Forumului Ecologiçtilor din PSD. El figureazå în discursul pe care l-am rostit acolo: „Unul dintre exemplele în care noi nu am reuçit så ne coordonåm punctul de vedere – çi ar trebui så fim mult mai clari în abordarea acestei chestiuni – este zåcåmântul de la Roçia Montanå. Ne tot ferim så spunem ce credem despre acest proiect. Îi trimitem când la Academia Românå, când la Patriarhie, când la Parlament, ori, ar trebui så spunem foarte clar, cå asta nu este o prioritate pentru noi çi cå riscurile sunt prea mari, sunt çi riscuri legate de zona respectivå, de influenÆele de mediu, sigur, cå cei care au început acolo niçte operaÆiuni înainte de guvernarea noastrå s-ar putea så fie nemulÆumiÆi, dar este nevoie de un punct de vedere fundamentat pe care så avem curajul så-l prezentåm, chiar dacå se vor supåra unii çi alÆii.

Nu trebuie så ne acordåm în mod automat statutul de colonie economicå. Sigur, veneau într-o vreme romanii çi såpau în România ca så scoatå aur, acum nu çtiu, vor så vinå alÆii så sape, så scoatå aur. Nu çtiu dacå asta este acum problema noastrå cea mai importantå. Dar pentru asta este nevoie de curaj politic. Din acest punct de vedere, un Forum cum este çi cel de aståzi, ar trebui så se implice mult mai puternic.”487

487

Un aspect interesant în legåturå cu Roçia Montanå este acela cå, în 11 octombrie 2002, preçedintele Båncii Mondiale, James Wolfensohn, a decis så anuleze participarea acestui organism financiar internaÆional la un împrumut de 250 de milioane de dolari, care urma så fie acordat firmei canadiene Gabriel Resources Ltd., pentru o investiÆie în regiunea Roçia Montanå din România, proiect aspru criticat de organizaÆiile ecologiste.

436

Proiecte controversate, false legende

Pe de altå parte, în prag de campanie electoralå, în 8 octombrie 2004, candidatul AlianÆei D.A. la preçedinÆie, Traian Båsescu, a afirmat la Cluj-Napoca cå el susÆine proiectul de extragere a aurului de la Roçia Montanå, numindu-l „o necesitate”.488 Båsescu a spus cå acest proiect este o soluÆie pentru revigorarea economicå a zonei. Bånuiesc cå acesta a fost çi motivul pentru care mulÆi reprezentanÆi ai „societåÆii civile” l-au votat, inclusiv cei din Cluj!

Am urmårit dezbaterile legate de Proiectul Roçia Montanå çi mi-am adus aminte cå, în martie 2003, am trimis Senatului o scrisoare în care solicitam så se analizeze oportunitatea constituirii unei comisii parlamentare care så discute proiectul de dezvoltare minierå Roçia Montanå. Am propus ca aceastå comisie så formuleze un punct de vedere unitar în ceea ce priveçte aspectele de naturå politicå, economicå çi de mediu. (Proiectul Roçia Montanå generase dispute aprige pe plan politic, dar çi reacÆii critice din partea organizaÆiei mondiale Greenpeace).

47.9. Liberul acces la informaÆiile publice O dezbatere intenså în partid a avut loc în legåturå cu proiectul legii privind liberul acces la informaÆiile publice. Proiectul de lege cuprindea: • principiul general al promovårii transparenÆei asupra administrårii treburilor publice çi asigurårii dreptului cetåÆenilor çi societåÆii civile de a monitoriza activitatea autoritåÆilor çi instituÆiilor publice çi folosirea resurselor financiare publice; • reglementarea detaliatå a organizårii accesului la informaÆiile de interes public (organizarea în cadrul autoritåÆilor çi instituÆiilor publice a compartimentelor specializate de informare çi relaÆii publice, obligativitatea comunicårii din oficiu a anumitor categorii de informaÆii de interes public, procedura concretå de solicitare/obÆinere a informaÆiilor de interes public, stabilirea de termene stricte, asigurarea accesului la instanÆele de contencios administrativ în cazul încålcårii dispoziÆiilor legale etc.); • accesul mass-media la informaÆiile de interes public; • propunerea unor måsuri care så conducå la realizarea efectivå a accesului la informaÆia de interes public.

488

Întrebare: „SusÆineÆi în continuare proiectul Roçia Montanå?

Traian Båsescu: Sincer, îl susÆin, mi se pare realist çi necesar. În acelaçi timp, dupå ce am fåcut afirmaÆia cå trebuie realizat proiectul, am primit foarte multe reacÆii împotriva lui. Au fost tot timpul reacÆii care n-au adus çi argumente. Ieri (marÆi – n.red.), am avut o discuÆie cu directorul pentru România al Båncii Mondiale çi çtiu cå se fac evaluåri pe acest proiect. Nu m-aç mai gråbi så spun cå trebuie fåcut, ci trebuie açteptat pânå când toate evaluarile sunt fåcute. Eu cred cå pentru zonå nu este o soluÆie rea. Este înså o pårere de politician çi nu una de specialist çi vå asigur cå voi Æine cont de punctul de vedere al specialiçtilor”. (Interviu Traian Båsescu, în „Adevårul”, 6 ianuarie 2005).

437

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Conform articolului 7 din lege (Legea 544 din 12 octombrie 2001) autoritåÆile çi instituÆiile publice au obligaÆia så råspundå în scris la solicitarea de informaÆii de interes public în termen de 10 zile sau, dupå caz, în cel mult 30 de zile de la înregistrarea solicitårii, în funcÆie de dificultatea, complexitatea, volumul lucrårilor documentare çi de urgenÆa solicitårii, iar în cazul în care durata necesarå pentru identificarea çi difuzarea informaÆiei solicitate depåçesc 10 zile, råspunsul va fi comunicat solicitantului în maximum 30 de zile, cu condiÆia înçtiinÆårii acestuia în scris despre acest fapt în termen de 10 zile.489 Evident, aceste prevederi au enervat pe mulÆi dintre colegi, în condiÆiile în care PSD era la guvernare, iar în diversele autoritåÆi çi instituÆii publice se aflau mulÆi reprezentanÆi de partid.

Era o måsurå modernå, de transparenÆå çi de responsabilitate administrativå, frecvent utilizatå çi în prezent – în principal de jurnaliçti.

47.10. ProtecÆia informaÆiilor clasificate O altå lege extrem de controverastå – în 2001 çi 2002 – a fost legea privind protecÆia informaÆiilor clasificate, inclusiv în perspectiva aderårii României la NATO. Obiectivele vizate erau: a) apårarea informaÆiilor clasificate împotriva acÆiunilor de spionaj, compromiterea sau accesarea neautorizatå; b) apårarea informaÆiilor clasificate împotriva sabotajelor ori distrugerilor provocate; c) identificarea persoanelor care prin acÆiunile lor pot pune în pericol securitatea informaÆiilor clasificate; d) så garanteze cå informaÆiile clasificate sunt distribuite exclusiv persoanelor îndreptåÆite a le cunoaçte; e) så instituie un cadru procedural de securitate fizicå çi a personalului necesare protecÆiei informaÆiilor clasificate. În acelaçi timp, se propunea constituirea, în subordinea Guvernului României a Oficiului Registrului NaÆional al InformaÆiilor Secrete de Stat, care împreunå cu Oficiul de Supraveghere 489

Erau totuçi exceptate: a) informaÆiile din domeniul apårårii naÆionale, siguranÆei çi ordinii publice, dacå fac parte din categoria informaÆiilor clasificate, potrivit legii; b) informaÆiile privind deliberårile autoritåÆilor, precum çi cele care privesc interesele economice çi politice ale României, dacå fac parte din categoria informaÆiilor clasificate, potrivit legii; c) informaÆiile privind activitåÆile comerciale sau financiare, dacå publicitatea acestora aduce atingere principiului concurenÆei loiale, potrivit legii; d) informaÆiile cu privire la datele personale, potrivit legii; e) informaÆiile privind procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare, dacå se pericliteazå rezultatul anchetei, se dezvåluie surse confidenÆiale ori se pun în pericol viaÆa, integritatea corporalå, sånåtatea unei persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de desfåçurare; f) informaÆiile privind procedurile judiciare, dacå publicitatea acestora aduce atingere asigurårii unui proces echitabil ori interesului legitim al oricåreia dintre pårÆile implicate în proces; g) informaÆiile a cåror publicare prejudiciazå måsurile de protecÆie a tinerilor. (art. 12)

438

Proiecte controversate, false legende

a Secretelor de Stat din cadrul Serviciului Român de InformaÆii çi Autoritatea NaÆionalå de Securitate de pe lângå Ministerul Afacerilor Externe så implementeze standardele naÆionale de protecÆie a informaÆiilor secrete, elaborate în conformitate cu recomandårile Consiliului Nord Atlantic pentru statele aspirante la admiterea în NATO. Dupå numeroase dezbateri publice çi parlamentare çi dupå pronunÆarea CurÆii ConstituÆionale în legåturå cu neconstituÆionalitatea proiectului iniÆial490, proiectul iniÆial a fost modificat prin amendamente de fond depuse de partidele parlamentare çi, în final, a fost aprobat.

47.11. Sesizarea CurÆii InternaÆionale de JustiÆie Decizia de sesizare a CurÆii InternaÆionale de JustiÆie am luat-o, în cadrul Guvernului, în 16 septembrie 2004, dupå o consultare la partid çi, mai ales, dupå examinarea consecinÆelor, în cadrul CSAT. A fost, recunosc, iniÆiativa mea. De-a lungul anilor, inclusiv la Institutul de Cercetåri Juridice, må ocupasem de arbitrajul internaÆional çi, în general, de soluÆionarea jurisdicÆionalå a diferendelor internaÆionale.

Am considerat cå dupå 42 de ani de „negocieri” çi 44 de runde de discuÆii (cu URSS çi, apoi, cu Ucraina), era evident cå o soluÆie nu poate fi luatå pe o bazå bilateralå, fiind nevoie de un terÆ imparÆial. Sigur, tradiÆional, România nu accepta astfel de modalitåÆi de soluÆionare, având „amintiri” neplåcute în legåturå cu diverse arbitraje. Era înså un moment favorabil çi, în final, s-a dovedit cå am avut dreptate. Un rol deosebit în pregåtirea dosarului çi câçtigarea procesului l-a avut Bogdan Aurescu.491 Traian Båsescu nu a avut niciun rol, deçi în timpul mandatului såu s-a pronunÆat hotårârea.

Hotårârea CurÆii InternaÆionale de JustiÆie de la Haga, în procesul „Delimitarea maritimå în Marea Neagrå” a fost pronunÆatå în data de 3 februarie 2009. S-au împlinit 5 ani de atunci.

Ea a consacrat singura „extensie” de drepturi suverane çi de jurisdicÆie suveranå ale României dupå Marea Unire din 1918. Pe aceastå bazå, România a obÆinut 79,34% din zona aflatå în disputå cu Ucraina, respectiv 9.700 km2 de platou continental çi zonå economicå exclusivå.

Hotårârea CurÆii InternaÆionale de JustiÆie a fost luatå în unanimitate de cåtre judecåtori, dupå un proces care a durat aproape 4 ani çi jumåtate, dar dupå o disputå bilateralå de 42 de ani cu URSS çi apoi cu Ucraina.

490

Vezi Decizia CCR nr. 104/11 aprilie 2001, referitoare la neconstituÆionalitatea Legii protecÆiei informaÆiilor clasificate.

491 Aurescu Bogdan, Avanscena çi Culisele Procesului de la Haga. Memoriile unui tânår diplomat, Ed. Monitorul Oficial, Bucureçti, 2009

439

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Procesul de la Haga a reprezentat un model de soluÆionare paçnicå a unui diferend în zona tensionatå a Mårii Negre.492 Decizia de sesizare a CurÆii InternaÆionale de JustiÆie (CIJ) în diferendul cu Ucraina a fost discutatå – sub aspectul oportunitåÆii – çi la partid. Evident cå a fost examinatå çi la guvern.

Apoi, documentul pregåtit de MAE çi avizat la guvern a fost supus aprobårii CSAT. ÇedinÆa a fost prin luna iunie 2004. Se fåcea o evaluare a çanselor unei soluÆii negociate, care erau din ce în ce mai reduse, mai ales cå se apropiau çi alegerile prezidenÆiale din Ucraina, iar chestiunea Bâstroe era foarte inflamatå.493 Prin acel document s-a decis sesizarea CIJ çi numirea lui Bogdan Aurescu ca agent. S-a decis så mai facem o ultimå rundå care, dacå nu ducea la nimic, så sesizåm CIJ. Runda de negocieri a avut loc pe 9 septembrie 2004, iar sesizarea a fost transmiså pe 13 septembrie, fiind înregistratå pe 16 noiembrie. De altfel, pe 26 august 2004, în contextul anunÆului ucrainean de inaugurare a primei faze a lucrårilor la Canalul Bâstroe, guvernul pe care îl conduceam anunÆase public intenÆia sesizårii CIJ. Hotårârea pe care Curtea InternaÆionalå de JustiÆie a pronunÆat-o, în februarie 2009, la Haga, a confirmat faptul cå DECIZIA PE CARE AM LUAT-O, în 2004, ca prim-ministru, a fost o decizie corectå, în interesul României. La acel moment, dupå 6 ani de negocieri çi dupå 34 de runde de discuÆii bilaterale în care ne lovisem de poziÆia inflexibilå a Ucrainei, am considerat cå singura soluÆie este sesizarea CurÆii. Decizia de atunci nu a fost luatå fårå anumite opoziÆii în Æarå – era prima datå când România accepta så supunå un diferend de frontierå hotårârii unui terÆ, o instanÆå jurisdicÆionalå.

Recurgerea la jurisdicÆia CIJ a avut avantajul garantårii pronunÆårii unei soluÆii echitabile çi aflate în deplinå concordanÆå cu normele dreptului internaÆional. În plus, demersul oferea o perspectivå temporalå clarå çi rezonabilå pentru rezolvarea unui diferend cu mize deopotrivå istorice çi economice. Dacå nu am fi apelat la Curte, am fi råmas çi acum într-o relaÆie ambiguå cu vecinii din Ucraina în ceea ce priveçte situaÆia platoului maritim.

Hotårârea pronunÆatå a fost direct aplicabilå, obligatorie, definitivå çi executorie imediat, neexistând cale de atac. De asemenea, nu erau necesare niciun fel de formalitåÆi pentru punerea ei în aplicare. Aça cå putem vorbi despre aceastå decizie ca fiind una istoricå.

492

Vezi Adrian Nåstase, Diferendul cu Ucraina: mituri çi perspective, în Blog'n roll (1), vol.cit., p. 92-98 În 24 iulie, prim-ministrul ucrainean, Victor Ianukovici, mi-a transmis o scrisoare în care må informa cå Ucraina nu va renunÆa la construcÆia canalului navigabil Dunåre – Marea Neagrå pe braÆul Bâstroe al Dunårii. Çeful guvernului de la Kiev îmi comunica çi faptul cå lucrårile nu pot fi considerate dåunåtoare, informând, în acelaçi timp, cå Ucraina are, în privinÆa proiectului, çi sprijinul general al UNESCO. Vezi çi D. Pådurean, Insula Çerpilor çi implicaÆiile statutului såu juridic asupra intereselor geostrategice ale României în Marea Neagrå, în vol. „Surse de instabilitate la nivel global çi regional, implicaÆii pentru România”, (Coordonator C. Moçtaflei), Universitatea NaÆionalå de Apårare, 2004 493

440

Proiecte controversate, false legende

A fost un succes al României nu numai prin soluÆia în sine. Pe aceastå cale s-a rezolvat un dosar litigios complex, care afecta relaÆiile cu Ucraina. De asemenea, formula de soluÆionare a diferendului a contribuit la creçterea autonomiei energetice a României faÆå de importurile din Est, resursele din zonå trebuind så devinå o rezervå de tip strategic pentru statul român. În acelaçi timp, hotårârea CIJ poate fi un exemplu bun în plan regional pentru soluÆionarea altor probleme bilaterale.

Decizia de la Haga a reprezentat pentru mine çi un succes personal. La 4 ani çi aproape 5 luni de la un demers pe care l-am iniÆiat, în septembrie 2004, România beneficiazå nu doar simbolic sau moral, ci çi strategic çi economic, de faptul cå acum, dupå ce titularul puterii de la Bucureçti s-a schimbat de douå ori, obÆinem un astfel de succes este o dovadå de normalitate çi de continuitate a unor lucruri bune ce au fost începute în trecut. Poate ar trebui ca acest tip de abordare så se regåseascå çi în alte domenii, inclusiv de politicå internå.494 În mod paradoxal, în acea perioadå, Bogdan Aurescu, cel care condusese echipa MAE la Haga, açtepta de câteva såptåmâni så fie semnatå de cåtre Emil Boc decizia de numire a sa ca secretar de stat la MAE!

47.12. Pozele cu Ion Iliescu, din campanie Mi s-a reproçat cå, în campania electoralå din 2004, am folosit, pe unele afiçe, fotografii cu Ion Iliescu. Vreau så reamintesc faptul cå, în acel an, au avut loc, concomitent, alegeri prezidenÆiale çi alegeri parlamentare. Ion Iliescu candida pentru un loc de senator çi eu candidam pentru un loc de deputat (în paralel cu alegerile prezidenÆiale).

Problema candidaturii lui Ion Iliescu fusese contestatå la Curtea ConstituÆionalå. În concret, un numår de 54 de parlamentari PD çi PNL (între care Radu Berceanu, Anca Boagiu, Crin Antonescu, Puiu Haçotti, Mona Muscå, Eugen Nicolåescu) au atacat la CCR, în 9 septembrie 2004, dispoziÆiile art. 5 din Legea pentru alegerea Camerei DeputaÆilor çi a Senatului, care prevedea „Preçedintele României în funcÆie la data alegerii Camerei DeputaÆilor çi a Senatului, dacå se aflå în ultimele trei luni ale mandatului, poate candida ca independent pe listele unui partid politic, unei alianÆe politice sau alianÆe electorale pentru obÆinerea unui mandat de deputat sau senator”.

Prin Decizia nr. 339/2004, Curtea a stabilit cå textul este constituÆional. În aceste condiÆii, „candidatul pentru postul de senator” Ion Iliescu putea så-çi facå poze de campanie cu cine dorea...

494

Adrian Nåstase, Primul proces pe care l-am câçtigat în JustiÆie. La Haga., în Blog'n roll (1), vol.cit., p.260-262

441

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

47.13. Datoria suedezå Dupå cel de-Al Doilea Råzboi Mondial, 15 Æåri au revendicat creanÆe externe faÆå de România. În perioada 1951-1989, România a reuçit så soluÆioneze 14 din acestea. Singura Æarå cu care nu se soluÆionase problema datoriei „istorice” a fost Suedia. „Aceastå datorie data de 70 de ani çi provenea dintr-un împrumut, în titluri de stat emise în perioada anilor 1929-1934, la vremea aceea, în valoare de 32 milioane de dolari. În 1957, imediat dupå råzboi, aceste creanÆe au fost evaluate la cca. 43 de milioane de dolari.

Dupå 1989, Suedia s-a adresat Fondului Monetar InternaÆional pentru a solicita reglarea datoriei, motiv pentru care în procesul de negocieri privind integrarea în UE România a întâmpinat unele dificultåÆi.

Statul suedez, såtul de negocieri, a încredinÆat unei firme suedeze dreptul de a negocia datoria çi, pe baza unei expertize realizate de o firmå internaÆionalå s-a ajuns la o valoare a datoriei României, datoritå trecerii celor 70 de ani la aproximativ 4 miliarde de dolari, în sumå fiind incluså çi dobânda. În 1997, un înalt funcÆionar român, înalt om politic de la acea vreme, a declarat cå statul român va oferi 300 de milioane de dolari în contul datoriei. Peste numai 3 luni de zile, un alt demnitar oferå 600 milioane de dolari. Cåtre sfârçitul anului 2000, fostul ministru de finanÆe oferå 800 de milioane de dolari. La sfârçitul anului 2000, ca urmare a negocierilor dintre statul român çi o firmå suedezå care reprezenta statul suedez, se ajunsese la o evaluare a datoriei de 4,8 miliarde de dolari.

Guvernul pe care l-am condus a decis så închidå, dupå 70 ani, acest conflict. Începând cu martie 2001, am reluat negocierile, care s-au finalizat în iunie 2001, valoarea creanÆei Suediei ce urma a fi plåtitå de statul român a fost stabilitå la suma de 120 de milioane de dolari, ce urma så fie plåtitå în patru rate trimestriale pânå în anul 2003. În general, procentul care a fost plåtit de cåtre statul român pentru sumele care au fost cerute dupå cel de-Al Doilea Råzboi Mondial au evoluat între 3 çi 38% din valoarea nominalå. Începând cu ianuarie 2001 cerinÆa Guvernului Român a fost ca aceastå datorie så se trateze direct cu Guvernul Suedez çi nu printr-un intermediar.

A doua condiÆie, care a fost acceptatå de cåtre partea suedezå a fost de a se lua în calcul valoarea nominalå a datoriei cu aplicarea inflaÆiei corespunzåtoare, fårå dobânzile care ar fi trebuit så fie calculate din 1929.

Plecând de la douå metode de calcul diferite, una stabilind un cuantum de 4,8 miliarde de dolari, alta stabilind o sumå de aproximativ 275 milioane de dolari, în negocierile pe care le-am purtat, am ajuns la 120 milioane de dolari.

442

Proiecte controversate, false legende

La data de 24 iunie 2001, a fost semnat la Bucureçti Acordul între Guvernul României çi Guvernul Regatului Suediei privind reglementarea pretenÆiilor suedeze nesoluÆionate, acesta având ca izvor titluri de creanÆe emise în perioada anilor 1929-34, acte de naÆionalizare çi alte måsuri similare ale autoritåÆilor române din perioada 1946-1990. Acordul prevede ca Guvernul României så plåteascå suma de 120 de milioane de dolari americani, în patru trançe a câte 25%, respectiv 30 de milioane de dolari fiecare trançå, urmând ca prima trançå så se achite pânå la data de 31 octombrie 2001, iar celelalte trei în cursul anului 2002. În Legea nr. 570/19.10.2001 pentru ratificarea Acordului, la art. 2, s-a menÆionat çi modul în care se reglementa plata sumelor datorate de cåtre Guvernul României în anul 2002, acestea urmând så fie suportate din veniturile obÆinute din privatizare çi din valorificarea activelor bancare neperformante, utilizate conform art. 1 din OrdonanÆa nr. 38/2000.

Dupå stingerea acestei datorii, comerÆul între România çi Suedia a crescut, în 2003, cu 30%, iar în 2004 faÆå de 2003, cu încå 40%!!”495 „Negocierea” cu premierul suedez a fost realizatå în cadrul unei vizite de 10 ore, la Stockholm, în 10 aprilie 2001.

Pentru felul în care s-au desfåçurat aceste discuÆii, îl las pe fostul ambasador la Stockholm – Adrian Constantinescu – så povesteascå:496 „Am fost total de acord cu premierul cå, dacå era så abordeze chestiunea arieratelor, atunci ar fi fost bine så facå acest lucru într-un moment neoficial (sau mai puÆin oficial) al vizitei. Iar singurele momente de acest fel puteau så se iveascå (sau trebuiau create) într-un interval de timp relativ strâmt, între orele 12-14, când, în programul vizitei, imediat dupå terminarea convorbirilor oficiale de la Oficiul primului-ministru, era prevåzut dejunul oferit de G. Persson la reçedinÆa sa în cinstea premierului A. Nåstase çi a delegaÆiei române. De altfel, exact în acest interval se încadrau çi cele douå variante «de avarie» pomenite, respectiv: Varianta 1. Dat fiind cå reçedinÆa premierului suedez se afla la numai 150-200 metri de Oficiu, deplasarea urma så se facå pe jos. Protocolul impunea ca cei doi premieri så meargå în frunte, umår la umår. Acele câteva minute cât dura deplasarea ar fi urmat a fi folosite în scopul urmårit.

Varianta 2. Crearea unei situaÆii favorabile de 1:1 chiar în reçedinÆa premierului suedez, cu puÆin timp înainte de începerea dejunului. Cunoscând deja «terenul de båtaie», i-am fåcut lui Adrian Nåstase câteva sugestii în acest sens.

495 496

Vezi pentru detalii, Adrian Nåstase, România europeanå, Ed. MondoMedia, Bucureçti, 2007, p.125-127 Adrian Constantinescu, Itinerarii diplomatice, vol. II, Ed. Expert, Bucureçti, 2014, p.106-107

443

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Çi iatå cum s-au petrecut lucrurile. Prima variantå a cåzut repede din cauza consilierilor çi gårzilor de corp care roiau în jurul celor doi premieri, precum çi a timpului foarte scurt avut la dispoziÆie. Råmåsese cea de-a doua variantå (de care depindea, de fapt, succesul întregii vizite la Stockholm!).

Cu memoria sa formidabilå, Nåstase reÆinuse exact detaliile pe care i le oferisem privind configuraÆia salonului de primire – în care urmau så fie servite aperitivele – inclusiv amplasamentul pieselor de mobilier çi, mai ales, al pianului (care, din fericire, råmåsese pe poziÆia pe care o çtiam – în apropierea unei largi ferestre ce oferea o vedere panoramicå asupra Parlamentului çi a Palatului Regal). Odatå servite båuturile, cu un pahar în mânå çi cu o realå curiozitate în priviri, premierul român se îndreaptå alene spre fereastra respectivå, strecurându-se în spaÆiul îngust dintre aceasta çi pian. Protocolar, Persson îl urmeazå. PreÆ de 2-3 minute, ambii premieri discutå sotto voce, pårând så admire împreunå priveliçtea. Sunå clopoÆelul care anunÆå începerea dejunului propriu-zis. Cei doi se întorc spre restul invitaÆilor çi se îndreaptå spre masa frumos decoratå din camera alåturatå. În drum, cu un zâmbet larg çi o privire radioaså, Nåstase îmi face aproape imperceptibil cu ochiul. Semn cå soluÆia fusese gåsitå!

Pare simplu, nu-i aça? Numai în aparenÆå înså, pentru cå nimic n-ar fi fost posibil fårå flerul, diplomaÆia – de ce så n-o spunem? – «prezenÆa scenicå», çarmul personal al lui Adrian Nåstase.

Ce çi cum discutaserå cei doi premieri în cele câteva minute cât se aflaserå ceva mai departe de urechile celorlalÆi? Nimeni n-a çtiut çi nici acum nu se çtie precis. Singurul lucru important a fost deznodåmântul – aç spune pozitiv pentru noi. Deznodåmânt pe care aveam så-l aflu ulterior, în maçina în care îl conduceam pe premier la aeroport. În esenÆå, premierii celor douå Æåri – care ajunseserå, în numai câteva minute (!), la un gentelmen's agreement prin care urma så fie soluÆionatå o chestiune litigioaså ce trena de decenii bune – conveniserå urmåtoarele: (i) plata sumei de 120 milioane USD, exclusiv în numerar; (ii) suma reprezenta datoria totalå finalå a României faÆå de toate persoanele fizice çi juridice suedeze creditoare; (iii) odatå cu plata sumei convenite se stingea total, definitiv çi irevocabil orice pretenÆie financiarå suedezå faÆå de România. Urma ca toate aceste înÆelegeri så facå obiectul unui acord interguvernamental care så fie redactat çi semnat cât mai curând posibil.

Aç spune, fårå teama de a greçi, cå vizita lui Adrian Nåstase la Stockholm a constituit – în special prin succesul înregistrat în disiparea coçmarului arieratelor – un exemplu a ceea ce reprezenta determinarea, imaginaÆia, flerul çi diplomaÆia în luarea unor decizii politice de importanÆå capitalå. Iar eu eram extrem de mândru cå putusem så contribui, dupå puterile mele, la acest complex proces decizional!”

444

Proiecte controversate, false legende

47.14. Controverse legate de Proiectul Bechtel Împreunå cu experÆii de la transporturi, am demarat proiectul Bechtel, pornind çi de la necesitatea construirii unei autostråzi de la portul de containere din ConstanÆa, care så meargå pânå la ieçirea din Æarå, la Borç.

Traseul l-am ales Æinând seama de ceea ce era deja construit (Autostrada A-1 Bucureçti-Piteçti) sau în construcÆie (Autostrada Soarelui), precum çi de necesitatea de a „dez-izola” regiunea cu populaÆie maghiarå din Transilvania çi de acordul cu guvernul maghiar, care trebuia så realizeze „joncÆiunea” la frontierå.497 De altfel, împreunå cu premierul Peter Medgyessy, am scris la Bruxelles despre acest proiect. Traseul era susÆinut puternic çi de UDMR. Din påcate, dupå „pierderea” alegerilor prezidenÆiale de cåtre mine, în ciuda anunÆatei Axe Bucureçti-Londra-Washington, în mod paradoxal Traian Båsescu a blocat acest proiect, transformându-l într-un eçec. Probabil cå, nu întâmplåtor, nivelul schimburilor comerciale bilaterale, 2005-2014 a stagnat.

47.15. Scrisoarea de scuze a lui Båsescu De peste 20 de ani, diverçi jurnaliçti au încercat så acrediteze, în legåturå cu mine, ideea homosexualitåÆii. În special, cei de la „Academia CaÆavencu” – pentru care acesta era un subiect „simpatic”. Singurul råspuns pe care l-am gåsit la acele pamflete, a fost så le sugerez så dau „un examen” cu soÆiile lor – pentru a dovedi cå se aflå în eroare. Nu era cel mai elegant råspuns, sunt de acord. Oricum, dupå atâÆia ani, s-au mai plictisit. Pe unii i-au mai påråsit nevestele, nici eu nu mai sunt în aceeaçi formå...

Ceea ce este interesant este faptul cå aceastå temå „nu a trecut” de la jurnaliçti la oamenii politici (cu excepÆia lui Vadim – care este un specialist în adunat gunoiul de pe stråzile politicii). Çi a mai existat o excepÆie – Traian Båsescu – într-o discuÆie cu jurnaliçtii, discuÆie redatå în „Evenimentul Zilei”, în iunie 2000. În perioada aceea, eram vecini, în blocul din strada Mareçal Prezan. Båsescu trebuia dupå cele publicate în „Evenimentul Zilei”, så se întâlneascå, în curte sau pe scåri, cu soÆia mea çi cu copiii mei! În aceste condiÆii, mi-a trimis o scrisoare, pe care nu am publicat-o pânå acum. Dupå puÆin timp, familia Båsescu s-a mutat într-o altå locuinÆå.

497

Vezi pentru detalii, Adrian Nåstase, Lumea, americanii çi noi, Ed. Tiparg, 2010, p.127

445

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

446

Proiecte controversate, false legende

47.16. Cine era „turnåtorul-disident” din SUA? Asta ar fi întrebarea din articolul publicat de Bogdan Tiberiu Iacob, în Inpolitics.498 Poate cå unii au açteptat, din partea mea, un comenariu plin de resentimente. Nu este cazul. În plan personal, am simÆit doar o imenså tristeÆe pentru un gest pe care nu l-am înÆeles. Nu l-am înÆeles atunci. Acum, îl înÆeleg. Pentru cå nu cred în coincidenÆe. Mizeria de atunci, sunt convins, era orientatå de cei care l-au controlat çi-l controlau, în acea perioadå, pe cel care tråia „acoperit”, în exilul românesc, având misiuni concrete de îndeplinit. Inclusiv în campania pentru prezidenÆialele din 2004. „... ÇtiÆi, mulÆi dintre voi, teoriile conform cårora, în România, serviciile sunt cele care decid câçtigåtorii campaniilor electorale (în special cele prezidenÆiale). Sunt teorii solide, destul de credibile çi foarte greu de combåtut de cei care au acces la informaÆii, despre cum se implicå oamenii puternici din servicii în campaniile electorale. Personal, nu cred cå aportul oamenilor din servicii este decisiv. Cred, în conÆinuare, poate idealist, cå votul milioanelor de români nu poate fi atât de tare deturnat încât så i se schimbe sensul. Dar sunt convins cå poate exista o influenÆå importantå.

Cea mai recentå dovadå mi-a oferit-o o dezvåluire fåcutå de Inpolitics aici: http://wwv. inpolitics.ro/articole/45653/Breaking-news-Nastase-lucrat-n-2004-de-un-turnator-al-Securitatii.html. Autorul (Bogdan Tiberiu Iacob) susÆine cå a intrat în posesia unor documente de la CNSAS care demonstreazå cå un personaj care a fost la originea atacurilor la adresa mea în preajma campaniei electorale din 2004 era „un vajnic colaborator al SecuritåÆii”. Prezentat atunci ca disident (decorat, cu câÆiva ani înainte de Preçedintele României), respectivul a publicat în SUA o serie de atacuri abjecte çi evident false la adresa mea, dar care ulterior au fost preluate de susÆinåtorii lui Båsescu çi distribuite în Æarå ca fiind adevåruri absolute.

Dovezile celor de la Inpolitics pun semne serioase de întrebare cu privire la credibilitatea celor care au spus lucruri murdare despre mine çi aratå care este mecanismul prin care anumiÆi oameni din servicii folosesc mass-media çi politica româneascå pentru a influenÆa votul cetåÆenilor. A face publice acuzaÆii atent fabricate doar în preajma campaniei, prin intermediul unor persoane manevrate de servicii, pare så fie un mecanism care se repetå în România. Çi aratå cât de departe suntem de un stat de drept, în care oamenii din servicii ar trebui så aibå cu totul altå treabå (legatå de siguranÆa naÆionalå, çi nu de lupta politicå) çi, în niciun caz, så nu îçi permitå så manipuleze în aça fel vieÆi çi destine, fårå så plåteascå pentru asta.

Dovezile celor de la Inpolitics ar trebui så îi facå pe toÆi cei care, în ultimii cinci ani, mi-au atribuit la nesfârçit etichete inspirate din acea mizerie så îçi cearå scuze. Sau måcar, din bun-simÆ, så se abÆinå de acum înainte så mai comenteze. Çtiu, din nou sunt idealist. N-o vor face. Câtå vreme au citat, fårå så le pese de o minimå decenÆå profesionalå, surse controversate 498

Bogdan Tiberiu Iacob, http://inpolitics.ro/nastase-lucrat-in-2004-de-un-turnator-al-securitatii, 30 august 2009

447

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

çi documete fårå dovezi care så le susÆinå, nu vor deveni acum, brusc, corecÆi. Câtå vreme existå unii oameni din servicii care så îi plåteascå sau måcar så îi ajute, manipulându-i çi manipulând opinia publicå, vor continua så participe la mizeria obscurå pe care le place så o creeze de fiecare datå când este campanie electoralå.

Când vorbeam, recent, pe blog, despre responsabilitatea necesarå pe net, må gândeam çi la nevoia de responsabilitate în toate elementele vieÆii publice româneçti. TransparenÆa este singura cale prin care putem fi siguri cå nimeni nu poate scåpa nepedepsit dacå îçi bate joc de viaÆa çi de imaginea unui om. Nu må refer la cei care îçi fac datoria, crezând sincer çi deschis în obiectivele adevårate ale instituÆiilor statului. Ci la cei puÆini, dar puternici, care se cred eterni çi vor mereu, din umbrå, så influenÆeze çi så denatureze viaÆa politicå româneascå. La cei care, atunci când se schimbå puterea, urcå voioçi, cu serviete burduçite de documente, Dealul de la Cotroceni”.499 Dupå publicarea articolelor în „New York Magazine”, în 8 çi 15 septembrie – deci în precampania la prezidenÆiale – ele au fost folosite masiv de AlianÆa D.A., prin fotocopiere çi difuzare în cutiile poçtale, în toatå Æara, sau pe net.50049 AcÆiunea AlianÆei era corelatå cu cea a lui Vadim, din ziarele lui.5014 Sper cå va fi scriså, la un moment dat, istoria acestui informator de drept comun – condamnat, iniÆial, la moarte pentru cå contribuise la delapidarea çi frauda de la construirea pistei aeroportului de la Båneasa (pe care, cu mai mulÆi complici, o fåcuse mai „subÆire”) çi care dupå ieçirea din închisoare – transformat în „turnåtor al securitåÆii” a fost trimis, imediat, întâi în FranÆa (pentru „legendare”) çi apoi în interiorul exilului românesc din SUA. 499

Adrian Nåstase, Un vestit anticomunist dovedit turnåtor securist, în vol. Blog'n roll (2), op.cit., p.154-156 În 25 noiembrie, cu trei zile înainte de primul tur al alegerilor, consilierul lui Vadim Tudor pentru probleme de politicå externå, Nati Meir, a emis un comunicat de preså în care susÆinea cå se aflå în posesia unei casete video, filmatå la Bucureçti, care demonstreazå înclinaÆiile homosexuale ale candidatului PSD la PreçedinÆie Adrian Nåstase. Acel anunÆ a fost o mare mizerie. Evident cå acea casetå nu a existat, iar unii îmi spun cå, dupå aceea, Nati Meir çi-a primit „råsplata” de la Båsescu. Båsescu låsase så se înÆeleagå luni, 22 noiembrie, cå a fost sunat de Vadim Tudor, dupå întâlnirea televizatå cu cei patru candidaÆi la preçedinÆie, çeful PRM oferindu-i sprijinul pentru turul al doilea al prezidenÆialelor. În 2 decembrie, am fåcut public faptul cå am depus o plângere penalå împotriva liderului PRM, Corneliu Vadim Tudor, în urma unui articol din revista „România Mare”, în care eram acuzat de homosexualitate.

501 „Fostul consilier al lui Adrian Nåstase, l-am numit pe Dan Andronic, aruncå çi el o bombå în scandalul colaborårii scriitorului Aurel Sergiu Marinescu cu Securitatea, afirmând cå celebrul bilet pe care Traian Båsescu i l-a dat lui Nåstase la ultima lor confruntare televizatå, din 2004, conÆinea chiar aça-zisele dezvåluiri din «New York Magazine», ale lui ASR. Astfel, Andronic îçi aminteçte, pe blogul propriu: Eram la ultima dezbatere televizatå, la TVR, cu Adrian Nåstase. Eu ståteam în timpul emisiunilor în studiou, pentru a mai discuta cu el, pentru a-i da unele idei. Aça se întâmplase çi acum. Eram acolo, dezbaterea curgea bine. Se ia pauzå. Îl våd pe Båsescu apropiindu-se de Nåstase, dându-i un document çi spunându-i ceva la ureche. Nåstase s-a schimbat la faÆå, iar din momentul acela am avut impresia cå s-a schimbat. Alegerile au trecut. Nåstase a pierdut. Nici acum nu-mi dau seama cum s-au putut modifica sondajele de opinie în 30 de minute, dar impresia acelui moment mi-a råmas. La un moment dat l-am întrebat pe Nåstase ce i-a spus Båsescu. «Mi-a dat o copie dupå articolul din NYM çi mi-a spus cå stafful l-a sfåtuit så-l foloseascå, dar cå el nu vrea...», a susÆinut Nåstase. (B.T.I.)” (Inpolitics, 31 august 2009) 500

448

Proiecte controversate, false legende

Iatå angajamentul cåtre Securitate al „disidentului” Aurel Sergiu Marinescu:

449

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Aceçtia au fost oamenii cu care a lucrat fosta securitate în alegerile prezidenÆiale din 2004, în sprijinul lui Traian Båsescu!

47.17. SituaÆia ordonanÆelor de urgenÆå În cadrul dezbaterilor de la partid, colegii parlamentari ne reproçau nouå – „celor de la guvern” – numårul mare al ordonanÆelor de urgenÆå care „preluau” competenÆe de legiferare de la parlament. Sigur, existau justificåri. În plus, în noua ConstituÆie, cea din 2003, s-au introdus unele „constrângeri” pentru adoptarea OUG-urilor. Am fost uimit så våd situaÆia acestor ordonanÆe înainte de guvernarea noastrå çi în urmåtorul ciclu electoral. SituaÆia nu s-a schimbat în anii care au urmat. Din contrå... În ciuda prevederilor din art. 115, revizuit, al ConstituÆiei.

450

Proiecte controversate, false legende

Statistica ordonanÆelor de urgenÆå din perioada 1999-2008: Nr. 1

An 1999

Nr. OUG 218

2 3

2000 2001

297 195

4 5

2002 2003

209 127

6 7

2004 2005

142 209

8 9 10

2006 2007 2008

136 157 229

451

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

47.18. Problema copiilor de romi de la Paris În anul 2002, una din problemele noastre delicate, în plan extern, dupå eliminarea vizelor, era situaÆia copiilor de romi, la cerçit, pe stråzile Parisului. PuteÆi citi în fragmentul pe care l-am preluat din cartea lui Nicholas Sarkozy, „Martor”, publicatå çi în limba românå, felul în care a fost rezolvatå aceastå chestiune. „DiplomaÆia eficace La sfârşitul lunii august 2002, am hotårât så aplic cultura rezultatului acÆiunilor noastre diplomatice. Asta a produs mai mult zgomot pe culoarele tåcute ale Ministerului Francez de Externe decât în sânul guvernului român.

Aveam, la vremea aceea, probleme mari cu România în domeniul imigraÆiei clandestine şi în cel al proxenetismului şi al traficului de fiinÆe umane. Nu vedeam altå soluÆie decât så må duc la Bucureşti pentru a stabili împreunå cu autoritåÆile române o acÆiune comunå.

Proiectul de acord pe care Quai d'Orsay mi l-a pregåtit nu prevedea nimic. Niciun angajament din partea românå, niciun angajament din partea francezå. Mari declaraÆii de principiu, cuvinte, felicitåri reciproce, mårturii de prietenie, înså nimic concret. Când am ajuns la faÆa locului, am propus omologului meu român şi, mai ales, strålucitului prim-ministru din acea perioadå Adrian Nåstase, så låsåm la o parte cuvintele goale şi fårå conÆinut şi så redactåm o nouå declaraÆie. Nu era scriså în stilul diplomatic, înså obÆineam de la români urmåtoarele angajamente: o cooperare între serviciile noastre de poliÆie pentru a distruge reÆelele de proxenetism şi filierele de imigraÆie clandestinå; o modificare a legislaÆiei române, pentru a pedepsi în România proxeneÆii care exploatau reÆele de prostituÆie în FranÆa, confiscându-le mai ales patrimoniul; asistenÆå pentru identificarea românilor aflaÆi ilegal în FranÆa; punerea pe picioare a unui program de recepÆie şi reintegrare în societate a minorilor izolaÆi, pe care îi puteam aresta în FranÆa şi repatria în România, pentru a se întoarce în sânul familiei. România obÆinea de la FranÆa dreptul de a-i cåuta ea însåşi pe românii aflaÆi ilegal la noi, precum şi cooperarea autoritåÆilor franceze pentru a o ajuta så creeze o poliÆie de frontierå. Din declaraÆia iniÆialå pregåtitå de serviciile MAE nu mai råmânea nimic, în afarå de datå şi de semnåturi.

DiplomaÆia este o artå dificilå. Dacå nu spui niciodatå nimic, nu ceri nimic şi nu oferi nimic, poÆi cådea pradå disperårii. Doi viitori parteneri în cadrul Uniunii Europene erau îndreptåÆiÆi så aştepte unul de la altul angajamente concrete şi precise”. 5024

502

452

Nicolas Sarkozy, Martor, Ed. RAO, Bucureçti, 2007, p.33-34

Proiecte controversate, false legende

47.19. RelaÆiile cu sindicatele Evident, în perioadele de precampanie sau de campanie electoralå, sindicatele deveneau mult mai active. În 2004, foarte active au fost sindicatele din învåÆåmânt. Deçi au crescut salariile din învåÆåmânt cu aproape 30%4503, în mod paradoxal, învåÆåtorii çi profesorii – nemulÆumiÆi de veniturile lor – au votat, în majoritate, la alegerile prezidenÆiale cu Traian Båsescu – cel care, ani mai târziu, le-a redus salariile cu 25%!

47.20. „Documentul” Miclescu În campania electoralå au fost folosite numeroase mesaje mincinoase. MenÆionez, cu titlu de exemplu, atacul lui Traian Båsescu, la prima dezbatere electoralå de la PRO TV, din 12 noiembrie, la adresa mea, pe problema imixtiunii politicului în actul JustiÆiei. Traian Båsescu a citat dintr-un raport atribuit adjunctului çefului PNA, Adrian Horia Miclescu, din care reieçea cå numele meu a fost folosit ca armå de presiune politicå la nivelul Parchetului NaÆional AnticorupÆie çi al Parchetului General în dosarele de anchetå. Çi eu, çi adjunctul PNA am negat autenticitatea documentului, înså mesajul fusese lansat. Ulterior procurorul general, Ilie Botoç, a infirmat, la 15 noiembrie, autenticitatea „documentului” Miclescu prezentat de Traian Båsescu în dezbaterea televizatå. Raportul era considerat ca venind de la Cancelaria Primului Ministru çi cå ar fi fost folosit ca instrument de çantaj.

47.21. Teoria „Centrului Imaculat” Unii dintre „baronii locali” ai PSD au lansat ideea existenÆei unei strategii pe care aç fi folosit-o çi care ar fi încercat så „centrifugheze” acuzaÆiile de tot felul, dinspre „centru” spre teritoriu. Aceastå teorie, amintitå, în special de Marian Opriçan, pornea de la ideea cå pentru a asigura un „centru imaculat” trebuia fåcut un transfer de acuzaÆii spre teritoriu.

Probabil cå Marian Opriçan este convins de existenÆa acestei strategii. Eu, nu pentru cå nu am aflat de ea decât dupå alegeri, de la el. Nici nu avea sens. Problema lui Mischie, Bebe Ivanovici, Savu, Vanghelie, Opriçan – cel puÆin cele de imagine – erau reale, nu erau inventate. Spre exemplu, nu „Centrul” distribuie casete cu jurnaliste dezbråcate în Vrancea. În al doilea rând, problemele de imagine generate, så spunem de Mischie sau de Vanghelie, la vremea aceea, nu erau în primul rând, în judeÆul sau în sectorul lor, ci în alte zone ale Æårii (în Ardeal, de exemplu). De aceea a fost nevoie så luåm anumite decizii. Prea puÆine çi prea târziu.

503

Trei federaÆii sindicale din învåÆåmânt „au cåzut la pace” cu Guvernul, în 16 septembrie, au sistat acÆiunile de protest çi au acceptat mårirea salarialå de 27% propuså de Executiv. Am precizat cå Executivul nu va renegocia procentul de 27%, chiar dacå FSLI va continua acÆiunile de protest. Acest procent reprezenta cea mai mare creçtere salarialå acordatå unei categorii bugetare.

453

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

La nivel central aveam problemele noastre, dar pe care le-am rezolvat cum çi când am putut – de la Hildegard Puwak la Beuran, Çerban Mihåilescu, prin diverse remanieri sau restructuråri de guvern.

Dacå înså aceastå teorie îl ajutå pe Opriçan så-çi explice existenÆa, în continuare, a dosarelor sale din justiÆie (dupå 10 ani), nu vreau så-l împiedic.

Poate înså cå dacå în turul al doilea la prezidenÆiale çi el çi alÆi lideri locali ai PSD nu ar fi oprit motoarele (din comoditate, sper), poate cå multe din abuzurile fåcute de echipele lui Båsescu împotriva adversarilor såi nu ar fi avut loc.

47.22. RelaÆiile cu serviciile de informaÆii Pe ansamblu, aceste relaÆii au fost bune. Primeam informaÆii (nu çtiu dacå primeam înså toate informaÆiile), la çedinÆele de guvern invitam, de fiecare datå adjuncÆii de la SRI4504 çi de la SIE, pentru a putea interveni direct dacå existau probleme cu privatizårile sau cu alte aspecte.

O problemå de fond în opinia mea este aceea cå 80% din materialele SRI vizeazå guvernul, dar subordonarea serviciului este faÆå de preçedinte. În Germania, coordonarea Serviciilor de InformaÆii este realizatå de guvern.

Sper cå çi la noi, în viitor, aceste aspecte vor fi rezolvate într-un mod înÆelept. În dialogul lor, publicat în 2005, Lucian Sârb îl întreabå pe Iosif Boda: „Care a fost, în 2004, rolul directorului de la acea vreme al Serviciului Român de InformaÆii, Radu Timofte?” Boda evitå råspunsul la întrebare: „Iosif Boda: E interesantå aceastå chestiune. Principalele servicii secrete ale României, SRI çi SIE, erau conduse de doi oameni care proveneau din cercul cel mai fidel al lui Ion Iliescu. Radu Timofte nu era lipsit de abilitåÆi sau de informaÆii. A fost pregåtit pentru aça ceva. În Parlament a fost aproape de zona acestor instituÆii.505 Pe de altå parte, într-un interviu din 6 ianuarie 2005, reporterul de la „Adevårul” îl întreabå pe Traian Båsescu: „La vizitele pe care le-aÆi fåcut la sediul serviciilor secrete nu aÆi spus foarte clar dacå îi veÆi schimba sau nu pe directorii acestora?

504

M-a mirat faptul cå, la 1 septembrie 2003, generalul de divizie Vasile Iancu, prim-adjunctul directorului SRI, a fost eliberat din funcÆie. Potrivit comunicatului SRI, decizia a fost luatå la cererea domnului Iancu, ca urmare a agravårii „afecÆiunilor medicale” ale acestuia. Çi conducerea Comisiei SRI din Parlament s-a aråtat surprinså de aceastå decizie. Preçedintele Comisiei SRI a declarat cå „este ciudat” faptul cå, „în nicio ocazie”, conducerea SRI nu le-a spus membrilor comisiei cå Iancu ar avea „probleme de sånåtate atât de grave încât så fie trecut în rezervå”. Çi eu am fost surprins, în condiÆiile în care aveam o relaÆie directå cu el în cadrul guvernului, el fiind cel care participa, din partea SRI, la çedinÆele de guvern. Poate înså cå lucrul acesta a deranjat...

505 Lucian Sârb, Iosif Boda, op.cit., p.95

454

Proiecte controversate, false legende

Traian Båsescu: Unii vor fi schimbaÆi, alÆii nu. Nu-mi cereÆi så vå spun care sunt cei care vor fi schimbaÆi. Decizia mea este de a Æine serviciile de informaÆii în afara influenÆelor politice.

N-aç spune cå a existat o intervenÆie în jocurile politice a celor trei mari servicii – SRI, SIE çi STS. Au stat deoparte, spre cinstea lor, pentru cå au avut comportament de servicii neimplicate. În acelaçi timp înså, nu pot så nu analizez realitatea performanÆelor lor çi, în funcÆie de aceasta, la unele servicii vor fi schimbåri, la altele nu”.506

506

Interviu Traian Båsescu, în „Adevårul”, 6 ianuarie 2005

455

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

456

Unificarea stângii româneçti

48. Unificarea stângii româneçti

Unificarea stângii româneçti a fost o dimensiune esenÆialå a mandatului meu, ca Preşedinte al Partidului Social Democrat.

Bazele politice ale unificårii stângii au fost puse încå înainte de alegerile din anul 2000.

Am încurajat încå de atunci un dialog constant între partidele şi personalitåÆile de orientare social-democratå.

Fårå a face neapårat o istorie a acestui proces de unificare, meritå så menÆionez rolul pozitiv pe care, într-o perioadå în care partidele de centru-stânga se aflau pe baricade diferite, l-a avut funcÆionarea grupului informal de dezbateri „Social-democraÆia 2000”. Acest grup a deschis canale de comunicare ce påreau definitiv blocate la un moment dat. Este de asemenea pozitiv faptul cå marea majoritate a membrilor acestui grup au devenit, între timp, membri ai PSD. Alcåtuirea Polului Social-Democrat, alianÆå electoralå a PDSR şi Partidului Social Democrat Român (dupå fuziunea cu Partidul Socialist condus de Tudor Mohora), a reprezentat un nou pas înainte în unificarea stângii româneşti. Participarea pe liste comune a celor douå partide a pregåtit, practic, fuziunea care a avut loc în primåvara anului 2001, fuziune care a dat naştere Partidului Social Democrat.

Noul Partid Social Democrat a beneficiat practic de un statut special în cadrul InternaÆionalei Socialiste şi Partidului Socialiştilor Europeni, fiind invitat permanent la toate reuniunile acestor organizaÆii, pânå în momentul în care Congresul InternaÆionalei Socialiste de la Sao Paolo a consfinÆit formal calitatea noastrå de membru.

Procesul de unificare s-a desfåşurat în condiÆii bune, la toate nivelurile, Partidul Social Democrat Român aducând în noul PSD şi un bagaj de importantå expertizå politicå.

Politica de unificare social-democratå poate fi analizatå din mai multe unghiuri de vedere. Pe de o parte, aveam în vedere dialogul cu Partidul Democrat, cealaltå formaÆiune politicå aparÆinând, fie şi formal la acel moment InternaÆionalei Socialiste. Pe de altå parte, må refer la demersurile pe care le-am iniÆiat în raport cu partidele neparlamentare aflate la stânga noastrå, din punctul de vedere al orientårii politice.

Incapacitatea de a construi un dialog politic şi, ulterior, o fuziune cu Partidul Democrat este principalul eşec al unificårii stângii româneşti. Subliniez faptul cå din partea formaÆiunii 457

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

noastre politice a existat deschidere şi am formulat, nu o datå, propuneri de fuziune. Unificarea PSD cu PD ar fi limpezit definitiv scena politicå româneascå, consolidând un pol de stânga apt så câştige majoritåÆi politice.

Din påcate, deşi mulÆi foşti lideri ai PD au susÆinut acest proiect, care avea o raÆionalitate politicå indiscutabilå, el a fost blocat în permanenÆå de cåtre Traian Båsescu, care a fixat PSD ca principal adversar politic şi a preferat så orienteze PD spre o alianÆå de dreapta, cu Partidul NaÆional Liberal.

Conduita PD-ului condus de Traian Båsescu a avut mai multe consecinÆe. PD şi-a pierdut identitatea politicå social-democratå, evoluând spre formula unui partid mai degrabå populist, fårå repere politice bine conturate. În al doilea rând, imaginea PD în familia stângii internaÆionale s-a deteriorat constant, ajungându-se pânå la situaÆia în care s-a pus în discuÆie oportunitatea unei sancÆiuni din partea InternaÆionalei Socialiste.

Nu în ultimul rând, a existat un fenomen masiv de migraÆie politicå a unor lideri naÆionali şi locali ai Partidului Democrat spre PSD. PersonalitåÆi consacrate ale PD s-au înscris în Partidul Social Democrat. De asemenea, ni s-au alåturat primarii unor municipii importante, preşedinÆi de consilii judeÆene, primari de comune, consilieri judeÆeni şi locali.

Din punctul de vedere al imaginii publice înså, gestionarea acestui proces a fost deficitarå. Politica de unificare social-democratå a fost nu odatå prezentatå public ca o politicå de „racolare”, semnal a unei evidente tentaÆii de „partid-stat” a PSD. Nu am ştiut så explicåm suficient de convingåtor ceea ce cifrele demonstraserå cu prisosinÆå. Cei mai mulÆi primari şi consilieri care ni s-au alåturat în perioada 2001-2004 şi care au fåcut ca ponderea noastrå în administraÆia localå så creascå substanÆial în raport cu rezultatul efectiv al votului din 2000, au provenit din partide de centru stânga care şi-au schimbat direcÆia politicå devenind de dreapta, în speÆå PD şi fostul ApR (care a fuzionat cu Partidul NaÆional Liberal).

Din punctul de vedere strict al unei tactici personale, atitudinea lui Traian Båsescu s-a dovedit a fi de succes în orizontul alegerilor din 2004. Refuzând unificarea social democratå, el şi-a prezervat mai degrabå un partid personal, epurat de liderii care l-au impus, cu o nouå generaÆie de conducere, uşor controlabilå şi manevrabilå. În anul 2003, Partidul Social Democrat s-a orientat spre o serie de formaÆiuni neparlamentare aflate la stânga sa, fuzionând prin absorbÆie cu Partidul Socialist al Muncii (condus de Ion Sasu) şi Partidul Socialist al Renaşterii NaÆionale (condus de loan Radu).

O discuÆie de strategie politicå este aceea dacå opÆiunea de „canibalizare” a spaÆiului aflat la stânga PSD (prin fuziunea/absorbÆia PS, apoi PSM şi PSRN) a fost corectå sau nu. Existå o interpretare care spune cå existenÆa unor formaÆiuni la stânga PSD, cu o doctrinå socialistå explicitå, ar fi fost mai profitabilå pentru noi. Ea s-ar fi putut adresa unor segmente electorale pentru care discursul moderat, de stânga, al PSD nu este satisfåcåtor, orientându-se acum spre 458

Unificarea stângii româneçti

populismul de tip PRM sau PD. ExistenÆa unor formaÆiuni la stânga PSD ar fi furnizat parteneri pentru alianÆe electorale şi/sau de guvernare, parteneri care ne lipsesc în momentul de faÆå.

Pe de altå parte, era evident cå în procesul de concentrare a scenei politice româneşti, proces care a avut loc în ultimii ani, capacitatea unor asemenea formaÆiuni de a dobândi cu adevårat relevanÆå politicå, de a depåşi pragul electoral (care începând cu anul 2004 s-a aplicat şi la alegerile locale), era extrem de limitatå. În aceste condiÆii, asemenea formaÆiuni ar fi fost „condamnate” la „agonie” politicå, ceea ce ar fi privat viaÆa publicå de anumite resurse de expertizå pe care aceste partide şi le-au dezvoltat în timp.

Cred, de aceea, cå opÆiunea de a extinde zona de influenÆå a PSD spre stânga sa, prin absorbÆia unor partide de orientare socialistå, a fost utilå şi corectå politic.

Transformarea PSD în marele partid al stângii româneşti a pus înså probleme de management intern pentru organizaÆie. Conducerea partidului, mecanismele de funcÆionare, organizarea dezbaterii interne au trebuit regândite pornind de la noua realitate a unui partid mare, care acoperå întreaga plajå a stângii. În PSD se regåseau în 2004 opÆiuni de centru-stânga diverse, de la viziunea „celei de-a treia cåi”, cu o tentå liberalizantå, la abordårile socialiste clasice. Ca urmare, în PSD se manifesta o galerie importantå de personalitåÆi de centru-stânga. Aceastå diversitate a fost un bun câştigat al procesului unificårii stângii în cadrul Partidului Social Democrat. Dar aceastå diversitate trebuia så se traducå şi într-un dialog cu zone diverse ale societåÆii. Variile electorate de stânga trebuiau så-şi gåseascå, în timp, corespondenÆii în aceastå diversitate.

De aceea – spuneam colegilor – în partid este nevoie de mecanisme care så reflecte aceastå pluralitate de opÆiuni de stânga în interiorul partidului şi în dialogul politic. Poate cå, la acel moment, ideea organizårii dezbaterii în partid în jurul unor moÆiuni, dupå modele europene consacrate, pårea una îndråzneaÆå. Pe termen mediu şi lung înså, nu se va putea evita introducerea sistemului moÆiunilor în dezbaterea internå din partid. Era o temå de reflecÆie pentru conducerea partidului, care a trebuit så gåseascå proceduri şi garanÆii pentru respectarea çi a pårerilor minoritare, la un moment dat.

Dupå anul 2000, PSD a cunoscut o creçtere importantå a numårului de membri. Practic, acest numår s-a dublat çi sub efectul valului de simpatie cu care am fost întâmpinaÆi la sfârçitul guvernårii ConvenÆiei Democrate din anul 2000. Practic, de la 304.713 membri în 2000, la sfârçitul anului 2001, numårul de membri crescuse la 694.654.

ComponenÆa numericå a råmas pe acest prag în 2004, iar numårul celor înregistraÆi în organizaÆii era de 608.161 de membri. Probabil înså cå listele de membri din teritoriu erau „umflate”, într-un anumit procent pentru o mai bunå situare în ierarhia judeÆelor PSD. Nu a existat o analizå de corelare între numårul de membri çi numårul de voturi.

459

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Din datele pe care le aveam la acel moment, rezulta cå numårul tinerilor din organizaÆii ajunsese la o treime faÆå de numårul total. În 2004, 199.974 de tineri faÆå de 408.187 de membri peste 35 de ani. În ceea ce priveçte numårul femeilor, în 2004, numårul lor era de 227.727 faÆå de 380.434 bårbaÆi membri de partid.

Din punct de vedere socio-profesional, partidul cuprindea, în 2004, aproximativ 160.000 de muncitori çi 100.000 de pensionari. æårani erau aproximativ 70.000, la fel çi cei cu studii superioare. Una dintre „cele douå Românii” era puternic reprezentatå în PSD!

460

Concluzii

49. Concluzii

În 2004, am câçtigat alegerile parlamentare, dar nu de o manierå categoricå astfel încât så nu se mai punå problema partidului care formeazå guvernarea. Cu toate cå am fost partid de guvernare, am fi avut çansa de a câçtiga detaçat alegerile parlamentare doar în anumite condiÆii: • ExistenÆa unor voci în societatea civilå care så legitimeze susÆinerea în zona electoratului educat. Demersurile unei pårÆi a societåÆii civile, cum ar fi CoaliÆia pentru un Parlament Curat au avut ca efect diminuarea orientårii pro-PSD a electoratului cu grad înalt de educaÆie care, deşi nu este important ca pondere, este activ în formarea opiniei generale în societate. Acest fapt s-a suprapus pe un fenomen specific societåÆii româneşti post-comuniste, de orientare predilectå a intelectualitåÆii spre zona politicå de dreapta.

• Incapacitatea de a asigura o bunå percepÆie publicå asupra modernizårii partidului. În ciuda clişeului conform cåruia PSD este un partid conservator, o analizå atentå a evoluÆiei partidului în cei patru ani relevå existenÆa unui proces continuu de modernizare.

Imaginea acestui proces a fost înså parazitatå, umbritå sau contraziså, de câteva „incidente” (de exemplu: cedarea în faÆa unor presiuni locale de menÆinere în cazul alegerilor locale şi parlamentare a unor candidaÆi cu probleme de imagine: menÆinerea opÆiunii strategice pentru formula unui partid masiv, cu structuri politice tentate de birocratism: menÆinerea, în unele cazuri, a unui stil conservator de organizare a evenimentelor politice, a comunicårii publice).

• Construirea de cåtre PSD a unei mize pentru electoratul tânår. Din punct de vedere tactic am greşit atunci când ne-am bazat prea mult pe neimplicarea politicå a tinerilor. În timpul celor patru ani de guvernare, nu am reuşit så conturåm o mizå clarå pentru electoratul tânår astfel încât så spargem monopolul opoziÆiei asupra acestei categorii de electorat. Dacå AlianÆa a formulat, pânå la urmå, un mesaj mai consistent pentru pensionari, noi nu am fåcut, raportat la tineri, acelaşi lucru cu suficientå convingere şi am låsat astfel opoziÆiei teren liber de manifestare. Am acum sentimentul cå mesajul întineririi structurilor partidului çi administraÆiei s-a substituit preocupårii reale pentru problematica tineretului çi de aceea el a fost respins de electoratul din aceastå categorie de vârstå. În mod paradoxal, suntem partidul care a propulsat în administraÆia localå çi în Parlament cel mai mare numår de tineri. Care au fost atunci cauzele care au diminuat efectul electoral al acestui efort?

461

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

• Un mesaj coerent pentru electoratul urban. Electoratul din mediul urban a fost abordat cu reticenÆå şi lipså de adecvare, în baza ipotezei-slabei participåri la vot. Din acest motiv, şi în aceastå zonå, AlianÆa s-a putut manifesta în voie, monopolizând energiile urbane şi mobilizând ofensiva anti-PSD. Alte explicaÆii ale votului negativ pe care l-am primit în marile oraşe sunt: vizibilitatea mai mare a exceselor îmbogåÆirii, polarizarea socialå mai accentuatå în mediul urban faÆå de mediul rural, unde nivelul de trai este mai uniform la nivelul comunitåÆii, incidenÆa mai mare a corupÆiei.

• AcÆiuni anticorupÆie mai agresive. În condiÆiile în care nucleul mesajului electoral al AlianÆei a vizat corupÆia generalizatå, este posibil ca aplicarea unor acÆiuni mai consistente de combatere a corupÆiei så fi fåcut discursul anticorupÆie al lui Traian Båsescu mai puÆin rezonant.

Din påcate, dupå primul tur al alegerilor prezidenÆiale ne-am confruntat cu mai multe probleme care au provocat în final eçecul. Consider, în continuare, cå unul din motivele principale ale eçecului în alegerile prezidenÆiale l-a constituit comportamentul diferit al electoratului urban çi al celui rural. DiferenÆa micå de voturi aratå faptul cå am fi putut câçtiga alegerile în urmåtoarele condiÆii: • Mobilizarea mai puternicå la vot a electoratului. Încrederea prea mare în succes a fåcut ca mulÆi dintre votanÆii noştri så nu mai vinå la vot. Faptul cå noi nu am contracarat aceastå tendinÆå a permis acutizarea problemei. O lecÆie importantå pe care trebuie så o acceptåm cu toÆii este aceea cå fiecare vot conteazå. Alegerile nu se câştigå doar pe baza unei construcÆii pe termen lung – în cazul nostru, guvernarea – ci şi pe baza unei mobilitåÆi mai mari în perioadele de crizå.

• Deschidere cåtre toate categoriile de electorat. Principiul potrivit cåruia „fiecare vot conteazå” se aplicå nu doar în raport cu mobilizarea electoralå, ci şi cu politica de alianÆe. În alegeri conteazå în primul rând voturile care, venind de la cetåÆeni, nu au culoare politicå. Noi am ignorat acest lucru şi, prin insistenÆa cu care am exclus colaborarea cu PRM, am afirmat implicit cå voturile simpatizanÆilor PRM nu sunt bune pentru noi.

• ExistenÆa unei majoritåÆi a PSD dupå alegerile parlamentare a conturat tendinÆa de a realiza o compensare, prin alegerea lui Traian Båsescu drept preşedinte al României.

Aceastå tendinÆå s-a impus, la un moment dat, în media, şi nu a fost contracaratå corespunzåtor.

PSD nu a pierdut înså puterea la urne, ci în Parlament. Alegerile prezidenÆiale s-au dovedit încå o datå decisive pentru cursul guvernårii, deşi suportul constituÆional nu ar îndreptåÆi o astfel de situaÆie. Partidul nu a putut menÆine de partea sa majoritatea parlamentarå pentru cå aliaÆii såi, UDMR şi PUR, au migrat cåtre gruparea politicå ce a desemnat, prin voinÆå prezidenÆialå, candidatul la funcÆia de prim-ministru.

462

Concluzii

Iatå ce spuneam în 2004, înainte de alegerile generale: „Eu am fåcut un mare efort ca så pot lucra în echipå. Acum må bucur, îmi face plåcere så lucrez în echipå şi am dezvoltat un cult pentru spiritul colegial. Poate într-un fel chiar exagerez vorbind despre echipå şi despre spiritul de echipå. Nu este autosugestionare, ci o nevoie realå. Politica – spun poate prea des – este un sport de echipå. Cine nu înÆelege nu reuşeşte så fie peformant. Am trecut prin foarte multe momente care mi-au dat aceastå experienÆå şi, în acelaşi timp, forÆa de a înÆelege cå nu poÆi så schimbi lucrurile de unul singur într-o societate de douåzeci şi douå de milioane de oameni. Şi întotdeauna am considerat cå forÆa unui partid este de fapt capacitatea sa de a se schimba şi de a-i schimba pe ceilalÆi. În partide sunt tot felul de manipulatori, de aranjori de culise. Permanent existå tentaÆia de a se forma grupuri, grupuleÆe, reÆele de influenÆå. De fapt, eu cred cå uneori poÆi influenÆa cursul unui partid de unul singur, poÆi så-l orientezi så meargå într-o direcÆie sau alta, dar rezultatul adevårat este produs doar de forÆa conjugatå a echipelor capabile så-şi realizeze sarcinile. AutoeducaÆia de a lucra în echipå este o formå de inteligenÆå politicå, susÆinutå şi de bucuria realå de a descoperi oameni care gândesc ca tine, care înÆeleg lucrurile în acelaşi fel. Nu e vorba neapårat de ideologie, ci de o anumitå comunitate de spirit şi de acelaşi tip de speranÆe. Echipele bine fåcute proiecteazå spre viitor anumite modele, împing spre ceva, forÆând destinul, împing spre viitor...

Må întorc la conducerea politicå. Acum mânuim manetele conducerii cu mai multå sau mai puÆinå dexteritate, greşind uneori, bruscând pasagerii, dar direcÆia este totuşi cea corectå şi singura diferenÆå faÆå de ceea ce va fi probabil în viitor este faptul cå ajustårile se fac mai dureros acum.

MulÆi din cei care tråiesc în sistemul de stat şi cel politic cred cå se pot descurca prin vorbe, aranjamente, evitåri. Eu îmi dau seama totdeauna când cineva vrea så må påcåleascå sau într-adevår vrea så facå treabå. Stai în şedinÆe lungi şi vezi cine şi-a fåcut temele şi poate are o problemå realå pentru cå nu ştie cum så rezolve o situaÆie. Vezi limpede cine bate câmpii şi încearcå så-şi acopere incapacitatea cu laude la adresa şefului. Vezi cum unul încearcå så arunce vina pe alÆii cå nu a terminat o lucrare. Nu le spui, dar ştii. Înså nu totdeauna poÆi så acÆionezi.

Mi se reproçeazå uneori cå nu am schimbat anumiÆi oameni. Existå sectoare în care pe oricine ai pune, sistemul îl va lega de mâini. Dacå schimbi miniçtrii la fiecare şase luni, tot nu ai fåcut nimic. De fapt, dai apå la moarå structurilor interne care devin cu atât mai puternice, cu cât politicienii care sunt trimişi acolo sunt mai slabi. Este necesarå transformarea sistemului şi aici intervine contradicÆia dintre ce poÆi så faci la un moment dat şi ce trebuie så faci. Politica este un domeniu al echipelor. Dacå ai pornit la drum cu anumiÆi oameni, nu poÆi så schimbi şi drumul, şi oamenii în acelaşi timp.

463

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Ori ai aceeaşi echipå şi gestionezi schimbarea, ori schimbi echipele şi laşi lucrurile încremenite. Så ne amintim ce a påÆit Emil Constantinescu. A schimbat trei Prim-Miniştri, în patru ani, şi când am venit noi la guvernare am gåsit lucrurile mai deteriorate decât le-a låsat echipa Våcåroiu. Tåierea capetelor face deliciul presei, dar este foarte ineficientå pentru guvernare. Problema este la selecÆia cadrelor. CauÆi câteodatå un om så rezolve o problemå datå şi nu gåseşti. Sistemele de selecÆie şi pregåtirea cadrelor nu funcÆioneazå. Aici România are într-adevår o problemå”.507 În perioada 2001-2004, dupå Congresul de unificare a PDSR çi PSDR şi formarea Partidului Social Democrat, PSD s-a aflat într-un permanent proces de modernizare.

Acest proces a pornit de la câteva determinåri majore: pe de o parte, nevoia de adaptare la noile realitåÆi româneşti generate de tranziÆie. TranziÆia a impus un ritm rapid al schimbårilor în societate, ceea ce a obligat partidul la råspunsuri pe måsurå. PSD nu putea råmâne cantonat numai în filosofia politicå şi organizatoricå a anilor ’90.

Pe de altå parte, exigenÆele integrårii în InternaÆionala Socialistå şi în Partidul Socialiştilor Europeni au funcÆionat ca un factor catalizator al schimbårilor interne. Acest proces a impus modificåri consistente în concepÆia politicå, în limbajul politic, inclusiv în modul de raportare la anumite teme specifice activitåÆii unui partid, cum ar fi reprezentarea femeilor şi a tineretului.

Nevoia exercitårii unei guvernåri eficiente şi nevoia de a råspunde rapid cerinÆelor opiniei publice au determinat anumite schimbåri în partid, poate unele controversate, dar care în final s-au dovedit a fi benefice.

Ca Preşedinte al PSD, activitatea mea s-a bazat pe câteva principii: În primul rând, am crezut şi cred în continuare în nevoia unui permanent proces de schimbare şi modernizare. Într-o realitate socialå care se schimbå rapid, partidul nu poate råmâne „încremenit” în proiectul såu iniÆial. Dacå principiile şi valorile social-democrate sunt constante, am considerat cå avem datoria så cåutåm noi mijloace de realizare, adaptate unor etape noi. În al doilea rând am crezut çi cred în continuare în nevoia de a menÆine „partidul deschis”. Am vorbit despre pericolul „partidului închis” încå din 1993.508 PSD nu se poate menÆine ca principala forÆå politicå a României decât dacå alåturi de noi vin în permanenÆå noi grupuri de militanÆi çi dacå suntem capabili så formåm noi 507

Adrian Nåstase, Alin Teodorescu, De la Karl Marx la Coca-Cola, p.196-197 Vezi Adrian Nåstase, Ideea politicå a schimbårii. Discursuri politice, Ed. Monitorul Oficial, Bucureçti, 1996, p.12 çi urm.

508

464

Concluzii

generaÆii de lideri. Unii contestå aceastå politicå a partidului deschis în numele rigorilor care ar trebui så guverneze cariera într-o formaÆiune politicå. Este un argument valabil şi el va trebui examinat cu atenÆie. Unele erori în selecÆia de personal ar tinde så dea dreptate unei asemenea interpretåri. Înså nu cred cå trebuie så confundåm exemplele cu regula generalå. Va trebui så aplicåm în continuare principiul partidului deschis, pentru a menÆine o anumitå dinamicå internå a partidului. În al treilea rând, am fixat ca obiectiv esenÆial al mandatului meu de Preşedinte unificarea social-democratå şi transformarea PSD în marele partid al stângii româneşti. Unificarea social-democratå este o contribuÆie importantå a formaÆiunii noastre la limpezirea scenei politice româneşti, care a suferit ani de-a rândul de o excesivå fragmentare, cu consecinÆe asupra eficienÆei actului de guvernare. În acest sens am promovat o politicå a fuziunilor în spaÆiul de centru-stânga, dar şi o politicå a atragerii în partid a unor grupuri şi personalitåÆi cu convingeri social-democrate.

Astfel PSD a devenit marele partid al stângii româneşti, reunind o galerie impresionantå de personalitåÆi social-democrate. În al patrulea rând, am crezut şi cred în continuare în nevoia de a reacÆiona extrem de rapid la problemele pe care le ridicå publicul. Din aceastå dorinÆå am propus, nu o datå, schimbåri care s-au aflat la marginea sau, dupå unii, chiar în afara Statutului partidului. Se pune înså întrebarea: ar mai fi obÆinut Partidul Social Democrat acelaşi scor electoral dacå nu am fi operat aceste schimbåri? Sau: oare n-am fi obÆinut mai multe voturi dacå am fi fåcut aceste schimbåri – la nivel central sau judeÆean – mai devreme?

Ceea ce s-a întâmplat, dupå alegeri, în decembrie 2004, a demonstrat cå actualul sistem electoral, suprapus pe o polarizare puternicå stânga – dreapta, oferå un rol excesiv, de arbitraj, partidelor mici. Aceasta înseamnå cå, de fapt, nu voinÆa marilor mase electorale este validatå în Parlament, ci abilitatea de negociatori a unor formaÆiuni politice de completare, care – luate separat – au dificultåÆi în a depåşi pragul electoral. În acest context, se ridicå douå probleme de principiu: • Dacå ambiguitåÆile soluÆiei constituÆionale semiprezidenÆiale nu sunt de naturå så schimbe filosofia raportului de putere între Parlament şi Executiv, în special pe dimensiunea prezidenÆialå?

• Dacå în condiÆiile tipului de sistem politic actual nu ar trebui luatå în calcul mult mai serios ipoteza unui sistem electoral cu primå majoritarå, care så asigure guvernåri stabile şi cu programe coerente, lipsite de contradicÆii interne, datorate caracterului multicolor al coaliÆiilor de guvernare?

465

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Existå çi alte soluÆii. În opinia mea, o redeschidere a dezbaterii constituÆionale este necesarå. Deschiderea cåtre alte categorii de electorat (tinerii, intelectualitatea, electoratul urban) trebuia construitå cu mult timp înainte. Era important så cultivåm în mai mare måsurå intelectuali care cred în valorile de stânga, în calitate de purtåtori de mesaj.

Consider cå PSD a folosit în campanie o abordare constructivå, pozitivå, argumentatå çi substanÆialå. Votul primit a fost unul pozitiv. Electoratul fidel nu permitea un discurs negativ, mai agresiv sau mai colorat. Multe greçeli au fost legate de festivismul, opulenÆa çi oportunismul unor reprezentanÆi ai PSD din timpul campaniei electorale, dar nu numai, de excesul de prezenÆå mediaticå din timpul mandatului. PSD a pierdut çi pentru cå imaginea de curaj în decizie, de modernizare çi de eficienÆå, caracteristicå guvernårii, nu s-a suprapus çi asupra partidului.

Vechile etichete ale PSD (baronii, corupÆia, imobilismul) au fost mai puternice decât etichetele noi – dar insuficient consacrate – ale guvernårii.

De aceastå disjuncÆie a profitat AlianÆa, care nu a polemizat aproape deloc cu guvernarea çi rezultatele sale, ci cu PSD, identificat ca fiind unica surså a „råului” din societatea româneascå.509 S-a acreditat ideea cå oricine ar fi venit la conducerea României dupå 2004 ar fi fost obligat så facå aceleaşi lucruri, cå România este pe „pilot automat” şi nu mai are importanÆå cine vine la conducere. Nu cred cå este aça. Sigur, veÆi putea considera cå afirmaÆia mea Æine de istoria contrafactualå. Cu toate astea, avem deja diverse experienÆe: 1997-2000; 2000-2004; 2004-2008; 2008-2012. Cu suiçuri, dar mai ales cu coborâçuri. Cred cå putea så fie çi altfel...

Drumul este trasat, dar nu este suficient doar så påşim pe el oricum. Modernizarea României este un proiect care depinde exclusiv de voinÆa politicå şi de capacitatea noastrå internå de guvernare.

509

„În decembrie 2004, Partidul Social Democrat intrå în cea mai confuzå şi mai tulbure perioadå pe care a cunoscut-o, imediat dupå încheierea celor mai buni patru ani din istoria lui. Guvernarea începutå în 2000 a adus principalului partid de stânga din România aproape tot ce îşi putea dori. Un rebranding de succes, mai ales în plan internaÆional, unde partidul ajunge cu drepturi depline în InternaÆionala Socialistå, structurå în care reuşeşte så eclipseze PD-ul, redus acum la rolul de «cârcotaş». Dar şi o serie de rezultate economice constante, care permit, printre altele, ducerea la bun sfârşit a unui acord-cadru cu FMI-ul, o premierå pentru administraÆiile româneşti de dupå 1989. În plus, dar nu mai puÆin lipsit de importanÆå, PSD nu mai are aureola de partid izolat în plan internaÆional. În perioada guvernårii lui, România devine membru al NATO şi românii pot cålåtori fårå vize în spaÆiul Schengen, George W. Bush vine la Bucureşti şi sunt terminate negocierile de aderare la Uniunea Europeanå. Cele mai multe dintre aceste succese sunt finalizåri ale unor procese începute în anii anteriori guvernårii PSD, dar social-democraÆii reuşesc så demonstreze cå sunt capabili så-şi ducå la bun sfârşit obiectivele şi så nu rateze nici una din mingile pe care istoria le ridicå la fileu”. Petru Berteanu, PSD: În opoziÆie cu sine însuçi, în vol. 12/XII: RevoluÆia portocalie în România, vol.cit., p.157

466

Concluzii

Pe de altå parte, mi se pare interesant så citesc aståzi portretul pe care cel care a moderat ultima dezbatere a mea cu Traian Båsescu – Cristian Tudor Popescu – i l-a fåcut, dupå 10 ani, celui ales ca preçedinte în 2004: „Agresivitatea umanoidului laç Cel mai mare råu pe care Traian Båsescu l-a fåcut acestui popor, çi aça buimac çi convalescent moral de un sfert de veac încoace, a fost el însuçi, Traian Båsescu. BilanÆul faptelor lui din cele douå mandate îl vor face timpul çi istoria, dar soiul de om aflat în fruntea României atâÆia ani, expunându-çi caracterul oribil ca model de succes în faÆa cetåÆenilor çi, mai ales, a celor tineri, e o crimå pentru mine indubitabilå.

Preçedintele Båsescu n-a pomenit pânå ieri numele lui Pandele, primarul din Voluntari.

Acum, pentru cå senatorul Gabriela V. Firea, membru în Comisia de anchetå a tranzacÆiei prin care Ioana Båsescu a intrat în posesia moçiei Nana-Cålåraçi, a declarat cå actele de vânzare-cumpårare ar putea fi nule de drept, çeful statului îi ameninÆå în direct pe «promterista» Firea çi pe soÆul ei, Pandele: «Mai bine ar sta în banca ei çi s-ar ocupa de ce se întâmplå pe moçia soÆului, cå s-ar putea så nu-l mai gåseascå într-o zi acaså, dacå nu e atentå. ÎnÆeleg cå în parohia lui se întâmplå lucruri destul de rele».

Ce înseamnå aceastå declaraÆie din punctul de vedere al civilizaÆiei de drept çi morale din aceastå Æarå?

1. Argumentul ad hominem, atacul la persoanå. Brusc, pe dl. Båsescu îl preocupå prestaÆia fostei jurnaliste Gabriela Firea, calificând-o drept «cititoare de promter». Pe lângå faptul cå insulta e gratuitå – Gabriela Firea este realizatoarea unor emisiuni memorabile, prin tensiune çi desfåçurare imprevizibilå – ce legåturå are promterul cu moçia Nana çi calitatea oficialå a d-nei Firea în Comisia senatorialå?

2. Dl. Båsescu instituÆionalizeazå çantajul în faÆa naÆiunii. SoÆul Gabrielei Firea ar putea avea probleme dacå ea «nu stå în banca ei». Dacå, dimpotrivå, stå în banca ei, atunci nu. Metodå de derbedeu de cartier ajuns preçedinte, care comunicå supuçilor «justiÆia sunt Eu».

3. Pentru a n-a oarå, dl. Båsescu vrea ca populaÆia så çtie cå el are acces la informaÆii din dosare çi anchete în curs. Çi så ia aminte cå Båsescu e cel care poate båga în puçcårie pe cine vrea çi când vrea.

4. Prin astfel de declaraÆii, dl. Båsescu loveçte în credibilitatea DNA çi a altor organe de anchetå ale statului, dând de înÆeles cå ele sunt sub comandå politicå.

Dar lucrul cel mai scârbos ieçit acum din peisajul sufletesc al umanoidului prezidenÆial este laçitatea. Dl. Båsescu s-a stråduit mereu så-çi compunå o imagine de ins curajos, care s-a luptat cu marea çi acum se bate cu corupÆii, îçi asumå de capul lui decizii riscante, rezistå 467

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

singur împotriva tuturor. Cå e, de fapt, un laç, un curajos cu cei lipsiÆi de apårare s-a våzut când a lovit golåneçte, pe furiç copilul care nu-i era pe plac. Iar acum, laçitatea lui agresivå s-a manifestat la adresa unei femei çi a familiei ei.

Så ataci membri ai familiei adversarului e un procedeu folosit de mafioÆi, securiçti, teroriçti, de inçi dezumanizaÆi, coborâÆi la stadiul de bestie. Mi s-a pårut întotdeauna josnicia maximå în politicå çi în preså.

Au ce învåÆa românii de la primul dintre ei, preçedintele”.510 Am adåugat acest portret pentru cå el pune în luminå çi „conÆinutul” çi „stilul” în care s-au desfåçurat cele douå mandate prezidenÆiale.

Pregåtind acest volum, am citit sau am recitit diverse articole, cårÆi, texte de diferite feluri, în care erau fåcute analize, evaluåri politice referitoare la acei ani. Unele mi s-au pårut corecte.

Cu altele, am avut probleme. Unele m-au dezamågit, altele mi-au fåcut plåcere. Vå voi da un exemplu – o intervenÆie la Congresul PSD din august 2004 – a lui Ioan Rus, atunci când s-a propus candidatura mea la preçedinÆie: „Dragi prieteni, mulÆi dintre noi ne consideråm şi suntem susÆinåtori ai preşedintelui nostru în postura de candidat la funcÆia de preşedinte. Dar în politicå nu este simplu nici måcar så fii susÆinåtor. În noua politicå pe care o dorim cu toÆii, susÆinåtorii lui Adrian Nåstase nu va fi suficient så aplaude, så batå din palme sau så aplaude consensual. Dacå îl susÆinem pe Adrian Nåstase atunci suntem susÆinåtori ai schimbårii profunde. Nu este simplu så-Æi doreşti schimbarea, este clar cå singura schimbare realå şi sigurå este atunci când ne schimbåm pe noi înşine. Avem aproape douå luni de când am declanşat un proces de schimbare, proces pe care îl susÆinem şi aståzi. Dar trebuie så fim realişti, schimbarea nu se produce automat, preşedintele Adrian Nåstase ne-a aråtat direcÆiile şi ne-a convins cå ea este posibilå. Pentru a merge mai departe så acceptåm cå şi noi înşine trebuie så ne schimbåm nu doar ceilalÆi. Adrian Nåstase a fost primul lider care a schimbat profund un partid politic în România, şi nu l-a fåcut dupå chipul şi asemånarea sa neapårat, nu l-a fåcut dupå sfaturile prietenilor şi l-a schiÆat prin raportare la viitor, la România de mâine. În acest context, pentru prima datå în istoria partidelor politice din România, Adrian Nåstase a deschis competiÆia realå, a dat fiecårui membru de partid posibilitatea de a conduce, de a fi o voce, de a-i reprezenta pe ceilalÆi”.

510

468

Cristian Tudor Popescu, „Agresivitatea umanoidului laç”, în ziarul „Gândul”, 14 aprilie 2014

Concluzii

Spuneam, în urmå cu ceva timp, cå nu putem construi pentru viitor dacå ståm cu faÆa spre trecut. Au trecut 25 de ani de la RevoluÆie. Ce am realizat în tot acest timp? De unde am plecat, unde am ajuns çi încotro mergem? În toÆi aceçti ani, România a fåcut evidente progrese, deçi s-a confruntat cu mari dificultåÆi.

Sistemul democratic, sub aspectele sale fundamentale, (încå) funcÆioneazå. Derapajele existå, dar ele sunt în special de ordin personal çi nu instituÆional. Cultura politicå çi educaÆia liderilor, setea de putere, autoritarismul pot perverti funcÆionarea mecanismului democratic. Acest lucru l-am våzut çi l-am simÆit în ultimii ani. Cred înså cå ceea ce s-a construit în aceçti ani nu poate fi dårâmat atât de uçor.

Economia de piaÆå nu este pe deplin consolidatå, iar efectele crizei economice îi pun la încercare imunitatea. Avem un nou capitalism, care a produs çi forme incipiente de claså de mijloc, dar çi mecanisme nesånåtoase de relaÆie cu statul. Aståzi, aceastå economie face eforturi så supravieÆuiascå.

România socialå a fåcut çi ea progrese. Semnalam, în 2004, existenÆa a douå Românii: una ruralå, såråcitå, lipsitå de resurse çi una urbanå, ceva mai dinamicå, mai prosperå, dar plinå de contradicÆii. Cele douå Românii continuå så existe, iar eforturile de reducere a såråciei çi a decalajelor sociale trebuie accelerate.511 Care sunt principalele lecÆii ale trecutului? Cu siguranÆå, sunt foarte multe. Iatå câteva: 1. Consensul politic512 în jurul marilor obiective a asigurat realizarea acestora.

Mesajul implicit al RevoluÆiei din decembrie 1989 a fost pentru reintegrarea României în comunitatea occidentalå. Remarcabil a fost faptul cå aderarea la NATO çi integrarea europeanå au devenit obiective transpartizane, în jurul cårora s-a construit un necesar consens naÆional. În 1995, s-a realizat Comisia de la Snagov, în 21 iunie acelaçi an a fost semnatå, de cåtre toÆi preçedinÆii partidelor parlamentare, DeclaraÆia de la Snagov, iar a doua zi s-a înaintat cererea de aderare la Uniunea Europeanå. În anul 2000, preçedintele Emil Constantinescu a organizat o altå mare reuniune la Snagov, realizând Strategia de dezvoltare economicå, pe baza cåreia s-au desfåçurat o parte din negocierile de aderare la Uniune, fundamentul angajamentelor româneçti. Au avut loc çi alte acÆiuni politice inspirate de ideea construirii unui cadru consensual pentru atingerea obiectivelor naÆionale ale României.

511

Vezi, pe larg, Adrian Nåstase, Reîntoarcerea la normalitate. Drumul spre România Europeanå, expunere la întrunirea Clubului de la Bucureçti, 5 noiembrie 2009.

512 În ultimii ani, ideea consensului, a dialogului, a mesei rotunde, a colaborårii politice transpartinice practic a dispårut. Din când în când, liderii politici erau chemaÆi la ordine la Cotroceni sau pentru a li se comunica unele decizii. Mai recent, aceste întâlniri s-au transformat în conferinÆe de preså, în care sunt anunÆate diverse decizii, fårå consultåri prealabile cu Guvernul sau cu liderii politici.

469

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Ideea esenÆialå este aceea cå, în pofida dificultåÆilor sau a accidentelor de parcurs, pânå în anul 2007, românii aveau douå mari obiective pentru care så lupte, pentru care så-çi mobilizeze energiile pozitive. Acum, Æara noastrå se aflå într-o acutå „crizå de proiect” çi acest lucru ne costå tot mai mult. Acceptarea noastrå în cercul democraÆiilor occidentale nu înseamnå sfârçitul proiectului de modernizare. Din påcate, în aceçti ultimi ani, nu li s-a oferit românilor un nou proiect naÆional. ConsecinÆele au însemnat dispute, haos, nesiguranÆå, abuzuri.

România politicå aratå în acest moment ca un teatru de luptå. Conflictul este radicalizat, antagonismul este maximizat, dialogul, negocierea çi compromisul sunt adânc îngropate. Într-un astfel de context nu se poate construi. Energiile sunt concentrate pe conflicte mårunte, irelevante social, în vreme ce timpul trece în defavoarea românilor.

2. Guvernele de coaliÆie nu au funcÆionat În 25 de ani, România a avut patru mari guvernåri de coaliÆie: 1996-2000, 2004-2007, 2008-2009, 2012-2014. Unii ar putea spune cå România nu poate fi guvernatå prin guverne de coaliÆie.

Aceste guverne nu au putut funcÆiona eficient pentru cå s-a ajuns, mai devreme sau mai târziu, la blocarea deciziilor politice în urma competiÆiei pentru voturi. Formula guvernamentalå cu un partid dominant çi negocierea sprijinului parlamentar a asigurat mai multå stabilitate politicå çi eficienÆå a guvernårii. Vom putea învåÆa, în anii ce urmeazå, lecÆia coabitårii politice între partide çi între instituÆii? Vom vedea...

Este evident înså cå, într-o Românie divizatå, cu arhitecturi politice complicate, cu alegeri care, în ultimii ani, au oferit rezultate foarte echilibrate, doar acceptarea coabitårii poate asigura o evoluÆie sånåtoaså.

3. InstituÆiile politice sunt decredibilizate Dupå un sfert de secol de pluripartidism çi çapte rânduri de alegeri parlamentare, constatåm, cu îngrijorare, faptul cå partidele politice çi Parlamentul se aflå la cote de încredere foarte scåzute. Sub media încrederii în Uniunea Europeanå. Dacå, în 20 mai 1990, au participat la vot peste 14 milioane de alegåtori, la alegerile parlamentare din 2012 au votat doar 7,7 milioane de cetåÆeni. Jumåtate dintre electori çi-au întors faÆa de la politicå. Criza de încredere a cetåÆenilor în instituÆiile politice afecteazå çi eficienÆa acestora. Nu existå un singur responsabil pentru divorÆul dintre partide çi o parte a cetåÆenilor. Mai degrabå decât a porni la o vânåtoare de vråjitoare, trebuie så cåutåm soluÆii pentru realizarea unui nou contract politic între partidele politice çi cetåÆeni.

Råspunsul nu este, sigur, vânåtoarea reciprocå de vråjitoare între oamenii politici. Efectul este cel pe care îl vedem aståzi.

470

Concluzii

4. Industria comunistå a dispårut, dar ea nu a fost înlocuitå cu alte capacitåÆi productive Izolarea internaÆionalå a României din anii ’80 çi cursa iraÆionalå pentru plata anticipatå a datoriei externe au avut ca efect menÆinerea industriei româneçti la nivelul tehnologic al anilor ’70. Destråmarea CAER a låsat România fårå tradiÆionalele sale pieÆe de desfacere, iar industria româneascå a intrat çi mai mult în crizå.

La 25 de ani de la dispariÆia comunismului, România se prezintå ca o Æarå ce a suferit un intens proces al dezindustrializårii, iar preocuparea noastrå principalå pentru privatizare ne-a fåcut så pierdem din vedere faptul cå trecerea întreprinderilor çi a companiilor din mâinile statului în cele ale capitalului privat, românesc sau stråin, sau chiar a celui de stat stråin, nu s-a realizat cu obÆinerea unor perspective ale menÆinerii acestora în funcÆiune, ca rezultat al modernizårii tehnologice çi de marketing. Acest fapt poate fi explicat prin calitatea multora dintre investitori, preocupaÆi doar de acumularea rapidå a profiturilor. România a pierdut competiÆia pentru atragerea investitorilor interesaÆi så participe la modernizarea economiei pentru cå a råmas prea mult timp în logica lozincii „Nu ne vindem Æara!” Exemplul clasic este cel al industriei siderurgice: pânå în 1993-94 capitalul occidental a påtruns în Europa Centralå, luând cele mai bune capacitåÆi. România, deçi ar fi avut multe de oferit, nu a mai fost atractivå pentru cå çi-a prezentat ofertele prea târziu, dupå aproape un deceniu, când piaÆa era deja saturatå.

Un alt factor care explicå trecerea României de la condiÆia de Æarå producåtoare la cea de societate consumatoare sunt condiÆionalitåÆile explicite sau implicite rezultate în urma relaÆiilor cu instituÆiile internaÆionale. Prinså în logica realizårii macrostabilizårii economice, România a luat decizii de politicå economicå având ca efect pervers dispariÆia capacitåÆilor productive, care nu au mai putut fi modernizate prin suport financiar din partea statului. „Alternativa” a fost aceea de a permite construirea de mall-uri în centrul oraçelor (în Occident, ele nu pot fi construite decât la periferia oraçelor), pe terenurile unor vechi unitåÆi productive. Iluzia câçtigurilor din real estate s-a transformat pentru mulÆi într-un fel de FNI în care çi-au pierdut banii.

Poate cå nicåieri nu a fost mai evident unde duce lipsa unei strategii, ca în domeniul economiei. Dacå pânå în 2004 am avut scuza unui „to-do-list” al Uniunii Europene çi al NATO privind privatizårile strategice, dupå aceea totul a eçuat lamentabil. Nu pot aminti toate aspectele, deoarece ar ieçi o broçurå, dar nu pot uita cå România a pus în funcÆiune douå unitåÆi nuclearo-electrice de câte 700 MW çi, în contextul reducerii consumului din industrie, nu a închis niciuna din vechile çi poluantele centrale pe cårbune, iar apoi s-a dorit, în mod necinstit, så se amestece toate tipurile de producÆie pentru a continua jaful çi corupÆia din sistemul energetic.

Securitatea energeticå nu se poate obÆine pe termen scurt çi printr-o singurå måsurå, ci ca urmare a combinårii politicilor de eficientizare a consumului çi de diversificare a surselor energetice. Cu toate riscurile pe care le prezintå, energia nuclearå råmâne o opÆiune pentru România, 471

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

care poate fi combinatå înså cu producerea de „energie verde” (eolianå, solarå). E necesar, de asemenea, så investim masiv în creçterea eficienÆei consumului de energie çi în formarea unei culturi a evitårii risipei.

Unul din obiectivele din perioada 2000-2004 a fost cel al relansårii producÆiei pentru consumul intern, în locul producÆiei pentru export. De aici s-a ajuns, dupå 2004, la un exces foarte periculos. Respectiv, la concentrarea creçterii economice pe consum. Iar consumul, nu producÆia, au fost stimulate, inclusiv prin metoda mai simplå a importurilor. De aici, pânå la pråbuçirea industriei autohtone nu a mai fost decât un pas. Ca urmare, România a fost vulnerabilå în faÆa crizei economice deoarece o bunå parte din creçterea PIB-ului din ultimii ani a fost bazatå pe supraconsum, alimentat de împrumuturi çi speculaÆiile din imobiliare.

LecÆia acestor 25 de ani ar trebui så fie racordarea României la economia cunoaçterii, prin atragerea unor mari companii internaÆionale care så-çi dispunå în Æara noastrå o parte din unitåÆile productive. România are nevoie så-çi echilibreze deficitul comercial nu prin reducerea consumului, ci çi prin creçterea exportului. Prioritatea strategicå pentru cel puÆin urmåtorii 10 ani este de a crea în România cât mai multe capacitåÆi productive, iar acestea så realizeze produse cu o valoare tehnologicå înaltå. Trebuie så fim mai creativi în atragerea marilor companii, atât din Vest, cât çi din Est sau din Orientul Îndepårtat.

5. Sistemul bancar a produs „miliardari de carton” Båncile din România çi-au creat, cu destulå greutate, un sistem imunitar eficient împotriva mega-escrocheriilor. „Miliardarii de carton”, care au primit credite ce nu puteau fi returnate, au determinat, între altele, alåturi de decizii politice partizane, falimentarea Bancorex sau a Båncii Agricole. Falimentele au slåbit capacitatea sistemului bancar de a credita economia çi dezvoltarea unor bånci româneçti puternice. Acum, capitalul românesc în sectorul bancar este de sub 10%, în timp ce båncile stråine îçi consolideazå profitul pentru båncile-mamå, fåcând afaceri cu statul român de la care obÆin dobânzi tot mai ridicate pentru creditele acordate. În plus, criza financiarå a dus la o „paralizie” a creditului bancar pentru economia româneascå, sucursalele din România fiind mai mult preocupate så transfere eventualele profituri spre båncile-mamå.

Din påcate, nici CEC, nici EXIMBANK nu au putut contrabalansa – nefiind suficient capitalizate – lipsa fondurilor pentru noi investiÆii.

6. æåranii çi-au reprimit påmânturile, dar nu au çi utilajele necesare pentru a-l lucra Prin Legile 19/1991, 1/2000 çi 10/2001 proprietarilor li s-au redat proprietåÆile, dar acest lucru a însemnat revenirea la situaÆia imediat ulterioarå reformei agrare din 1945. Potrivit datelor oficiale din referendumul agricol din 2002-2003, 4,4 milioane de gospodårii individuale utilizau 7,7 milioane ha, adicå suprafaÆa medie a unei exploataÆii era de 1,7 ha. România este 472

Concluzii

pe ultimul loc în Uniunea Europeanå în ceea ce priveçte suprafaÆa de teren arabil/exploataÆie agricolå. În condiÆiile în care România este la 10% din media suprafeÆelor agricole din UE 28, o concluzie este inevitabilå: prin agricultura sa de subzistenÆå, societatea româneascå îçi are principala vulnerabilitate în sectorul agricol, principalul generator de såråcie çi subdezvoltare.

Numårul exploataÆiilor orientate spre relaÆii de piaÆå çi care så fie viabile pe o piaÆå concurenÆialå europeanå este încå mic.

Nu am pus nimic serios în locul distrugerilor de dupå 1989. Cu excepÆia a 3-4 producåtori privaÆi agroindustriali, de anvergurå, toleråm, în continuare, necultivarea terenului, agricultura de subzistenÆå, lipsa fermelor çi a crescåtoriilor performante. Så nu uitåm cå experienÆa mondialå aratå cå nicåieri în lume agricultura, singurå, nu soluÆioneazå problema alimentaÆiei populaÆiei, dacå nu este organizatå pe structuri moderne çi nu este integratå în mod organic în ramurile industriale adiacente care o susÆin, cele din amonte çi din aval çi dacå nu sunt modernizate çi infrastructurile rurale. România, printr-un program ambiÆios, de importanÆå istoricå, poate deveni al treilea mare producåtor agricol al Europei çi poate relansa dezvoltarea mediului rural inclusiv prin creçterea agriculturii.

S-a mai produs un fenomen interesant. Au apårut arendaçii de terenuri care practic au dezvoltat mari exploataÆii de teren, preluând çi subvenÆiile de la stat çi de la UE, plåtind proprietarilor o rentå în bani sau produse, care menÆine „gospodåria” de subzistenÆå (urmårirea animalelor din propria gospodårie).

Din påcate, çi proprietatea terenurilor riscå, într-o anumitå måsurå, så fie transferatå prin liberalizarea cumpårårii de terenuri agricole, începând cu 1 ianuarie 2014.

7. Degradarea infrastructurii În aceçti ani, majoritatea investiÆiilor în transporturi au fost direcÆionate spre infrastructura rutierå, CFR-ul fiind considerat nu o investiÆie strategicå, ci o piatrå de moarå. Eventual o piaÆå de muls, în condiÆiile în care au fost create aproximativ 40 de firme private de transport pe calea feratå care exploateazå infrastructura existentå fårå så participe la investiÆiile necesare. Çi în condiÆiile în care se pregåteçte transferul pentru transportul produselor petroliere din România spre o firmå stråinå.

Nu am învåÆat cât de importante sunt toate tipurile de infrastructurå – atât pentru dezvoltarea economiei cât çi pentru creçterea calitåÆii vieÆii.

Construirea unei economii moderne se poate realiza doar prin dezvoltarea infrastructurilor viitorului. În opinia mea, ordinea de prioritåÆi este urmåtoarea: i) reÆele de Internet de bandå largå în oraçe çi conectarea satelor, inclusiv a celor mai izolate; ii) consolidarea reÆelei de cåi ferate çi încurajarea transportului de marfå cu acest mijloc, pentru atingerea obiectivelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de serå; iii) un control foarte strict al costului autostråzilor çi al calitåÆii lucrårilor executate.

473

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

8. Sistemul de educaÆie nu contribuie la efortul de dezvoltare România a avut prea multe proiecte de reformå ale educaÆiei, niciunul nefiind dus la bun sfârçit. Desigur, çcoala româneascå oferå niçte vârfuri extraordinare, olimpici internaÆionali sau studenÆi de excepÆie dar, ca dinamicå generalå, sistemul de educaÆie nu este foarte performant.

Capitalul uman format prin sistemul educaÆional ar trebui så fie principala surså a prosperitåÆii, dar nu este aça. Ansamblul muncii necalificate sau slab calificate în producerea avuÆiei naÆionale este peste media europeanå. România risipeçte nepermis de multå inteligenÆå, care ar putea fi utilizatå cu mult mai mult folos. În plus, specialiçtii formaÆi în timp îndelungat în România, din cauza unei proaste salarizåri, aleg så plece în stråinåtate. În ultimii ani, peste 13.000 de medici çi asistente medicale au decis så plece în stråinåtate, pregåtirea lor fiind evaluatå la 3 miliarde de euro – echivalentul total al sumelor nerambursabile primite de România de la UE pânå în perioada 2007-2011.

Pentru ca educaÆia çi cercetarea så ofere rezultatele açteptate este nevoie de câteva lucruri importante: i) så asiguråm stabilitatea sistemului çi så nu-l mai bulversåm prin proiecte de reformå din 4 în 4 ani; ii) så asiguråm o creçtere gradualå çi predictibilå a fondurilor alocate; iii) så realizåm o mai bunå conectare a educaÆiei cu schimbårile din societate çi a cercetårii de investiÆiile în tehnologie; iv) så oferim celor care lucreazå în educaÆie çi cercetare perspectiva unei vieÆi decente în România, pentru a bloca hemoragia de competenÆe în Occident. Trebuie så punem un accent mårit pe dezvoltarea educaÆiei, çtiinÆei çi inovårii, ca prioritåÆi absolute în politicile pe termen mediu çi lung.

9. 13 milioane de români în 2050?

Statistica demograficå are capacitatea de a surprinde complexitatea unei epoci istorice.

Natalitatea a scåzut dramatic pentru cå oamenii simt nesiguranÆa zilei de mâine. O parte a tineretului a plecat la muncå în Occident, iar perspectivele reîntoarcerii lor în Æarå par a fi îndepårtate. Prin acest exod al forÆei de muncå, România pierde unul dintre motoarele dezvoltårii sale economice. PopulaÆia României este tot mai îmbåtrânitå, iar acest lucru va determina o presiune extraordinarå asupra sistemului de securitate socialå.

România nu va putea împiedica declinul demografic imediat prin måsuri administrativ-punitive. Sustenabilitatea sistemelor de securitate socialå va putea fi asiguratå doar prin creçterea ponderii populaÆiei active. Este nerealistå ideea unei reîntoarceri imediate çi masive a celor cca. 3 milioane de cetåÆeni plecaÆi la muncå în Vest. În perspectiva anului 2015, ar putea fi stopatå emigraÆia româneascå în Occident, iar în orizontul anilor 2020 ar putea fi realizatå inversarea sensului, prin revenirea în Æarå a populaÆiei active aflate la muncå. Desigur, creçterea optimismului social ar trebui så determine creçterea nupÆialitåÆii çi a ratei natalitåÆii.

474

Concluzii

De ce sunt românii o naÆiune de oameni nervoçi?

Oricine vine din Vest în România observå faptul cå çoferii noçtri sunt nervoçi în trafic, iar pe stradå oamenii par obosiÆi çi preocupaÆi. Sondajele de opinie aratå o anumitå nostalgie dupå perioada comunistå, oamenii mai în vârstå spunând adeseori cå erau mai fericiÆi pe vremea lui Ceauçescu. Nostalgia dupå comunism aratå, din påcate, existenÆa a douå Românii, una a perdanÆilor, alta a câçtigåtorilor tranziÆiei. În loc så încercåm så le apropiem una de alta, în ultimii zece ani distanÆa dintre cele douå Românii s-a mårit, frustrarea a crescut, iar nervozitatea a intrat în comportamentul cotidian. Vom reuçi oare så realizåm, în deceniile viitoare, o singurå Românie? ∗ ∗

∗

ViaÆa politicå în anii aceia a fost complicatå. Uneori, a trebuit så reacÆionåm la declaraÆii extravagante, unele din ele din exterior. Astfel, îmi aduc aminte cå Bruce Jackson, preçedintele Comitetului SUA pentru NATO, declarase cå PSD „se va rupe în douå aripi, în câÆiva ani”.

Comentariul såu era din februarie 2003 çi viza momentul de dupå „retragerea lui Ion Iliescu”.

Eu mi-am exprimat îndoiala cå Bruce Jackson ar cunoaçte într-atât de bine activitatea PSD pentru a face afirmaÆii privind o posibilå scindare a partidului. „Întâi o så-i oferim un carnet de membru çi o så-i dåm posibilitatea så cunoascå mai bine activitatea noastrå çi, dupå o vreme, o så-i cerem pårerea”, am spus atunci.

Sigur, aça cum spunea Charles de Gaulle, „democraÆia este mai suportabilå atunci când ai majoritatea”. Iar, la guvernare, pentru a o cita pe Margaret Thatcher, „nu må deranja cât de mult vorbeau miniçtrii mei, atâta timp cât fåceau ce le spuneam eu”. Probabil înså cå adeseori çi în privinÆa asta m-am înçelat.

M-am bucurat când, în noiembrie 2003, Emil Hurezeanu a acceptat så fie consilierul meu personal pe probleme de analizå politicå a fenomenelor externe cu conexiuni interne. El çi-a început activitatea la jumåtatea lunii. Deçi nu aparÆinea „çcolii de gândire politicå” a PSD, el a acceptat acel post. Din påcate, nu a putut rezista prea mult constrângerilor din sistemul birocratic al Guvernului. Probabil cå a fost çi vina mea, pentru cå, din cauza unui program foarte încårcat, nu puteam så aloc suficient timp pentru discuÆii çi analize directe, preferând note scurte cu propuneri çi comentarii.

Aça cå, în ciuda sfaturilor çi a colegilor råmâne valabil ce spunea Winston Churchill: „În råzboi poÆi fi ucis o singurå datå, dar în politicå poÆi fi ucis de mai multe ori”.

475

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

476

DISCURSURI – Modernizarea social-democraÆiei româneşti – 16 iunie 2001

DISCURSURI

477

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

478

DISCURSURI – Modernizarea social-democraÆiei româneşti – 16 iunie 2001

Anul 2001

Modernizarea social-democraÆiei româneşti1

Ziua de 16 iunie 2001 va råmâne în istoria social-democraÆiei româneşti ca data repunerii pe baze moderne a mişcårii social-democrate, cu o veche tradiÆie în politica româneascå. Partidul DemocraÆiei Sociale din România fuzioneazå, în baza Protocolului politic convenit în 8 septembrie 2000, cu Partidul Social Democrat Român, creându-se astfel un nou partid, Partidul Social Democrat.

Totodatå aståzi vor fi adoptate şi documentele fundamentale ale noului partid, Statutul şi Programul politic şi vom stabili direcÆiile de acÆiune pentru viitor.

Fuziunea noastrå reprezintå un moment important pentru unificarea social-democraÆiei din România, un semn de maturizare a clasei noastre politice.

Prin crearea PSD, dåm un impuls semnificativ în direcÆia clarificårii şi reorganizårii sistemului de partide din România. Dorim ca acesta så devinå în perspectivå mai bine conturat doctrinar şi mai transparent pentru electorat.

Partidul Social Democrat pe care îl întemeiem aståzi are resursele necesare pentru a influenÆa pe termen lung politica în România.

Partidul Social Democrat continuå în modernitate tradiÆia mişcårii democratice de stânga din România. Constituind aståzi PSD nu facem altceva decât så dåm coerenÆå şi forÆå structuralå unei tradiÆii vechi a social-democraÆiei româneşti.

Este bine så amintim cå românii au îmbråÆişat ideile socialiste încå din momentul afirmårii acestora în cadrul primei InternaÆionale Socialiste. Atunci oameni de culturå de prestigiu, precum Emil RacoviÆå, Constantin Dobrogeanu-Gherea, au participat şi au contribuit la dezbaterea de idei specificå acelei epoci.

1

Cuvântare rostitå la Congresul de constituire a Partidului Social Democrat, Bucureşti, 16 iunie 2001

479

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Este de notat cå primul partid social-democrat din România s-a format relativ în acelaşi timp cu majoritatea partidelor similare din Europa. PSDMR, partid precursor al celor de aståzi, s-a nåscut în 1893, aderând, încå de la crearea sa, la InternaÆionala formatå în 1889. Deşi partidul nu a jucat un rol important în viaÆa politicå a Æårii la acel moment, se poate spune cå a contribuit la procesul de democratizare a societåÆii româneşti, prin promovarea ideilor generoase socialiste şi social-democrate.

Mişcarea socialistå a luat o mai mare amploare la începutul secolului al XX-lea, sub presiunea modificårilor din structura socialå şi a schimbårilor politice.

Reorganizat în 1910, sub denumirea de Partidul Social Democrat din România, şi situându-se pe o bazå socialå mult mai bine configuratå, noul partid a avut statut de partid parlamentar şi a contribuit la introducerea în legislaÆia vremii a unor prevederi specifice doctrinei sale şi intereselor celor pe care îi reprezenta.

Social-democraÆii români au crezut întotdeauna în valoarea reformismului, a obÆinerii drepturilor politice, economice şi sociale, prin mijloace democratice, prin participarea loialå la viaÆa parlamentarå şi prin modificarea din interior a sistemului politic.

Istoria social-democraÆiei a fost fråmântatå şi contradictorie, partidul trecând prin multiple sciziuni, fragmentåri şi perioade de umbrå, dar a menÆinut vie tradiÆia social-democratå în România interbelicå. Dupå Al Doilea Råzboi Mondial, pentru aproape jumåtate de secol, aceastå mişcare politicå a fost reprimatå de dictatul partidului unic, mulÆi dintre liderii såi fiind victime ale terorii şi abuzurilor.

Imediat dupå 22 decembrie 1989, doctrina social-democratå s-a revitalizat. Atunci s-a reconstituit PSDR-ul, partid care fuzioneazå aståzi cu PDSR-ul, iar, în paralel, o mare parte a celor care au fost implicaÆi direct în RevoluÆia din Decembrie 1989 au evoluat spre aceeaşi viziune doctrinarå, formând, în timp, mai multe partide care îşi construiau programele politice pe suportul ideilor social-democraÆiei contemporane.

PDSR a reprezentat nucleul cel mai consistent al acestui proces, iar evoluÆia noastrå ulterioarå a confirmat forÆa şi valoarea sa. Din nefericire, orgolii personale, un anumit imobilism politic şi o viziune pregnant partizanå au împiedicat, în toÆi aceşti 11 ani, o necesarå coagulare a social-democraÆiei din România într-un partid puternic şi unit. Privitå obiectiv, evoluÆia social-democraÆiei din România, dupå decembrie 1989, a plåtit şi ea un tribut greu ambiguitåÆilor perioadei de reconstrucÆie a sistemului democratic. Fragmentarea ce a caracterizat toate curentele doctrinare şi-a pus amprenta şi asupra social-democraÆiei. În general, ca şi în cazul altor orientåri politice, a prevalat un model al competiÆiei în interiorul aceluiaşi culoar doctrinar decât un model al cooperårii în direcÆia realizårii unor valori şi obiective comune. Preocuparea principalå era legatå de legitimitatea internå şi externå a celorlalte partide din aceeaşi zonå politicå, iar nu de formele posibile de colaborare între aceste Partide.

480

DISCURSURI – Modernizarea social-democraÆiei româneşti – 16 iunie 2001

A fost necesarå o lungå perioadå de experimente politice pentru ca aståzi så putem reuni, la acest Congres, cea mai mare parte a personalitåÆilor şi militanÆilor cu gândire social-democratå. Celor douå partide – PDSR şi PSDR – li s-au alåturat grupuri politice şi personalitåÆi provenind din alte structuri de centru-stânga, ceea ce aratå cå tendinÆa de unificare a social-democraÆiei este aståzi dominantå.

PDSR şi PSDR au cunoscut, ambele, un proces firesc de maturizare, de modernizare doctrinarå şi funcÆionalå. Desigur, elementele de continuitate şi de identitate s-au påstrat, dar trebuie så recunoaştem cå este o diferenÆå mare între PDSR-ul de aståzi şi FDSN-ul din 1992, dupå cum este o diferenÆå mare între ceea ce înseamnå PSDR aståzi şi ce era în 1990.

Acest proces de modernizare, experienÆa succesivå a opoziÆiei şi a exerciÆiului puterii ne-au permis så angajåm un dialog de substanÆå, care s-a finalizat prin convenirea principiilor programatice şi organizatorice ale Partidului Social Democrat.

Suntem convinşi cå PSD va reprezenta nu o simplå însumare a oamenilor şi ideilor din cele douå partide, ci o forÆå politicå nouå, pentru o nouå etapå de evoluÆie a societåÆii româneşti.

Formarea PSD nu este o mişcare politicå de conjuncturå, nici nu este motivatå de nevoia de a creşte numeric partidul, nici de interesul de a beneficia de exerciÆiul puterii şi nu reprezintå în niciun caz o încercare de a påtrunde printr-o alianÆå întâmplåtoare în familia InternaÆionalei Socialiste.

Am lucrat împreunå, transparent, consultând organizaÆiile şi exersând în actul guvernårii proiectul nostru de uniune.

Am discutat împreunå proiectele de statut şi de program, am consultat experienÆa unor partide social-democrate puternice din Europa şi reprezentanÆi ai InternaÆionalei Socialiste şi ai Partidului Socialist European. Întreg acest demers ne îndreptåÆeşte så apreciem cå noi nu am realizat un proces de cosmetizare a unui partid, ci am generat o realitate politicå nouå.

Am atins aståzi un prag de experienÆå politicå şi suntem gata så deschidem o nouå etapå în istoria social-democraÆiei româneşti.

Noi nu dorim så închidem spaÆiul social-democraÆiei pentru nimeni, dar ne definim ca forÆå politicå relevantå a acestuia şi ca un nucleu care poate constitui centrul de coagulare al polului politic de centru-stânga în România.

Nu suntem de acord cu cei care încearcå så menÆinå divizarea social-democraÆilor, considerând cå au monopol asupra doctrinei social-democrate. Noi nu dorim så negåm proiectele politice ale altor partide sau personalitåÆi social-democrate, ci consideråm cå forÆa acestei doctrine constå tocmai în caracterul ei deschis şi în tradiÆia sa unificatoare.

Dorim ca PSD så devinå centrul de gravitaÆie al întregii elite politice social-democrate, så se construiascå şi så se reconstruiascå odatå cu fiecare nouå generaÆie de politicieni.

Deschiderea noastrå, capacitatea de a genera noi lideri politici, disponibilitatea de a evolua din 481

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

punct de vedere doctrinar, pragmatismul şi ataşamentul faÆå de valorile unei lumi democratice sunt elementele care ne dau forÆå, unitate şi viitor.

Partidul Social Democrat va introduce în România o nouå abordare a actului politic, o abordare care se delimiteazå de modelul ce a caracterizat politica de tranziÆie. Coordonatele acestei noi abordåri sunt: asumarea responsabilitåÆii actului politic în faÆa cetåÆenilor nu doar în momentul alegerilor, ci pe toatå durata unui mandat, adaptarea permanentå a acÆiunii politice la nevoile reale ale populaÆiei, coerenÆa doctrinarå în stabilirea strategiilor de alianÆe, enunÆul explicit al tuturor formelor de extremism politic.

Conceptul nostru de cetåÆenie este inclusiv, garantând reprezentarea corectå a intereselor tuturor categoriilor de cetåÆeni care tråiesc şi muncesc în România. JustiÆia socialå poate fi împlinitå doar într-o societate deschiså şi tolerantå, în care libertatea de expresie a diferitelor culturi, credinÆe şi orientåri este respectatå, în care prejudecåÆile şi discriminårile sunt eliminate.

Promovarea toleranÆei şi a respectului reciproc au constituit întotdeauna un obiectiv central al social-democraÆiei europene şi internaÆionale.

Proiectul politic social-democrat Partidul Social Democrat propune un proiect politic de anvergurå, proiect ale cårui axe principale de acÆiune sunt guvernarea eficientå, dezvoltarea, coeziunea socialå şi integrarea europeanå.

Acest proiect politic se întemeiazå pe valorile tradiÆionale ale social-democraÆiei – libertate, egalitate, justiÆie şi solidaritate. Aceste valori sunt perene şi ele reprezintå un reper şi un criteriu de judecatå a politicilor noastre. Privim înså aceste valori prin prisma actualitåÆii, a lumii de aståzi şi încercåm, pornind de la ele, så dåm råspunsuri convingåtoare provocårilor cu care se confruntå societatea.

Lumea contemporanå este caracterizatå prin dominanta proceselor de integrare şi mondializare, printr-o mare vitezå de transformare şi, implicit, printr-o continuå stare de tranziÆie. Evoluând în aceastå lume în schimbare, România este nevoitå så parcurgå în paralel un proces de aşezare a economiei pe fundamentele mecanismelor de piaÆå şi de consolidare a instituÆiilor democratice.

Credem cå strategia social-democratå oferå soluÆiile necesare pentru a asigura atât succesul transformårilor interne, cât şi integrarea cu succes, în beneficiul nostru, în procesele de globalizare.

Social-democraÆia este doctrina cea mai deschiså la schimbare, la reformå şi la integrare. În contrapondere cu liberalismul sau cu neoconservatorismul, ea oferå o viziune pragmaticå şi ponderatå dezvoltårii, încercând så menÆinå coeziunea socialå şi så întåreascå solidaritatea într-o epocå în care schimbarea introduce o presiune puternicå asupra individului şi a comunitåÆilor.

482

DISCURSURI – Modernizarea social-democraÆiei româneşti – 16 iunie 2001

Chiar dacå unii teoreticieni au prezis, în deceniul trecut, sfârşitul social-democraÆiei, cel puÆin din perspectiva politicilor pe care le mai putea contrapune acest curent neoliberalismului triumfåtor, acest lucru nu s-a întâmplat. Creşterea galopantå a clivajelor sociale, creşterea şomajului, reapariÆia unor posibile surse de tensiune socialå, ca şi agravarea decalajelor dintre regiunile lumii fac ca alternativa propuså de social-democraÆie så råmânå în continuare valabilå.

Diversitatea economicå a lumii este atât de mare, încât nu mai putem concepe sistemul economic mondial ca unul monocrom; de aceea aståzi se vorbeşte nu despre o lume, ci de lumi, cu ritmuri de creştere şi evoluÆie diferite. Numai cå, în vreme ce ultra-liberalismul nu a fåcut altceva decât så creascå distanÆa dintre aceste lumi, social-democraÆia şi-a fåcut un scop din a promova apropierea şi solidaritatea. Social-democraÆia a acceptat principiul pieÆei concurenÆiale, dar a respins supremaÆia pieÆei privite ca un zeu intangibil. Nu întâmplåtor, una dintre axele principale ale proiectului nostru politic este reprezentatå de guvernarea eficientå.

Acesta este principalul instrument de modernizare a societåÆii, principalul instrument de asigurare a echilibrelor economice şi sociale, de transformare în realitate a obiectivelor social-democrate. În dezbaterea publicå asupra tranziÆiei de la economia de comandå la economia de piaÆå, social-democraÆia s-a confruntat, inclusiv în România, cu o mitologie puså în mişcare de anumite cercuri intelectuale legate în principal de liberalism. Aceastå mitologie afirmå, în principal, cå social-democraÆia nu poate înfåptui reforma, dezetatizarea. Cå tranziÆia postcomunistå se bazeazå, în mod obligatoriu, în principal, pe måsuri liberale. Cå social-democraÆia redistribuie, fårå a putea crea bogåÆie.

ExperienÆa noastrå a infirmat aceastå mitologie. Social-democraÆia este cea care a început transformarea României într-o societate capitalistå şi a condus, pânå la un punct, acest proces. Din påcate, politicile de dreapta, în România, au eşuat în continuarea lui, au produs haos şi dezordine în societate şi economie.

Este tot sarcina social-democraÆiei româneşti, reunitå în PSD, så punå bazele unei politici pentru dezvoltare, så revitalizeze economia, så încurajeze sectorul privat. Într-un cuvânt, så adopte acel complex de måsuri care så ducå la prosperitate.

României i-a lipsit în ultimii ani o guvernare eficientå, o guvernare care så creeze resurse şi så le aloce în funcÆie de interesele cetåÆenilor şi ale societåÆii. Avem nevoie de o guvernare care så stabileascå prioritåÆi naÆionale şi så urmåreascå realizarea acestora.

Este misiunea guvernårii social-democrate så ducå la bun sfârşit tranziÆia economicå şi socialå începutå în 1990. Ceea ce înseamnå cå la sfârşitul mandatului de guvernare, va trebui ca procesul de privatizare så fi fost finalizat, iar sectorul public reorganizat pe baza principiilor de eficienÆå şi competitivitate economicå.

Cel târziu în anul 2007 va trebui så avem o economie de piaÆå pe deplin operantå, cu un sector privat majoritar în structura economiei, pieÆe funcÆionale, un sistem bancar puternic.

483

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

La sfârşitul acestei perioade, va trebui ca toate relaÆiile economice şi sociale så fie reglementate şi så funcÆioneze în spiritul societåÆii spre care dorim så ne îndreptåm.

Credem cå acest efort în direcÆia finalizårii tranziÆiei în România este absolut necesar. Încheierea tranziÆiei înseamnå aşezarea României în cadrele normalitåÆii unei societåÆi moderne.

România aşteaptå de prea mult timp intrarea în aceastå normalitate şi este de datoria noastrå, a social-democraÆilor, så acÆionåm decis în aceastå direcÆie.

Numai încheind transformårile de sistem vom putea så ne concentråm în continuare asupra dezvoltårii şi så abordåm, de pe alte baze şi cu alte argumente, integrarea europeanå.

Explozia tehnologiilor şi a formelor moderne de comunicare fac ca nicio economie naÆionalå så nu mai poatå supravieÆui izolat. Lumea se integreazå şi noi trebuie så ne gåsim locul în acest proces.

Pentru România nu existå decât o singurå opÆiune: integrarea europeanå şi în structurile nord-atlantice. Suntem deseori tentaÆi så privim integrarea doar ca element al politicii externe. Realitatea este cå integrarea reprezintå cadrul de referinÆå al strategiei naÆionale de dezvoltare. Ea are în principal o dimensiune internå, legatå de modul în care înÆelegem så ne reconstruim economia şi societatea.

Deschiderea spre exterior, spre integrare, spre dialog şi solidaritate dincolo de limitele frontierei naÆionale sunt co-substanÆiale viziunii social-democrate, pentru cå, de la începuturile sale, acest curent politic a fost unul internaÆionalist, în sensul cel mai pozitiv şi generos al acestui concept.

Este foarte important ca social-democraÆia româneascå så participe la marile dezbateri care se referå la viitorul Europei. Nu putem ignora aceste dezbateri deoarece configuraÆia Europei va influenÆa destinul Æårii noastre. Nu ne este indiferent dacå Europa va fi o confederaÆie sau o federaÆie, dacå ea va fi bazatå pe fenomenul globalizårii economice sau se va întemeia, în continuare, pe modelul statului-naÆiune. Suntem datori så definim interesele noastre într-o lume care se schimbå permanent şi în care fiecare Æarå, fiecare popor îşi urmåreşte propriile sale obiective.

Social-democraÆii români trebuie så contribuie la configurarea perspectivei social-democrate europene asupra viitorului continentului nostru, aducând propriile lor råspunsuri la întrebårile: „Ce fel de Europå dorim så construim, în ce fel o construim; pentru ca cetåÆenii ei så beneficieze de bunåstare, egalitate şi solidaritate?”.

Refacerea coeziunii sociale, puternic afectate de tranziÆie, este o altå direcÆie principalå a proiectului politic social-democrat. România se confruntå acut cu probleme grave, precum generalizarea såråciei, şomajul, excluderea socialå.

Preocuparea noastrå pentru coeziune socialå, pentru solidaritate, nu înseamnå cå suntem adepÆii unei politici egalitariste. Existå asemenea interpretåri deformate, înguste, care identificå solidaritatea socialå doar cu redistribuirea a ceea ce societatea produce.

484

DISCURSURI – Modernizarea social-democraÆiei româneşti – 16 iunie 2001

Cred cå nicio guvernare nu poate ignora nevoia de a menÆine unitatea societåÆii, de a ameliora discrepanÆele sociale dramatice produse de schimbare. Este clar cå, în timp ce doar o micå parte a societåÆii se bucurå de beneficiile tranziÆiei, majoritatea se simte såråcitå, frustratå şi marginalizatå.

Iatå de ce trebuie så construim şi så promovåm o politicå socialå puternicå, axatå pe combaterea såråciei şi şomajului, o politicå pentru un nivel de trai decent, care så favorizeze revenirea celor excluşi la o viaÆå socialå normalå.

Viziunea noastrå nu este una strict asistenÆialå. Credem cå, mai degrabå decât så-i menÆinem pe cei defavorizaÆi în sisteme de asistenÆå şi în dispozitive de excludere, este mai bine så le oferim şansa reintegrårii în societate.

Pornim de la premisa cå cea mai bunå formå de protecÆie socialå este munca şi dorim så punem în mişcare o politicå de ocupare cât mai deplinå a forÆei de muncå. Nu credem în teza, atât de dragå unor teoreticieni ai tranziÆiei, potrivit cåreia şomajul este un indicator al progresului reformei economice, potrivit cåreia succesul transformårilor se måsoarå prin numårul celor disponibilizaÆi. Şomajul, ca şi såråcia sunt boli sociale şi nu mijloace de a stimula dezvoltarea economicå. A-i exclude social pe cei såraci, a refuza så foloseşti aptitudinile, potenÆialul pe care marea maså de cetåÆeni îl are înseamnå a condamna naÆiunea la eşec şi la izolare, într-o lume a integrårii.

De altfel, reticenÆa privind migraÆia necontrolatå a masei de oameni såraci şi lipsiÆi de perspectiva unui loc de muncå în propria Æarå este tocmai ceea ce susÆine viziunea euroscepticilor. În spatele supåråtoarei probleme a vizelor se ascunde, de fapt, tocmai aceastå teamå.

A combate şomajul nu este înså sinonim cu a bloca dinamica forÆei de muncå. Aståzi este tot mai greu så asiguri pentru mari mase de oameni o stabilitate fermå a locului de muncå.

Economia este mult mai flexibilå, ea se adapteazå continuu sau eşueazå. Problema este de a da oamenilor posibilitatea de a se adapta schimbårii şi de a genera o dinamicå pozitivå a locurilor de muncå.

Asigurarea coeziunii sociale presupune un stat activ, care så-şi asume rolul de constructor al marilor strategii de dezvoltare şi care så asigure acele servicii cu inevitabil caracter social: educaÆie, sånåtate, apårare, ordine publicå, justiÆie, administraÆie şi control macroeconomic.

Fårå un stat activ este puÆin probabil cå vom putea oferi servicii publice de calitate, care så råspundå nevoilor oamenilor şi nu numai posibilitåÆilor lor financiare. Şansele egale la educaÆie, securitatea cotidianå, securitatea sanitarå şi alimentarå, protecÆia mediului, dreptul de a comunica în libertate sunt tot atâtea råspunderi ale statului. El nu se poate rezuma numai la rolul de regulator sau de animator, ci trebuie så-şi îndeplineascå misiunile fundamentale: garantarea egalitåÆii şanselor, interesul general, coeziunea socialå, noi forme de protecÆie şi noi 485

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

drepturi. Statul şi serviciile sale publice trebuie så producå un liant social şi så creeze un mediu favorabil dezvoltårii economice.

Proiectul nostru este acela al unei societåÆi moderne, în care statul, în parteneriat cu cetåÆeanul, creeazå cadrul competiÆiei corecte, cadrul afirmårii inteligenÆei şi creativitåÆii.

Dintre toate resursele de care dispune România cele mai valoroase sunt resursele umane – cel mai important potenÆial al creşterii economice. EducaÆia şi dezvoltarea capacitåÆii de a crea avuÆie naÆionalå, încurajarea individului în a-şi utiliza resursele intelectuale, spiritul de iniÆiativå şi adaptarea continuå la schimbare reprezintå cheia majorå a progresului social.

Acesta este cadrul în care ne construim viitorul şi, totodatå, aceasta este şansa noastrå ca naÆiune. Trebuie så ne însuşim strategia marii familii social-democrate europene. Succesul guvernårilor social-democrate din Europa Occidentalå este generat tocmai de capacitatea acestora de a crea un climat favorabil unei economii prospere prin gestiune economicå sånåtoaså, investiÆii în tehnologie, dar şi în capitalul uman, şi prin folosirea cât mai deplinå a forÆei de muncå disponibile în societate.

PrioritåÆile guvernårii social-democrate Am convingerea fermå cå apartenenÆa la social-democraÆie nu se verificå doar prin declaraÆii de principiu, oricât de frumoase ar fi acestea. Ea se verificå în primul rând prin acÆiune politicå, prin dimensiunea guvernamentalå şi parlamentarå a acestei acÆiuni, prin direcÆiile de evoluÆie pe care dorim så le imprimåm societåÆii.

Starea economiei şi societåÆii româneşti este departe de a fi una mulÆumitoare. Radiografia pe care am întreprins-o odatå cu preluarea guvernårii a relevat, dincolo de abstractul datelor statistice, existenÆa unor acumulåri de disfuncÆionalitåÆi şi fenomene grave.

Ca urmare a aplicårii unor politici greşite, România are acum un mediu economic şi social instabil, caracterizat de scåderea dramaticå a producÆiei şi a cererii, a puterii de cumpårare a populaÆiei, cu un ritm investiÆional redus şi cu o disciplinå financiarå fragilå.

Declinul economic a atras dupå sine, cum era de aşteptat, creşterea alarmantå a ratei såråciei, în ultimii ani mårindu-se de douå ori ponderea acelor concetåÆeni care tråiesc – în ceea ce priveşte veniturile – sub pragul såråciei. De aici creşterea fenomenelor sociale negative: abandonul familial, creşterea infracÆionalitåÆii, a violenÆei domestice, scåderea stårii generale de sånåtate a populaÆiei, împingerea spre periferie a unor categorii sociale.

De aceea, celor care au guvernat nu le reproşåm atât politicile economice greşite, cât mai ales le reproşåm faptul cå au privit, prea adesea, societatea ca pe un factor rezidual al reformei. Acest lucru a fost incorect moral şi a zdruncinat puternic încrederea oamenilor în instituÆiile statului şi în intenÆiile şi capacitåÆile clasei politice.

486

DISCURSURI – Modernizarea social-democraÆiei româneşti – 16 iunie 2001

Din cauza regresului economic, România a pierdut un timp preÆios – aproape 6-7 ani – în ceea ce priveşte integrarea sa în Uniunea Europeanå. O politicå economicå lipsitå de coerenÆå şi de prioritåÆi clare a fåcut ca Æara noastrå, în loc så reducå decalajele faÆå de statele din UE, så le adânceascå.

Din aceste motive, a crescut neîncrederea organismelor şi comunitåÆii financiare internaÆionale, manifestatå prin scåderea continuå a rating-ului de Æarå, scåderea interesului investitorilor şi a volumului surselor de finanÆare necesare dezvoltårii.

SituaÆia actualå ne obligå la acÆiune fermå şi deciså. Este necesar så restabilim echilibrele economice şi sociale, så redåm încrederea oamenilor în guvernare şi în capacitatea reformei de a produce bunåstare, så restabilim încrederea partenerilor noştri externi în capacitatea României de a fi şi de a råmâne un partener credibil.

Nu mai putem råmâne în permanenÆå Æara cu potenÆialul care nu se concretizeazå niciodatå! Încå din primele zile ale guvernårii ne-am concentrat în principal asupra soluÆionårii unor probleme cu caracter de urgenÆå, cu impact imediat asupra nevoilor populaÆiei în perioada de iarnå.

Am asigurat funcÆionarea normalå a sistemului energetic, a infrastructurii, a transporturilor şi a finanÆelor publice, am adoptat câteva måsuri absolut necesare pentru remedierea unor situaÆii sociale grave, am reluat derularea unor programe de restructurare. Am reorganizat cadrul instituÆional, definind mai bine rolul şi atribuÆiile unor organisme de stat – inclusiv sau mai ales în ceea ce priveşte procesele economice şi de privatizare – astfel încât acest cadru så ne ofere un instrument eficient pentru ceea ce dorim så facem în viitor. Între obiectivele noastre a figurat modificarea raporturilor dintre Guvern şi Parlament, restabilirea autoritåÆii acestuia în principal în ceea ce priveşte funcÆia de legiferare. Imediat dupå constituirea noului Parlament, au fost luate primele måsuri pentru modificarea regulamentelor celor douå Camere în vederea simplificårii şi accelerårii procesului legislativ. Existå câteva rezultate pozitive: numårul de acte normative adoptate de Parlament (378 de legi la Senat şi 68 la Camera DeputaÆilor) depåşeşte cu mult media anualå din legislaturile trecute.

Am reuşit så låmurim situaÆia majoritåÆii din cele aproape 600 de ordonanÆe care ståteau de ani de zile pe rolul celor douå Camere. Au fost adoptate o serie de acte normative importante, cum ar fi Legea administraÆiei publice locale, regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv de cåtre stat dupå 6 martie 1945.

Trebuie så recunoaştem în acelaşi timp cå ne-am confruntat cu dificultåÆi în procesul de legiferare, dificultåÆi derivate din condiÆia noastrå de partid minoritar.

O altå direcÆie de acÆiune a fost introducerea disciplinei în economie şi în funcÆionarea instituÆiilor statului, eliminând sau måcar limitând o serie de fenomene negative care afectau bunul mers al lucrurilor, reducând aparatul birocratic şi dând un impuls nou activitåÆilor legate 487

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

de combaterea corupÆiei şi crimei organizate, încercând så impunem funcÆionarea corespunzåtoare a sistemului judiciar.

Prin Legea bugetului de stat am stabilit pentru prima datå prioritåÆi ale acÆiunii statului în domenii de interes precum sånåtatea, învåÆåmântul şi cultura. Am întårit disciplina financiarå şi transparenÆa prin includerea fondurilor extrabugetare în construcÆia consolidatå a bugetului, am dimensionat deficitul fiscal fårå a crea pusee inflaÆioniste.

Prin actul de guvernare am încercat så redåm României credibilitatea internå şi externå.

Am reluat discuÆiile cu organismele financiare internaÆionale, cu sistemul bancar internaÆional, precum şi cu marii investitori.

Ne-am propus pentru anul 2001 så realizåm o creştere economicå durabilå, un proces de dezinflaÆie, så stimulåm mediul de afaceri, så acceleråm îmbunåtåÆirea actului legislativ.

Am început så punem în practicå ceea ce ne-am propus. Astfel, am înregistrat în primul trimestru o creştere economicå de 4,5%. Am asigurat finanÆarea deficitelor într-un mod neinflaÆionist. Am adoptat încå din luna ianuarie Legea pentru întreprinderile mici şi mijlocii.

Am luat måsuri de impunere a disciplinei financiare şi limitare a ratei inflaÆiei. Este important faptul cå acum suntem din nou prezenÆi pe pieÆele internaÆionale de capital, iar lumea începe så ne perceapå ca pe nişte parteneri serioşi.

Am privit şi privim creditul intern ca pe un instrument important de relansare economicå.

Din aceastå perspectivå este îmbucuråtor cå în primele cinci luni creditul a crescut în economie cu peste 7%, faÆå de numai 2% în întreg anul 2000. Vom reuşi så facem mai atractiv banul pentru cei care vor så economiseascå şi så investeascå.

Am reuşit prin acÆiunea noastrå guvernamentalå o dublå îmbunåtåÆire a rating-ului de Æarå de cåtre AgenÆia Standard and Poor’s, fapt care va avea efect asupra modului în care suntem priviÆi, o creştere industrialå cu 11%, a investiÆiilor cu 4,7%, creşterea rezervelor valutare, precum şi reducerea şomajului.

Am dorit så dåm un sens nou procesului de privatizare. Celor care ne reproşeazå ritmul mai lent al acestui proces le spunem cå în primele luni ale acestei guvernåri a fost necesarå – fårå a opri privatizarea – evaluarea realistå a situaÆiei preluate, dar şi remodelarea de ansamblu a concepÆiei asupra privatizårii. Aşa cum am aråtat încå înainte de câştigarea alegerilor, pentru noi privatizarea este un mijloc de a produce dezvoltare, retehnologizare şi eficienÆå economicå, iar nu un scop în sine.

A fost necesarå pregåtirea atentå a relansårii privatizårii şi este clar acum cå avem o nouå abordare: am început cu marea privatizare – de care s-au ferit atâtea guverne – atacând decis „nucleul dur” al societåÆilor comerciale cu capital majoritar de stat. De aceea, rezultatele nu vor întârzia så aparå. În afarå de Sidex, Promex, Urbis, Romvag, Rafo, Electroputere sau Hidromecanica, sunt lansate deja în proceduri alte zece societåÆi comerciale mari şi foarte 488

DISCURSURI – Modernizarea social-democraÆiei româneşti – 16 iunie 2001

mari, iar joi Guvernul a aprobat startul privatizårii pentru încå 19 societåÆi din programele PSAL şi RICOP. Consideråm cå în aceste luni am pus bazele pentru realizarea în continuare a politicilor economice şi sociale pe care le-am enunÆat în platforma noastrå electoralå şi în programul de guvernare. Pentru a dispune de instrumente de lucru clare, cu responsabilitåÆi şi termene precise, Executivul a adoptat Planul de acÆiune al Programului de guvernare pe perioada 2001-2004, care se referå la domeniile cheie ale societåÆii româneşti.

Am elaborat strategia în domeniul protecÆiei copilului şi am reluat programele de investiÆii în domenii importante pentru viaÆa comunitåÆilor (alimentarea cu apå a localitåÆilor, refacerea şi modernizarea reÆelelor de drumuri, modernizarea administraÆiei publice locale).

Sunt câteva realizåri care ne îndreptåÆesc så credem cå guvernarea noastrå social-democratå este angajatå pe un drum pozitiv.

Trebuie så fim înså conştienÆi cå fårå a continua şi accelera reformele structurale, fårå a întåri cadrul juridic şi a îmbunåtåÆi legislaÆia nu vom putea continua acest curs pozitiv.

OpÆiunea guvernårii social-democrate este pentru soluÆii durabile, care så rezolve problemele pe termen lung. Aşa cum am mai aråtat în diferite ocazii, conflictele sociale pe care a trebuit så le gestionåm în aceastå perioadå au demonstrat cå soluÆiile improvizate, insuficient cântårite sub aspectul consecinÆelor economice şi sociale, acceptate sub dictatul unor grupuri de interese, nu rezistå în timp.

Suntem pentru modernizarea şi dezvoltarea României, în strânså legåturå cu nevoile stringente ale societåÆii şi cu nevoia integrårii în marea familie a democraÆiilor europene dezvoltate.

PrioritåÆile guvernårii social-democrate pot fi sistematizate astfel: Prima este relansarea economiei, bazatå pe o creştere economicå susÆinutå, generatoare de prosperitate şi locuri de muncå, singura în måsurå så combatå în mod real såråcia şi şomajul. În concepÆia noastrå, relansarea economiei depinde, în mod esenÆial, de modul în care vom reuşi så asiguråm stabilitate macroeconomicå, så punem în mişcare anumite politici sectoriale, så oferim un cadru juridic stabil şi coerent şi så înfåptuim reforma sectorului public.

Nu vom putea relansa economia dacå nu vom avea o viziune clarå, pe termen mediu şi lung, asupra sectoarelor cu potenÆial de dezvoltare. Trebuie så ne gândim care sunt ramurile care vor aduce valoare adåugatå în mod rapid şi cu costuri minime. Numai prin eficienÆå şi adaptabilitate vom avea o nouå economie româneascå.

Iatå de ce definitivarea unor politici sectoriale pentru dezvoltarea unor ramuri de bazå – cum sunt agricultura, serviciile –, ramuri ale industriei tradiÆionale de bazå – cum ar fi lemnul, textilele, construcÆiile de maşini, energia – este o prioritate imediatå pentru noi.

489

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Se impune şi reforma sistemului legislativ, care trebuie så råspundå mai bine la aplicarea acestor politici sectoriale. Prin legi stabile, uşor de administrat, vom putea aplica ceea ce ne-am propus.

Astfel, în perioada imediat urmåtoare vom introduce schimbåri importante în viaÆa economicå. Este vorba de Legea pentru investiÆiile directe, care va avea impact semnificativ în economie, reprezentând în acelaşi timp un prim pas cåtre realizarea unui Cod al investiÆiilor, precum şi noul sistem fiscal, aflat acum în curs de elaborare, care va elimina în mare parte elementele discreÆionare şi vor conduce cåtre o stimulare a creşterii şi dezvoltårii.

Am considerat cå este momentul ca efortul contribuabililor de a face faÆå reglementårilor så fie înlocuit cu efortul autoritåÆilor de a introduce într-un mod responsabil reglementåri uşor de înÆeles şi de aplicat.

Reglementårile care servesc unor scopuri publice bine definite se cer revizuite pentru a servi acestor scopuri mai bine. Costurile reglementårilor nu trebuie så fie mai mari decât beneficiile lor pentru interesul public.

Reformarea economiei presupune eliminarea dezechilibrelor cronice şi a celorlalte elemente care ne-au apropiat, în ultimii ani, nu de standardele europene, ci de condiÆiile specifice subdezvoltårii. În proiectul nostru de dezvoltare un loc important îl ocupå accelerarea procesului de privatizare şi restructurare, ca parte a construirii unui nou mecanism de performanÆå economicå şi socialå, a unei economii de piaÆå funcÆionale.

Vom continua eforturile, începute deja, în direcÆia unei politici sociale moderne, flexibile şi eficiente, care så stimuleze interesul pentru muncå şi care så ofere o protecÆie corectå categoriilor defavorizate. O componentå importantå a acÆiunii noastre de guvernare este îmbunåtåÆirea serviciilor pentru care sunt plåtite taxe (sånåtate, salubritate, ordine publicå etc.). Legea administraÆiei publice locale pe care am adoptat-o în primele luni ale acestui mandat oferå comunitåÆilor cadrul necesar stabilirii unor raporturi mult mai eficiente între nevoile şi interesele cetåÆenilor şi politicile administrative.

O altå prioritate a acÆiunii guvernamentale este reforma instituÆiilor, modificarea ConstituÆiei şi a sistemului electoral, astfel încât arhitectura instituÆionalå så se adapteze schimbårilor intervenite în ultimii zece ani, så imprimåm mai multå eficienÆå sistemului politic şi organismelor statului şi så schimbåm relaÆia acestora cu cetåÆeanul. În viitorul imediat va trebui så ne concentråm eforturile în direcÆia integrårii europene şi euroatlantice, accelerând procesele economice şi de armonizare legislativå. Extinderea NATO reprezintå o mizå importantå pentru politica noastrå externå. Se deschide o competiÆie extrem de durå pânå la summit-ul NATO din 2002, pentru a şti, de data aceasta, cine va face parte din grupul Æårilor acceptate sau pentru a face în aşa fel încât formula utilizatå så fie aceea a „regatei”, cu toate Æårile candidate pornind odatå, urmându-şi fiecare propriul program care så ducå la aderarea efectivå.

490

DISCURSURI – Modernizarea social-democraÆiei româneşti – 16 iunie 2001

Prioritarå este amplificarea eforturilor pentru dezvoltarea raporturilor dintre România şi Uniunea Europeanå şi crearea condiÆiilor pentru integrarea cu drepturi depline în UE. Acest obiectiv ne obligå la accelerarea armonizårii legislaÆiei româneşti cu legislaÆia europeanå, la adaptarea politicilor noastre industriale şi agricole la politicile comunitare potrivit intereselor noastre. Reforma administraÆiei publice, astfel încât ea så atingå standardele moderne comunitare, este o dimensiune importantå a procesului de integrare. Pentru a putea fi cu adevårat competitivi în acest proces avem nevoie de un mare numår de specialişti. Pregåtirea acestora, ca şi, de altfel, informarea constantå a opiniei publice asupra avantajelor şi costurilor integrårii trebuie så stea în permanenÆå în atenÆia guvernårii.

Dintre direcÆiile de acÆiune enumerate, cu siguranÆå cea mai importantå råmâne relansarea economicå, pentru cå efectele acestei relansåri se vor repercuta asupra tuturor zonelor de activitate – de la protecÆia socialå la integrarea europeanå şi euroatlanticå – şi vor avea consecinÆe benefice asupra nivelului de trai al cetåÆeanului.

Iatå de ce consideråm cå avem datoria så ne concentråm asupra acestei relansåri economice şi så punem în mişcare toate pârghiile posibile, så antrenåm toate eforturile necesare pentru a o determina.

Dorim så subliniem responsabilitatea deosebitå pe care o avem cu toÆii, ca membri ai unui partid care a câştigat alegerile.

CetåÆenii acestei Æåri au tråit o dezamågire profundå în ceea ce priveşte actul guvernårii în ultimii patru ani. SituaÆia în care ne gåsim este grea, iar rezolvårile nu mai suferå amânare.

Suntem într-o competiÆie extrem de durå cu timpul!

Oamenii şi-au legat speranÆele de noi. ExigenÆa cu care judecå acÆiunile noastre este mare.

Nu avem dreptul så îi dezamågim! Trebuie så aråtåm cå ştim så guvernåm cu adevårat profesionalism şi eficient, în interesul României!

O nouå dinamicå a acÆiunii partidului PSD este aståzi cel mai puternic partid politic din România! Am trecut împreunå prin momente frumoase, dar şi prin moment dificile. S-a format în 1992, sub presiunea apropierii alegerilor, conştient fiind cå Æara are nevoie de o autenticå forÆå social-democratå. A preluat atunci sarcina guvernårii şi a reuşit så aducå România pe „linia de plutire”, într-o situaÆie incomparabil mai bunå decât cea în care se gåseşte aståzi.

Am trecut împreunå prin perioada opoziÆiei, care nu a fost deloc uşoarå. În toamna lui 2000, electoratul a validat înså opÆiunea noastrå social-democratå, demonstrându-ne cå deciziile de fond pe care le-am luat în legåturå cu orientarea, cu destinul partidului, au fost corecte.

Suntem o comunitate politicå puternicå şi unitå, care a demonstrat cå este aptå så reziste în timp şi så schimbe cu adevårat în bine destinul României!

491

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Pentru aceasta dorim så vå mulÆumim dumneavoastrå, militanÆilor noştri, membrilor şi simpatizanÆilor Partidului DemocraÆiei Sociale din România, care încheie aståzi o anumitå etapå în existenÆa sa.

Noul ciclu pe care îl începem odatå cu fondarea Partidului Social Democrat impune cerinÆe noi şi în ceea ce priveşte dinamica vieÆii de partid.

Avem peste 500.000 de membri, organizaÆi în toate cele 41 de judeÆe ale Æårii şi în municipiul Bucureşti. Împreunå cu prietenii din PSDR, numårul acestora va creşte.

Este datoria conducerii care va fi aleaså în congres, dar mai ales datoria organizaÆiilor locale, så gestioneze corect aceastå bazå importantå.

Dupå alegeri, am trecut de la un anumit tip de mobilizare, specificå perioadei de opoziÆie şi de campanie electoralå, la un alt gen de activitate – activitatea de guvernare. Cu alte cuvinte, am trecut de la organizarea pentru alegeri la o organizare pentru administraÆie.

Problema noastrå este de a nu påråsi zona acÆiunii politice propriu-zise de partid, folosind toate resursele în administraÆie. În urma acestui congres este absolut necesar så revenim la o reorganizare a vieÆii de partid, så dåm substanÆå legåturii dintre guvernare şi cetåÆeni prin intermediul organizaÆiilor de partid, prin militanÆii noştri.

Este obligaÆia noastrå så gåsim forme noi de comunicare cu membrii şi simpatizanÆii noştri, cât şi cu electoratul în general. Trebuie så identificåm forme noi de informare şi participare a membrilor de partid la viaÆa de organizaÆie, så introducem tehnici moderne ale comunicårii în partid. Internetul, buletinele informative pe suport electronic – toate acestea pot så-i facå pe oameni så se simtå conectaÆi în permanenÆå la acÆiunile şi proiectele noastre.

Poate cå este bine så ne gândim la organizarea – cel puÆin bianual la nivel local şi o datå pe an la nivel naÆional – unor conferinÆe consultative, a unui Forum naÆional de dezbateri social-democrate în care fiecare membru de partid så poatå participa cu idei şi sugestii privind politica PSD. Este important ca oamenii så se simtå implicaÆi în elaborarea acestei politici, så-şi spunå pårerea deschis asupra ei.

Trebuie så ne ferim de tentaÆia „partidului administrativ” şi så demonstråm cå Æinem uşa deschiså pentru membrii şi simpatizanÆii noştri nu numai atunci când suntem în opoziÆie, cât mai ales când suntem la guvernare.

Colaborarea cu sindicatele, care a funcÆionat în perioada opoziÆiei şi a campaniei electorale, trebuie så continue, ea fiind specificå acÆiunii social-democrate moderne. Am enunÆat ideea iniÆierii, împreunå cu unele centrale sindicale, a unor cluburi social-democrate. Aceastå idee se poate materializa pe scarå largå la nivelul întregii Æåri. Colaborarea cu sindicatele poate fi un bun canal de comunicare pentru a explica salariaÆilor dificultåÆile cu care se confruntå guvernarea, dar şi o modalitate de a identifica în comun anumite soluÆii pentru problemele unor întreprinderi sau ramuri.

492

DISCURSURI – Modernizarea social-democraÆiei româneşti – 16 iunie 2001

Pe de altå parte, trebuie så fim conştienÆi cå suntem cel mai puternic partid din administraÆia localå. Avem 1.461 de primari, 13.180 de consilieri judeÆeni şi locali. Aceste cifre reflectå atât rezultatele obÆinute de noi în alegeri, cât şi un numår semnificativ de aleşi care ni s-au alåturat dupå 2000.

Så privim cu multå exigenÆå poziÆia noastrå ca cel mai important partid în administraÆia localå! De performanÆele pe care le vom avea în administraÆie, de modul în care vom înÆelege så ne respectåm angajamentele depinde în bunå måsurå judecata oamenilor asupra noastrå ca partid.

Iatå de ce cerem organizaÆiilor PSD så fie cenzorul cel mai sever al participårii reprezentanÆilor noştri în guvernarea localå. CompetenÆa şi cinstea în exercitarea atribuÆiilor administrative, refuzul tentaÆiilor de orice fel trebuie så caracterizeze acÆiunea noastrå.

Congresul de aståzi deschide practic procesul de unificare a PDSR şi PSDR la nivel local.

Desfåşurarea lui în bune condiÆii este foarte importantå din punctul de vedere al forÆei şi al mesajului pe care îl vom transmite electoratului de centru-stânga. Acest proces va trebui så producå structuri funcÆionale, capabile de gândire şi acÆiune politicå unitarå.

Este necesar ca acest proces så fie caracterizat prin deschidere, prin accentuarea acelor elemente care sunt comune atât pentru noi, cât şi pentru grupurile şi personalitåÆile social-democrate care ni se alåturå, trecând într-un plan secund anumite istorii personale care ar putea afecta relaÆiile din cadrul structurii.

Apelul nostru cåtre dumneavoastrå, cåtre militanÆi, este de a munci în continuare pentru consolidarea partidului şi profesionalizarea acÆiunii lui politice. PSD trebuie så fie un organism viu, cu o capacitate proprie de a sesiza schimbårile din societate, de a reacÆiona la aceste schimbåri, de a genera noi idei şi concepte, de a produce noi lideri la nivel central şi local.

Odatå cu acest congres de înfiinÆare a PSD activitatea internaÆionalå va trebui så capete o nouå dimensiune. PSDR este membru al InternaÆionalei Socialiste. PDSR a construit în timp raporturi de cooperare cu numeroase partide social-democrate şi socialiste, cu grupurile politice social-democrate din parlamentele naÆionale, de la Consiliul Europei şi din Parlamentul European. Ne-am consolidat relaÆiile cu Partidul Socialiştilor Europeni şi cu InternaÆionala Socialistå. Acestea reprezintå premise bune pentru ca partidul care se naşte aståzi så devinå un participant cu drepturi depline la viaÆa comunitåÆii internaÆionale a partidelor social-democrate şi socialiste.

Acestea sunt principiile noastre şi ceea ce ne propunem pentru viitor. Acesta este mesajul pe care îl transmitem atât dumneavoastrå, militanÆilor noştri, cât şi cetåÆenilor acestei Æåri.

Politica pe care o vom duce împreunå, rezultatele pe care le vom obÆine trebuie så-i facå pe toÆi social-democraÆii så se uneascå şi så se angajeze în elaborarea şi realizarea proiectului nostru pentru viitor!

493

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

494

DISCURSURI – Obiectivele strategice ale PSD în anul 2002 – 6 februarie 2002

Anul 2002

1. Obiectivele strategice ale PSD în anul 20021

Doamnelor şi domnilor, Reuniunea are loc la un an de când PSD şi-a schimbat statutul din partid de opoziÆie, în partid de guvernåmânt, şi la mai bine de jumåtate de an de când suntem împreunå cu fostul PSDR. În tot acest timp s-a acumulat o nouå experienÆå de partid şi parlamentarå; acelaşi lucru poate fi spus şi despre actul guvernårii.

Sigur cå trebuie så ne gåsim timp så le analizåm pe fiecare în parte, så identificåm cele mai potrivite soluÆii la problemele cu care se confruntå, în primul rând, cetåÆenii şi, în al doilea rând, partidul.

Dupå un an de guvernare, avem obligaÆia så tragem concluzii, în primul rând, ca partid.

Am fåcut acest lucru în decembrie 2001 în faÆa Parlamentului. PSD a considerat cå trebuie så procedeze astfel pentru cå în aceastå calitate am primit votul care ne-a dus la guvernare.

Nu vreau så insiståm aståzi asupra chestiunilor politice sau administrative curente. O facem practic în fiecare vineri la teleconferinÆa cu prefecÆii.

Pentru anul 2001, se poate considera cå am avut trei direcÆii principale de acÆiune: organizarea activitåÆii guvernamentale şi în acest fel activitatea partidului a fost acoperitå în foarte mare måsurå de acÆiunile întreprinse de guvern; finalizarea fuziunii PDSR-PSDR; consolidarea poziÆiei partidului pe plan extern.

Dar Guvernul nu poate substitui activitatea de partid. Şi, în anul care a trecut, guvernul a trebuit så se ocupe, pe de o parte, de menÆinerea în stare de funcÆionare a sistemului preluat şi, pe de altå parte, de adaptarea acestui sistem viziunii programului nostru de guvernare.

1

Discurs rostit la Reuniunea Biroului Executiv: „Obiectivele strategice ale PSD în anul 2002, anul reformei instituÆionale şi politice”, 6 februarie 2002

495

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Evaluarea activitåÆii şi a rezultatelor primului an de guvernare ne îndreptåÆesc så afirmåm cå angajamentele asumate prin Programul de guvernare pe anul 2001 au fost în cea mai mare måsurå realizate. În pofida încetinirii creşterii economice mondiale, România a reuşit så realizeze în anul 2001 cel mai înalt ritm de dezvoltare între Æårile Europei Centrale şi de Est. Creşterea economicå, estimatå la 4,9% – privitå la început cu reticenÆå şi apreciatå de mulÆi ca prea optimistå –, a asigurat condiÆii favorabile pentru redemararea reformei structurale a economiei şi a privatizårii, concomitent cu reducerea costurilor sociale antrenate de aceste procese.

Credibilitatea Executivului a fost confirmatå şi prin aprobarea de cåtre Fondul Monetar InternaÆional a Acordului stand-by, din care prima tranşå a fost eliberatå în luna noiembrie a anului 2001.

AcÆiunile politice pe plan extern au contribuit esenÆial la strângerea relaÆiilor de partid cu omologii noştri europeni. Prin aceste eforturi, am obÆinut de la partenerii noştri occidentali douå lucruri esenÆiale: atenÆia acordatå demersurilor României şi încrederea cu care sunt privite aceste demersuri. Cel mai elocvent argument în susÆinerea acestor afirmaÆii îl constituie, pe de o parte, rezultatele multiplelor contacte politice, economice şi diplomatice realizate atât la nivelul Guvernului şi PreşedinÆiei, cât şi la nivelul Camerei DeputaÆilor şi al Senatului României, iar pe de altå parte, evaluårile pozitive ale organismelor internaÆionale şi instituÆiilor europene, ale agenÆiilor de rating, ale institutelor şi asociaÆiilor profesionale din alte Æåri.

Un råspuns convingåtor privind capacitatea Guvernului de a acÆiona consecvent pentru consolidarea democraÆiei, asigurarea stabilitåÆii interne şi accelerarea pregåtirii României pentru integrarea europeanå a fost dat de unanimitatea cu care statele membre ale Uniunii Europene au votat, recent, în favoarea renunÆårii la obligativitatea vizelor de cålåtorie pentru cetåÆenii români în SpaÆiul Schengen.

Pentru a obÆine înså din partea statelor occidentale decizii favorabile României, care så o alinieze la poziÆiile pe care celelalte Æåri candidate la UE le au în acest moment, trebuie så ne concentråm în perioada urmåtoare pe rezolvarea sau måcar pe aplicarea unor strategii de rezolvare a problemelor interne. Când vorbesc de probleme interne, må refer şi la cele ale guvernårii, dar şi la cele mai largi ale vieÆii politice.

Nu putem så nu pornim de la problema centralå – cetåÆeanul şi condiÆiile de viaÆå.

La nivelul administraÆiei centrale, doresc så intensificåm acÆiunile noastre pentru mutarea centrului de greutate al activitåÆii de la abordarea generalå sau macroeconomicå la problemele specifice sectoriale. O asemenea abordare ne va permite un contact direct cu primul nivel al economiei reale – şi am în vedere aici nu numai aspectul economic, dar şi pe cele de ordin politic şi social. Aceasta înseamnå cå ne vom ocupa mai mult de problemele prefecturilor, ca şi de problemele regiilor şi direcÆiilor din ministere. În ceea ce priveşte administraÆia localå, consider cå marele potenÆial pe care îl reprezintå primarii şi consilierii locali PSD nu este folosit decât în foarte micå måsurå. Mai mult decât atât, existå multe exemple în care primari şi consilieri locali sunt membri PSD doar declarativ, ei acÆionând în realitate ca pe propria lor moşie, marcaÆi de interese personale, fårå så dea socotealå nimånui.

496

DISCURSURI – Obiectivele strategice ale PSD în anul 2002 – 6 februarie 2002

Ne aflåm cu toÆii – nu doar partidul, ci întreaga Æarå – în faÆa a trei probleme majore: såråcia, corupÆia şi ineficienÆa sistemului politic. Aceste probleme nu pot fi abordate pe rând.

Degeaba vom aloca bani sub formå de ajutoare şi subvenÆii pentru controlul såråciei, dacå, pe de altå parte, corupÆia dreneazå aceşti bani în alte direcÆii, iar sistemul politic duce la polarizarea şi mai accentuatå a societåÆii. La fel, degeaba areståm infractori mårunÆi sau oprim trenurile în câmp, dacå såråcia nu oferå oamenilor altå opÆiune decât furtul şi dacå sistemul politic permite marilor corupÆi så evite råspunderea penalå prin tot felul de subterfugii. Degeaba vom schimba ConstituÆia sau vom face legi noi sau instituÆii speciale, dacå nu vom fi fermi, în primul rând în aplicarea celor existente şi dacå nu vom crea suficientå bunåstare, în aşa fel încât respectarea legii så fie pentru oricine mai avantajoaså decât încålcarea ei.

Iatå de ce aceste trei mari probleme ale societåÆii noastre trebuie så fie atacate simultan, cel puÆin într-o primå etapå.

Vreau så vå atrag atenÆia cå ne aşteaptå un an foarte dificil. Rezultatele nu se vor vedea imediat şi, probabil, vom deranja destui profitori care ne vor ataca din toate pårÆile. Singura noastrå şanså, nu ca partid, ci ca naÆiune, este så acceptåm aceastå provocare, cu toate riscurile şi sacrificiile pe care le presupune.

Am avut ocazia så constat, cu consternare, în cursul anului care a trecut, cå existå douå tipuri – amândouå negative – de activişti PSD: unii care s-au aşezat în fotolii de conducere şi care gândesc cå vor sta la putere cât veacul şi alÆii care våd numai ziua de azi şi care såvârşesc abuzuri mai mari sau mai mici în spiritul formulei clasice „dupå mine potopul!”.

Doamnelor şi domnilor, nu suntem veşnici.

Nici noi, ca indivizi, şi nici din perspectiva mandatului pe care l-am obÆinut.

Nu suntem veşnici şi, înÆelegând asta, trebuie så fim responsabili. În lumea de azi nimeni nu se mai poate sustrage evaluårii şi judecåÆii celor din jur. MulÆi cred cå noi guvernåm privind în afarå, la instituÆii internaÆionale care fie ne laudå, fie ne atenÆioneazå cu degetul. Dar a fi responsabil înseamnå så exercitåm puterea privind în ochii celor care ne-au votat şi ai celor care nu ne-au votat. Pentru cå şi unii, şi alÆii primesc la sfârşitul fiecårei luni aceeaşi notå de întreÆinere mare şi aceleaşi salarii mici.

StimaÆi colegi, Componenta socialå a politicii noastre este cu atât mai importantå cu cât ignorarea acesteia în timpul guvernårii de dreapta din perioada 1997-2000 a condus la pråbuşirea fårå precedent a nivelului de trai şi la creşterea gradului de såråcie a populaÆiei Æårii, de la 19% la 43% la sfârşitul anului 2000. Încheierea Acordului Social pe anul 2001, semnat în luna februarie de 497

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

cåtre toate centralele sindicale şi patronatele reprezentative la nivel naÆional, a constituit elementul determinant al stabilitåÆii sociale, precum şi premisa necesarå realizårii indicatorilor macroeconomici. S-au aplicat måsuri de protecÆie activå a forÆei de muncå prin reorientarea şi creşterea ocupårii acesteia. Rezultatele obÆinute constau în ocuparea a 397.000 de locuri de muncå. Chiar în condiÆiile restructurårilor efectuate în economie, rata şomajului a scåzut de la 10,5% în decembrie 2000, la 8,6% la sfârşitul anului 2001. Au sporit veniturile salariale, s-a majorat salariul real cu peste 6%, comparativ cu 4% convenit prin Acordul Social. Salariul de bazå minim brut pe Æarå a fost majorat de la 1 milion de lei, cât era în decembrie 2000, la 1,4 milioane lei începând cu luna martie 2001, urmând ca la 1 martie 2002 så devinå 1.750.000 de lei.

Angajamentul Guvernului de a menÆine valoarea realå a pensiilor a fost realizat în special prin indexarea lor trimestrialå. Efortul bugetar în sfera asigurårilor şi asistenÆei sociale a crescut de la 9,7% din PIB, în anul 2000, la 10,6%. Eliminarea inechitåÆilor între diferitele categorii de pensionari se va realiza prin recorelarea pensiilor, acÆiune care a început din ianuarie 2002 şi va fi realizatå în şase etape semestriale.

Puterea de cumpårare a salariilor a crescut în anul 2001 cu peste 6%. Într-o situaÆie similarå se gåsesc şi pensiile.

Este adevårat cå ne-am confruntat cu unele creşteri mai mari de preÆuri decât rata inflaÆiei, în special la carne, energie termicå, gaz metan şi transport. În acest cadru este totuşi de reÆinut cå în anul 2001, în luna noiembrie, practic la toate celelalte produse şi tarife creşterile au fost inferioare ratei inflaÆiei, astfel încât cantitåÆile de produse care s-au putut cumpåra în noiembrie 2001 sunt mai mari – în unele situaÆii chiar cu mult – decât în noiembrie 2000.

Câteva exemple: \

Noiembrie 2000

Noiembrie 2001

2001 – % 2000

Pâine albå Cartofi

253 kg 734 kg

292 kg 1002 kg

115,4 136,5

Ulei de floarea-soarelui Zahår Lapte (litru) Brânzå Unt (pachet 200 gr.)

Lemne de foc Benzinå (litru) Gaze lichefiate (butelie)

116 kg 184 kg 347 L 51 kg 165 kg 4 tone 193 tone 18 tone

121 kg 200 kg 351 L 54 kg 183 kg 5 tone 194 tone 22 tone

104,0 108,6 101,2 106,2 110,7 111,0 100,4 117,2

3298 kWh 2098 kWh 22 abonamente

101.3 101,5 110,4

Energie electricå (tarif social) kWh 3256 kWh Energie electricå (tarif standard) kWh 2066 kWh Abonament telefonic – numår 20 abonamente

498

DISCURSURI – Obiectivele strategice ale PSD în anul 2002 – 6 februarie 2002

În vederea protejårii populaÆiei cu venituri foarte reduse, în perioada iernii se acordå ajutoare de încålzire de care beneficiazå aproape 2,6 milioane de familii, precum şi ajutoare de urgenÆå pentru familiile aflate în situaÆii de extremå dificultate. A fost aprobatå şi a intrat în vigoare de la începutul anului 2002 Legea venitului minim garantat. De prevederile ei vor beneficia aproximativ 600.000 de familii şi de persoane singure.

Pentru redresarea situaÆiei sistemului sanitar, în bugetul pe anii 2001 şi 2002 s-au alocat fonduri reprezentând 4,2% din Produsul Intern Brut, comparativ cu 2,6-3,8% în anii 1997-2000.

Anul 2001 a reprezentat o schimbare a politicii de protecÆie a copilului aflat în dificultate şi a adopÆiei. Au fost stopate adopÆiile internaÆionale, s-au promovat noi politici pentru reducerea abandonului familial şi diminuarea numårului de copii aflaÆi în instituÆii de profil.

Dragi prieteni, Cu toate acestea, populaÆia şi cu deosebire pensionarii şi şomerii fac faÆå cu mare greutate traiului zilnic.

Ca social-democraÆi autentici, între economie şi oameni, trebuie så alegem întotdeauna oamenii. Politica economicå trebuie så fie orientatå cåtre cetåÆean. Degeaba mårim preÆul energiei, dacå cetåÆenii nu au cum så îl plåteascå. În acest fel nu putem rezolva nici problemele oamenilor, nici pe cele ale societåÆilor din sectorul energetic. SoluÆia nu stå în preÆuri, ci în eficienÆa procesului de producÆie. Cum poate cineva så plåteascå o facturå care depåşeşte venitul pe o lunå de zile?

Am primit de curând un mesaj al unor pensionari care au ajuns så împrumute cartofi de la vecini pentru cå toatå pensia o dau pe curent şi întreÆinere. Aceşti oameni sunt condamnaÆi så cerşeascå. Singurul lor sprijin este în noi, care suntem la guvernare. Unor asemenea oameni explicaÆiile macroeconomice nu le Æin de foame. Ei au nevoie de sprijin, de protecÆie socialå realå.

Trebuie så råmânem fideli principiului „alåturi de oameni”. Din acest punct de vedere, o guvernare care priveşte doar de la centru, doar de la înålÆimea cifrelor macroeconomice, este o guvernare ineficientå. Guvernarea realå se face la baza partidului, acolo unde ne întâlnim direct cu oamenii.

Så nu uitåm oamenii care ne-au votat. Dacå unii nu au înÆeles acest lucru, atunci nu au ce cåuta la guvernare. La nivel central şi local, a guverna nu înseamnå a conduce, ci în primul rând a-i servi pe cei care şi-au pus încrederea în tine. Fiecare membru PSD care ocupå o funcÆie în aceastå Æarå trebuie så Æinå cont cå orice decizie a lui trebuie så reflecte voinÆa celor ce l-au ales. MergeÆi în circumscripÆiile care v-au votat şi întrebaÆi-i pe localnici care sunt problemele lor. Apoi luptaÆi-vå så gåsiÆi o soluÆie, så gåsiÆi un sprijin, fie la Guvern, fie la Parlament, fie chiar la autoritåÆile locale pentru a rezolva acele probleme.

499

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Zona cea mai sensibilå a politicii este la baza partidului aflat la putere. Acolo se simte pulsul naÆiunii. Dacå partidul aflat la putere nu cunoaşte problemele care fråmântå cetåÆenii, atunci toate acÆiunile sale sunt lipsite de sens. Rolul filialelor PSD este de a identifica problemele locale şi de a acÆiona pentru rezolvarea lor. Partidul de guvernåmânt trebuie så fie o soluÆie pentru problemele oamenilor şi så nu devinå o problemå în plus. În 2002, existå în România oameni care nu aşteaptå nimic, pentru cå niciodatå n-au primit ceva, pentru cå niciodatå nu i-a tratat nimeni omeneşte. Existå segmente sociale complet periferizate, care nu tråiesc dupå reperele pe care le are majoritatea, ci dupå repere proprii, într-o lume în care nu påtrunde mare lucru din afarå. Fie cå vorbim despre copiii stråzii, despre satele pe jumåtate påråsite din vârfuri de munte sau despre cartierele de şomeri din oraşele monoindustriale, avem în faÆå o singurå problemå – alienarea.

Såråcia şi alienarea necesitå prin excelenÆå un råspuns social-democrat. Acest råspuns este solidaritatea. Solidaritatea se creeazå în jurul unui proiect comun, care la rândul såu e însufleÆit de o idee. Realizarea solidaritåÆii este unul dintre obiectivele majore ale partidului nostru în acest mandat.

Trebuie så creåm comunitåÆi solidare. Ca social-democraÆi trebuie så fim preocupaÆi permanent de a crea şi a consolida sentimentul de coeziune şi solidaritate umanå. Fiecare dintre noi, ca militant social-democrat, are datoria så vinå måcar cu o idee folositoare şi så sprijine punerea ei în aplicare.

StimaÆi colegi, Nu trebuie så uitåm cå am preluat guvernarea dupå un regres economic profund şi o pauperizare fårå precedent pentru o Æarå în tranziÆie.

Politica noastrå economicå trebuie så-şi dovedeascå eficienÆa prin faptul cå, an de an, resursele ce pot fi alocate domeniilor sociale så fie din ce în ce mai mari. Trebuie så facem astfel încât, chiar dacå am contat şi contåm pe resursele bugetare, pe investiÆii stråine, pe fondurile comunitare, din aceastå ecuaÆie nu trebuie så lipseascå un termen important: resursa proprie a cetåÆeanului. Fie cå se obÆine din muncå mai multå sau chivernisire mai atentå, ea trebuie så fie luatå în calcul din ce în ce mai mult în calitate de capital de dezvoltare. Înainte de 1989, n-am fost crescuÆi într-o culturå a economisirii, ci într-una a penuriei. Dupå 1990, s-a nåscut o nouå tentaÆie, tentaÆia consumului, tragicå pentru cå e justificatå uman, dar nu se bazeazå pe resurse. Şi aståzi, economisirea e posibilå numai pentru un numår extrem de redus de cetåÆeni, cei care mai råmân cu bani dupå acoperirea nevoilor de bazå.

Nu s-au creat condiÆiile pentru economisire, care så stea la baza bunåstårii viitoare. Un mediu bancar sånåtos este unul din råspunsurile statului la aceastå chestiune. Din påcate, trebuie, chiar în aceastå perioadå, så redåm încrederea cetåÆenilor în instituÆiile financiar-bancare 500

DISCURSURI – Obiectivele strategice ale PSD în anul 2002 – 6 februarie 2002

dupå escrocheriile care au afectat grav CEC-ul, ASTRA şi alte instituÆii ale statului. Trebuie så fim în stare så garantåm oamenilor micile lor economii.

Un an de guvernare a însemnat şi un an de dialog cu sindicatele, an care a început cu semnarea unui pact social şi a continuat sinuos cu unele situaÆii conflictuale, pe måsura unei societåÆi care se schimbå.

Când negociem probleme generale cu uniunile sindicale, când vorbim despre acorduri sau parteneriate sociale, nu trebuie så ne gândim cå lucråm la o construcÆie fårå sfârşit, pentru cå este posibil så ajungem uneori foarte repede la poziÆii greu de conciliat cu unii sau alÆii dintre partenerii de dialog social. Dacå vom fi mereu de acord înseamnå cå cineva nu-şi face datoria, fie noi, fie dânşii. Ceea ce trebuie så ne intereseze nu e o societate fårå conflicte, o pace socialå totalå (la care nu putem ajunge), ci o gestiune corespunzåtoare a situaÆiilor de crizå în aşa fel încât stabilitatea României så nu aibå de suferit. În relaÆia cu sindicatele, problemele cele mai spinoase nu se negociazå şi nu se rezolvå la centru, într-o clådire a guvernului, pentru cå ele apar în teritoriu, într-o curte de fabricå sau, mai råu, pe un drum naÆional. De aceea, trebuie så mergem în teritoriu şi så discutåm cu liderii şi membrii de sindicat din societåÆile care trag semnale de alarmå. Sigur cå asta e o problemå care priveşte reprezentanÆii locali ai Guvernului. Dar ea îi priveşte şi pe reprezentanÆii locali ai unui partid de guvernåmânt social-democrat. Pe senatori, deputaÆi, lideri de organizaÆii care trebuie så înÆeleagå cå relaÆia cu cetåÆenii nu se face în câteva luni, o datå la patru ani, ci este un proces de contact permanent.

Eu cred cå am moştenit mai multe zone de conflict social decât am creat. Dar problema realå råmâne soluÆionarea lor, ea e acum în sarcina noastrå. Multe conflicte ar fi putut fi prevenite prin dialog mai rapid şi printr-o grijå mai mare faÆå de informaÆiile pe care le trimitem cåtre angajaÆii întreprinderilor care se aflå în dificultate. Nu putem dialoga cu grevişti, cu sindicate aflate în alertå, prin intermediul televizorului sau al ziarelor, prin comunicate. Dacå gåsim soluÆii posibile, mai întâi trebuie så le prezentåm la faÆa locului, acolo unde ar urma så se aplice. Pe urmå putem face şi conferinÆe pe preså.

StimaÆi colegi, Suntem de un an de zile la putere şi începem, uşor-uşor, så repetåm greşeli pe care şi alÆii, dar şi acest partid, le-au mai fåcut. Vreau så vå aduc aminte un lucru, de care ar trebui så fim conştienÆi în permanenÆå: singura mare ameninÆare la adresa noastrå suntem noi înşine. Sondajele aratå cå PSD este în continuare sprijinit de populaÆie. Dar aceasta nu este o realitate veşnicå. Un eventual eşec la guvernare va fi exclusiv din vina noastrå. Am venit aici cu un mandat ferm şi avem datoria så nu îl uitåm.

501

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Am declanşat în urmå cu mult timp o ofensivå clarå, structuratå, împotriva corupÆiei.

Poate cå am omis o etapå esenÆialå. Am fost prea gråbiÆi så trecem la identificarea surselor corupÆiei şi la gåsirea antidotului şi nu ne-am gândit cå ar fi înÆelept så se plece de la definirea acestui fenomen. Nu ne luptåm cu o entitate abstractå, cu articole de preså sau cu o obsesie a Occidentului. Ne luptåm cu un fenomen care are dimensiuni foarte concrete. Din 1989, pentru România a început o realitate nouå. A început så se construiascå un sistem nou, cu instituÆii noi, care funcÆioneazå pe principii noi. CorupÆia înseamnå negarea acestui sistem, înseamnå ocolirea lui, înseamnå încercarea de a-i påcåli, de a-i perverti sensul. Înseamnå cumpårarea de privilegii false care afecteazå drepturile celorlalÆi şi care duce, în timp, la blocarea sistemului. înseamnå o bancnotå în plus strecuratå funcÆionarului, pentru un loc mai sus pe o listå sau pentru o orå mai devreme la rând. Dar înseamnå şi afaceri de milioane de dolari prin care se înşealå mecanismele legale, adicå statul, adicå cetåÆenii, adicå noi toÆi. Înseamnå trafic de influenÆå la toate nivelurile, vânzarea unui bun care nu e de vânzare.

Da, existå corupÆie micå şi corupÆie mare. Dar nu existå o ordine de prioritåÆi; una nu este mai puÆin importantå decât cealaltå şi nici mai puÆin gravå. CorupÆia nu mai este de mult doar o problemå de cinste şi moralitate; este o problemå de eficienÆå economicå, de dezvoltare. Una dintre cele mai adânci cauze ale stagnårii României este corupÆia. Iar orice ocolire a acestei realitåÆi este o decizie iresponsabilå.

CorupÆia îi afecteazå pe toÆi cetåÆenii acestei Æåri; dar îi afecteazå mai ales pe aceia care nu se pot apåra, pe cei de la baza sistemului, cei care nu sunt nici miniştri, nici directori, nici patroni şi nici måcar paznici sau portari. CorupÆia accentueazå såråcia, creeazå piedici serioase dezvoltårii economice, compromite funcÆionarea serviciilor publice şi submineazå democraÆia.

Este momentul så recunoaştem deschis: corupÆia extinså este un simptom al subdezvoltårii.

Faptul cå a apårut se datoreazå sistemului vulnerabil. Faptul cå s-a extins face sistemul så fie şi mai vulnerabil. Iar aceastå spiralå nu se va opri pânå când nu vom interveni hotårât şi nu vom întrerupe acest ciclu. CorupÆia e o formå de aservire a omului, o neoiobågie, şi ea ridicå între România şi Æårile occidentale bariere mai mari decât cele pe care le ridicå comunismul.

Unii au spus cå am început aceastå luptå cu corupÆia, la presiuni externe, cå mai mulÆi oficiali internaÆionali au condiÆionat integrarea Æårii noastre în UE şi în NATO de rezolvare a problemei corupÆiei. E adevårat, au existat şi existå semnale externe. Oameni importanÆi, din instituÆii importante, au cerut så se înceapå aceastå luptå. Dar la fel de adevårat este cå existå deja o presiune internå foarte mare. Vreau så vå dau doar un exemplu: 90% dintre români, practic toatå populaÆia Æårii, considerå cå fenomenul corupÆiei este foarte mare şi în creştere. Oamenii obişnuiÆi s-au såturat så mai tolereze acest fenomen. Tot ei aratå cu degetul spre instituÆiile statului atunci când cred, 70% dintre ei, cå marii corupÆi vor scåpa de pedeapså. Vom demonstra cå nu este aşa. Indiferent de riscurile pe care ni le asumåm, avem obligaÆia så impunem respectarea legii.

502

DISCURSURI – Obiectivele strategice ale PSD în anul 2002 – 6 februarie 2002

Lupta împotriva corupÆiei nu este o temå pe care o avem de fåcut pentru a primi note mari.

Dacå o vom percepe ca pe o curså de îndeplinire de plan, ca pe vremuri, nu vom rezolva nimic.

Lupta anticorupÆie a început prost. S-a ajuns într-o situaÆie care seamånå foarte mult cu anii guvernårilor trecute. Så nu uitåm campaniile heirupiste ale anilor trecuÆi. Şi atunci s-a vorbit de corupÆie, şi atunci s-au demarat campanii naÆionale. Şi atunci s-au declanşat procese şi cercetåri penale. Dar şi atunci, ca şi acum, lupta împotriva corupÆiei s-a transformat într-o vânåtoare a corupÆilor din celelalte partide. Lupta împotriva corupÆiei nu e o luptå a PSD la fel cum nu e o luptå împotriva PD, PNL sau UDMR. Evident, nu putem så nu recunoaştem cå existå „corupÆii noştri” şi „corupÆii lor”, ca så preiau o sintagmå des folositå.

Dar odatå ce am luat hotårârea de a lupta cu fenomenul corupÆiei, nu ne este permis så utilizåm acest criteriu. Aş vrea så fie clar pentru toatå lumea. Existå doar corupÆii din România. Care fac råu României, nu corupÆii dintr-un partid sau altul. Iar dacå am hotårât så acÆionåm împotriva lor, nu ne intereseazå apartenenÆa lor politicå.

Am declanşat aceastå luptå lansând un mesaj care, în multe cazuri, a fost înÆeles greşit.

Din aceastå cauzå, s-au demarat campanii aberante, în care singurul scop era gåsirea şi condamnarea cu orice preÆ a unor oameni ca så se dea publicitåÆii rapoarte la modå. Dosarele penale pentru profesori sunt un exemplu de cum nu trebuie abordatå aceastå campanie. Un principiu de drept afirmå cå trebuie så acordåm gravitatea måsurilor la gravitatea faptelor vizate.

Or, a face dosare penale pentru fraude relativ mici pare o måsurå exageratå. Sunt foarte multe lucruri neclare, care pot transforma toatå aceastå luptå într-un spectacol trist. Iar acest lucru ne scade practic nouå din credibilitate. Dacå se va continua aşa, se va ajunge la imaginea unui PSD care îşi bate joc de lupta împotriva corupÆiei.

Cei care se simt ameninÆaÆi de lupta împotriva corupÆiei încearcå så ne discrediteze prin tot felul de acuzaÆii, sperând cå astfel vom ceda. Cum se face cå au început atacuri masive împotriva PSD abia dupå ce am declarat deschiså lupta împotriva corupÆiei? Nu trebuie så ne låsåm intimidaÆi. Nu trebuie så cådem în aceastå capcanå. Sunt convins cå astfel de acuzaÆii vor continua şi în perioada urmåtoare. Înså acest lucru nu trebuie så ne facå så dåm înapoi.

Cei care se simt vinovaÆi şi ne atacå n-au decât s-o facå. Dar dacå sunt vinovaÆi atunci trebuie så plåteascå, iar rolul nostru este de a aplica legea, nu de a ne justifica în faÆa lor.

Så nu ne amågim crezând cå în PSD nu sunt şi uscåturi. Cei care se ştiu în aceastå situaÆie så nu creadå cå, dacå sunt membri PSD, sunt la adåpost. FaÆå de astfel de oameni nu trebuie så fim toleranÆi, pentru cå acÆiunile lor afecteazå PSD. CorupÆia nu poate fi stârpitå doar prin vorbe mari. Cei care profitå de corupÆie pentru a-şi face imagine uitå un lucru simplu: corupÆia se rezolvå doar prin måsuri administrative eficiente şi decizii politice ferme. Administrativ, prin aplicarea corectå şi fermå a legii. Am luat måsuri administrative prin care încercåm så facem luminå în modul în care statul gestioneazå banii publici. Acesta este înså un prim pas care trebuie urmat rapid de alÆii. Numai aplicarea legii ne poate apåra de corupÆie.

503

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

La nivel politic putem acÆiona prin regândirea întregului sistem politic. Un sistem politic care, acum, se sprijinå pe lipså de transparenÆå şi neclaritate. Politica a ajuns så fie våzutå ca un club de lux în care se intrå şi se avanseazå pe criterii obscure. Dupå 12 ani de încercåri politice, trebuie så schimbåm ceva. Este evident cå nimeni nu mai este mulÆumit cu modul în care se face politicå în România. Este evident cå oamenii nu mai au încredere în instituÆii. Iar atunci când oamenii nu au încredere în instituÆii, ajung så creadå cå singura cale prin care se poate face ceva în Æara asta este corupÆia. Trebuie så schimbåm acest mod de gândire.

CorupÆia este direct legatå de modul în care este construit şi funcÆioneazå sistemul politic şi ea nu poate fi combåtutå decât prin måsuri de fond. Românii nu mai pot tolera un sistem politic cu funcÆionare defectuoaså care timp de doisprezece ani, în afarå de libertate, le-a adus mai ales neajunsuri.

La alegerile din 2000, ca de altfel la toate alegerile, oamenii nu au votat neapårat PSD – au votat o speranÆå de mai bine. Noi avem obligaÆia şi şansa de a nu mai tråda încrederea oamenilor. E un moment critic în care nu ne putem juca cu soarta Æårii. Acum avem puterea de a schimba din temelii tot ceea ce nu funcÆioneazå în cadrul sistemului nostru politic. Trebuie doar så avem curajul så deschidem drumul unei revigoråri reale a clasei politice. Cine nu înÆelege şi se gråbeşte doar la locul cålduÆ de demnitar poate så plece.

ExperienÆa celor 12 ani de tranziÆie aratå cå sistemul politic românesc cunoaşte deficienÆe structurale care îl fac ineficient şi incapabil så rezolve problemele fundamentale precum såråcia sau generalizarea corupÆiei. Asanarea sistemului politic este o decizie majorå despre care se vorbeşte ocazional şi declarativ, dar pe care niciun partid politic nu a luat-o cu adevårat în serios. Dacå oamenii au ajuns så vadå politica drept o piedicå majorå în calea bunåstårii lor, atunci avem cu toÆii o problemå. Så nu ne mai prefacem cå nu o vedem. Altfel, ne påcålim singuri cå putem realiza ceva cu adevårat important pentru Æara aceasta!

Asanarea sistemului politic este un proiect vast, care cuprinde måsuri legislative şi decizii administrative pe care le vom lua dupå consultarea cu celelalte partide politice şi cu reprezentanÆii societåÆii civile.

Så ne privim cu sinceritate şi så spunem lucrurilor pe nume. Lipsa de transparenÆå în finanÆarea partidelor politice, conflictele de interese în care se regåsesc tot mai mulÆi demnitari publici, votul pe listå şi imposibilitatea cetåÆeanului de a evalua performanÆele celor aleşi, activitatea chinuitå a unor instituÆii fundamentale ale statului sunt doar câteva dintre consecinÆele sistemului care fac din politicå o activitate nepopularå, ineficientå şi generatoare de stagnare. Înainte de oricine, noi suntem cei care avem obligaÆia moralå så vorbim deschis de finanÆarea partidelor politice. Ştim cu toÆii cå finanÆarea partidelor este un domeniu slab reglementat, care permite multe nereguli. Şi ca så spunem adevårul pânå la capåt, mai ştim cå încå nu existå un control real al modului de finanÆare şi nicio identificare clarå a finanÆatorilor. Toate acestea 504

DISCURSURI – Obiectivele strategice ale PSD în anul 2002 – 6 februarie 2002

se întorc în cele din urmå împotriva noastrå, deoarece distrug încrederea oamenilor. CuråÆenia trebuie så înceapå cu noi şi de aceea vom înåspri atât sancÆiunile, cât şi procedurile de control al modului de finanÆare a partidelor politice.

Demnitarul public, fie ales, fie numit, este plåtit så protejeze interesele cetåÆeanului. În momentul în care interesele personale ale demnitarului se intersecteazå cu cele publice, rolul såu îşi pierde din conÆinut, iar actul politic devine corupÆie. Reglementarea conflictului de interese este problema fundamentalå pe care nu o vom ignora. În 2000, am promis cå vom guverna „aproape de oameni şi împreunå cu ei”. Pentru ca aceastå promisiune så nu råmânå un slogan lipsit de conÆinut, trebuie så aducem cu adevårat politica aproape de oameni. Iar acest lucru nu-l vom putea face decât atunci când oamenii vor şti cu adevårat pe cine voteazå. Så pledåm public pentru introducerea votului uninominal, chiar dacå, în primå instanÆå, vom avea un sistem mixt de vot.

La baza sistemului politic se aflå activitatea instituÆiilor sale fundamentale. În calitate de principal partid al Æårii, avem datoria så analizåm cu maximå seriozitate sistemul constituÆional. Trebuie discutat dacå suprapunerea atribuÆiilor celor douå Camere ale Parlamentului este un act binevenit care echilibreazå reglementårile publice sau este un obstacol ce îngreuneazå serios procesul legislativ. Şi nu ultimul rând trebuie analizatå oportunitatea reaşezårii raportului dintre instituÆiile politice fundamentale ale statului, dacå aceasta le-ar spori eficienÆa.

Doamnelor şi domnilor, Aş vrea så må refer în cele ce urmeazå, pe scurt, la câteva deficienÆe, mai mari sau mai mici, din ultimul timp, din activitatea noastrå. Ele se referå în primul rând la nivelul de bazå, adicå la organizaÆiile locale, de partid şi la activitatea aleşilor PSD în administraÆia localå.

Unele primårii ale PSD nu au întocmit întotdeauna din timp listele cu cei care au dreptul la ajutor pentru plata întreÆinerii. Acei primari nu realizeazå ce înseamnå o zi de iarnå pentru cei care au nevoie de acest sprijin? Cine vreÆi så vinå så facå aceste liste?

ReprezentanÆii PSD de la nivel local nu trebuie så aştepte ca rezolvarea så vinå mereu de la centru. Primarii, prefecÆii, consilierii judeÆeni PSD trebuie så înÆeleagå cå sunt direct råspunzåtori de acest lucru. Constat cå autoritåÆile locale refuzå så preia în administrare unele centrale termice locale. Printre cei care au adoptat aceastå poziÆie sunt şi membri PSD. Am înÆeles cå principala problemå e cå nu sunt bani la nivel local pentru a întreÆine aceste centrale. În aceastå problemå putem gândi împreunå un program de investiÆii care så reducå costurile de producÆie ale energiei termice. Guvernul este pregåtit så susÆinå investiÆiile. Înså comunitatea 505

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

localå trebuie så îşi asume nişte råspunderi pe termen lung. A continua cu actualul sistem nu înseamnå decât så evitåm cåutarea unor soluÆii definitive.

Acum câteva luni, reducerea fondurilor alocate cheltuielilor interne ale consiliilor judeÆene şi prefecturilor a stârnit o serie de nemulÆumiri. Am avut atunci impresia cå mulÆi dintre liderii locali ai partidului ocupå funcÆii în administrare doar pentru maşini şi secretare. Acest gen de reduceri bugetare reprezintå exemple de minimå solidaritate a demnitarilor PSD cu cetåÆenii României. MulÆi dintre liderii locali ai PSD ar trebui så se întrebe în virtutea cårui fapt îşi ocupå poziÆiile şi dacå social-democraÆia nu e doar o etichetå în spatele cåreia îşi pot ascunde lenea şi nepåsarea. Cei pentru care o funcÆie în administraÆie înseamnå så cheltuiascå bani de la buget au greşit partidul. MulÆi sperå cå asemenea comportamente şi reacÆii vor trece neobservate sau vor fi repede uitate: eu le spun înså cå partidul nu le va trece cu vederea – şi chiar dacå partidul ar face-o – la alegeri cetåÆenii n-o vor face! ŞtiÆi foarte bine cå au fost schimbaÆi unii prefecÆi. Şi îi vom mai schimba dacå este nevoie. Înså problema nu este numai a prefecÆilor, ci şi a celor care ocupå funcÆii în administraÆia localå.

Este vorba de responsabilitatea filialelor PSD în faÆa cetåÆenilor. Vreau så vedem cå acestea comunicå cu cetåÆenii, cå sunt la curent cu probleme locale şi cå încearcå så gåseascå soluÆii pentru aceste probleme. De ce ajung scrisorile la Bucureşti? Asta înseamnå cå oamenii de acolo nu au încredere cå se pot baza pe organizaÆiile PSD. Existå o întrebare pe care trebuia, poate, så o formulåm deschis încå de la început. Încå nu e târziu så o facem. De ce ne aflåm la guvernare? Am så încep eu så råspund la aceastå întrebare şi am så încep prin a spune ce nu trebuie så facem cât timp suntem la guvernare. Nu ne aflåm la guvernare pentru a ne servi interesele personale. Nu ne aflåm la guvernare pentru un salariu mai mare, pentru maşinå mai nouå sau pentru un cont mai gras. Nu ne aflåm aici pentru a ne îmbogåÆi. Sunt lucruri clare, sunt adevåruri evidente, pe care în mod normal nu ar fi fost nevoie så le reamintim acum. Dar unii dintre noi se pare cå nu au înÆeles acest lucru. În plus, când spunem cå ne aflåm la guvernare nu trebuie så ne uitåm doar la echipa de 27 de miniştri. Guvernåm prin prefecÆi şi serviciile descentralizate, consiliile judeÆene şi locale. Cu toÆii suntem guvernarea, fiecare cu rolul såu.

FuncÆiile pe care le deÆinem în stat sunt pârghii de putere. Românii ni le-au încredinÆat pentru a le face så funcÆioneze cât mai bine, pentru a îndeplini nişte scopuri foarte clare. Ca partid de guvernåmânt suntem responsabili de evoluÆia acestei Æåri.

Probabil cå nu am reuşit så ne ridicåm cu totul la înålÆimea încrederii pe care a investit-o în noi Æara întreagå în noiembrie 2000. Suntem afectaÆi şi noi de relele majore care afecteazå societatea româneascå. Singura diferenÆå este cå misiunea noastrå este tocmai aceea de a eradica aceste rele. Dacå nu suntem capabili så o facem, atunci vom fi obligaÆi så îi låsåm pe alÆii care pot.

506

DISCURSURI – Obiectivele strategice ale PSD în anul 2002 – 6 februarie 2002

StimaÆi colegi, Trebuie så fim atenÆi la preså, nu så ne batem cu ea. E şi mai uşor, şi mai bine så rezolvi efectiv problemele semnalate de preså decât så te lupÆi cu presa. Dacå nu suntem conştienÆi de greşelile pe care le facem, atunci nu avem cum så le corectåm. Dacå nu suntem în stare så-i ascultåm pe alÆii, atunci nu ne vom mai auzi nici måcar pe noi înşine. În unele cazuri, presa are alt punct de vedere decât al nostru. Nu trebuie så ne ambalåm. Trebuie så ascultåm acest punct de vedere şi mai ales så-l înÆelegem. Pentru cå fie am greşit noi, fie nu am explicat suficient de clar ceea ce vrem så facem. În ambele cazuri, rolul de a corecta situaÆia ne revine nouå, nu presei.

Cred cå ne aflåm la momentul în care trebuie så analizåm încå o datå relaÆia partidului cu presa. Aş putea spune acum multe propoziÆii care au devenit banale, prin repetare, despre rolul presei într-o societate democraticå. N-o s-o fac. Mie mi se pare important acum så înÆelegem cå o problemå importantå a unui partid de guvernåmânt nu este presa în sine, ci relaÆia noastrå cu ea. Presa nu va avea şi nu trebuie så aibå parte de refuzuri, e o realitate cu care trebuie så ne obişnuim definitiv, cu toÆii. Şi så folosim aceastå instituÆie ca så ne transmitem cât mai corect mesajul cåtre societate.

Pe parcursul acestui an, Guvernul şi Parlamentul au pus la punct o serie de sisteme de informare mult mai complete şi mai rapide decât cele folosite pânå acum. E o realitate pe care au remarcat-o mulÆi dintre cei care folosesc efectiv aceste sisteme, ziarişti şi analişti politici sau economici. Pe de altå parte, am cåutat så asiguråm prezenÆa presei la multe dintre întâlnirile de lucru în care am analizat probleme importante. Partidul a cåutat så aibå şi el contacte permanente şi instituÆionalizate cu media. Cu toate acestea, cred cå ne aflåm abia la jumåtatea drumului spre o relaÆie cu adevårat eficientå cu mass-media. În anul care s-a scurs, am fost criticaÆi pe motivul cå avem o tendinÆå de a subordona partidului o serie de organisme de preså. Dacå unii dintre noi gândesc cu adevårat aşa, vreau så vå spun cå e o strategie absolut greşitå şi un semn de mare slåbiciune. În primul rând pentru cå asta înseamnå cå respectivii nu se simt capabili så-şi transmitå mesajele într-o relaÆie normalå cu media. Dar cåtre cine ne-am transmite astfel mesajele? Cine ar cumpåra, de pildå, un ziar care ne laudå şi ne tot laudå?

Trebuie så ne obişnuim cu gândul cå au şi alÆii mesaje de transmis prin media, nu neapårat aceleaşi cu ale noastre. E un mediu concurenÆial, în care convinge cel mai inteligent şi cel mai informat în legåturå cu orizontul de aşteptare al publicului.

Legea accesului la informaÆiile publice este o iniÆiativå excelentå, dar aplicarea ei se aflå doar la început. Am våzut reportaje în care televiziunilor li se cereau nu ştiu ce aprobåri ca så filmeze în spaÆii absolut publice, cum ar fi holurile unei administraÆii financiare sau pe peronul Gårii de Nord. Må întreb cum se comportå cei de acolo cu un cetåÆean care cere şi el informaÆii fårå så aibå în spatele lui o televiziune.

507

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Doamnelor şi domnilor, În încheiere aş vrea så mai subliniez un lucru. Suntem la ora actualå cel mai puternic partid din România, dar, pentru a råmâne în aceastå poziÆie, o condiÆie esenÆialå este deschiderea porÆilor pentru tineri. La viitoarele alegeri, segmentul de vârstå care va constitui curentul principal al electoratului va fi cel cuprins între 18 şi 35 de ani. Pentru a conta în viitor, trebuie så ştim şi ce vor tinerii, dar, în acelaşi timp, trebuie så le oferim şi exemple.

OpÆiunea României din toamna lui 2000 a fost dovada clarå cå electoratul doreşte så punå soarta Æårii în mâinile unui partid responsabil. Partidul Social Democrat doreşte så se defineascå în principal ca un partid responsabil. În 12 ani de la cåderea comunismului, România a avut şapte guverne. Este cam mult; este dovada cå politicienii nu au fost suficient de responsabili faÆå de actul guvernårii. S-a dat prioritate luptelor între partide şi s-au trecut cu vederea interesele pe termen lung; energiile politice au fost prost orientate şi nu a existat un proiect politic naÆional. Acum a venit timpul proiectelor de anvergurå şi de duratå; acum e timpul construcÆiei aşezate – e timpul så gândim pe termen lung.

StimaÆi colegi, Au trecut deja prea mulÆi ani de la o revoluÆie care a readus în România speranÆa şi timpul nu mai are råbdare. Mai avem în faÆå doi ani şi jumåtate de muncå susÆinutå. În acest råstimp, så nu ne gândim în mod special la ceea ce ne-ar putea spune prietenii sau adversarii politici. Så ne gândim la ceea ce vor spune viitoarele generaÆii de români.

508

DISCURSURI – Relansarea şi dinamizarea activitåÆii Partidului Social Democrat – 19 iulie 2002

2. Relansarea şi dinamizarea activitåÆii Partidului Social Democrat1

PermiteÆi-mi så vå urez dumneavoastrå, tuturor colegilor, bun venit la aceastå şedinÆå a Biroului Executiv Central al partidului.

Reuniunea noastrå are loc într-o perioadå în care am declanşat o serie de acÆiuni care au ca scop re-dinamizarea activitåÆii organizaÆiilor de partid, clarificarea unor chestiuni care au apårut în ultimul interval de timp, precum şi conturarea strategiei de viitor a PSD. În acelaşi timp, dorim så dezbatem o serie de aspecte legate de realizarea programului de guvernare al Partidului Social Democrat, de programul social pe care dorim så îl lansåm în perioada urmåtoare, precum şi de construcÆia bugetului de stat pe anul viitor.

Am avut deja prilejul så discutåm cu o parte dintre dumneavoastrå la Sibiu, cu ocazia întâlnirii DelegaÆiei Permanente cu filialele şi parlamentarii din zona Transilvaniei. Cred cå a fost o întâlnire extrem de utilå, care a prilejuit un schimb de idei binevenit. Vor urma reuniunile zonale pe Muntenia şi Moldova.

Nu doresc så repet aici, în faÆa dumneavoastrå, toate lucrurile pe care le-am spus la Sibiu.

Vreau så insist înså asupra câtorva elemente de analizå şi direcÆii de acÆiune care mi se par importante.

Dezbaterea doctrinarå şi modernizarea partidului Aş vrea så încep cu o temå care poate pårea surprinzåtoare în contextul ordinii de zi a acestei şedinÆe de Birou Executiv. Este vorba de nevoia continuårii procesului de modernizare a partidului şi de dezbaterea doctrinarå. Cred cå ne aplicåm prea puÆin asupra acestor aspecte şi de aceea riscåm ca evoluÆiile viitoare så ne prindå nepregåtiÆi, fårå råspunsurile adecvate la transformårile din societate. Ne apropiem de momentul în care etapa de tranziÆie se va încheia, dupå un deceniu destul de dureros.

1

Expunerea pe tema „Relansarea şi dinamizarea activitåÆii Partidului Social Democrat”, 19 iulie 2002

509

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Cum construim ideologia social-democratå post-tranziÆie? Cum vedem viitorul societåÆii româneşti dupå încheierea transformårilor în sens democratic şi capitalist? Consider cå Programul social-democrat trebuie så-şi redefineascå mijloacele pentru a ajunge la scopurile şi valorile sale generoase.

Social-democraÆia nu este o soluÆie în sine. Ea dobândeşte forÆå numai prin aplicarea la condiÆii concrete. Pânå la urmå, cea mai bunå ideologie este o soluÆie economicå şi socialå adaptatå la nevoile oamenilor. Cine gåseşte cele mai bune soluÆii, cine reuşeşte så creeze cadrul pentru a genera resurse face o bunå politicå, o politicå de succes.

Neoliberalismul nu mai poate oferi råspunsuri provocårilor societåÆii româneşti contemporane. Cine mai crede cå toate problemele se rezolvå dacå transformåm totul într-o uriaşå piaÆå?

Social-democraÆia nu mai înseamnå Stat-ProvidenÆå. Nu trebuie încurajatå pasivitatea, oamenii trebuie så partajeze riscuri pe care le pot gestiona.

Noul Stat Social trebuie så-i integreze atât pe bogaÆi, cât şi pe såraci. Nu trebuie låsaÆi bogaÆii så se izoleze, ci trebuie så participe alåturi de ceilalÆi la construcÆia socialå.

Primordial nu este dreptul la proprietate – care a fost dominant ultimilor zece ani –, ci dreptul la muncå. Munca joacå rolul central în viaÆa oamenilor. În ultimå instanÆå, ieşirea din såråcie înseamnå reîntoarcerea oamenilor la muncå. Restul sunt soluÆii provizorii.

Statul nu trebuie så redistribuie ajutoare sociale, el trebuie så furnizeze oportunitåÆi.

Cum låsåm piaÆa så funcÆioneze, fårå ca societatea så se transforme într-o piaÆå?

Partidul Social Democrat trebuie så aducå o nouå abordare a actului politic, o abordare care se delimiteazå de modelul ce a caracterizat politica de tranziÆie. Coordonatele acestei noi abordåri sunt: asumarea responsabilitåÆii actului politic în faÆa cetåÆenilor nu doar în momentul alegerilor, ci pe toatå durata unui mandat, adaptarea permanentå a acÆiunii politice la nevoile reale ale populaÆiei, coerenÆa doctrinarå în stabilirea strategiilor de alianÆe, denunÆul explicit al tuturor formelor de extremism politic. Proiectul nostru trebuie så fie acela al unei societåÆi moderne, în care statul, în parteneriat cu cetåÆeanul, creeazå cadrul competiÆiei corecte, cadrul afirmårii inteligenÆei şi creativitåÆii.

Asigurarea coeziunii sociale presupune un stat activ, care så-şi asume rolul de constructor al marilor strategii de dezvoltare şi care så realizeze acele servicii cu inevitabil caracter social: educaÆie, sånåtate, apårare, ordine publicå, justiÆie, administraÆie şi control macroeconomic.

Iatå doar câteva teme de dezbatere doctrinarå pe care doresc så le enunÆ pentru viitorul Consiliu NaÆional al partidului. Sper cå aceastå discuÆie va antrena toate organizaÆiile şi competenÆele partidului.

510

DISCURSURI – Relansarea şi dinamizarea activitåÆii Partidului Social Democrat – 19 iulie 2002

Elaborarea unei strategii pentru perioada urmåtoare Dezbaterea doctrinarå şi noul program reprezintå un palier de preocupare. Pe alt palier se aflå nevoia elaborårii unei strategii de acÆiune politicå.

Trebuie så înÆelegem foarte exact momentul în care ne gåsim. Din punct de vedere cronologic, ne vom afla, peste câteva luni, la mijlocul mandatului. Este un interval de timp cu destule riscuri, pentru cå acum se epuizeazå practic „creditul” de simpatie care funcÆioneazå în urma câştigårii alegerilor şi tendinÆele în opinia publicå tind så se reordoneze.

Este limpede cå începând cu iarna–primåvara acestui an am intrat într-o nouå etapå de evoluÆie politicå. Ea are câteva caracteristici: o tendinÆå lentå, dar totuşi descrescåtoare în ceea ce priveşte încrederea şi suportul electoral, o schimbare destul de accentuatå în ceea ce priveşte atitudinea media, conturarea unor teme foarte precise de atac la adresa noastrå.

Trebuie så analizåm råspunsul nostru la aceste provocåri. În acelaşi timp, vor urma câteva momente decisive, care vor influenÆa scena politicå din România. Fårå îndoialå cå „momentul Praga” este, dintre acestea, un moment decisiv; noi ne-am focalizat în acest an în principal pe aceastå „båtålie” pentru admiterea României în NATO, care a fost un obiectiv central al guvernårii PSD. Sunt tot atâtea motive pentru care consider cå aceastå dezbatere este necesarå, iar din ea trebuie så se desprindå o serie de elemente care så contureze o nouå strategie politicå a PSD, strategie pe care så o operaÆionalizåm începând cu aceastå toamnå şi în anul viitor. O strategie care så defineascå principalele noastre linii de acÆiune: care este agenda guvernårii noastre dupå admiterea în NATO, care sunt punctele forte pe care le construim în orizontul alegerilor viitoare, care sunt temele principale ale discursului nostru politic, cine sunt oamenii care susÆin aceste teme, cum organizåm partidul pentru viitoarea competiÆie electoralå.

De capacitatea de a înÆelege momentul şi de strategia pe care o vom operaÆionaliza depinde rezultatul viitoarelor alegeri. Putem câştiga, dupå cum la fel de bine putem fi reduşi din punct de vedere al ponderii electorale.

Evaluarea rezultatelor economice ale guvernårii Doresc så fac, în continuare, o foarte scurtå analizå a situaÆiei economice, pentru ca dumneavoastrå, membrii Biroului Executiv Central, så aveÆi o perspectivå asupra situaÆiei în care ne aflåm. Este momentul unui bilanÆ intermediar în ceea ce priveşte evoluÆiile economice şi sociale din acest an. Pe de altå parte, este momentul în care vom proiecta bugetul pe anul viitor, buget pe care intenÆionåm så îl depunem şi în acest an – ca şi anul trecut şi rupând tradiÆia guvernårilor postrevoluÆionare – în termenul prevåzut de lege.

511

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Nu are rost så repet aici anumite date pe care le cunoaştem în legåturå cu creşterea economicå de anul trecut, cu creşterea Produsului Intern Brut, a investiÆiilor şi a producÆiei industriale. Vreau înså så subliniez un anumit aspect de ordin politic. În prezentarea acestor date trebuie så facem în permanenÆå referire la faptul cå toatå creşterea din anul 2001 nu a putut compensa reducerile din anii 1997, 1998 şi 1999, când scåderea a fost de 11,7%. Nu este vorba de o råfuialå cu trecutul, cu guvernårile anterioare, ci pur şi simplu trebuie så fotografiem realitatea aşa cum este. În parametri generali, rezultatele din prima jumåtate a acestui an sunt încurajatoare în ceea ce priveşte indicatorii macroeconomici. Vom avea o creştere economicå de 4,5%, rata inflaÆiei va fi undeva în jur de 20,8-21%, calculatå decembrie/decembrie şi respectiv 23,7-24% media anului 2002 raportatå la media anului trecut. Deficitul bugetar se va menÆine la 3%, aşa cum a fost el pus de acord şi cu organismele financiare internaÆionale.

Vom realiza un export de 12,4 miliarde dolari, în condiÆiile reducerii semnificative a soldului negativ al balanÆelor comerciale şi de plåÆi ale Æårii. Încå odatå vreau så reafirm angajamentul nostru de a duce la bun sfârşit înÆelegerile încheiate cu Fondul Monetar InternaÆional, oricât de dificil ar fi acest lucru. Este o mizå istoricå aici, de a parcurge un întreg ciclu de acorduri cu Fondul, de a vedea nu numai costurile, ci şi beneficiile economice ale acestei strategii. În relaÆia cu Fondul am depåşit o anumitå stare de amatorism, ce a caracterizat guvernele anterioare. Suntem deja la al doilea memorandum suplimentar de politici economice şi sociale pe care îl încheiem cu FMI, ca instrumente de corecÆie a anumitor evoluÆii. Deci nu este o relaÆie care evolueazå sub un anumit dictat al Fondului, ci un proces controlat în care putem discuta şi conveni realizarea propriilor noastre obiective de politicå economicå şi socialå.

Am stabilit miercuri cu reprezentanÆii FMI Æintele noastre pentru anul viitor în ceea ce priveşte deficitul bugetar, care va scådea, în 2003, la 2,65% şi inflaÆia, care va fi în jur de 15%.

Consider cå sunt Æinte perfect realizabile, iar obiectivul nostru pentru anul electoral trebuie så fie o ratå a inflaÆiei cu o singurå cifrå.

Sunt şi anumite zone care, din påcate, nu au o dinamicå pe måsura aşteptårilor. Este vorba în principal de atragerea unor investiÆii stråine directe în economie, de îmbunåtåÆirea mediului de afaceri, de colectarea veniturilor statului. Asupra acestor zone va trebui så ne concentråm cu prioritate.

Dominanta politicii financiare este austeritatea Vreau så subliniez cå dominanta politicii financiare va fi şi în perioada urmåtoare austeritatea, oricât de neplåcut ar suna. În urma analizei execuÆiei bugetului general consolidat pe primele 6 luni ale acestui an, precum şi a estimårilor pentru semestrul II este evident cå, în aceastå etapå, veniturile nu pot fi majorate şi, prin urmare, cheltuielile totale, şi respectiv 512

DISCURSURI – Relansarea şi dinamizarea activitåÆii Partidului Social Democrat – 19 iulie 2002

deficitul bugetar este necesar så fie menÆinute la nivelul aprobat. Vom avea douå rectificåri ale bugetului în acest an. În prima etapå este posibilå diminuarea cheltuielilor aprobate în Bugetul de stat pentru dobânzile aferente datoriei publice şi redistribuirea acestora pentru acÆiuni urgente sau care devin prioritare. În acest context, economiile ne vor ajuta så acoperim anumite angajamente ale noastre, în primul rând majorarea salariilor personalului din învåÆåmânt, cheltuielile cu recensåmântul populaÆiei, subvenÆionarea energiei termice pentru populaÆie, ca urmare a trecerii unor centrale termoelectrice în administraÆia autoritåÆilor locale. În lunile septembrie-octombrie, în funcÆie de nivelul veniturilor ce se vor realiza pe primele nouå luni ale anului, Æinând seama şi de efectul unor måsuri pe care le-am propus pe linia îmbunåtåÆirii colectårii veniturilor bugetare, vom analiza posibilitatea majorårii veniturilor bugetului general consolidat şi, pe aceastå bazå, o alocare suplimentarå de cheltuieli printr-o nouå rectificare a bugetului.

Pe baza rectificårilor bugetului de stat, autoritåÆile publice locale au obligaÆia de a-şi rectifica – într-un termen foarte scurt – propriile bugete.

ProiecÆia bugetului general consolidat pe anul 2003 Pe baza indicatorilor macroeconomici prognozaÆi am realizat o primå estimare a veniturilor şi cheltuielilor bugetului general consolidat pentru anul 2003. În estimarea veniturilor s-a avut în vedere noua legislaÆie aprobatå în domeniul impozitelor şi taxelor, precum şi reducerea contribuÆiilor la asigurårile sociale cu cel puÆin 5 puncte procentuale. Este vorba de o måsurå pe care am anunÆat-o ca o componentå a programului nostru guvernamental şi pe care va trebui så o aplicåm anul viitor.

Pentru bugetele locale, veniturile acestora au fost estimate pe baza influenÆelor din aplicarea prevederilor OrdonanÆei Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele şi taxele locale, prevederi care vor asigura autoritåÆilor administraÆiei publice locale, la nivelul întregii Æåri, venituri mai mari (peste 4000 de miliarde lei).

Aceastå creştere a bazei de venituri la nivelul autoritåÆilor locale va permite continuarea procesului de descentralizare a unor servicii publice prin transferarea efectivå în responsabilitatea autoritåÆilor administraÆiei publice locale. În limita veniturilor bugetare posibil de realizat şi a respectårii Æintei de deficit bugetar urmeazå a se stabili de cåtre autoritåÆile administraÆiei publice centrale şi locale prioritåÆile în domeniul cheltuielilor, prin elaborarea unor programe concrete ce vor fi finanÆate în anul 2003. În lunile urmåtoare, trebuie så se desfåşoare o activitate susÆinutå din partea autoritåÆilor administraÆiei publice centrale şi locale pentru definitivarea proiectului bugetului pe anul 2003, în vederea depunerii acestuia la Parlament în prima decadå a lunii octombrie.

513

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Programul social Am lansat, în ultimele zile, un program social pe termen scurt. El a devenit necesar în måsura în care anumite creşteri de preÆuri au debalansat sever veniturile populaÆiei. Nu trebuie så uitåm vocaÆia socialå a partidului şi angajamentele pe care le-am formulat în Campania electoralå. Suntem un partid social-democrat şi pentru noi bunåstarea oamenilor este principalul indicator al unei reforme de succes.

Pe de altå parte, consider cå strategia noastrå trebuie så Æinå seama, în primul rând, de efectele pe care aceşti doi ani de creştere economicå le-au avut din punct de vedere social.

Miza este de a opri procesul de såråcire a grupurilor sociale care sunt deja sårace şi foarte sårace şi de a ameliora situaÆia acestora. Analizele pe care le-am efectuat pe dinamica såråciei au aråtat cå aceste grupuri – în principal pensionarii şi familiile cu mulÆi copii – nu s-au numårat printre beneficiarii creşterii economice din 2001.

Programul social pe perioada 2002-2003 are drept destinatari în principal aceste grupuri sociale. Sigur cå el cuprinde mai multe teme şi capitole, înså va trebui så ne focalizåm în principal pe protecÆia socialå a categoriilor de persoane cu venituri mici. Aici avem în vedere venitul minim garantat, recolerarea pensiilor şi alte måsuri de sprijinire a pensionarilor, indexarea salariilor şi pensiilor, ajutoare pentru plata facturilor la întreÆinere şi energie termicå, alocaÆii de stat pentru copii, evitarea creşterii necontrolate a tarifului apei potabile, stoparea acÆiunii de evacuare a cetåÆenilor din apartamente ca urmare a restanÆelor la plata întreÆinerii, asigurarea de locuinÆe sociale, realizarea unui mecanism de creditare în scopul ameliorårii situaÆiei locative a cetåÆenilor cu venituri mici şi mijlocii.

Vreau så fac o parantezå aici. Este foarte clar cå, în principal, pensiile reprezintå un subiect extrem de dureros pentru populaÆie. Oriunde mergem suntem abordaÆi în legåturå cu aceastå temå. În acelaşi timp, resursele noastre bugetare pentru a rezolva aceastå problemå la un nivel dezirabil sunt extrem de limitate. Cred cå este necesar un efort mai mare din partea Ministerului Muncii şi SolidaritåÆii Sociale de a explica programul de recorelare a pensiilor pe care îl urmåm. În acelaşi timp, consider cå la nivelul Guvernului trebuie så ne gândim la o anumitå comprimare a diferitelor etape de recorelare a pensiilor.

Programul social pe termen scurt mai cuprinde şi elemente legate de asigurarea securitåÆii alimentare a populaÆiei, de asigurarea cu produse lactate şi de panificaÆie pentru fiecare elev din învåÆåmântul obligatoriu, de asigurare a rechizitelor şcolare. De asemenea, sunt prevåzute måsuri pentru ameliorarea stårii de sånåtate a populaÆiei.

514

DISCURSURI – Relansarea şi dinamizarea activitåÆii Partidului Social Democrat – 19 iulie 2002

Întårirea capacitåÆii administraÆiei publice Consider cå este necesar så ne concentråm, în continuare, pe modernizarea şi mai ales pe disciplinarea administraÆiei publice astfel încât ea så serveascå cu adevårat intereselor cetåÆeanului. Reforma administraÆiei trebuie så fie una dintre temele majore ale mandatului nostru.

Dacå în ceea ce priveşte economia şi veniturile populaÆiei suntem supuşi unor constrângeri, inclusiv de ordin extern, ne stå la îndemânå så realizåm o transformare fundamentalå a mecanismelor de funcÆionare ale administraÆiei.

Sunt multe lucruri care s-au fåcut în acest domeniu în ceea ce priveşte cadrul legislativ şi realizarea sistemului instituÆional, înså pe ansamblu ritmul reformei în administraÆie a fost mai lent decât cel avut în vedere iniÆial.

Va trebui så întårim capacitatea administrativå la ministere, prefecturi şi consilii judeÆene şi, în acelaşi timp, så îmbunåtåÆim substanÆial raporturile dintre administraÆia publicå centralå şi cea localå. În aceastå relaÆie se manifestå în continuare o serie de disfuncÆii.

Sunt ministere care nu consultå prefecturile şi autoritåÆile locale în probleme specifice judeÆelor, inclusiv în ceea ce priveşte eliberarea şi numirea în funcÆie a şefilor serviciilor descentralizate. În acelaşi timp, sunt judeÆe – prefecÆi, preşedinÆi de consilii judeÆene – care au dezvoltat un comportament de „stat în stat”, nu sunt receptivi la sugestiile ministerelor, acÆioneazå dupå bunul plac sau al intereselor personale sau de grup.

Ambele atitudini aduc mari prejudicii imaginii PSD. Sunt unii colegi de la nivel central şi local care nu ståpânesc integral legile Æårii, acÆionând, de multe ori, „dupå ureche”, ceea ce afecteazå prestigiul instituÆiilor statului. La fel, din påcate, se constatå, în unele judeÆe, lipså de interes pentru soluÆionarea operativå a problemelor economice şi sociale; må refer, în primul rând, la aplicarea legilor proprietåÆii.

Constatåm cu regret cå în unele judeÆe nu s-au constituit – aşa cum era normal – adevårate echipe de conducere, existând divergenÆe, tensiuni între: prefecÆi – subprefecÆi; prefecÆi – preşedinÆi de consilii judeÆene; prefecÆi – preşedinÆi ai filialelor PSD; parlamentari – organizaÆii locale. O altå problemå deosebit de gravå care poate afecta substanÆial partidul nostru este legatå de diverse aranjamente locale, afaceri la limita legii, constituirea de grupuri de interese, „lupte” absurde între unii colegi de partid (parlamentari şi din administraÆia localå), lipsa de reacÆie operativå şi eficientå a delegaÆiilor permanente, a birourilor executive judeÆene ale PSD. Va trebui så eliminåm foarte rapid aceste neajunsuri, dupå cum va trebui ca prefecÆii, preşedinÆii consiliilor judeÆene şi primarii noştri så fie mult mai ofensivi în a prezenta opiniei publice rezultatele obÆinute atât de cåtre Guvern, cât şi de administraÆia localå.

515

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

StimaÆi colegi, PermiteÆi-mi în continuare så må refer la câteva aspecte care Æin de funcÆionarea noastrå, ca partid, în noua conjuncturå.

Starea de confort a unor militanÆi devine o vulnerabilitate a partidului. În primul rând, vreau så insist asupra necesitåÆii de a abandona o anumitå stare de confort şi siguranÆå care s-a instalat printre militanÆii noştri, în special în rândul celor care deÆin funcÆii administrative. Aceastå stare de confort şi siguranÆå inhibå acÆiunea politicå şi genereazå derapaje periculoase. Se porneşte de la prezumÆia falså cå, fiind în momentul de faÆå cel mai puternic partid, vom câştiga fårå probleme şi alegerile viitoare şi, ca atare, nu mai este nevoie de niciun fel de acÆiune politicå şi de partid. Nu o datå aceastå stare de siguranÆå genereazå şi acÆiuni situate în afara sau la marginea legalitåÆii. Voi detalia acest subiect ceva mai târziu.

Aceastå stare de siguranÆå este greşitå şi ea ne poate duce pe un drum extrem de pågubos: acela de a repeta, aproape identic, experienÆa ciclului electoral 1992-1996, experienÆå soldatå cu pierderea alegerilor de cåtre PDSR. Temele de atac care se conturaserå în discursul media la adresa PDSR erau aceleaşi, cu mici variaÆiuni: corupÆie, clientelism, partid-stat, baroni locali, scandaluri locale, stagnare economicå; printr-o acumulare progresivå de elemente negative de imagine ele şi-au fåcut efectul şi au contribuit la rezultatul din 1996.

Nu are niciun rost så aråtåm cå nu am învåÆat nimic şi cå repetåm aceastå experienÆå.

Vreau så accentuez elementele legate de cinste, de moralitate, de luptå împotriva corupÆiei. Am vorbit despre aceste lucruri şi la Sibiu, vom vorbi şi acum, pentru cå trebuie så fie o conduitå şi o acÆiune asumatå de întregul partid.

Vreau så facem o distincÆie foarte limpede între douå planuri. Pe de o parte, existå campania de imagine, atacurile care se instrumenteazå la adresa noastrå pe tema corupÆiei. Cum am reacÆionat noi la aceste atacuri, care sunt zonele din care provin este o discuÆie care trebuie fåcutå.

Atacarea adversarilor cu acuze de corupÆie a devenit un loc comun. Din påcate, noi avem obiceiul de a transforma diverse subiecte în adevårate legende, cu zonå exhaustivå de aplicare, astfel cå orice încercare concretå de abordare a subiectului este împiedicatå.

Imediat dupå RevoluÆie, foarte mulÆi oameni erau acuzaÆi cå ar fi terorişti. Acum câÆiva ani, şi mai mulÆi erau acuzaÆi cå ar fi colaborat cu Securitatea. Aståzi, mulÆi oameni sunt acuzaÆi de corupÆie. CorupÆia funcÆioneazå ca o foarte bunå temå de atac pentru cå populaÆia e sensibilå la acest subiect. Pentru un politician acuzaÆia de corupÆie echivaleazå cu o delegitimare supremå.

Pe de altå parte înså, sunt anumite date şi fapte care s-au acumulat şi care nu mai Æin de imagine, de campanii de preså, ci de realitate. Vreau så vå asigur cå avem o monitorizare foarte 516

DISCURSURI – Relansarea şi dinamizarea activitåÆii Partidului Social Democrat – 19 iulie 2002

atentå a fenomenelor din teritoriu şi cå în foarte multe locuri lucrurile nu sunt în ordine. De la favorizarea unor licitaÆii, la încredinÆarea suspect a unor lucråri care se realizeazå pe bani publici, la anumite anturaje pe care le frecventeazå unii dintre colegii noştri sau la opulenÆa afişatå de unii funcÆionari publici.

Nu vreau så reiau anumite mesaje. Nu putem rezolva problema corupÆiei din România dacå nu vom aråta cå ştim så o gestionåm la nivelul propriului partid. SoluÆiile pe care le avem în vedere sunt în general politice, în condiÆiile în care rezolvårile juridice sunt ceva mai complicate şi de duratå. Este vorba de retragerea sprijinului politic pentru cei implicaÆi în scandaluri evidente de corupÆie, acordarea unor sancÆiuni care pot så meargå pânå la excluderea din partid. În ceea ce îi priveşte pe membrii PSD aflaÆi în funcÆii în administraÆie, le sugerez celor care vor fi implicaÆi în scandaluri de corupÆie cå soluÆia cea mai bunå, atât pentru onoarea lor, cât şi pentru imaginea instituÆiilor în care se aflå, este demisia. Aceastå soluÆie este, din punctul meu de vedere, cea mai onorabilå, deoarece ea nu înseamnå recunoaşterea vinovåÆiei, ci respect pentru instituÆiile statului. Iar dacå sugestia mea nu va fi ascultatå, atunci o vom impune.

Trebuie så facem ordine şi så eliminåm aceste zone care paraziteazå partidul. Am spus foarte clar şi vreau så repet aici cå nu vom face niciun fel de rabat în ceea ce priveşte respectarea legii, indiferent de cine este vorba. PSD nu va oferi protecÆie politicå pentru niciun fel de acte de corupÆie, pentru nimeni care este certat cu legea.

Vom decide aståzi formarea unor grupe operative ale DelegaÆiei Permanente care så analizeze, pentru fiecare judeÆ în parte, semnalele de preså, sesizårile care privesc cazuri de corupÆie.

Aceste grupe operative vor propune DelegaÆiei Permanente måsuri imediate, care pot merge de la retragerea sprijinului politic şi pânå la excluderea din partid, precum şi demiterea din funcÆie a unor membri. În altå ordine de idei, nu cred cå noi ca partid trebuie så decontåm politic incapacitatea organelor în drept – PoliÆie, Parchet, JustiÆie – de a face luminå în anumite cazuri de presupuså corupÆie care privesc membri ai PSD, cu funcÆii sau fårå. De ce spun cå noi şi nu altcineva decontåm politic aceastå incapacitate? Se formuleazå diferite acuzaÆii în preså, acuzaÆii fondate sau nu. Este rostul organelor în drept så cerceteze aceste cazuri şi så stabileascå vinovåÆii.

Eu vreau så fac un apel public cåtre oamenii care lucreazå în PoliÆie, Parchet şi JustiÆie så-şi facå datoria. Nimeni dintre cei care încalcå legea nu este sub protecÆia partidului, nimeni nu este sub protecÆia mea. Dacå se fac anumite intervenÆii, acestea nu se fac în niciun caz cu ştiinÆa PSD sau a mea. Vreau så fie foarte limpede cå aştept semnale, sesizåri din zona PoliÆiei, Parchetului şi JustiÆiei privind eventuale imixtiuni ale politicului în instrumentarea unor cazuri. Încrederea oamenilor în politic slåbeşte nu numai ca urmare a suspiciunilor de corupÆie, ci şi din cauza comportamentului nepotrivit, ca så folosesc o expresie blândå, al unor lideri politici.

Din påcate, unii dintre aceştia fac parte şi din rândurile noastre.

517

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Sugerez celor care au depåşit uneori limitele în ceea ce priveşte comportamentul sau declaraÆiile publice så dea dovadå de mai multå decenÆå şi cumpåtare. Excesele de orice fel sunt dåunåtoare nu neapårat pentru cå genereazå o impresie proastå, ci pentru cå nu au nimic în comun cu felul în care trebuie så fie un bun conducåtor.

România nu este moşia nimånui, iar noi nu suntem eterni la putere. Infatuarea şi aroganÆa riscå så ne îndepårteze de oameni. Trebuie så învåÆåm bine lecÆia foştilor guvernanÆi care se zbat acum între umilinÆå şi dispariÆie.

Dinamizarea activitåÆii partidului Subliniez necesitatea de a menÆine partidul într-o stare de mobilizare permanentå, în raport cu propriii membri, în raport cu simpatizanÆii, în raport cu electoratul şi societatea civilå.

Structura de partid trebuie så fie principalul mijloc de comunicare cu zona de simpatizanÆi şi cu electoratul. Pårem så nu înÆelegem încå foarte bine acest lucru: primesc multe semnale din judeÆe, de la membri vechi de partid, care îmi spun cå, odatå cu câştigarea alegerilor, structurile de conducere s-au îndepårtat de membrii simpli, cå pe aceştia nu îi mai bagå nimeni în seamå. Este o greşealå.

Vorbim de comunicarea cu propriii noştri membri de partid, de mobilizarea lor în sprijinul guvernårii, înså constatåm cå în anumite judeÆe nu funcÆioneazå nici måcar acele întruniri ale forurilor de partid care sunt prevåzute în Statut. Existå organizaÆii în care nu s-a mai întrunit Consiliul JudeÆean de la alegeri încoace. De asemenea, datele centralizate ne aratå cå nici reuniunile birourilor executive judeÆene nu se desfåşoarå conform unui grafic statutar. O asemenea situaÆie este extrem de periculoaså şi nu poate fi toleratå: degeaba suntem un partid mare – cel mai mare ca numår de membri din România – dacå blocåm circuitul informaÆiilor, dacå nu comunicåm cu militanÆii noştri, dacå nu le explicåm politica noastrå şi nu îi facem så se simtå angajaÆi în realizarea acesteia.

ForÆa Partidului Social Democrat constå în membrii simpli, care fårå så aştepte niciun fel de beneficii se aflå alåturi de noi. Lor trebuie så ne adresåm în mod direct. În acelaşi timp, este din ce în ce mai clar cå va trebui så deschidem o dezbatere foarte serioaså despre rolul şi obiectivele organizaÆiilor speciale ale partidului: organizaÆia de tineret şi organizaÆia de femei. Trebuie så recunoaştem deschis cå activitatea acestora a fost cel mult sporadicå, ca så nu spun inexistentå, în perioada care a urmat dupå alegeri. Am avut la Sibiu o discuÆie care sper så ne conducå la o nouå dinamicå a organizaÆiei de tineret. Sper cå aståzi Biroul Executiv va adopta o decizie în acest sens.

Profesioniştii noştri tineri trebuie så se integreze în aceastå organizaÆie. Pentru zona de tineret nu e nevoie de soluÆii miracol, fårå conÆinut, inventate de unii pentru a-şi crea un vehicul de imagine.

518

DISCURSURI – Relansarea şi dinamizarea activitåÆii Partidului Social Democrat – 19 iulie 2002

Eu cred cå organizaÆia noastrå de tineret va fi capabilå så producå teme de dezbatere publicå, idei şi acÆiune politicå. Vorbind tot despre partid şi despre imaginea sa este clar cå atacurile împotriva noastrå au crescut ca intensitate începând cu acest an, cå ele sunt profesionist instrumentate, cå au vectori media bine stabiliÆi; råspunsul inteligent şi documentat şi mai ales rapid la aceste atacuri este esenÆial pentru perioada imediat urmåtoare.

Una dintre temele de atac din ultimul timp este, de pildå, asocierea frecventå între PSD şi PCR, ca partid-stat, între Nicolae Ceauşescu şi mine. În primul rând, câteva comentarii referitoare la cei care susÆin astfel de acuzaÆii. Ele pot fi, din punctul meu de vedere, edificatoare. Am våzut cå aceste atacuri au fost lansate de ASPEC. Este dreptul oricårei asociaÆii de a avea o opinie. Ea înså trebuia asumatå curajos şi pe faÆå. Înså un asemenea atac conÆine o mare dozå de ipocrizie, de laşitate, din partea unor persoane care s-au aflat la conducerea Æårii. Pentru cå laşitate se poate numi a te ascunde în spatele rapoartelor unor organizaÆii obscure, rapoarte cu pretenÆii de „analizå politicå”. Se poate spune, de exemplu, cå ASPEC ar însemna AsociaÆia de sprijin pentru Emil Constantinescu şi reprezintå o platformå pentru revenirea sa în prim-plan. Dar nu pot så nu må mir cå un fost Preşedinte al Æårii uitå cå era umilit de presa românå, fiind considerat omul de paie al CDR, uitå cå a fost catalogat ca laş, atunci când s-a retras din politicå refuzând så mai candideze. Emil Constantinescu uitå aceste lucruri şi ne då aståzi lecÆii de moralitate politicå.

Eu sunt acuzat cå sunt dictator. Sunt un om autoritar, înså poate nu suficient de autoritar pentru a face ordine în haosul låsat în urmå de guvernarea CDR-PD. Eu respect înså regulile jocului democratic, spre deosebire de domnul Emil Constantinescu, care a schimbat dupå bunul såu plac trei prim-miniştri, unul chiar în afara textului ConstituÆiei.

Cred cå acuzaÆia de comportament dictatorial şi-o poate atribui fårå probleme, Æinând cont şi numai de aceste lucruri. Atât „partidul-stat”, cât şi asocierea cu Nicolae Ceauşescu sunt etichete facile pe care unii încearcå så le lipeascå de noi, uitând cå am fost legitimaÆi prin vot popular şi cå, spre deosebire de ei, respectåm regulile jocului democratic.

Cred cå oamenii trebuie så înveÆe så nu se mai agaÆe de „obsesia Ceauşescu”. Aståzi, spre deosebire de perioada lui Ceauşescu, existå libertate de exprimare şi se pot formula orice fel de acuzaÆii fårå fricå, inclusiv acuzaÆii aberante cum sunt cele ale ASPEC. Tråim într-o democraÆie realå – acesta este principalul contraargument pe care îl opunem celor care fac comparaÆii cu trecutul.

Domnul Emil Constantinescu şi cei din ASPEC – inclusiv aceia din secÆia lor politicå, Uniunea pentru ReconstrucÆia României – ar trebui så înÆeleagå cå marea diferenÆå dintre perioada de dinainte de 1989 şi cea de acum este cå atunci asemenea comparaÆii nu erau admise. Şi, din câte ştiu, domnul Emil Constantinescu, ca fost secretar BOB, nu se înghesuia så-l atace pe Ceauşescu. Am fåcut aceastå parantezå pentru a demonta o temå care este vehiculatå şi în Æarå, şi în stråinåtate. Trebuie så avem, repet, reacÆii foarte rapide în faÆa unor asemenea atacuri.

519

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Solidaritatea este, de asemenea, esenÆialå; din påcate, ea nu s-a manifestat în ultima perioadå; noi avem o lungå experienÆå pe tema „partidului divizat în tabere” şi a „tensiunilor interne”. Nu are niciun rost så aråtåm cå, dupå zece ani de zile, nu ştim så contracaråm corect aceastå temå, inventatå şi scoaså pe tapet la anumite intervale de timp de cei care vor så ne dezbine. N-au reuşit pânå acum, nu vor reuşi nici în viitor.

Respectarea Statutului Vreau så insist, în acest segment de analizå a vieÆii interne de partid, asupra nevoii de a respecta Statutul. Trebuie så înÆelegem cå la gradul de instituÆionalizare politicå pe care îl are partidul aståzi şi la dimensiunile lui este necesar så respectåm regulile interne de partid. Statutul este cel care reglementeazå funcÆionarea internå a partidului şi el trebuie aplicat şi respectat.

Inclusiv în ceea ce priveşte disputele dintr-o organizaÆie. Nu mai putem admite sistemul balcanic al micilor înÆelegeri peste sau pe lângå statut. Statutul prevede şi mecanisme de conciliere, şi sancÆiuni. Grupele operative pe care le-am menÆionat mai devreme vor avea şi misiunea de a monitoriza rezolvarea unor eventuale dispute din filiale, dar în baza mecanismelor statutare. Încå nu ştim så utilizåm eficient toate resursele de care dispunem: reprezentanÆi în administraÆia localå, parlamentari.

Vreau så fac o menÆiune specialå în legåturå cu parlamentarii partidului care au o foarte mare responsabilitate: pe de o parte faÆå de organizaÆiile judeÆene, faÆå de electoratul care i-a trimis în Legislativ, pe de altå parte faÆå de conducerea partidului, în a asigura celeritatea procesului legislativ necesar guvernårii; sigur cå este o situaÆie complexå, care impune un anumit echilibru. Cred cå o nouå cadenÆå se impune nu numai în ceea ce priveşte disciplina şi prezenÆa la vot, dar şi în ceea ce priveşte legåtura cu judeÆele, apariÆiile publice, o anumitå distribuire de roluri care trebuie så existe între noi.

RelaÆia cu presa Revin la un subiect pe care trebuie så-l luåm în seamå cu toÆii, pentru cå nu este nici minor, nici nesemnificativ: presa.

Ultimul Barometru de Opinie Publicå ne-a aråtat tuturor un fapt surprinzåtor: presa ocupå locul al treilea în clasamentul încrederii în instituÆii.

Cred cå fiecare dintre noi trebuie så înÆeleagå – måcar acum – rolul presei şi respectul pe care ea îl meritå din partea noastrå. Fårå o relaÆie de colaborare cu mass-media nu putem transmite eficient mesajele noastre cåtre oameni. Fiecare om politic va trebui så înveÆe, mai devreme sau mai târziu, o lecÆie simplå: cu cât suntem mai sinceri şi mai deschişi faÆå de oameni, cu atât presa ne transmite, mai sincer şi mai deschis, mesajele.

520

DISCURSURI – Relansarea şi dinamizarea activitåÆii Partidului Social Democrat – 19 iulie 2002

A existat o istorie destul de conflictualå a relaÆiei dintre mass-media şi clasa politicå, inclusiv a relaÆiei dintre media şi partidul nostru. Probabil cå şi în continuare vor mai exista tentaÆii de a declanşa mici råzboaie cu presa. Dupå cum şi oamenii din preså vor avea, probabil, atitudini vindicative, resentimente mai mult sau mai puÆin personale, înså aceste lucruri trebuie considerate excepÆii, nu regulå. Ceea ce conteazå într-adevår este relaÆia corectå dintre preså şi politic, cooperarea dintre aceste entitåÆi, care este unul dintre procesele esenÆiale ale democraÆiei.

RelaÆiile cu alte partide Nu doresc så fac o analizå extinså a sistemului de partide. Câteva concluzii înså se impun. În momentul de faÆå pare så se fi stabilizat o anumitå ierarhie politicå, aşa cum aratå sondajele de opinie: PSD (undeva în jur de 45%); PRM (care graviteazå între 15-20%), PD şi PNL care s-au stabilizat la 10%, urmate de UDMR. Aceastå ierarhie ne indicå oarecum şi anumite zone de acÆiune politicå: avem nevoie de o strategie mai coerentå de contracarare a Partidul România Mare. În ceea ce priveşte Partidul Democrat, s-a demonstrat cå efectul Båsescu nu poate împinge partidul spre Æintele pe care le-a fixat preşedintele såu.

Alegerile locale parÆiale au aråtat cå PD nu mai dispune de infrastructura politicå necesarå unei competiÆii electorale de succes; va trebui så ne concentråm, în principal la nivelul teritoriului, pe dezagregarea în continuare a infrastructurii PD. În contextul apariÆiei PSD, ca forÆå legitimå a social-democraÆiei, PD şi-a pierdut raÆiunea de a mai exista, decât doar ca structurå de suport personal pentru Båsescu.

Clarificårile din PNL trebuie urmårite cu atenÆie. PNL va råmâne concurentul nostru pe centru-dreapta, în condiÆiile în care sistemul nostru politic se va orienta spre o geometrie normalå, de tip european.

Raporturile cu aliaÆii UDMR s-a dovedit a fi un partener stabil şi relativ sigur, cu beneficii substanÆiale pentru imaginea României pe plan extern; este de evaluat în ce måsurå cooperarea cu UDMR produce în termeni reali efecte negative asupra electoratului nostru. Din acest punct de vedere, cred cå dezbaterea de la Sibiu a fost extrem de utilå. Ea ne-a aråtat şi o anumitå schimbare de percepÆie, la nivelul conducerilor organizaÆiilor noastre, în ceea ce priveşte raporturile cu UDMR. Este important cå anumite zone, în care discursul politic se construia aproape în exclusivitate pe ostilitatea faÆå de UDMR, au înÆeles importanÆa acestui protocol şi l-au acceptat. Cred cå trebuie så acordåm mare atenÆie, în perioada imediat urmåtoare, unor måsuri care så compenseze 521

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

cumva anumite pierderi de electorat tradiÆional. Am în vedere un sprijin mai accentuat pentru organizaÆiile noastre din Covasna şi Harghita.

RelaÆia cu PUR meritå o atenÆie specialå. Vom semna un nou protocol cu acest partid.

Am avut o serie de probleme, mai ales la nivel local, unde PUR a avut o anumitå strategie de atragere în partid a unor oameni în conflict cu PSD. Cred cå trebuie så avem un råspuns echilibrat la aceastå strategie şi, în acelaşi timp, så explicåm colegilor noştri din PUR cå nu ne opunem politicii lor de construcÆie a identitåÆii de partid, sub condiÆia ca aceastå politicå så nu se facå pe seama PSD. Apreciez cå este bine cå am extins, la ultima şedinÆå a Biroului Executiv Central, zona relaÆiilor noastre politice, semnând protocoale de colaborare cu Partida Romilor şi cu Forumul Democrat al Germanilor din România. De asemenea, am semnat protocolul de fuziune prin absorbÆie a Partidului Social Democrat cu Partidul Moldovenilor. Aceste protocoale vor constitui o zonå de sprijin suplimentar pentru guvernarea noastrå.

Vorbind de protocoale este necesar så monitorizåm, şi la nivelul organizaÆiilor locale, înÆelegerile pe care le-am fåcut şi cu alte organizaÆii, nu numai cu cele politice. Existå protocolul cu CNSLR FråÆia. Urmårirea cu atenÆie a aplicårii lui este extrem de important şi constituie, în fapt, o probå de seriozitate pentru noi. Sigur cå ar fi şi alte subiecte pe care am putea så le abordåm, cum ar fi relaÆiile internaÆionale ale partidului – care se aflå pe un curs ascendent – sau teme legate de raporturile dintre Guvern şi Parlament sau de modificarea ConstituÆiei.

Am dorit înså så enunÆåm un set de mesaje care ne preocupå la nivelul conducerii partidului. În încheiere, cred cå este important så înÆelegem foarte bine ceea ce doreşte populaÆia de la noi: corectitudine, profesionalism, cinste, decenÆå.

522

DISCURSURI – Viziunea PSD asupra relaÆiei dintre stat şi cetåÆean – 12 octombrie 2002

3. Viziunea PSD asupra relaÆiei dintre stat şi cetåÆean1

PSD deschide o dezbatere amplå privind valorile şi ideile fundamentale ale doctrinei social-democrate, într-o perioadå în care existå destule voci care susÆin cå epoca ideologiilor a trecut, cå pragmatismul şi abordarea tehnocraticå a problemelor guvernårii sunt atitudini politice dezirabile şi cå recursul la doctrinå este desuet.

Tuturor celor care cred cå partidele de aståzi trebuie så se distanÆeze de suportul lor doctrinar eu le råspund cå greşesc. ForÆa ideologiilor, rolul valorilor sunt încå nealterate şi fårå un set coerent şi puternic de valori, fårå repere ideologice, fårå concepte politice clare riscåm så ne råtåcim, riscåm så pierdem din vedere tocmai acele idei care ne-au unit şi ne dau zilnic puterea de a acÆiona în numele cetåÆenilor.

Nu existå partide puternice fårå liantul doctrinei, aşa cum nu existå electorat care alege doar personalitåÆi sau programe concrete de guvernare. Oamenii, prin votul lor, aleg nu numai personalitåÆi politice, ci, în egalå måsurå, ei valideazå şi acel corp de valori şi de principii în care cred şi pe care îl doresc apårat şi pus în practicå de cei pe care îi mandateazå så exercite puterea în numele lor şi pentru ei. ForÆa PSD este datå în mare måsurå de forÆa doctrinei social-democrate pe care o promoveazå.

Existå un alt curent de opinie care postuleazå caracterul depåşit şi ineficient al unei vieÆi politice care are ca actori principali partidele şi care tinde så identifice partidele cu cauzele disfuncÆionalitåÆilor din societate. AdepÆii acestei viziuni privesc partidele ca pe un conglomerat de personalitåÆi politice al cåror liant este doar interesul pentru controlul puterii şi al beneficiilor acesteia şi de aceea susÆinåtorii acestui curent încearcå promovarea unui model al societåÆii non-politice, în care administraÆia tehnocraticå şi devoluÆia sunt considerate soluÆii pentru depåşirea crizelor. În realitate, o astfel de viziune, negând rolul partidelor, neagå implicit principiile democraÆiei. Este un mod fals de a prezenta lucrurile, pentru cå tocmai lipsa identitåÆii ideologice face posibil mimetismul doctrinar pe care unii îl practicå, oferind electoratului, în 1

Discurs cu ocazia Consiliului NaÆional al PSD, 12 octombrie 2002

523

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

locul unor proiecte susÆinute şi motivate de un sistem de valori şi principii, dezbateri sterile, pe teme minore sau false, sau supraliciteazå imaginea liderilor lor. Fårå criteriul doctrinar şi fårå proiecte concrete, lupta politicå se transformå într-un conflict centrat pe persoane şi nu pe idei. Sensul democraÆiei este astfel alterat.

Un exemplu relevant în acest sens este cel al guvernårii trecute, care a reprezentat un amalgam doctrinar ce nu a permis programe de guvernare coerente şi care, în perspectiva alegerilor din 2004, încearcå acum o formulå din nou de amalgam, în care elementul doctrinar dispare şi råmân doar considerente de ordin politicianist şi preocupåri legate de cucerirea puterii.

Electoratul are nevoie de criterii stabile, de repere pentru a face opÆiuni politice şi atuul PSD a constat tocmai în consecvenÆa doctrinarå. Este interesant faptul cå celelalte forÆe politice se definesc, în primul rând, prin raportarea la PSD şi abia apoi prin identitatea lor doctrinarå.

PSD doreşte ca råspunsul la provocårile societåÆii româneşti så fie unul coerent şi predictibil, påstrându-se înså fidelitatea pentru social-democraÆia europeanå şi mondialå, dar asimilând şi potenÆând tradiÆia gândirii liberale de stânga, fårå a se confunda cu neoliberalismul.

Ultimii doi ani de guvernare au reprezentat dovada cea mai bunå cå Partidul Social Democrat ştie mai bine decât alÆii ce trebuie fåcut în România, cå a schimbat profund modul de a face politicå şi de a guverna. O evaluare a celor 600 de zile de guvernare relevå faptul cå multe dintre angajamentele luate au reuşit så fie finalizate, în condiÆiile în care PSD a ştiut så îşi fixeze obiective rezonabile, dar nu facile, pe care a reuşit så le îndeplineascå. O astfel de guvernare eficientå şi bine focalizatå asupra prioritåÆilor explicå de ce am reuşit så câştigåm şi så menÆinem încrederea electoratului, iar în plan extern så readucem credibilitatea României.

La capitolul realizåri, doresc så amintesc, în primul rând, eliminarea vizelor pentru cetåÆenii români care doresc så circule în Æårile europene, reluarea procesului de integrare în NATO, care indicå un apropiat succes, continuarea procesului de reconstituire a dreptului de proprietate, continuarea privatizårii. Deşi sunt mulÆi cei care ne criticå cu privire la ritmul privatizårii, nu avem niciun motiv så le dåm dreptate. Noi am privatizat SIDEX GalaÆi, un colos industrial, ca şi Banca Agricolå, ca şi multe IAS-uri şi pot fi date multe alte exemple. Toate acestea sunt dovezi concrete cå ne respectåm cuvântul dat, dar şi principiile.

Sub raport economic, actualul guvern a contribuit decisiv la refacerea echilibrului macroeconomic, reducând sistematic inflaÆia şi deficitul bugetar şi asigurând, dupå patru ani de cådere economicå, o creştere semnificativå a Produsului Intern Brut.

Pe de altå parte, nu putem face abstracÆie de erodarea de imagine pe care un partid aflat la guvernare o capåtå în mod firesc; o guvernare eficientå nu este în mod automat şi o guvernare care aduce sprijin popular, dar, în ciuda dificultåÆilor, PSD se bucurå în continuare de sprijinul electoratului. Noi trebuie så dovedim nu numai competenÆa noastrå în guvernare, ci şi 524

DISCURSURI – Viziunea PSD asupra relaÆiei dintre stat şi cetåÆean – 12 octombrie 2002

validitatea şi credibilitatea întregului nostru proiect politic. Trebuie så convingem societatea româneascå så investeascå încredere şi efort într-un proiect afirmativ şi generos, nu într-unul reactiv şi constrângåtor.

România trebuie så intre în normalitate şi acest lucru înseamnå a asigura o bunå guvernare, instituÆii publice credibile, comunitåÆi locale puternice şi angajate în realizarea propriului destin.

Avem convingerea cå finalizarea procesului de tranziÆie, în sensul creårii unui capitalism modern şi echilibrat social în Æara noastrå, nu trebuie så conducå la o opoziÆie alienantå între capital şi demnitatea umanå. Normalitatea înseamnå echilibru între economic şi social.

Economicul înseamnå piaÆå, socialul presupune solidaritate. Între economic şi social trebuie så existe dialog. Aceasta este esenÆa dialogului social pe care noi l-am sprijinit în aceşti doi ani de guvernare şi îl vom sprijini în continuare.

Guvernul PSD a fost de altfel permanent preocupat de sprijinirea tranziÆiei printr-un program social adecvat, care så facå procesul suportabil. Consideråm cå este necesar så umanizåm tranziÆia şi så reclådim speranÆa oamenilor în normalitate, så refacem încrederea cetåÆenilor în virtuÆile şi forÆa de regenerare a democraÆiei, så readucem românilor încrederea în forÆele lor, în capacitatea lor de a fi cetåÆeni europeni egali. Este timpul så redescoperim mândria de a fi român, fåcând ca talentul şi valorile naÆionale så îşi regåseascå locul în sfera valorilor europene.

Aceste eforturi sunt, de altfel, indicate şi în recentul Raport al Comisiei Europene, care recunoaşte progresele importante care s-au fåcut, dar care sesizeazå şi aspecte ce Æin de dificultåÆi în realizarea unei economii de piaÆå funcÆionale şi în implementarea legislaÆiei necesare integrårii europene, atrågând atenÆia asupra necesitåÆii unei lupte hotårâte cu corupÆia şi a consolidårii şi eficientizårii justiÆiei.

PSD nu este indiferent la critici şi s-au luat deja måsuri de recuperare a decalajului acolo unde acesta existå. Dorim så reformåm mai repede şi mai profund administraÆia şi så restructuråm acele sectoare ale economiei care ne împiedicå så avem caracteristicile unei economii de piaÆå funcÆionale. Nu va fi uşor, dar ştim cå putem atinge aceste obiective. Am reuşit şi în acordurile cu Fondul Monetar InternaÆional şi cu Banca Mondialå. Vom putea reuşi şi în celelalte domenii.

Acordurile cu FMI nu sunt contrare politicilor social-democrate. Reducerea pierderilor din economie, sånåtatea finanÆelor publice prin menÆinerea unui deficit bugetar redus, descreşterea ratei inflaÆiei, reducerea cheltuielilor administrative, care sunt câteva din aspectele impuse de FMI, sunt politici necesare pentru redresarea şi dezvoltarea economiei naÆionale, pentru integrarea europeanå.

Important este cå tot acest efort de reformå l-am fåcut menÆinând echilibrul şi coeziunea socialå. Am respectat astfel conceptul nostru privind raporturile dintre cetåÆean şi stat, precum şi principiul solidaritåÆii sociale.

525

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

O lungå perioadå postrevoluÆionarå se apropie de sfârşit. Este perioada în care am aşezat temeliile noului edificiu al economiei de piaÆå şi a statului de drept. Accesul la resursele bunåstårii este înså în continuare foarte inegal distribuit. Credem de aceea cå cel mai important clivaj socio-politic nu este între cei bogaÆi şi cei såraci, între muncitori şi patronat sau între politicieni şi societatea civilå, ci între cei care au o şanså sau nu så se integreze rapid în noua societate, så facå faÆå schimbårilor, prin competenÆele, abilitåÆile şi resursele pe care le posedå: grad de educaÆie, profesionalizare, spirit de iniÆiativå, capital.

Accesul la resursele bunåstårii înseamnå educaÆie, sånåtate, formare profesionalå, pregåtire pentru comunicare, culturå şi alte bunuri sociale. Din acest motiv, social-democraÆii propun o nouå viziune asupra redistribuirii, printr-o politicå de amplificare a participårii şi împårÆire mai egalå a şanselor şi a accesului la bogåÆie. E nevoie de o nouå viziune asupra statului, care este cel care construieşte reforma, tempereazå excesele pieÆei, sprijinå iniÆiativa, dar nu se substituie acesteia. Statul nu trebuie så vâsleascå, ci så stea la cârmå.

Economia de piaÆå, respectiv libera concurenÆå, este motorul cel mai puternic al producÆiei şi iniÆiativei. Este nevoie ca economiei de piaÆå şi structurilor democraÆiei så li se adauge, prin voinÆå şi acÆiune politicå, o bunå guvernare, a cårei sintezå trebuie så fie un stat activ, responsabil, social şi raÆional. Nu suntem pentru egalitarism, ci pentru o egalitate de şanse. Noua politicå a PSD va defini egalitatea ca includere şi inegalitatea ca excludere.

Pe de altå parte, solidaritatea socialå nu trebuie så însemne o slåbire a mediului concurenÆial şi o descurajare a competiÆiei între indivizi; nu se poate tolera ineficienÆa economicå şi incompetenÆa. Falsa protecÆie socialå care a funcÆionat ani buni în economia româneascå trebuie så disparå. Este imposibilå, indezirabilå şi inutilå practica susÆinerii activitåÆilor ineficiente prin redistribuiri mascate dinspre activitåÆile rentabile. Statul nu trebuie så distribuie decât în mod excepÆional ajutoare sociale, el trebuie så furnizeze oportunitåÆi. A fi social-democrat înseamnå så generezi şi så redistribui prosperitatea, nu så gestionezi såråcia.

Viziunea PSD asupra relaÆiei dintre stat şi cetåÆean este cå acest raport trebuie så se bazeze pe responsabilitate. Dacå crearea capitalului, garantarea dreptului de proprietate au fost esenÆiale în primii ani de dupå RevoluÆia din decembrie, în procesul restabilirii relaÆiilor de piaÆå, acum accentul trebuie så cadå pe dreptul la muncå. Social-democraÆia susÆine proprietatea privatå, ca motor al economiei de piaÆå, înså accentueazå rolul social al acesteia şi dreptul la muncå cinstit retribuitå. Statul nu mai genereazå direct locuri de muncå, dar susÆine crearea acestora şi urmåreşte protecÆia şomerilor, obligând la diverse forme de asigurare contributivå şi şcolarizare continuå. Social-democraÆia respinge planificarea şi metodele etatiste de intervenÆie în economie, înså nu susÆine abandonarea oricårui rol al statului în economie; acolo unde piaÆa nu reuşeşte så realizeze anumite obiective sociale, guvernul trebuie så facå uz de instrumente politice pentru a le îndeplini.

526

DISCURSURI – Viziunea PSD asupra relaÆiei dintre stat şi cetåÆean – 12 octombrie 2002

Proiectul nostru politic susÆine, de asemenea, democratizarea democraÆiei, în condiÆiile în care politica s-a izolat de societate prin dezideologizare, comercializare şi electoralism, iar exerciÆiul democratic tinde så fie redus la alegeri organizate cu mijloacele marketing-ului în scopul exclusiv de a obÆine şi påstra puterea.

Reforma administraÆiei publice reprezintå o altå provocare, cu care actualul guvern se confruntå. Aceastå reformå este menitå så contribuie, în mod esenÆial, la transformarea localitåÆilor în comunitåÆi în cadrul cårora cetåÆenii sunt chemaÆi så decidå asupra modului de dezvoltare a comunei, oraşului sau municipiului în care tråiesc. Autonomia localå nu înseamnå „independenÆa absolutå” a organelor administraÆiei locale faÆå de „centru”, cum cred foarte mulÆi, ci dependenÆa acestora faÆå de problemele cetåÆenilor.

Dialogul cu societatea civilå este o dimensiune esenÆialå a acÆiunii politice şi este nevoie de transparenÆå decizionalå pentru a apropia actul guvernårii de cetåÆean. Este momentul ca PSD så îşi redefineascå relaÆiile cu mass-media, în funcÆie de aşteptårile pe care partidul le are faÆå de preså, dar şi în raport cu aşteptårile pe care presa le are faÆå de partid. Noi credem cå aceastå relaÆie trebuie så fie guvernatå de interesul public. EsenÆialå este transparenÆa activitåÆilor noastre faÆå de preså şi reclådirea unui climat de parteneriat, care så asigure informarea publicå a cetåÆenilor despre activitatea autoritåÆilor publice la nivel central şi în teritoriu.

527

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

528

DISCURSURI – Spre normalitate – o viziune social-democratå modernå pentru viitorul României – 12 octombrie 2002

4. Spre normalitate – o viziune social-democratå modernå pentru viitorul României1

Dragi Colegi, Dragi Prieteni, Ne aflåm azi la aproape doi ani de când am preluat responsabilitatea guvernårii.

România este acum în faÆa unui moment crucial al istoriei sale – aderarea la NATO. Tot acum începem negocierile la capitolele cele mai dificile ale procesului de integrare în Uniunea Europeanå.

Parcurgem etape decisive ale efortului de macrostabilizare economicå.

Dacå vom reuşi, atunci România va avea o economie funcÆionalå de piaÆå.

Raportul Comisiei Europene a fåcut o analizå atentå şi neutrå privind stadiul de pregåtire al României pentru integrare.

Concluzia este una clarå: am fåcut, în special în ultimii doi ani, progrese consistente, dar suntem încå mai departe decât ne-am fi dorit de obiectivul integrårii.

Avem o guvernare coerentå, care se sprijinå pe o majoritate parlamentarå stabilå şi predictibilå.

ForÆa şi eficienÆa noastrå în actul guvernårii este datå tocmai de faptul cå azi suntem cel mai puternic partid al societåÆii româneşti – Partidul Social Democrat.

Iatå foarte sintetic contextul în care lansåm aståzi o dezbatere privind suportul doctrinar al activitåÆii noastre.

Acest document, acest manifest doctrinar este o provocare, o invitaÆie la dialog adresatå dumneavoastrå, militanÆilor partidului.

Este o invitaÆie la dialog şi pentru societatea civilå, chematå så se exprime asupra lui.

El nu fixeazå puncte de vedere definitive, ci încearcå så organizeze tematic o dezbatere necesarå asupra viitorului României.

1

Discurs la reuniunea Consiliului NaÆional al PSD, 12 octombrie 2002

529

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Nu punem o limitå rigidå în timp pentru încheierea procesului de reflecÆie doctrinarå, dar stabilim un obiectiv, respectiv conturarea unei noi sinteze ideologice, care så fie cât mai fin adecvatå realitåÆii, cât mai lipsitå de discontinuitate în raport cu valorile tradiÆionale ale social-democraÆiei şi în egalå måsurå deschiså inovaÆiei conceptuale.

Doctrina ne conferå forÆå şi coeziune internå şi capacitate de expresie şi acÆiune.

PoziÆiile pe care le deÆinem în Guvern, în Parlament, în administraÆia localå sunt importante.

Sprijinul popular de care ne bucuråm, evidenÆiat şi de sondajele de opinie apårute în aceste zile, este şi el extrem de important.

Toate acestea sunt elemente care ne responsabilizeazå.

Dar forÆa noastrå realå este în acelaşi timp şi capacitatea noastrå de a gândi şi acÆiona pentru viitorul României.

Nu facem o politicå doar cu faÆa spre sondajele de opinie. Nu facem o politicå de imagine.

Noi facem politicå pentru cå avem un crez, pentru cå ştim cum trebuie så fie viitorul României.

Sunt teme mari: provocårile post-tranziÆiei, råspunsul nostru, statul, piaÆa, proprietatea, munca, integrarea europeanå, locul nostru în lumea în curs de globalizare, teme pe care trebuie så le discutåm.

Unii se aşteaptå ca aceastå reuniune a Consiliului NaÆional så se transforme într-o acÆiune punitivå, aşteaptå „capete tåiate” şi nu idei. Poate cå aşteptarea lor este în anumite limite întemeiatå.

Poate cå avem colegi care au încålcat legea, au greşit în raport cu comunitåÆile pe care le reprezintå sau au pierdut echilibrul moral al unui adevårat social-democrat. Şi aceasta este o temå şi nu trebuie så o evitåm. Cât de curând, când toate incidentele nedorite vor fi analizate, va trebui så luåm şi måsuri radicale. Nu este firesc ca partidul în întregul såu så deconteze greşelile unor membri ai såi, oriunde s-ar afla ei în ierarhia partidului.

Faptul cå aståzi nu ne centråm atenÆia asupra acestor probleme nu înseamnå cå nu le cunoaştem importanÆa.

DaÆi-mi voie så fac unele comentarii în legåtura cu dezbaterea pe care o deschidem aståzi.

MulÆi se vor întreba de ce acum, când suntem atât de nemijlocit implicaÆi în acÆiunea politicå a guvernårii, când avem de rezolvat probleme de maximå importanÆå pentru Æarå, suntem gata så deschidem o amplå dezbatere privind valorile şi ideile fundamentale ale doctrinei noastre.

Sunt mulÆi cei care cred cå epoca ideologiilor a trecut, cå pragmatismul şi abordarea tehnocraticå a problemelor guvernårii sunt atitudini politice dezirabile şi cå recursul la doctrinå este desuet.

Tuturor celor care cred cå partidele de aståzi trebuie så se distanÆeze de suportul lor doctrinar eu le råspund cå greşesc. ForÆa ideologiilor, rolul valorilor sunt încå nealterate.

Fårå un set coerent şi puternic de valori, fårå repere ideologice, fårå concepte politice clare riscåm så ne råtåcim, riscåm så pierdem din vedere tocmai acele idei care ne-au unit şi ne dau zilnic puterea de a acÆiona în numele cetåÆenilor.

530

DISCURSURI – Spre normalitate – o viziune social-democratå modernå pentru viitorul României – 12 octombrie 2002

Nu existå partide puternice fårå liantul doctrinei. Nu existå electorat care alege doar personalitåÆi sau programe concrete de guvernare. Oamenii, prin votul lor, aleg nu numai personalitåÆi politice, ci, în egalå måsurå, ei valideazå şi acel corp de valori şi de principii în care cred şi pe care îl doresc apårat şi pus în practicå de cei pe care îi mandateazå så exercite puterea în numele lor şi pentru ei.

ForÆa partidului nostru este datå în mare måsurå de forÆa doctrinei social-democrate pe care noi o promovåm.

Atunci când oameni voteazå pentru noi, ei voteazå în primul rând pentru cå au încredere în principiile şi proiectele noastre social-democrate.

Existå şi un curent de opinie care postuleazå caracterul depåşit şi ineficient al unei vieÆi politice care are ca actori principali partidele. O astfel de viziune tinde så identifice partidele cu cauzele disfuncÆionalitåÆilor societåÆii noastre.

AdepÆii acestei viziuni privesc partidele ca pe un conglomerat de personalitåÆi politice al cåror liant este doar interesul pentru controlul puterii şi al beneficiilor acesteia.

Se încearcå promovarea unui model al societåÆii non-politice, în care administraÆia tehnocraticå şi devoluÆia sunt considerate soluÆii pentru depåşirea crizelor. În realitate, o astfel de viziune, negând rolul partidelor, neagå implicit principiile democraÆiei.

Este un mod fals de a prezenta lucrurile. Tocmai lipsa identitåÆii ideologice face posibil mimetismul doctrinar pe care îl practicå unii dintre adversarii noştri.

Ei, în locul unor proiecte susÆinute şi motivate de un sistem de valori şi principii, oferå electoratului dezbateri sterile pe teme minore sau false sau supraliciteazå imaginea liderilor lor.

Fårå criteriul doctrinar şi fårå proiecte concrete lupta politicå se transformå într-un conflict centrat pe persoane şi nu pe idei. Sensul democraÆiei este astfel alterat.

Formulele care se prezintå, uneori, aşa cum s-a întâmplat şi în guvernarea trecutå au reprezentat un amalgam doctrinar care nu a permis programe de guvernare coerente. Se încearcå cumva în perspective alegerilor din 2004 o formulå din nou de amalgam, realizat în diferite laboratoare, în care elementul doctrinar dispare şi råmân doar considerente de ordin politicianist şi preocupåri legate doar de cucerirea puterii.

Electoratul are nevoie de criterii stabile, de repere pentru a face opÆiuni politice.

Tocmai consecvenÆa noastrå doctrinarå a reprezentat una din motivaÆiile puternice ale menÆinerii noastre constante pe primul loc în opÆiunile electoratului.

Aceastå aderenÆå a unui mare numår de cetåÆeni la ideile social-democraÆiei, pe care o promovåm, explicå de ce partidul nostru reprezintå aståzi axul central al vieÆii politice româneşti.

Este de observat cå celelalte forÆe politice se definesc, în primul rând, prin raportare la noi şi abia apoi prin identitatea lor doctrinarå.

Lansând dezbaterea noastrå doctrinarå nu înseamnå cå punem în discuÆie matricea valorilor noastre.

531

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Noi aşezåm azi cu şi mai multå forÆå democraÆia, libertatea, proprietatea, munca, economia de piaÆå funcÆionalå, justiÆia socialå, solidaritatea şi pacea la baza edificiului nostru politic şi acÆionari.

Ceea ce supunem dezbaterii nu sunt valorile, ci modul cum operåm cu ele. Dorim ca råspunsul nostru la provocårile societåÆii româneşti så fie unul coerent şi predictibil. În acelaşi timp, råmânând fideli marii familii a social-democraÆiei europene şi mondiale, asimilåm şi potenÆåm tradiÆia gândirii liberale de stânga, fårå a ne confunda cu neoliberalismul.

Una din raÆiunile puternice ale declanşårii dezbaterii noastre doctrinare în acest moment a fost aceea a sincronizårii acesteia cu ritmul şi dinamica transformårii societåÆii româneşti.

Aş vrea în continuare så vå prezint unele aspecte, unele comentarii în legåturå cu procesul de tranziÆie din Æara noastrå. Dupå 13 ani de tranziÆie, credem cå am atins momentul în care ne putem întreba cum şi când se va încheia acest proces, care dincolo de sensul såu pozitiv a traumatizat o mare parte a naÆiunii noastre. Sunt mulÆi cei care se întreabå dacå tranziÆia este în România un proces fårå sfârşit sau ratat. Råspunsul nostru este fårå echivoc. TranziÆia este aproape de final şi, în ciuda unei anumite întârzieri sau råtåciri din parcursul såu, este indubitabil un proces care, pe ansamblu, a avut efecte pozitive.

Consideråm cå odatå cu încheierea negocierilor de aderare la UE, prin semnarea Tratatului în 2004, aşa cum ne propunem acum, tranziÆia va fi un proces încheiat.

Sunt discuÆii privind modul în care vom defini conceptual perioada ce va urma tranziÆiei. Unii propun ideea unei ståri de posttranziÆie. Eu consider cå mai nimerit ar fi så vorbim despre intrarea în normalitate.

Sunt şi mulÆi care se îndoiesc de faptul cå tranziÆia se va încheia. Aceştia confundå de fapt tranziÆia cu reforma. TranziÆia presupune reformå, dar nu se reduce la aceasta. TranziÆia este o stare de crizå, o perioadå de fluiditate şi ambiguitate economicå, social şi politicå.

Reforma este înså şi un atribut al stårii de normalitate. Ea este un mecanism de adaptare la noile situaÆii şi la noile necesitåÆi. Tocmai dintr-o astfel de perspectivå credem cå trebuie så construim şi viitoarea noastrå viziune politicå. Adaptarea noastrå la normalitate presupune cu siguranÆå şi redefiniri ale conceptelor cu care operåm şi chiar deschiderea noastrå faÆå de noi idei.

Poate unii dintre noi vor accepta mai greu o astfel de evoluÆie, nu este exclus ca şi o parte a electoratului så considere cå ne îndepårtåm de ceea ce aşteaptå ca noi så fim.

Este un risc pe care trebuie så ni-l asumåm, altfel nu vom putea Æine pasul cu schimbarea unei lumi tot mai expuse acÆiunii globalizårii. Altfel, nu vom fi pregåtiÆi så întâmpinåm sfidårile globalizårii pentru a le transforma în câştiguri, în victorii ale societåÆii româneşti şi ale fiecårui cetåÆean român.

Noi nu am fost nicicând un partid închis la schimbare şi tocmai din acest motiv am reuşit så nu råmânem prizonieri ai trecutului sau ai unor soluÆii şi conjuncturi politice.

532

DISCURSURI – Spre normalitate – o viziune social-democratå modernå pentru viitorul României – 12 octombrie 2002

Ceea ce ne-a ajutat så depåşim momentele dificile a fost tocmai unitatea partidului, valoarea celor care îl alcåtuiesc, dar şi modul pragmatic în care am înÆeles så ne pregåtim de guvernare şi så guvernåm.

Pentru noi pragmatismul nu a fost o ideologie, ci o metodå.

Aş vrea în continuare så spun câteva cuvinte despre aceşti doi ani de guvernare.

Ultimii doi ani de guvernare au reprezentat dovada cea mai bunå cå ştim mai bine decât alÆii ce trebuie fåcut în România.

Am schimbat profund modul de a face politicå şi de a guverna.

Am considerat cå trebuie så ne fixåm obiective rezonabile, dar nu facile şi am reuşit så le îndeplinim.

O astfel de guvernare eficientå şi bine focalizatå asupra prioritåÆilor explicå de ce am reuşit så câştigåm şi så menÆinem încrederea electoratului, iar în plan extern så readucem credibilitatea României.

Acolo unde alÆii au eşuat, noi am reuşit. Azi, românii pot cålåtori în Europa fårå vize (iar unii, chiar abuzeazå de acest drept).

Am reluat procesul de integrare în NATO de la un punct de unde nu existau prea multe speranÆe, iar azi suntem aproape siguri cå vom avea succes.

Am abordat, încå de la început, problemele dificile şi am gåsit soluÆii corecte şi eficiente. Aşa am procedat cu negocierea şi plata datoriei faÆå de Suedia, care a contribuit decisiv la recâştigarea credibilitåÆii noastre externe.

Am continuat procesul pe care tot noi îl lansasem în guvernåri anterioare de reconstituire a proprietåÆilor, realizând în acest domeniu mai mult decât guvernårile de dreapta.

Deşi sunt mulÆi care ne criticå cu privire la ritmul privatizårii, nu avem niciun motiv så le dåm dreptate. Noi am privatizat SIDEX GalaÆi, un colos industrial, ca şi Banca Agricolå, ca şi multe IAS-uri şi pot fi date multe alte exemple. Toate acestea sunt dovezi concrete cå ne respectåm cuvântul dat, dar şi principiile.

Vom începe curând dezbaterile în Parlament la bugetul pe anul viitor. Så menÆionåm cå noi suntem primii care am reuşit, dupå 1989, så respectåm legea şi så aprobåm bugetul pe anul viitor înaintea încheierii celui în curs.

Sub raport economic am contribuit decisiv la refacerea echilibrului macroeconomic, reducând sistematic inflaÆia şi deficitul bugetar şi asigurând dupå patru ani de cådere economicå o creştere semnificativå a Produsului Intern Brut.

Sunt doar câteva exemple privind modul în care am înÆeles så guvernåm. În general, o guvernare eficientå nu este în mod automat şi o guvernare care aduce sprijin popular. Existå exemple relevante atât în statele vecine, cât şi în cele vest-europene.

SituaÆia din sondaje aratå cå avem încå un sprijin bun în electorat, dar acesta poate så se erodeze dacå nu recepÆionåm mai prompt semnalele alegåtorilor.

533

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Atât strategia de guvernare, cât şi cea electoralå au nevoie de reactualizare şi de un contact mai direct cu realitatea şi problemele oamenilor.

Noi trebuie så dovedim nu numai competenÆa noastrå în guvernare, ci şi validitatea şi credibilitatea întregului nostru proiect politic. Trebuie så convingem societatea româneascå så investeascå încredere şi efort într-un proiect afirmativ şi generos, nu într-unul reactiv şi constrângåtor.

Organismele statului trebuie så poarte un dialog permanent cu cetåÆeanul în aşa fel încât acesta så aibå dovada cå voinÆa şi aşteptårile lui, precum şi voinÆa şi aşteptårile celor de lângå el se regåsesc în acÆiunile statului.

A clådi normalitatea însemna a asigura o bunå guvernare, instituÆii publice credibile, comunitåÆi locale puternice şi angajate în realizarea propriului destin, care permit oamenilor så genereze dezvoltare şi så creadå în prezent şi în viitor.

Avem convingerea cå finalizarea procesului de tranziÆie, în sensul creårii unui capitalism modern şi echilibrat social în Æara noastrå, trebuie så nu conducå la o opoziÆie alienantå între capital şi demnitatea umanå.

Normalitatea înseamnå echilibru între economic şi social. Economicul înseamnå piaÆå, socialul presupune solidaritate. Între economic şi social trebuie så existe dialog. Aceasta este esenÆa dialogului social pe care noi l-am sprijinit în aceşti doi ani de guvernare şi îl vom sprijini în continuare.

Acesta este sensul şi valoarea unui bun program social. Programul împotriva såråciei este o reacÆie la o stare de crizå, de urgenÆå.

El trebuie urmat de un ansamblu de måsuri în care nu redistribuirea resurselor bugetare, nu subvenÆia, ci redistribuirea oportunitåÆilor de muncå şi afaceri trebuie så fie mecanismul fundamental.

Consideråm cå este necesar så umanizåm tranziÆia şi så reclådim speranÆa oamenilor în normalitate, så refacem încrederea cetåÆenilor în virtuÆile şi forÆa de regenerare a democraÆiei, så readucem românilor încrederea în forÆele lor, în capacitatea lor de a fi cetåÆeni europeni egali. Este timpul så redescoperim mândria de a fi român, fåcând ca talentul şi valorile naÆionale så îşi regåseascå locul în sfera valorilor europene.

Recentul Raport al Comisiei Europene recunoaşte progresele importante pe care le-am fåcut, dar sesizeazå şi aspecte care Æin de dificultåÆi în realizarea unei economii de piaÆå funcÆionale şi în implementarea legislaÆiei necesare integrårii europene, atrage atenÆia asupra necesitåÆii unei lupte hotårâte cu corupÆia şi a consolidårii şi eficientizårii justiÆiei.

MulÆi sunt tentaÆi så compare progresele noastre cu ale altora, dar uitå så spunå cine şi când a generat decalajul.

CitiÆi cu atenÆie Raportul şi veÆi vedea când a pierdut România ritmul reformelor şi integrårii!

534

DISCURSURI – Spre normalitate – o viziune social-democratå modernå pentru viitorul României – 12 octombrie 2002

În interiorul Uniunii Europene se recunoaşte deja contribuÆia guvernårii noastre. Acesta este sensul recentei scrisori a premierului britanic Tony Blair, dar şi al declaraÆiilor de sprijin exprimate de Romano Prodi, acestea sunt motive pe care le putem invoca în faÆa Consiliului European de la Copenhaga în sprijinul solicitårii noastre de a se fixa anul 2007 ca moment al integrårii depline a României în Uniunea Europeanå. Cred cå problema nu este de a ne lua la întrecere cu alÆii, ci de a ne respecta propriul calendar.

Suntem criticaÆi cå nu facem reforme mai dure, cå nu negociem mai relaxat capitolele deschise, dar må întreb: ce ar dori cetåÆenii noştri?

Så trecem prin experienÆele dureroase ale reformei din Bulgaria? Så închidem capitol dupå capitol fårå så încercåm så protejåm interesele propriilor producåtori?

Nu suntem opaci la critici. Am luat deja måsuri de recuperare a decalajului acolo unde acesta existå. Dorim så reformåm mai repede şi mai profund administraÆia şi så restructuråm acele sectoare ale economiei care ne împiedicå så avem caracteristicile unei economii de piaÆå funcÆionale.

Nu va fi uşor, dar ştim cå putem atinge aceste obiective. Am reuşit şi în acordurile cu Fondul Monetar InternaÆional, şi cu Banca Mondialå. Vom putea reuşi şi în celelalte domenii.

Acordurile cu Fondul nu sunt contrare politicilor noastre social-democrate.

Reducerea pierderilor din economie, sånåtatea finanÆelor publice prin menÆinerea unui deficit bugetar redus, descreşterea ratei inflaÆiei, reducerea cheltuielilor administrative – pentru a enumera doar câteva dintre condiÆionalitåÆile acordului cu FMI – sunt politici necesare pentru redresarea şi dezvoltarea economiei naÆionale, pentru integrarea europeanå. Important este cå tot acest efort de reformå l-am fåcut menÆinând echilibrul şi coeziunea socialå. Am respectat astfel conceptual nostru privind raporturile dintre cetåÆean şi stat, precum şi principiul solidaritåÆii sociale.

Câteva comentarii în legåturå cu proiectul pentru viitor, în legåturå cu ceea ce am denumit intrarea în normalitate.

Vorbim despre încheierea tranziÆiei şi de intrarea în normalitate. În fapt, folosim aceste concepte pentru a descrie etape diferite de evoluÆie a societåÆii româneşti.

O lungå perioadå postrevoluÆionarå se apropie de sfârşit. Este perioada în care am aşezat temeliile noului edificiu al economiei de piaÆå şi a statului de drept.

Accesul la resursele bunåstårii este înså în continuare foarte inegal distribuit.

Credem de aceea cå cel mai important clivaj socio-politic nu este între cei bogaÆi şi cei såraci, între muncitori şi patronat sau între politicieni şi societatea civilå, ci între cei care au sau nu o şanså så se integreze rapid în noua societate, så facå faÆå schimbårilor, prin competenÆele, abilitåÆile şi resursele pe care le posedå: grad de educaÆie, profesionalizare, spirit de iniÆiativå, capital.

535

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Accesul la resursele bunåstårii înseamnå educaÆie, sånåtate, formare profesionalå, pregåtire pentru comunicare, culturå şi alte bunuri sociale. Sunt domenii în care social-democraÆia trebuie så investeascå. În acelaşi timp, accesul la resursele bunåstårii înseamnå apartenenÆa la comunitåÆi democratice, deschise, capabile så manifeste şi så dezvolte încredere. Simpla naştere şi apartenenÆå la o familie şi la o comunitate lipsitå de un patrimoniu material, social şi cultural minim expun pe oricine la un risc ridicat de såråcie şi nefericire.

Dacå spiritul întreprinzåtor reprezintå în societatea de mâine o virtute socialå, atunci societatea trebuie så susÆinå politici publice pe måsurå.

Propunem o nouå viziune asupra redistribuirii.

Noi, social-democraÆii, avem convingerea cå noile sfidåri şi riscuri, nåscute din deschiderile şi dinamica globalizårii, îşi gåsesc rezolvarea într-o altfel de redistribuire, nu în abandonarea ei.

Azi, noul angajament al social-democraÆilor trebuie så fie politica de amplificare a participårii şi de împårÆire mai egalå a şanselor şi a accesului la bogåÆie.

Propunem o nouå viziune asupra statului.

Statul construieşte reforma, el tempereazå excesele pieÆei, sprijinå iniÆiativa, dar nu se substituie acesteia.

Reluând o formulare din Manifestul Blair-Schroeder, putem spune şi noi: statul nu trebuie så vâsleascå, ci så stea la cârmå.

Så dåm statului rolul şi puterea necesarå, dar så nu aşteptåm de la el ceea trebuie så facå cetåÆeanul sau agentul economic prin uzul libertåÆii sale.

Sunt aståzi dezbateri ample privind ce trebuie şi ce nu trebuie så fie sau så facå statul.

Ca social-democraÆi trebuie så veghem ca „societatea så aibå atâta stat cât cere momentul”.

Orice preconcepÆii, orice tabuuri sau extravaganÆe doctrinare privind statul riscå så fie pentru acesta asemenea unei haine prea strâmte pentru un trup în plinå transformare.

Economia de piaÆå – altfel spus libera concurenÆå – este motorul cel mai puternic al producÆiei şi iniÆiativei, recompensând efortul şi capacitatea de a inova, dar nu genereazå prin ea însåşi egalitate în bunåstare, nici sens, nici proiect.

Este nevoie ca economiei de piaÆå şi structurilor democraÆiei så le adåugåm, prin voinÆå şi acÆiune politicå, o bunå guvernare, a cårei sintezå trebuie så fie un stat activ, responsabil, social şi raÆional.

Fårå un astfel de stat, fårå un orizont politic moral, bunuri inalienabile vieÆii demne – munca, educaÆia, sånåtatea, securitatea persoanei, mediul natural şi chiar persoana – devin mårfuri, iar societatea, o societate de piaÆå. O astfel de evoluÆie este indiscutabil opuså valorilor şi idealurilor social-democraÆiei.

Nu suntem pentru egalitarism, ci pentru o egalitate de şanse.

536

DISCURSURI – Spre normalitate – o viziune social-democratå modernå pentru viitorul României – 12 octombrie 2002

Noua noastrå politicå va defini egalitatea ca includere şi inegalitatea ca excludere.

Includerea se referå, în acest caz, la un sens foarte larg: cetåÆenie, drepturi politice şi civile, obligaÆii sociale.

De asemenea, se referå la oportunitåÆile şi implicarea în spaÆiul public. Într-o societate în care munca råmâne resursa centralå pentru supravieÆuire, dar şi pentru respectul de sine şi nivelul de trai, accesul la muncå este principalul cadru de oportunitåÆi. EducaÆia şi profesionalizarea, asistenÆa medicalå şi asigurårile sociale reprezintå alte forme de manifestare a egalitåÆii de şanse.

Solidaritatea socialå nu trebuie så însemne o slåbire a mediului concurenÆial şi o descurajare a competiÆiei între indivizi.

Practica ne aratå cå acolo unde existå proprietate de stat, existå responsabilitate difuzå şi tentaÆia corupÆiei. Dacå sunt întreprinderi de stat care sunt eficiente, atunci e foarte bine. Înseamnå cå avem de-a face cu manageri competenÆi şi responsabili.

Dacå lucrurile stau înså invers, nu putem tolera ineficienÆa economicå şi incompetenÆa.

Falsa protecÆie socialå care a funcÆionat ani buni în economia româneascå trebuie så disparå.

Este imposibilå, indezirabilå şi inutilå practica susÆinerii activitåÆilor ineficiente prin redistribuiri mascate dinspre activitåÆile rentabile.

Statul nu trebuie så distribuie decât în mod excepÆional ajutoare sociale, el trebuie så furnizeze oportunitåÆi.

A fi social-democrat înseamnå så generezi şi så redistribui prosperitatea, nu så gestionezi såråcia.

Politica noastrå trebuie så se orienteze cåtre susÆinerea includerii sociale. Solidaritatea reprezintå principiul de bazå, iar incluziunea socialå – efectul dezirabil.

Avem o nouå viziune asupra relaÆiei dintre stat şi cetåÆean. Ea trebuie så se bazeze pe responsabilitate. Statul oferå şanse şi cere, în schimb, responsabilitate.

Crearea capitalului, garantarea dreptul de proprietate au fost esenÆiale în primii ani de dupå RevoluÆia din decembrie, în procesul restabilirii relaÆiilor de piaÆå. Acum accentul trebuie så cadå pe dreptul la muncå.

Social-democraÆia susÆine proprietatea privatå, ca motor al economiei de piaÆå, înså accentueazå rolul social al acesteia şi dreptul la muncå cinstit retribuitå.

Ca social-democraÆi, nu putem så nu reacÆionåm atunci când resursele producÆiei riscå så råmânå neutilizate. Trebuie så vedem care sunt cauzele şi så gåsim, împreunå cu proprietarii, soluÆiile de a le reintroduce în circuitul economic.

Statul nu mai genereazå direct locuri de muncå, dar susÆine crearea acestora şi urmåreşte protecÆia şomerilor, obligând la diverse forme de asigurare contributivå şi şcolarizare continuå.

Munca este cea care stå la baza prosperitåÆii. Ieşirea din såråcie înseamnå în mod esenÆial întoarcerea oamenilor la munca organizatå şi retribuitå corect.

537

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Social-democraÆia respinge planificarea şi metodele etatiste de intervenÆie în economie, înså nu susÆine abandonarea oricårui rol al statului în economie.

Acolo unde piaÆa nu reuşeşte så realizeze anumite obiective sociale, guvernul trebuie så facå uz de instrumente politice pentru a le îndeplini.

Social-democraÆia asigurå o justå aşezare a poverilor fiscale pentru plåtitorii de impozite – impozit pe profit, pe capital, pe proprietate, pe salariu – pentru cå, în definitiv, plåtitorii de impozite sunt cei care asigurå cheltuielile comune ale societåÆii.

Social-democraÆia considerå cå profiturile de azi, dobândite şi utilizate în condiÆii transparent şi bine determinate, sunt investiÆiile de mâine, iar investiÆiile de mâine sunt locurile de muncå de poimâine.

Proiectul nostru politic susÆine, de asemenea, democratizarea democraÆiei. De ce? Ne întrebåm care sunt cauzele absenteismului ridicat la urne, reducerii activismului social, scepticismului faÆå de clasa politicå? Politica s-a izolat de societate prin dezideologizare, comercializare şi electoralism.

Adicå exerciÆiul democratic tinde så fie redus la alegeri organizate cu mijloacele marketingului în scopul exclusiv de a obÆine şi påstra puterea.

Criza se exprimå şi prin aşteptarea unor soluÆii miraculoase şi a unor lideri providenÆiali, precum şi prin tot mai accentuata înclinaÆie cåtre soluÆiile politice de forÆå şi autoritariste.

Remediul acestei ståri de fapt constå, în opinia noastrå, într-o realå „democratizare a democraÆiei”, prin deschiderea partidelor cåtre societatea civilå, crearea de mecanisme decizionale transparente, prin întoarcerea politicii la adevår şi la problemele reale ale cetåÆenilor.

Nu putem evita så ne pronunÆåm asupra unor probleme care suscitå o reactivitate publicå mare. A nu discuta anumite probleme nu înseamnå cå acestea nu existå. O astfel de temå este cea privind politicile regionale de dezvoltare.

Oricât de dificil ar fi så lansåm un proiect de reconstrucÆie regionalå în dezbaterea publicå, trebuie så avem curajul så facem cunoscute opÆiunile noastre. Amânarea nu ar conduce decât la pierderea unor oportunitåÆi de atragere a unor fonduri europene de dezvoltare şi nu ar rezolva pe fond problema necesitåÆii de a utiliza modalitåÆi de acÆiune regionalå în România.

Am abordat aceastå problemå doar cu statut de exemplificare, dar trebuie så Æinem cont cå în noua etapå de integrare europeanå în care intråm nu mai putem amâna decizii sau acÆiuni, nu mai putem tergiversa lucrurile sau så ne prefacem cå anumite probleme nu existå.

Reforma administraÆiei publice reprezintå o altå provocare, atâta vreme cât încå nu s-a înÆeles bine, la nivelul structurilor din teritoriu, semnificaÆia acestei reforme.

Aceastå reformå este menitå så contribuie, în mod esenÆial, la transformarea localitåÆilor în comunitåÆi, în cadrul cårora cetåÆenii sunt chemaÆi så decidå asupra modului de dezvoltare a comunei, oraşului sau municipiului în care tråiesc.

538

DISCURSURI – Spre normalitate – o viziune social-democratå modernå pentru viitorul României – 12 octombrie 2002

Aceste decizii ale comunitåÆii urmeazå så fie respectate şi transpuse în practicå de structurile administraÆiei. Este un model participativ, care pune în prim-plan coeziunea şi solidaritatea socialå – douå din valorile ideologiei social-democrate.

Autonomia localå nu înseamnå „independenÆa absolutå” a organelor administraÆiei locale faÆå de „centru”, cum cred foarte mulÆi, ci dependenÆa acestora faÆå de problemele cetåÆenilor.

Sunt multe teme sectoriale pe care ar fi posibil så le abordåm aici, dar textul documentului vå este la îndemânå şi doresc så vå invit så-l parcurgeÆi şi så-l dezbateÆi în organizaÆiile noastre de partid. Ideile sale trebuie så ajungå la oameni pentru a dobândi forÆå.

Dialogul cu societatea civilå este o dimensiune esenÆialå a acÆiunii politice, oamenii trebuie så fie informaÆi cu privire la ce gândim şi propunem ca programe de acÆiune.

Este nevoie de transparenÆå decizionalå pentru a apropia actul guvernårii de cetåÆean. Comunicarea cu societatea civilå este esenÆialå şi pentru cå de cele mai multe ori acest feed-back ne spune foarte multe despre agenda cetåÆeanului şi astfel putem ajusta actul guvernårii.

Este momentul ca PSD så îşi redefineascå relaÆiile cu mass-media, în funcÆie de aşteptårile pe care partidul le are faÆå de preså, dar şi în raport de aşteptårile pe care presa le are faÆå de noi.

Noi credem cå aceastå relaÆie trebuie så fie guvernatå de interesul public.

RelaÆia cu presa este importantå pentru cå alegåtorul, pe lângå percepÆia realitåÆii din jurul såu, simte nevoia de a-şi integra informaÆiile într-un context mai larg şi se bazeazå pe liderii de opinie şi informaÆiile furnizate de mass-media. EsenÆialå este transparenÆa activitåÆilor noastre faÆå de preså şi reclådirea unui climat de parteneriat, care så asigure informarea publicå a cetåÆenilor despre activitatea autoritåÆilor publice la nivel central şi în teritoriu.

Am venit azi în faÆa Consiliului NaÆional cu proiectul unui document ideologic. Este desigur o schiÆå, un inventar de teme de reflecÆie şi de soluÆii.

Tocmai acest caracter de document de lucru are valoare în acest moment, pentru cå el ne oferå suportul unei dezbateri şi ne propune repere pentru demersul de construcÆie a viitoarei noastre strategii electorale, dar şi al noilor proiecte de programe guvernamentale.

Am dat acestui document ideologic un titlu care så exprime încå de la început angajarea noastrå într-un proiect orientat spre viitor şi spre o stare de normalitate.

Oamenii, cetåÆenii României, la fel ca şi cei din Uniunea Europeanå îşi doresc o viaÆå sigurå, un viitor predictibil, o stare de calm, de încredere şi de confort.

O astfel de stare a societåÆii este, de fapt, o stare de normalitate, o stare de echilibru şi de dinamicå pozitivå. Iatå de ce dorim, prin acest demers doctrinar, så definim obiectivul strategic al acÆiunii noastre politice ca pe o opÆiune pentru firesc şi normal în viaÆa societåÆii noastre.

Am trecut peste noapte, în 1989, de la un partid la douå sute de partide. Am trecut de la o economie fårå inflaÆie la niveluri de 1000 la sutå. Este momentul ca aceastå balanÆå între opÆiuni extreme så capete ritmul firesc al normalitåÆii. Partidul Social Democrat este un partid al tranziÆiei, a fost şi este, dar este şi forÆa politicå care se angajeazå så dea 539

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

realitate proiectului unei Românii viitoare pentru o perioadå în care modelul de societate trebuie så fie definit simplu şi în parametrii societåÆilor occidentale.

DeÆinem responsabilitatea viitorului României pentru cå îi cunoaştem trecutul şi îi guvernåm prezentul. Avem resursele intelectuale şi instituÆionale cele mai performante, avem proiectul potrivit de dezvoltare şi avem de partea noastrå majoritatea societåÆii. Aceastå confluenÆå a forÆei noastre politice cu voinÆa şi aspiraÆiile electoratului dau consistenÆå platformei noastre politice. Avem voinÆa şi puterea de a încheia cu succes un ciclu istoric şi de a deschide calea de dezvoltare pentru o Românie prosperå, stabilå şi integratå unei Europe unite şi sociale.

540

DISCURSURI – AlianÆa cu UDMR – 31 ianuarie 2003

Anul 2003

1. AlianÆa cu UDMR1

StimaÆi delegaÆi şi invitaÆi, Dragi prieteni, În numele Guvernului României şi al colegilor mei din Partidul Social Democrat am plåcerea så vå adresez un salut cålduros şi så urez succes lucrårilor congresului dumneavoastrå.

PrezenÆa aståzi aici a membrilor Cabinetului şi a reprezentanÆilor PSD nu este un simplu gest de politeÆe faÆå de Dumneavoastrå, partenerii noştri de cooperare parlamentarå.

Ea are o valoare de simbol, marcând încheierea unei etape de evoluÆie în relaÆiile dintre partidele noastre şi începutul unei perioade noi, bazate pe o altå calitate a comunicårii politice.

Trebuie så recunoaştem aståzi, deschis, cå foarte mulÆi ani raporturile dintre formaÆiunile noastre politice au fost dificile, cå au existat tensiuni şi suspiciuni reciproce. În ceea ce ne priveşte, unele dintre aceste suspiciuni erau legate de ceea ce noi percepeam ca o acÆiune politicå de contestare a unitåÆii statului român. În ceea ce vå priveşte, existau suspiciuni privind o politicå de asimilare etnicå. Ambele atitudini îşi aveau sursa în trecut, fiind efecte ale „decongelårii” relaÆiilor interetnice dupå cåderea comunismului.

Cred cå nu trebuie så ne ferim så vorbim despre aceste lucruri aståzi, când relaÆia noastrå politicå s-a maturizat, când am parcurs împreunå un proces de schimbare a mentalitåÆilor, de înÆelegere şi acceptare reciprocå a obiectivelor noastre politice.

Unele soluÆii, care påreau imposibile la începutul deceniului trecut sau påreau a genera mari probleme în relaÆiile interetnice, s-au dovedit a fi realiste şi fezabile şi au fost bine receptate atât de etnicii maghiari, cât şi de români.

Procesul politic din ultimii ani are câteva învåÆåminte importante.

1

RelaÆiile cu UDMR 2001-2003 – IntervenÆie în cadrul lucrårilor Celui de-al VII-lea Congres al Uniunii Democratice a Maghiarilor din România, Satu Mare – ALIANæA CU UDMR, 31 ianuarie 2003

541

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Preocuparea noastrå, a Partidului Social Democrat, privind apårarea unitåÆii şi integritåÆii statului român, nu este incompatibilå cu afirmarea identitåÆii etnice a minoritåÆii maghiare.

Raportarea permanentå la standardele europene a conferit soliditate acestui proces politic. Aståzi, când vorbim despre un alt tip de relaÆie între UDMR şi PSD, cred cå se cuvine så mulÆumesc public acelor politicieni, atât din partidul dumneavoastrå, cât şi din partidul nostru, care au depus, în timp, eforturi în direcÆia construirii comunicårii politice între noi. Îmi place så cred cå aceastå evoluÆie din cadrul clasei politice exprimå o evoluÆie a societåÆii româneşti în ansamblul såu. Cred cå am învåÆat så ne acceptåm unii pe ceilalÆi.

Am învåÆat cå toleranÆa este nu numai nobilå, ci şi eficientå. Cå avem, cu toÆii, aceleaşi obiective – så înscriem România pe o traiectorie stabilå cåtre Europa şi cåtre un viitor mai bun.

Am învåÆat, cu toÆii, lecÆia cooperårii.

Din acest punct de vedere, colaborarea noastrå nu trebuie privitå nici exclusiv prin prisma unor obiective conjuncturale, legate de asigurarea suportului parlamentar al guvernårii, nici ca o expresie a intereselor unor elite.

Ea este un bun câştigat al democraÆiei româneşti şi are efecte pozitive asupra stabilitåÆii relaÆiilor interetnice. Faptul cå România este aståzi un model de convieÆuire interetnicå în aceastå zonå fråmântatå a Europei se datoreazå, deopotrivå, înÆelepciunii politicienilor români şi a celor de etnie maghiarå.

Va trebui, în continuare, så facem eforturi pentru a elimina orice fel de tentaÆii extremiste şi xenofobe din viaÆa publicå. Numai astfel vom construi relaÆii interetnice cu adevårat durabile, ferite de orice posibil derapaj.

Am ales aceastå localitate şi acest moment pentru semnarea unui document politic important pentru noi: Protocolul de colaborare între Partidul Socialist Ungar şi Partidul Social Democrat.

Aceastå alegere nu este întâmplåtoare. Ea aratå cå UDMR, dincolo de rolul pe care îl joacå pe plan intern, poate fi un vector important în relaÆiile politice internaÆionale, în construcÆia unei relaÆii strategice între forÆele politice din România şi cele din Ungaria în perspectiva integrårii europene. „Parteneriatul strategic pentru secolul XXI”, semnat recent de guvernele Ungariei şi României, este doar unul dintre modurile în care s-a concretizat aceastå relaÆie privilegiatå dintre politicienii români şi cei maghiari.

542

DISCURSURI – AlianÆa cu UDMR – 31 ianuarie 2003

Doamnelor şi domnilor, Cu sprijinul Dumneavoastrå parlamentar, Partidul Social Democrat a asigurat guvernarea Æårii în ultimii doi ani.

Am obÆinut o serie de succese importante.

EvoluÆia economicå aratå cå, în sfârşit, în România începe så fie bine. Rezultatele pozitive ale reformelor încep så-şi facå apariÆia.

Anul acesta speråm ca evoluÆiile excelente ale indicatorilor macroeconomici så genereze efecte concrete şi în ceea ce priveşte nivelul de trai al populaÆiei. În plan extern, de asemenea, succesele au fost însemnate. Primirea invitaÆiei de aderare la Tratatul Nord-Atlantic reprezintå vârful unei perioade în care eforturile diplomatice au fost intensificate.

Aceste succese nu ar fi fost posibile fårå sprijinul dumneavoastrå şi doresc så vå mulÆumesc, în numele tuturor colegilor mei, pentru acest sprijin.

Dar, dacå primii doi ani de guvernare au fost excelenÆi, aceasta nu înseamnå cå anii urmåtori vor fi foarte uşori. Dimpotrivå.

Ne aşteaptå o perioadå foarte dificilå, marcatå de începerea procesului efectiv de integrare în Uniunea Europeanå. Aceasta este miza esenÆialå a acÆiunii noastre în anii ce vor urma.

Integrarea nu mai este aståzi doar o problemå de politicå externå, ci a devenit principala prioritate de politicå internå a României.

Integrarea înseamnå şi un efort parlamentar enorm, în care continuitatea, consecvenÆa şi tenacitatea sunt cuvintele-cheie.

Contåm pe Dumneavoastrå!

Dorim ca UDMR, ca o formaÆiune ataşatå valorilor europene, så fie pentru Partidul Social Democrat un partener pe termen lung în procesul de pregåtire a societåÆii româneşti pentru aderarea la Uniunea Europeanå. Cooperarea noastrå parlamentarå şi la nivelul administraÆiilor locale – cum este cea de aici, de la Satu Mare, spre exemplu – s-a bazat pe principii corecte, de respect reciproc, şi a decurs pozitiv. Desigur, ea nu a fost scutitå de momentele de tensiune şi de nemulÆumirile pe care le genereazå orice fel de colaborare politicå.

Doresc så vå spun – şi aici cred cå sunt în asentimentul tuturor colegilor care au participat la negocierile cu UDMR – cå echipa dumneavoastrå este o echipå solidå şi dificilå pentru orice partener. DiscuÆiile cu UDMR nu au fost niciodatå uşoare sau superficiale. Dimpotrivå. Am apreciat înså faptul cå echipa Uniunii a avut o gândire politicå pozitivå şi mai ales cå înÆelege så respecte înÆelegerile convenite. Ştim cå mulÆi au privit cu mult scepticism protocolul de colaborare dintre partidele noastre.

S-a vorbit foarte mult despre aceastå colaborare ca despre un compromis major, care ar fi generat consecinÆe periculoase atât pentru noi, cât şi pentru dumneavoastrå.

543

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

S-a încercat agitarea spiritelor şi resuscitarea intoleranÆei. Toate acestea nu au fost decât încercåri ale celor care se tem de succesul colaborårii între noi. Pentru cå cei doi ani care au trecut de la alegeri au aråtat cå aceastå colaborare a fost funcÆionalå şi productivå.

Am adoptat Legea administraÆiei locale. Pe baza listei judeÆelor şi a localitåÆilor în care ponderea locuitorilor aparÆinând unei minoritåÆi naÆionale depåşeşte 20%, a listei pe judeÆe a denumirilor în limba maternå ale acelor localitåÆi în care ponderea locuitorilor aparÆinând unei minoritåÆi naÆionale depåşeşte 20%, am putut crea o lege modernå, în deplin acord cu cele mai avansate prevederi în domeniul protecÆiei minoritåÆilor din Europa.

Am completat şi consolidat prevederile OrdonanÆei de urgenÆå a Guvernului nr. 94/2000 cu Legea nr. 501/2002 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparÆinut cultelor religioase.

Pentru o avea o lege funcÆiona1å care så råspundå nevoilor låcaşelor de cult şi så repare nedreptåÆile sociale de acum 50 de ani, am iniÆiat un amplu proces de consultare cu reprezentanÆi ai comunitåÆilor locale şi ai diverselor culte religioase.

Vom gåsi în comun soluÆii şi pentru problemele nerezolvate încå, cum ar fi aceea a lårgirii ariei învåÆåmântului universitar de stat în limba maghiarå. Dorim şi asiguråm un cadru instituÆional corespunzåtor pentru cultura şi învåÆåmântul minoritåÆilor naÆionale.

Desigur, pårerile noastre nu coincid întotdeauna. OpÆiunile pe care le avem în vedere sunt diferite. Sunt înså convins cå va prevala întotdeauna logica flexibilå a cooperårii, care ne va conduce la un compromis constructiv. În ceea ce ne priveşte, vom respecta întotdeauna standardele europene în ceea ce priveşte drepturile minoritåÆilor naÆionale. În numele acestor standarde, ne vom opune oricåror revendicåri maximaliste, de autonomie pe criterii etnice, sau altor formule care nu sunt europene in litera şi spiritul lor. Noi credem cå drepturile omului se exercitå în mod individual, nu colectiv. Am spus de multe ori acest lucru şi nu abdicåm de la acest principiu. æinem la exerciÆiul suveranitåÆii pe teritoriul României, în toate zonele Æårii, şi la respectarea simbolurilor statului în toate comunitåÆile. Nu încercåm så suprimåm sau så limitåm folosirea limbii materne. Din contrå, vom sprijini diversificarea situaÆiilor în care minoritåÆile îşi utilizeazå limba maternå. Dar trebuie så înÆelegeÆi cå vå cerem reciprocitate şi respectarea ConstituÆiei: limba românå, ca limbå oficialå a statului, nu poate fi îngråditå în circulaÆia ei pe tot teritoriul Æårii, indiferent de componenÆa etnicå a comunitåÆilor.

544

DISCURSURI – AlianÆa cu UDMR – 31 ianuarie 2003

StimaÆi prieteni, Sunt convins cå şi Dumneavoastrå, în cadrul acestui congres, având şi experienÆa guvernårii în coaliÆie cu alte partide, veÆi valoriza în mod pozitiv colaborarea cu Partidul Social Democrat.

Pe aceastå bazå putem gândi mai departe şi stabili obiective comune pentru viitor, construind un parteneriat strategic pentru integrarea societåÆii româneşti în Uniunea Europeanå.

Vreau så îi asigur pe toÆi membrii Uniunii Democratice a Maghiarilor din România de prietenia noastrå.

Vå mulÆumesc şi vå urez succes!

JÓ MUNKÁT ÉS SOK SIKERT KÍVÁNOK A KONGRESSZUNAK!

545

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

546

DISCURSURI – Strategia politicå a PSD pentru 2003 – 18 martie 2003

2. Strategia politicå a PSD pentru 20031

StimaÆi colegi, Agenda de lucru a întâlnirii noastre de aståzi este destul de încårcatå. Avem câteva subiecte extrem de importante de discutat în aceastå primå întâlnire a Biroului Executiv din acest an.

Pe de o parte, este vorba de Strategia politicå a PSD pentru 2003, documentul politic care va fixa reperele acÆiunii noastre pentru acest an. Pe de altå parte, vom valida politic pachetul legislativ anticorupÆie, care va reprezenta un moment politic foarte important. Pe ordinea de zi a şedinÆei noastre sunt şi alte puncte importante.

PermiteÆi-mi så fac o scurtå prezentare a obiectivelor noastre din acest an şi a strategiilor pentru realizarea lor. Trecem în a doua jumåtate a mandatului parlamentar. Este o schimbare importantå de context politic care impune, în consecinÆå, o adaptare a corespunzåtoare a strategiei politice şi de guvernare.

Actul de guvernare a condus atât la o cristalizare a imaginii noastre publice, cât şi la o uzurå a acesteia, în special datoritå costurilor sociale inerente reformei. Un impact negativ de imagine îl datoråm şi acÆiunii politice a adversarilor noştri din opoziÆie, care au impus opiniei publice anumite clişee perceptive cu puternic mesaj negativ (PSD – partid-stat, partid al corupÆilor; baroni locali).

Un prim element caracteristic actualei etape este creşterea incisivitåÆii şi coerenÆei atacurilor politice cu care suntem zilnic confruntaÆi. Discursul populist a devenit dominant în zona opoziÆiei, care se poziÆioneazå pe strategii de tip pre-electoral, încercând astfel så valorifice costurile sociale ale guvernårii noastre orientate în perioada urmåtoare şi mai puternic spre integrare europeanå. TentaÆia presei de a se replia şi ea pe poziÆii uneori populiste a potenÆat efectul acestei strategii a opoziÆiei.

Un factor care a favorizat atacurile opoziÆiei a fost tendinÆa noastrå de a amâna sau evita abordarea frontalå a unor zone de vulnerabilitate cu care ne-am confruntat şi, în special, a fenomenului corupÆiei. Existå schimbåri şi în electoratul nostru. Analizele aratå cå PSD a 1

IntervenÆie în cadrul lucrårilor Biroului Executiv Central al PSD, 18 martie 2003

547

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

reuşit så capteze atenÆia unui electorat aflat în zona de mijloc şi superioarå a piramidei sociale, dar riscå så piardå zona de jos a electoratului såu tradiÆional. Acest proces ar putea afecta în special electoratul rural şi cel din zonele expuse fenomenului de şomaj generalizat şi prelungit. O altå zonå de risc o reprezintå pensionarii, care sunt încå expuşi efectelor unui sistem de pensii discriminatoriu constituit în timpul fostei guvernåri, dar pe care nu am reuşit încå så-l reechilibråm.

Primii doi ani de guvernare au condus şi la conturarea unei „hårÆi” actualizate a satisfacÆiei şi insatisfacÆiei sociale. Zona satisfacÆiei vizeazå în special efectele pozitive care decurg din succesele de politicå externå şi din accentuarea fårå precedent a stabilitåÆii macroeconomice – în special stoparea inflaÆiei.

InsatisfacÆia acoperå în general situaÆia veniturilor, a condiÆiilor de sånåtate şi a ponderii cheltuielilor de întreÆinere în bugetul familiilor urbane. InsatisfacÆii apar şi în rândul electoratului rural, care nu a identificat în primii doi ani de guvernare efecte pozitive, sensibile, ale politicilor noastre agrare.

O zonå aparte o reprezintå insatisfacÆia faÆå de fenomenul corupÆiei, care a devenit tema centralå a dezbaterii publice. Ca urmare a strategiei politice a opoziÆiei, corupÆia este perceputå ca fenomen specific actualei guvernåri şi este identificatå ca principalå cauzå a såråciei.

Apare un fenomen destul de periculos: såråcia nu mai este consideratå ca având motivaÆii economice, ci ca rezultat al unei drenåri frauduloase a resurselor materiale prin mecanismele corupÆiei. O astfel de explicaÆie culpabilizeazå în bloc categoriile cu statut social superior şi în special clasa politicå conexatå guvernårii.

Se transferå în acest mod tensiunea socialå generatå de polarizarea socialå asupra partidului de guvernåmânt. Aceastå temå trebuie så ne dea în mod serios de gândit.

Trebuie menÆionat cå teoria conform cåreia în România, ca urmare a alegerilor din noiembrie 2000, opoziÆia este slabå şi destructuratå tinde så nu mai fie valabilå în perspectiva anilor 2003 şi 2004.

Ar fi o greşealå ca în perioada urmåtoare så ignoråm sau så minimalizåm forÆa opoziÆiei.

Trebuie så spunem electoratului cå în România de aståzi se pregåteşte, din nou, alternativa unei guvernåri bazate pe o coaliÆie multicolorå ce va folosi tactica algoritmului şi ar putea readuce programe de guvernare a cåror resurså este recesiunea economicå accentuatå, creşterea explozivå a inflaÆiei, restructurarea bazatå pe trimiterea masivå în şomaj a forÆei de muncå, privatizarea fårå perspectiva menÆinerii în funcÆiune a capacitåÆilor de producÆie şi un sector bancar fragilizat prin mecanismele crahului financiar cu determinare politicå.

Din punct de vedere al modului de soluÆionare a tensiunilor sociale, este de aşteptat cå alternativa de dreapta la guvernarea noastrå social-democratå ar relua metodele violente de reprimare a contestaÆiei sindicale, la fel cum a procedat şi în perioada 1996-2000, şi ar pune în 548

DISCURSURI – Strategia politicå a PSD pentru 2003 – 18 martie 2003

pericol încå o datå stabilitatea şi democraÆia. Evident, astfel de „programe de guvernare” ar readuce România în situaÆia din perioada 1997-2000 şi ar stopa încå o datå procesul de integrare europeanå. Aceasta este alternativa care se propune la guvernarea noastrå.

Avem responsabilitatea de a câştiga şi alegerile viitoare, pentru cå România are nevoie de continuitate şi coerenÆå în aceastå etapå. Noi continuåm så credem cå strategia cea mai bunå pentru România, care ar fi asigurat continuitatea şi coerenÆa guvernårii, ar fi fost organizarea unor alegeri anticipate. Biroul Executiv trebuie så fie informat cå aceastå propunere s-a fundamentat pe analize extrem de solide, analize care au luat în considerare în primul rând interesele naÆionale şi abia apoi interesele de partid. De asemenea, vreau så reiterez faptul cå a fost o decizie unanimå de DelegaÆiei Permanente, care a susÆinut aceastå propunere. Din påcate, ea nu a putut fi materializatå. În momentul de faÆå trebuie så ne gândim strategiile în orizontul unui ciclu electoral normal. Consider cå putem câştiga şi în aceastå variantå dacå ne stabilim foarte clar obiectivele, dacå menÆinem o comunicare activå cu electoratul şi dacå asiguråm în interiorul partidului unitatea, mobilizarea şi responsabilitatea.

Obiectivul politic strategic al anului 2003 – aşa cum l-am definit în strategia politicå pe care o propunem spre aprobare Biroului – este menÆinerea unui suport electoral majoritar pentru PSD. Acest lucru este posibil dacå: a) menÆinem performanÆele guvernårii; b) reuşim så soluÆionåm prompt şi credibil crizele sociale existente sau viitoare; c) ştim så gestionåm dezbaterea şi confruntarea politicå.

Finalitatea demersurilor politice şi de guvernare din cursul acestui an trebuie så fie asigurarea unei poziÆii solide în lupta electoralå ce va începe în cursul anului 2004.

Existå douå tentaÆii riscante pentru partid în cursul anului acesta. Pe de o parte, tendinÆa de a ceda presiunii abordårilor populiste, cu efect de blocare a reformelor impuse de guvernare şi în special de naturå så anihileze pe termen lung progresele fåcute în primii doi ani de guvernare, iar, pe de altå parte, acceptarea provocårii lansate de opoziÆie de abordare exclusiv politicå (în realitate politicianistå) a problemelor cu care ne confruntåm.

Finalul anului 2002 a marcat atragerea partidului în dezbateri politice pe teme care au fost impuse din afara acestuia şi care au generat o agendå a dezbaterii publice distinctå şi opuså faÆå de agenda guvernårii. Acest fapt a fåcut ca realizåri notabile ale Executivului – cum ar fi invitaÆia adresatå României de a adera la NATO şi stabilirea anului 2007 ca orizont posibil de integrare în Uniunea Europeanå – så treacå într-un plan secund în favoarea unor teme cu finalitate exclusiv politicå şi care au vizat erodarea încrederii în PSD. O serie de evoluÆii politice recente sunt relevante pentru modul în care opoziÆia încearcå så impunå dezbaterii publice teme parazite sau så genereze conflicte al cåror scop este blocarea actului guvernårii. Un exemplu este modul în care un conflict din interiorul unei instituÆii publice independente – må refer la CNSAS – este transformat în problemå majorå şi instrumentat 549

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

împotriva noastrå. Nu trebuie så acceptåm asemenea capcane. Trebuie så readucem constant dezbaterea publicå la obiectivele guvernårii.

Resursa noastrå politicå majorå este actul guvernårii. Suntem la putere şi avem responsabilitatea de a impune adevårata agendå politicå. PopulaÆia aşteaptå soluÆii sustenabile economic şi nu verdict politice. De aceea, opÆiunea noastrå strategicå trebuie så fie råspunsul prompt la nevoie societåÆii şi respectarea strictå a „foii de parcurs” pe care ne-am asumat-o în perspectiva integrårii europene.

Valorificarea efectelor pozitive ale acÆiunii guvernamentale trebuie så fie esenÆa demersului politic al Partidului Social Democrat. Oamenii aşteaptå şi apreciazå capacitatea de a rezolva problemele şi sunt mai puÆin sunt interesaÆi de rezultatul confruntårii politice. Aici probabil am greşit şi noi, låsându-ne atraşi în strategia luptei de gherilå adoptate de primarul general al Capitalei. Am irosit doi ani de guvernare a Bucureştiului în confruntare politicå şi nu în administrare eficientå. Primarii şi consilierii noştri din Bucureşti, dar şi din alte localitåÆi ale Æårii trebuie så dea semnalul unei schimbåri importante de atitudine.

Ieşirea din iarnå trebuie så fie marcatå de ample acÆiuni edilitare. Avem şi resursele, şi capacitatea organizatoricå de a realiza acest lucru. Aceste acÆiuni vor fi parte integrantå din programul mult mai amplu „România curatå”, pe care îl lansåm aståzi.

O problemå cu care se confruntå partidul este generatå de riscul unei rupturi între PSD şi suportul såu electoral. MulÆi dintre cei care ne-au votat în 2000 resimt o anumitå insatisfacÆie din pricina distanÆei tot mai mari între aşteptårile privind un nivel de trai mai bun şi realitate.

Trebuie så recunoaştem cå beneficiile creşterii economice şi ale reducerii inflaÆiei nu s-au repartizat uniform asupra diferitelor categorii de populaÆiei. Creşterea economicå şi dezinflaÆia au favorizat categoriile cu venit ridicat, dar nu şi pe cele din zona pauperitåÆii. Statisticile cu care operåm şi care aratå o creştere a puterii de cumpårare nu sunt confirmate în plan perceptiv de unele categorii, numeroase, de populaÆie. Acest paradox riscå så diminueze credibilitatea de care ne bucuråm. În raport cu aceastå situaÆie, strategia noastrå politicå trebuie så vizeze cu precådere amendarea nivelului de trai la categoriile economice defavorizate. Este necesar så maximizåm efectele pozitive în plan social ale creşterii economice cu efect direct de diminuare a tendinÆei de polarizare socialå. Sunt necesare strategii de dirijare mai preciså a måsurilor de protecÆie socialå.

PSD nu poate recurge la måsuri populiste şi nici nu poate adopta un limbaj populist, dar o repartizare mai puÆin discriminatorie a bunåstårii trebuie så constituie una din preocupårile esenÆiale ale partidului şi guvernårii în anul 2003.

Paralel cu accelerarea proceselor de reformå economicå, guvernarea PSD va trebui så se concentreze asupra unor probleme reziduale, care au un impact social semnificativ: costul facturilor la întreÆinere şi în special ponderea lor în bugetul familiei, pensiile şi discrepanÆele din sistemul de pensii, problemele din sistemul de sånåtate. Chiar dacå resursele financiare şi 550

DISCURSURI – Strategia politicå a PSD pentru 2003 – 18 martie 2003

instituÆionale de care dispunem sunt relativ limitate, este necesar ca deciziile politice pe care le vom adopta pentru a soluÆiona aceste posibile focare de crizå trebuie så constituie urgenÆe şi så conducå la soluÆii de fond şi nu la paleative cu rol temporar. Este important så adoptåm acele strategii care så elimine cauzele şi nu numai så calmeze efectele.

Råspunsul nostru la fenomenul såråciei este un program sistematic de protecÆie socialå şi sprijinire a categoriilor defavorizate – Centrul de greutate al strategiei noastre politice sunt måsurile de ordin social, cu câteva Æinte foarte clare, aşa cum sunt ele prevåzute şi în documentul prezentat Biroului Executiv: creşterea veniturilor şi pensiilor, a alocaÆiilor pentru copii, condiÆiile de locuire şi factura la întreÆinere, sistemul sanitar.

Insist asupra situaÆiei pensionarilor. Ea reprezintå o urgenÆå atât din punct de vedere social, cât şi din punct de vedere politic. Anul 2003 este al patrulea an în care pensiile medii nu mai acoperå cheltuielile medii. Un prim pas va trebui så-l facem prin majorarea pensiilor din agriculturå, dar va trebui urmat, în etape viitoare, de måsuri similare şi pentru alte categorii defavorizate de pensionari.

Factura pentru întreÆinere reprezintå aståzi una dintre cele mai dificile probleme cu care se confruntå pe timp de iarnå cetåÆenii. Nivelul ei, care a ajuns extrem de ridicat – aproape la nivelul salariului mediu pe economie – greveazå sever asupra bugetelor familiilor. Suntem în al doilea an consecutiv în care Guvernul a identificat soluÆii pe termen scurt pentru a sprijini familiile aflate în dificultate pentru a putea suporta şocul întreÆinerii.

Am moştenit sisteme de încålzire învechite din punct de vedere tehnologic, supradimensionate, cu pierderi mult prea mari. Aceastå situaÆie nu mai poate continua în acest fel. Va trebui så facem un efort pentru a rezolva pe fond problema întreÆinerii.

O altå misiune esenÆialå a guvernårii social-democrate în acest an este de a pune ordine în sistemul de sånåtate. Evaluårile aratå cå pe lângå probleme cronice de subfinanÆare, sistemul de sånåtate este parazitat de corupÆie şi risipå. Fårå o intervenÆie fermå sistemul sanitar poate intra în colaps. Reforma acestui sistem este obiectiv fundamental al guvernårii noastre în 2003 şi ea nu se circumscrie ca sarcinå doar ministerului de resort.

Paradoxul este cå dåm azi mai mulÆi bani pentru sånåtate decât în anii precedenÆi, dar populaÆia obÆine servicii mai proaste. În momentul de faÆå, restructurarea sistemului medical poate aduce efecte pozitive mai mari decât creşterea alocaÆiilor bugetare pentru acest sector.

La acest capitol social al strategiei noastre vreau så fac o precizare. Cei ce reclamå creşterea transferurilor sociale şi a cheltuielilor publice în domenii sensibile ca sånåtatea, educaÆia, locuirea sau pensiile exprimå dorinÆele unor largi categorii sociale. Înså, omiÆând så precizeze resursele şi soluÆiile pentru astfel de politici, aceştia genereazå în mod demagogic iluzii politice electoratului.

Afirmarea posibilitåÆii de a conjuga o protecÆie socialå eficientå cu scåderea abruptå a impozitelor şi contribuÆiilor sociale reprezintå cel mai direct şi mai explicit mod de desconsiderare a 551

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

principiilor reformei economice şi a intereselor politice şi sociale legitime ale marii majoritåÆi a cetåÆenilor. Nici mutarea resurselor de la un capitol bugetar la altul, nici creşterea impozitelor pentru o categorie sau alta de venituri şi nici diminuarea taxelor nu rezolvå problema. SoluÆiile de tip pur financiar eludeazå cauza dificultåÆilor cu care se confruntå populaÆia. Nu putem creşte nivelul de trai dacå nu creştem productivitatea, dacå nu asiguråm o creştere economicå sånåtoaså şi durabilå.

Va trebui ca, în 2003, ritmul creşterii economice så fie la fel de susÆinut ca în ultimii doi ani, creând cadrul favorabil amplificårii reformelor. Acesta este principalul nostru obiectiv în plan economic.

Nu doresc så detaliez Æintele politicilor noastre macroeconomice pentru acest an. Le-am prezentat în Parlament cu ocazia bilanÆului celor doi ani de guvernare. În 2003, vom continua modernizarea structuralå a economiei prin: • regândirea dezvoltårii industriale; • reconfigurarea structurilor de producÆie agricolå; • dezvoltarea, în cadrul sectorului terÆiar, a serviciilor cu potenÆial intern; • dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii; • intensificarea procesului de privatizare a întreprinderilor de stat; • îmbunåtåÆirea mediului concurenÆial şi a climatului de afaceri; • continuarea reformei sistemului fiscal şi dezvoltarea adecvatå a sectorului financiar, urmând ca politica financiar-bancarå så-şi îndeplineascå rolul såu de factor generator de creştere economicå.

Acestea sunt obiectivele noastre în plan economic pentru acest an. Nu voi vorbi în detaliu despre fiecare dintre ele. Mi se pare înså cå trebuie så acordåm o importanÆå politicå unor domenii. Lucråm, acum, la elaborarea unui program care så asigure regenerarea industriei, respectiv refacerea sistemului industrial naÆional, caracterizat printr-o diversificare şi integrare exagerate, în neconcordanÆå cu potenÆialul tehnic, tehnologic şi financiar şi cu tendinÆele pe plan mondial.

Având în vedere cå în prezent 47% din populaÆia României tråieşte în zonele rurale – majoritatea în cadrul unor gospodårii de subzistenÆå, cu venituri modeste, aproape exclusiv din agriculturå – reforma în agriculturå, concomitent cu dezvoltarea generalå a satului românesc, reprezintå o prioritate nu numai pentru acest an.

Avem nevoie de un program de modernizare a satului românesc, care så fixeze måsuri de îmbunåtåÆire a calitåÆii vieÆii în mediul rural. Problemele acumulate – care au o determinare istoricå – nu pot fi soluÆionate în 2-3 ani. Evident cå asistenÆa oferitå de Uniunea Europeanå, prin programul SAPARD şi alte programe de dezvoltare ruralå, reprezintå pârghii importante în revigorarea satului românesc, dar prima condiÆie o reprezintå politica fermå de restructurare a agriculturii româneşti, care så asigure o creştere a randamentelor şi productivitåÆii în acest domeniu pânå la niveluri compatibile cu cele din Uniunea Europeanå.

552

DISCURSURI – Strategia politicå a PSD pentru 2003 – 18 martie 2003

Anul 2003 devine decisiv în asigurarea funcÆionalitåÆii sistemului economic, nu numai pentru cå acesta reprezintå un criteriu de aderare la Uniunea Europeanå, ci şi pentru cå numai în acest fel putem maximiza efectele politicii economice. Din aceastå perspectivå, avem în vedere douå categorii de prioritåÆi, respectiv cea privind apropierea economiei de o structurå organizaÆionalå modernå, cu un raport optim sector de stat – sector privat, întreprinderi mari – întreprinderi mici şi mijlocii, precum şi cea privind climatul concurenÆial şi de afaceri.

Pentru eliminarea principalelor bariere la intrarea pe piaÆå (crearea de noi firme) şi ieşirea de pe piaÆå (falimentul) vom continua procesul de reducere şi simplificare a procedurilor administrative pentru înregistrarea şi autorizarea funcÆionårii comercianÆilor şi îmbunåtåÆirea funcÆionårii birourilor unice. În acelaşi scop vor fi implementate måsurile prevåzute în „Planul de acÆiuni pentru înlåturarea barierelor administrative din mediul de afaceri”. În domeniul politicii financiare vom aplica måsuri pentru: continuarea reformei sistemului fiscal în sensul reducerii impozitelor, taxelor şi contribuÆiilor, precum şi pentru o mai echitabilå aşezare a acestora pe categorii de contribuabili; îmbunåtåÆirea colectårii veniturilor bugetare; sporirea calitåÆii managementului cheltuielilor administraÆiei centrale şi locale; creşterea transparenÆei şi eficienÆei utilizårii fondurilor publice.

Impozitul pe venituri reprezintå un instrument important al politicii fiscale. Va trebui så analizåm în perioada imediat urmåtoare, inclusiv în discuÆiile cu organismele financiare internaÆionale, reducerea cotei minime de impozit pe venit de 18%, cotå care se aplicå, în prezent, la 12-13%, prin compensare cu creşterea celorlalte cote, îndeosebi a celei maximale.

Un element important al politicilor de guvernare pentru care s-a creat o aşteptare constantå în rândul populaÆiei este lansarea marilor proiecte de investiÆii, în special din domeniul infrastructurii. În cursul anului 2003, lansarea şi concentrarea activitåÆii guvernamentale pe astfel de proiecte ar fi perceputå probabil la fel de bine ca şi succesele în domeniul macrostabilizårii economice. Spre deosebire de aceasta din urmå, mari proiecte de investiÆii publice precum construcÆia de autostråzi sau programul de locuinÆe, ar transmite sentimentul unei acÆiuni palpabile şi efective a guvernårii.

StimaÆi colegi, Discutåm despre tema corupÆiei. Anul 2002 a fost dominat de o dezbatere publicå foarte intenså pe aceastå temå. Este clar cå aceastå dezbatere a avut o conotaÆie politicå certå, prin folosirea corupÆiei ca o armå de atac împotriva Guvernului şi a PSD. Trebuie så recunoaştem cå råspunsul nostru nu a fost întotdeauna convingåtor. Am låsat så se creeze impresia cå 553

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

dorim så ne concentråm doar asupra „micii corupÆii” pentru cå ne este fricå så atacåm un nivel superior.

Putem constata aståzi cå, în condiÆiile unei gestiuni eficiente a problematicii economice şi a relaÆiilor internaÆionale, tema corupÆiei a devenit principalul factor de erodare politicå a partidului. Cel mai bun şi credibil råspuns la aceastå dezbatere publicå este un atac frontal asupra principalelor surse ale corupÆiei. În acest atac Guvernul are nevoie de întregul sprijin al militanÆilor partidului pentru cå este vorba de måsuri care vor deranja anumite cercuri de interese şi vor duce la pierderea unor privilegii. În analiza noastrå, principalele surse ale „marii corupÆii” se localizeazå astfel: (1) în relaÆiile economice care se deruleazå cu statul, cu regiile sau companiile naÆionale; (2) în conflictul de interese care apare între calitatea de ales sau funcÆionar public şi calitatea de acÆionar la firme private; (3) în modul de finanÆare a partidelor politice şi a campaniilor electorale. Sursele „micii corupÆii”, aceea care afecteazå în mod direct buzunarele cetåÆenilor, sunt reglementårile stufoase, birocraÆia şi ineficienÆa administraÆiei. În funcÆie de aceastå analizå a fost conceput şi pachetul legislativ anticorupÆie pentru care Guvernul îşi va asuma mâine råspunderea în Parlament. Måsurile prevåzute în acest pachet legislativ nu reprezintå o inovaÆie a noastrå. Ele au preluat mecanisme şi principii utilizate în lupta împotriva corupÆiei în state dezvoltate şi care au reuşit så menÆinå prin astfel de modalitåÆi fenomenul corupÆiei sub control.

Sunt mulÆi care criticå soluÆia de procedurå: asumarea råspunderii. Trebuie ca în faÆa partidului så explic de ce am ales aceastå cale. În primul rând, ea semnificå mai clar voinÆa noastrå politicå de a lupta cu corupÆia. În al doilea rând, ea dovedeşte încå o datå cå nu Guvernul este cel care protejeazå corupÆia. În al treilea rând, råspundem unei urgenÆe, apelul la procedurile parlamentare obişnuite ar fi prelungit pe durata întregului an adoptarea acestei legi sau a legilor conexe ei, låsând ca problema corupÆiei så råmânå în centrul dezbaterii politice şi så ne erodeze imaginea publicå.

OpoziÆia parlamentarå care a clamat îndelung necesitatea legilor anticorupÆie, constatând acum cå ele vor fi adoptate, are motive sporite de îngrijorare. Ei ar dori un demers parlamentar greoi, în care prevederile så fie diluate şi împånate cu portiÆe de scåpare. Evident cå la sfârşit, la explicarea votului, opoziÆia ar fi plasat asupra noastrå råspunderea pentru imperfecÆiunile legii.

Tråiesc o anumitå satisfacÆie våzând nemulÆumirea unora din afara partidului şi chiar şi din partid. Este semnul cå soluÆiile propuse ating efectiv mecanisme şi persoane corupte. Se spune cå am propus unele prevederi excesive. Poate cå aşa este. Dar suntem într-o situaÆie în care doar duritatea unor reglementåri poate garanta cu adevårat sånåtatea economiei şi moralitatea vieÆii publice. Nu doresc så abdic de la prezumÆia de bunå-credinÆå, înså consider cå incompatibilitåÆile vor salva pe mulÆi de la tentaÆii.

554

DISCURSURI – Strategia politicå a PSD pentru 2003 – 18 martie 2003

Am dorit ca ceea ce întreprindem så fie foarte clar atât pentru cetåÆenii noştri, cât şi pentru mediul extern. Acest pachet legislativ reprezintå, în opinia mea, un moment decisiv pentru istoria politicå a României postdecembriste. Tocmai de aceea, va fi un test pentru partid, fiind o decizie ce impune curaj şi voinÆå politicå fermå. Dupå ce vom adopta acest pachet de legi noi, ca partid, vom putea aborda fårå inhibiÆii tema corupÆiei. Acest fapt ne va conferi superioritate în faÆa adversarilor noştri, pentru cå am fåcut ceea ce niciunul dintre ei nu au avut interesul sau curajul så facå.

Pentru noi, corupÆia nu mai este, din acest moment, o temå politicå, pentru cå am asigurat cadrul legislativ şi sistemul de reguli. De acum încolo nu politicienii, nici Guvernul nu trebuie så se ocupe de corupÆie, ci organismele specializate: Parchet, PNA, PoliÆie, Garda Financiarå.

Cred cå trebuie så privim acest pachet legislativ anticorupÆie în contextul unui concept mai larg, în jurul cåruia iniÆiem aståzi un program naÆional – „România curatå”. Dupå treisprezece ani de reforme, schimbåri politice, schimbåri sociale şi perioade de crizå este momentul så facem curåÆenie în România. România nu se poate integra în Uniunea Europeanå aşa cum este ea acum: o Æarå poluatå. Şi când spun poluare nu am în vedere numai problemele de mediu – care sunt, în sine, foarte grave. Domeniul protecÆiei mediului este probabil cel în care decalajul ce ne desparte de Uniunea Europeanå este unul dintre cele mai mari.

Când spun poluare, am în vedere o sumå întreagå de fenomene care se manifestå în societatea româneascå, în varii domenii: consumul de droguri, alcoolismul, tabagismul, proxenetismul, agresiunea împotriva femeilor, discriminare, violenÆa pe micile ecrane. FaÆå de toate aceste fenomene reacÆia societåÆii este slabå.

Såråcia are drept corolar mizeria. Combaterea såråciei nu presupune numai un anumit standard al veniturilor, ci şi o asanare a mediului de viaÆå. Dupå cum restructurarea economiei şi a întreprinderilor nu poate så se refere numai la management, la piaÆå sau tehnologie. În mod obligatoriu, restructurarea trebuie så însemne şi alte raporturi ale economiei cu mediul. „România curatå” porneşte aşadar de la ecologie, dar nu se opreşte la ea. „România curatå” este în egalå måsurå un concept economic, socio-politic, dar şi unul etic. Acestui concept i se subsumeazå acÆiunea în diferite domenii: în domeniul economic, în ceea ce priveşte climatul de afaceri, în domeniul social, în funcÆionarea instituÆiilor statului, în domeniul securitåÆii populaÆiei, în domeniul sånåtåÆii, în domeniul securitåÆii agroalimentare a oamenilor. În perioada care va urma vom elabora acest program şi îi vom ataşa un plan foarte concret de acÆiuni. Lansarea acestui program şi susÆinerea lui de cåtre partid are şi o importantå dimensiune politicå. Spre deosebire de alte state din Europa Centralå şi de Est, unde au existat mişcåri ecologiste şi în timpul regimurilor totalitare, mişcåri care s-au transformat treptat în vectori de contestare a acestor regimuri – så amintim doar Ekoglasnost-ul în Bulgaria –, în România preocupårile pentru protecÆia mediului au fost practic absente.

555

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Şi dupå RevoluÆie, mişcårile politice sau civice de tip ecologist au jucat un rol cel mult periferic în viaÆa publicå. Aståzi, vocea lor aproape cå nu se mai aude. Înså acest eşec nu trebuie så ducå şi la dispariÆia preocupårilor pentru mediu, pentru ambient, pentru o viaÆå sånåtoaså în general. În plan doctrinar, existå o înrudire între viziunea social-democratå şi cea ecologistå de tip occidental. FormaÆiunile social-democrate moderne au puternice accente ecologiste. În anumite zone, mişcårile politice ecologiste s-au contopit cu partidele de centru-stânga. Consider cå PSD trebuie så recupereze din punct de vedere doctrinar aceastå tematicå ce este de mare actualitate pentru România şi så o transforme într-o direcÆie importantå a acÆiunii sale politice.

Se va spune cå ecologia nu reprezintå o preocupare majorå a publicului român. Cel puÆin aşa aratå sondajele de opinie. Ca atare, ar fi inutil så facem din ea o temå politicå. Un asemenea mod de a pune problema este greşit.

Cred cå avem datoria, ca partid social-democrat şi ca partid de guvernåmânt, så generåm noi şi så susÆinem o dezbatere naÆionalå în jurul problemelor mediului, în jurul nevoii de a avea o Românie curatå. O societate este sånåtoaså atunci când este şi moralå şi responsabilå faÆå de mediul în care tråieşte.

La nivelul acÆiunii politice, vå propun så decidem aståzi înfiinÆarea unui Forum Verde în interiorul partidului, dupå modelul celorlalte organizaÆii speciale pe care le avem. Acestui Forum îi va reveni responsabilitatea Proiectului „România curatå”. Vreau så cer şi OrganizaÆiei de Tineret så se implice în acest proiect. Misiunea ei este nu numai de a se ocupa de „rezerva de cadre” a partidului, ci şi de a pune în mişcare campanii de sensibilizare a opiniei publice pe teme cum ar fi mediul, securitatea cetåÆeanului, consumul de droguri etc.

Dar proiectul „România curatå” nu trebuie redus numai la dimensiunea sa politicå, ci trebuie så se materializeze în acÆiune publicå, în acÆiune guvernamentalå. „România curatå” înseamnå, în primul rând, comunicare cu populaÆia, înseamnå un suport de infrastructurå clar orientat, înseamnå includerea ei în rândul prioritåÆilor Guvernului.

Cred cå putem privi acest proiect şi ca o resurså economicå: o Românie mai curatå înseamnå o Românie care så investeascå şi så menÆinå instituÆii şi servicii, ceea ce înseamnå, în ultimå instanÆå, locuri de muncå şi venituri. Reciclarea deşeurilor are, de exemplu, o dimensiune preponderent economicå. Ea presupune industrii, tehnologii şi suport infrastructural; din acest punct de vedere nu poate fi conceputå o strategie economicå fårå componenta ei de mediu. Pe måsurå ce vom dezbate acest proiect vom identifica şi alte valenÆe pozitive.

Vå invit pe toÆi så contribuiÆi la succesul lui.

556

DISCURSURI – Strategia politicå a PSD pentru 2003 – 18 martie 2003

Doamnelor şi domnilor, Am declarat anul 2002 – şi presa în mod sigur îşi va aduce aminte de acest lucru – ca un an al reformei politice şi instituÆionale. Acesta a fost obiectivul nostru politic pentru 2002. La fel de sincer trebuie så spunem cå nu l-am realizat, şi cauzele au fost diverse. Cred înså cå, în acest an, pårerile noastre despre reforma politicå s-au maturizat, cå am decantat mai bine, cå ştim acum mult mai precis ce dorim så facem.

Am confruntat opÆiunile noastre cu cele ale altor partide parlamentare. În anumite privinÆe am câştigat, în altele am våzut cå nu existå consens. În acest an mergem efectiv mai departe.

Noi pornim de la constatarea cå aşteptårile electoratului faÆå de politicå sunt subsumate ideii de reformare a clasei politice şi de schimbare a mecanismelor ei de selecÆie.

Existå o cerere publicå masivå pentru votul uninominal ca mecanism de selecÆie politicå. De asemenea, existå o nemulÆumire publicå accentuatå faÆå de funcÆionarea instituÆiilor, caracterizate de populaÆie ca fiind dominate de corupÆie, ineficienÆå şi clientelism.

De aceea, noi optåm pentru o reformå politicå şi instituÆionalå realå, nu doar pentru un proces de cosmetizare a instituÆiilor şi regulilor existente.

Procesul de modificare a ConstituÆiei este o componentå esenÆialå a procesului de reformå instituÆionalå. Schimbårile produse în structura şi evoluÆia politicå, economicå şi socialå a Æårii au impus revederea edificiului constituÆional. În acelaşi timp, avem nevoie de o ConstituÆie compatibilå cu statutul de membru al NATO şi al Uniunii Europene ce va fi dobândit de România în perioada urmåtoare.

IniÆiativa noastrå politicå nu este una conjuncturalå, ci vizeazå modificåri importante ale cåror consecinÆe vor fi direct influenÆate de modernitatea soluÆiilor alese. Repet, necesitatea unui suport consensual larg în Parlament a limitat marja noastrå de manevrå. Unele reforme pe care le-am fi dorit vor trebui amânate, deşi privesc domenii extrem de importante pentru funcÆionalitatea democraÆiei româneşti.

Procesul de revizuire a ConstituÆiei va trebui probabil reluat în viitor, astfel încât şi acele elemente råmase în suspensie så poatå fi prevåzute în fundamentul nostru constituÆional. Din punct de vedere politic, va fi un succes al guvernårii noaste faptul cå am reuşit så ne respectåm angajamentul de a propune electoratului o nouå formå a legii fundamentale.

Dupå cum, de asemenea, va fi un succes faptul cå am atacat foarte curajos schimbarea sistemului electoral şi reducerea numårului de parlamentari.

Opinia publicå îşi proiecteazå insatisfacÆia sa privind clasa politicå în primul rând asupra Parlamentului. Douå sunt criticile cele mai frecvente: numårul prea mare de deputaÆi şi senatori în raport cu dimensiunile populaÆiei şi depersonalizarea relaÆiei dintre alegåtori şi cei ce îi reprezintå prin intermediul alegerii pe liste de partid. DorinÆa de amplificare a controlului democratic pe care societatea så-l exercite asupra puterii politice s-a cristalizat în opÆiunea tot mai consistentå pentru un sistem electoral uninominal.

557

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Sensibil la semnalele societåÆii civile, PSD şi-a propus încå din momentul câştigårii alegerilor din anul 2000 så asigure cadrul legal pentru o tranziÆie cât mai rapidå la un sistem uninominal de vot. Reforma constituÆionalå şi instituÆionalå va impune så abordåm cu mai multå decizie şi dosarul reformei administraÆiei.

AdministraÆia este pentru România o problemå la fel de dificilå şi de importantå ca şi economia. Existå foarte multe blocaje şi foarte multå ineficienÆå în administraÆie. În acest an de guvernare, am constatat cå, nu o datå, decizia politicå este sufocatå de inerÆia administrativå, cå anumite måsuri hotårâte la nivel de executiv nu sunt puse în practicå sau sunt influenÆate de arbitrariul unor funcÆionari ai administraÆiei. Zona reformei administraÆiei este decisivå atât pentru succesul transformårilor interne, cât şi pentru combaterea corupÆiei şi pentru integrarea în Uniunea Europeanå.

PrestaÆia guvernårii noastre în domeniul politicii externe este apreciatå de electorat, în mod deosebit. Succesele obÆinute în ultimii doi ani sunt de naturå så amplifice aşteptårile opiniei publice privind continuarea acestei linii ascendente. Aceste aşteptåri sunt potenÆate şi de conştientizarea la nivelul societåÆii româneşti a faptului cå urmåtorii doi ani reprezintå o etapå decisivå în finalizarea procesului de integrare europeanå şi euroatlanticå. Aceastå etapå presupune noi Æinte şi noi eforturi şi chiar o reierarhizare a prioritåÆilor.

Concentrarea asupra proceselor de integrare europeanå trebuie så devinå nucleul dur al strategiei noastre de guvernare. Integrarea a devenit un proces foarte concret de acomodare a societåÆii româneşti la standardele Uniunii. Practic, aşa cum am mai spus în câteva rânduri şi vreau ca acest mesaj så fie foarte bine înÆeles, integrarea europeanå nu mai este doar o direcÆie de politicå externå, ci va fi dominanta politicii interne a urmåtorilor ani.

Finalizarea efortului de admitere în NATO trebuie så fie anul acesta o altå prioritate.

MenÆinerea şi realizarea angajamentelor asumate este esenÆialå pentru a fi siguri cå procesul de ratificare a tratatului de aderare nu va fi întârziat. Obiectivul nostru strategic este de a pregåti România, în virtutea calitåÆii de viitor membru al NATO, pentru a juca un rol regional important în gestionarea situaÆiilor şi problemelor din vecinåtatea apropiatå, în controlul eficient al noilor riscuri de securitate (crima organizatå, emigraÆia ilegalå, ameninÆårile teroriste etc.). De asemenea, România trebuie så îşi construiascå o nouå relaÆie cu FederaÆia Ruså, fårå inhibiÆii şi pornind de la rolul pe care România trebuie så îl joace în flancul estic al AlianÆei Nord-Atlantice. În planul relaÆiilor internaÆionale pe linie de partid, PSD a înregistrat rezultate notabile în anul 2002, participând efectiv la activitatea InternaÆionalei Socialiste şi a Partidului Socialiştilor Europeni, stabilind şi dezvoltând relaÆii bilaterale cu un mare numår de partide social-democrate şi socialiste din Europa şi din lume. Anul 2003 va fi anul consacrårii PSD ca membru al InternaÆionalei Socialiste.

558

DISCURSURI – Strategia politicå a PSD pentru 2003 – 18 martie 2003

În continuare, obiectivul Partidului Social Democrat va fi consolidarea poziÆiei sale ca principal interlocutor al social-democraÆiei în România. PSD va trebui så demonstreze capacitate de iniÆiativå politicå în cadrul comunitåÆii internaÆionale şi europene a partidelor social-democrate, devenind astfel un vector important în procesul de integrare europeanå a României.

Aşa cum am mai menÆionat, Partidul Social Democrat va avea de înfruntat, în anul 2003, o opoziÆie mai articulatå, cu o capacitate de expresie mai mare şi cu teme mult mai bine precizate. Chiar dacå formulele de coagulare ale opoziÆiei nu sunt încå definite, trebuie observat cå se vor încerca unele construcÆii care, indiferent de arhitectura lor internå sau de compatibilitatea doctrinarå, vor avea ca liant obiectivul îndepårtårii PSD de la putere.

Strategia de izolare a extremismului politic trebuie continuatå. Cred cå avem datoria så respingem orice fel de tentative de „respectabilizare” a Partidului România Mare, de validare a acestuia ca participant la consensul democratic din societatea româneascå. În ceea ce priveşte raporturile cu Partidul Democrat, PSD trebuie så råmânå consecvent obiectivului såu de unificare social-democratå, indiferent cå aceasta se înfåptuieşte cu structuri sau cu individualitåÆi. Interesul strategic al PSD este recuperarea tuturor militanÆilor cu convingeri social-democrate şi înfåptuirea, pe aceastå cale, a unitåÆii forÆelor de centru-stânga.

Proiectul PSD trebuie så urmåreascå consolidarea spaÆiului politic de centru-stânga şi så evite capcana fragmentårii acestuia. Un asemenea proces ar putea conduce la naşterea unui nucleu politic în zona stângii „tradiÆionale”, a cårui tendinÆå ar fi captarea insatisfacÆiei în mediile populaÆiei paupere. PSD trebuie så îşi menÆinå capacitatea de a exprima interesele întregului electorat de centru-stânga.

Nu este foarte limpede în ce måsurå PNL va reuşi så-şi depåşeascå actuala condiÆie politicå, chiar dacå unele sondaje au indicat o uşoarå creştere a partidului. Partidul Social Democrat va dialoga în continuare cu PNL pe temele majore ce privesc interesul naÆional al României. Pe de altå parte, PSD va trebui så sancÆioneze derapajele populiste ale discursului PNL şi eventual al viitoarei coaliÆii PNL-PD. RelaÆiile noastre cu Uniunea Democraticå a Maghiarilor din România trebuie consolidate în continuare, în baza noului Protocol încheiat pentru anul 2003. Va trebui så urmårim, în continuare, cu atenÆie, evoluÆiile interne din UDMR, unde relaÆia cu PSD este o temå de disputå şi de clivaj.

Va trebui så monitorizåm atent şi atitudinea PUR în perioada urmåtoare şi så sancÆionåm orice tentativå a acestuia de a-şi construi identitatea politicå prin raportare criticå la PSD. AlianÆa de la guvernare la care PUR este parte implicå co-responsabilitate pentru toate politicile economice şi sociale.

Suntem datori så propunem noi agenda dezbaterilor politice din acest an. Temele noastre politice trebuie så fie cele legate de guvernare, de problemele economico-sociale ale României, de reforma politicå şi instituÆionalå, de integrarea europeanå, de schimbarea clasei politice.

559

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Succesul strategiei noastre politice depinde şi de modul în care vom reuşi så ne coordonåm mesajele şi acÆiunea cu cele ale Preşedintelui României. Preşedintele este, prin natura funcÆiei sale, echidistant din punct de vedere politic. Pe de altå parte, electoratul care l-a ales coincide, în linii generale, cu electoratul PSD. Tocmai de aceea va trebui så asiguråm funcÆionalitatea relaÆiei politice partid – Preşedinte şi convergenÆa mesajelor noastre.

Strategia politicå generalå a Partidului Social Democrat se cere dublatå de o strategie de consolidare internå în vederea pregåtirii alegerilor locale, parlamentare şi prezidenÆiale. În anul 2002 s-au fåcut câÆiva paşi importanÆi în direcÆia activizårii partidului. Întâlnirile periodice cu filialele şi cu parlamentarii au instituit un mecanism de dezbatere şi consultare. Elaborarea manifestului ideologic „Spre normalitate” şi adoptarea lui în cadrul Consiliului NaÆional din octombrie anul trecut a constituit un moment important în ceea ce priveşte adaptarea identitåÆii doctrinare a partidului la o nouå etapå de evoluÆie. A fost relansatå activitatea organizaÆiei de tineret.

Am atras atenÆia în repetate rânduri, în cadrul întâlnirilor pe care le-am avut anul trecut, asupra pericolului birocratizårii şi rutinizårii activitåÆii în interiorul partidului. Aşa cum au demonstrat şi întâlnirile delegaÆiei permanente cu filiale, aceste avertismente nu au avut niciun efect în unele judeÆe. Probabil cå cel mai clar simptom al birocratizårii vieÆii de partid îl reprezintå lipsa de preocupare pentru atragerea de noi membri.

O altå problemå de naturå organizatoricå este legatå de tensiunile care au existat şi persistå la nivelul unor filiale judeÆene. DiscuÆiile purtate de conducerea partidului cu organizaÆiile judeÆene au relevat cå în cel puÆin 20% din filiale existå probleme în relaÆiile din interior. SoluÆionarea acestor probleme, inclusiv prin organizarea unui proces electoral în organizaÆii, acolo unde este cazul, este o prioritate a strategiei interne a partidului în acest an.

Existå propunerea unor alegeri directe la nivelul filialelor de partid. Aceastå propunere trebuie evaluatå cu atenÆie, pentru cå ea prezintå mai multe avantaje: în primul rând o legitimitate mai puternicå a liderilor locali – câştigå cel care are mai mulÆi susÆinåtori, nu cel care are o relaÆie mai bunå la centru. În al doilea rând, un asemenea proces înseamnå şi o transparenÆå mai mare a organizaÆiei faÆå de public.

Practic, în 2003, Partidului Social Democrat va trebui så-şi defineascå şi så-şi pregåteascå echipele de candidaÆi cu care va participa la competiÆia politicå viitoare, precum şi structurile organizatorice de susÆinere a acestor echipe.

Alegerile locale reprezintå cel mai important test al forÆei partidului în teritoriu. Viitorul Consiliu NaÆional va trebui så defineascå o serie de criterii de performanÆå pentru filialele judeÆene, precum şi strategia generalå pentru alegerile locale.

Politica de resurse umane şi necesitatea de a elabora criterii pentru cariera politicå sunt în acest sens extrem de importante. Aceastå zonå este în continuare deficitarå, deşi suntem din punct de vedere numeric cel mai mare partid din România. Analiza primilor doi ani de guvernare 560

DISCURSURI – Strategia politicå a PSD pentru 2003 – 18 martie 2003

aratå cå nu am gåsit întotdeauna cele mai fericite soluÆii de personal pentru reprezentarea partidului la nivelul consiliilor locale şi judeÆene, în Parlament sau în administraÆia centralå.

Va trebui în acest an så elaboråm anumite criterii şi etape privind cariera politicå şi accesul la funcÆii eligibile, precum şi o strategie de gestionare a resurselor umane ale partidului (cum se recruteazå cadrele de conducere, prin ce etape trec, cum sunt pregåtite etc.).

Un asemenea demers va juca un rol important şi în respingerea acuzaÆiilor privind corupÆia în interiorul partidului. În måsura în care desemnarea unui militant pentru anumite demnitåÆi publice sau de partid se face pe baza unor criterii bine stabilite şi printr-o procedurå transparentå, imaginea partidului se va consolida.

Un alt element al politicii de resurse umane priveşte valorizarea corespunzåtoare a potenÆialului tuturor militanÆilor care au venit în partid ca urmare a procesului de unificare social-democratå. În contextul afirmårii nevoii de a avea o mai bunå politicå de resurse umane vreau så menÆionez un aspect. Presa şi mulÆi dintre dumneavoastrå aşteaptå de la aceastå şedinÆå a Biroului Executiv Central decizii privind înlocuirea din funcÆii a unor demnitari, secretari de stat sau prefecÆi.

Vå mårturisesc cå ştim care sunt zonele de vulnerabilitate, ştim unde trebuie så operåm schimbåri, dar în foarte multe cazuri nu am gåsit încå cele mai bune formule. Dorim så introducem eficienÆå în administraÆie, nu doar så dåm satisfacÆie unor presiuni care se fac la nivelul organizaÆiilor sau la nivel central. Nu dorim så schimbåm oameni ineficienÆi cu alÆii, care s-ar putea dovedi în foarte scurt timp şi mai ineficienÆi. Numai pentru a demonstra cå faÆå de råu existå şi mai råu. Înså aceastå dificultate a noastrå spune ceva despre slåbiciunea politicii noastre, selecÆie şi promovare a oamenilor. De aceea, enunÆ, ca o prioritate, schimbarea politicii de resurse umane.

O altå mare direcÆie a procesului de consolidare instituÆionalå a partidului priveşte dezbaterea ideologicå în PSD. Ea a început cu manifestul „Spre normalitate”, înså cred cå trebuie så fie mult mai vie. Alegerea locului de desfåşurare a acestei şedinÆe aici nu este întâmplåtoare.

Departamentele partidului au un rol important de jucat în dezbaterea ideologicå. În anul 2002, Biroul Executiv Central a luat decizia restructurårii organizaÆiei de tineret. Evaluarea acestui proces indicå aståzi cå aceastå decizie a fost una corectå, ea ducând la revitalizarea structurii noastre de tineret. Procesul de consolidarea a activitåÆii organizaÆiei de tineret trebuie continuat sub douå aspecte: în plan organizatoric şi al selecÆiei de personal (TSD trebuie så devinå principala resurså a partidului) şi în planul mesajului politic pe care aceastå structurå trebuie så îl adreseze electoratului tânår. În mod similar, trebuie restructuratå şi organizaÆia de femei, care trebuie så dobândeascå o nouå orientare, cu accent pregnant pe dimensiunea politicå a acesteia.

561

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

562

DISCURSURI – Tinerii şi politica – 24 mai 2003

3. Tinerii şi politica1

La sosirea în Sibiu, am primit o carte a Ioanei Blaga – „Pseudoaforisme” –, am råsfoit-o în minutele acestea pe care le-am avut la dispoziÆie şi am gåsit un „pseudoaforism” interesant, la care m-am gândit în timp ce îi ascultam pe colegii voştri mai devreme: „LåsaÆi-må så vorbesc despre adevår, nu så-l spun”, întrebându-må cum så abordez comentariile pe care urmeazå så le fac, ce înseamnå de fapt adevårul în ideologie, adevårul în politicå şi dacå nu cumva adevårul este el însuşi în aceastå zonå o construcÆie, o construcÆie la care participåm şi noi. Dar nu vreau så intru într-o discuÆie poate prea teoreticå, cu atât mai mult cu cât cred cå aceastå întâlnire are un sens şi o semnificaÆie practicå deosebite la acest moment al ciclului electoral.

Nu cred cå trebuie så mai afirm cå må simt foarte ataşat de proiectul de revigorare a activitåÆii tineretului din partid. Împreunå am lansat acest proiect şi îl consider unul vital pentru viitorul partidului nostru. Îmi aduc aminte, în urmå cu 13 ani, când s-a creat FSN, nu se punea problema unei organizaÆii de tineret, pentru cå atunci structura politicå ce se crea se raporta la un orizont de timp foarte scurt, avea de rezolvat nişte probleme urgente. Un partid important înså, un partid care nu reprezintå doar o platformå pentru alegeri, ci o expresie a unor convingeri ideologice şi a unei voinÆe de acÆiune pe termen lung, presupune înså o convieÆuire în interiorul såu a numeroase generaÆii. Din acest punct de vedere, un partid important este construit, el însuşi, pe modelul de ştafetå. Dar avem responsabilitatea, noi cei care putem så luåm deciziile la nivelul partidului, în primul rând, de a pregåti partidul pentru perioada urmåtoare.

Este important, atunci când un jucåtor pe teren s-a accidentat, atunci când e nevoie de o strategie adecvatå unei alte situaÆii, så gåseşti de îndatå rezervele de care ai nevoie. Unde pot fi pregåtite aceste rezerve? În fotbal se pot face transferuri de jucåtori, se pot aduce jucåtori din stråinåtate. În politicå, dacå vrem så fim serioşi, trebuie så ne pregåtim noi înşine aceastå rezervå şi, în plus, avem şcoli de ucenicie în care, cu adevårat, trebuie så pregåtim cadrele noastre.

1

Discurs rostit la Congresul Tineretului Social Democrat, Sibiu, 24 mai 2003

563

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

De aceea, organizaÆia de tineret este atât de importantå. Sigur, absorbiÆi de fiecare datå de prioritåÆile clipei, avem tentaÆia så ne ocupåm, mai curând, doar de ziua de aståzi sau de ziua de mâine, uitând cå responsabilitåÆile noastre merg cu mult dincolo de ciclurile electorale. Dar de aici începe responsabilitatea noastrå cu adevårat, pentru cå, la nivel teoretic, toatå lumea este de acord cu ceea ce am spus mai devreme, înså apare capcana procentelor, capcana formulelor impuse, a dreptului autoasumat şi, din acest punct de vedere, bineînÆeles cå riscåm så dåm peste cap o strategie care poate så aibå sens, dacå nu tratåm cu adevårat, într-un mod serios şi responsabil, ceea ce ne revine. În plus, daÆi-mi voie så vå spun cå este nevoie de cunoaşterea vieÆii reale, este nevoie de foarte multå experienÆå. Noi nu pornim cu organizaÆia de tineret, nu facem o cruciadå în care construim o Æarå de la zero. Existå o continuitate a problemelor, aşa cum existå o continuitate pentru succesiunea soluÆiilor şi, din acest punct de vedere, este esenÆial ca voi så vå raportaÆi direct la aceastå realitate, pe care o îmbunåtåÆesc sau pe care o afecteazå uneori colegii de partid, şi så veniÆi în dezbatere cu variante care så fie utile în båtålia noastrå politicå. În plus, este nevoie så adåugåm cunoaşterii, studiilor, valorilor date de masterate şi doctorate o cunoaştere nemijlocitå a ceea ce se întâmplå în jurul nostru. Noi nu vrem så construim o organizaÆie de tineret doar pe un segment al luptelor. Este important ca organizaÆia de tineret a partidului nostru så încerce så acopere toate segmentele valorilor pe care noi le promovåm.

Probabil cå la o reuniune a Consiliului naÆional al PSD, în luna iunie, vom aborda aceastå problemå, pentru cå noi, ca partid, şi mai ales la nivelul Guvernului, a trebuit så tratåm nu problemele specifice dezbaterii ideologice europene, cu separåri de stânga şi dreapta, social-democraÆie şi liberalism, a trebuit så tratåm problemele tranziÆiei din România, care necesitau uneori soluÆii nu neapårat legate de suportul nostru ideologic. Ne-am ocupat probabil mai mult de problemele proprietåÆii – restituiri, privatizåri şi aşa mai departe – decât de problemele muncii, cum ar fi trebuit în mod firesc så facå un partid social-democrat. Ne-am ocupat mai mult de reforma economicå decât de reformele sociale. Ne îndreptåm spre sfârşitul acestei perioade de tranziÆie.

Este important, din punctul de vedere al platformei noastre viitoare, al acÆiunii noastre politice viitoare, så dåm mai multå atenÆie acestor valori şi så reafirmåm opÆiunea de stânga a partidului nostru, nu numai în termeni de acÆiune politicå, dar şi în termeni ideologici.

Am fost zilele trecute în Germania, la o frumoaså sårbåtoare a SPD – 140 de ani de la crearea sa. Este interesant cå aceastå dezbatere, aceastå aniversare a avut loc nu doar pentru a marca tradiÆiile şi rådåcinile deosebite ale social-democraÆiei germane, dar şi ca o avanpremierå la dezbaterile din congresul extraordinar al SPD, care va avea loc la 1 iunie, când va fi discutatå Platforma 2010 – un proiect destul de contestat în interiorul partidului şi care a evidenÆiat trei direcÆii principale de acÆiune. Nu am så vå reÆin acum atenÆia cu aceste elemente, dar, iatå, la nivelul unui partid social-democrat dintr-o Æarå bine aşezatå, aceste probleme de ordin 564

DISCURSURI – Tinerii şi politica – 24 mai 2003

practic, dar şi de ordin teoretic, reapar ca nevoie de a crea un îndreptar pentru activiştii partidului şi pentru acÆiunea guvernamentalå. Germania a obÆinut foarte mult, a câştigat foarte mult în aceşti ani, dar anul acesta riscå så aibå o cådere economicå de 2%. Aceste elemente, aceastå situaÆie economicå presupun o abordare oarecum radicalå, cu accent pe creşterea economicå şi, deci, pe schimbåri economice care nu întotdeauna sunt extrem de agreate de cåtre sindicate. Aceasta este una dintre problemele de esenÆå în dezbaterea pe care Gerhard Schroeder a realizat-o prin dezbateri în teritoriu, în mai multe locuri, şi care se va finaliza la congresul extraordinar al SPD. V-am spus aceste cuvinte pentru cå, în definitiv, adevårul nostru ideologic se leagå de un adevår al concetåÆenilor noştri, care privesc lucrurile prin prisma unor frustråri, a unor nemulÆumiri acumulate şi întotdeauna Æinta nemulÆumirilor este Guvernul actual, indiferent dacå unele dintre cauze, sau toate, în anumite situaÆii, sunt în afara acestui ciclu electoral.

Noi avem responsabilitatea de a cåuta soluÆii, indiferent de momentul în care au fost generate problemele respective. Este nevoie så introducem în sistemul nostru politic, în permanenÆå, adrenalinå, o stare de veghe, o stare de atenÆie, disponibilitatea de a veni cu inventivitate şi soluÆii noi. Blazarea, lipsa de iniÆiativå reprezintå probabil factori care ne pot afecta în competiÆia politicå internå. Pânå acum am reuşit – venind în permanenÆå cu programe noi, cu soluÆii, cu abordåri noi – så impunem agenda politicå, agenda dezbaterilor politice.

De aceea, este nevoie, în perioada care va urma, så cåutåm soluÆiile de revigorare politicå şi guvernamentalå. Este o dezbatere pe care am început-o la Snagov şi care va continua, dar aici avem nevoie de sprijinul vostru. MulÆi dintre voi lucraÆi deja în ministere. Pe mulÆi dintre cei care sunt în sala aceasta îi cunosc destul de bine sau i-am întâlnit de-a lungul acestor ani.

Am sprijinit şi sprijin în continuare efortul de a aduce cât mai mulÆi tineri în structurile noastre de decizie. Este singura modalitate prin care ei pot så dobândeascå experienÆå adevåratå şi astfel nu vor veni, atunci când va fi nevoie de ei, cu formule utopice, cu formule romantice, cu formule care nu ar putea decât så genereze zâmbetul celor din jur.

De aceea, eu cred cå organizaÆia de tineret nu trebuie så fie consideratå drept o organizaÆie care lucreazå în afara partidului, în afara vieÆii concrete, iar singurul mod de a testa valoarea şi competenÆa celor mai tineri este de a le da responsabilitåÆi, de a-i încuraja så facå anumite lucruri şi apoi de a lucra cu ei, pentru a îmbunåtåÆi performanÆa. Mi se pare esenÆial ca, la nivelul fiecårui minister, în special în perspectiva integrårii europene, så fie aduşi cât mai mulÆi tineri. Facem acest efort, încercåm så rezolvåm acest tip de abordare şi sunt absolut convins cå este loc pentru toÆi. Nu trebuie så dåm oameni afarå pentru a aduce alÆii mai tineri, este vorba de a folosi oamenii cu un anumit tip de experienÆå pe alte zone sau de a-i utiliza în alte structuri.

Am lansat foarte multe proiecte în ultimul timp. „România curatå” este unul dintre aceste programe şi presupune foarte multe proiecte concrete, de la groapa ecologicå pe care am våzut-o aståzi, aici, pânå la cele care Æin de curåÆenia trenurilor sau a zonelor din jurul 565

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

drumurilor, de-a lungul drumurilor, de la probleme de ecologie fundamentalå, pânå la cele care Æin de nevoia de a asigura un anumit climat intern de încredere, de transparenÆå. Nu am så vorbesc acum despre aceste proiecte. Pe unele le cunoaşteÆi, pe altele le veÆi afla, dar este important så luaÆi fiecare câte un proiect de acest gen, concret, şi så-l duceÆi pânå la capåt.

Implicarea şi responsabilitatea legate de proiecte concrete ne vor oferi credibilitatea necesarå, inclusiv în cadrul organizaÆiilor de partid. Şcolile de pregåtire sunt importante, dar este nevoie, de la un anumit nivel mai departe, så vå asumaÆi responsabilitåÆi, iar din partea noastrå este important så vi le oferim.

Este nevoie, fårå îndoialå, ca la aceastå vârstå så munciÆi mai mult, pentru cå trebuie så realizaÆi – la fel cum se întâmplå în toate Æårile – faptul cå aceastå stråpungere în zone politice sau administrative nu se poate face decât printr-o afirmare personalå mai puternicå: puteÆi convinge, atunci când existå disponibilitate, de realitatea valorii proprii şi de posibilitatea de a aduce valoare adåugatå la orice proiect comun.

Sigur cå aÆi început så fiÆi criticaÆi. Acest lucru mi se pare extrem de pozitiv. Atâta vreme cât organizaÆia noastrå de tineret nu deranja pe nimeni, nu exista niciun fel de criticå la adresa ei. În momentul în care începeÆi så vå impuneÆi, în momentul în care începeÆi så existaÆi, este firesc så fiÆi criticaÆi. Pânå acum, zona de tineret era un spaÆiu rezervat pentru tinerii din Partidul Liberal, din Partidul Democrat, pentru raÆiuni pe care vina o purtåm, probabil, şi noi. Dar din momentul în care aÆi început så fiÆi prezenÆi pe aceastå scenå politicå, din momentul în care, şi din punct de vedere electoral, spaÆiul de tineret este unul important, mai ales în perspectivå, evident cå veÆi deranja, iar acest lucru mi se pare primul semn de rezultat pozitiv în acÆiunea organizaÆiei. Este o recunoaştere indirectå a acÆiunii pozitive pe care aÆi întreprins-o.

Criticile, fårå îndoialå, sunt şi vor fi de toate felurile. Unele se vor îndrepta la adresa tinerilor, altele la adresa conducåtorilor din organizaÆie, altele vor viza faptul cå nu sunteÆi exclusiv romantici în afara structurilor de conducere. Înainte eram criticaÆi cå nu luåm tineri în structurile executive. Acum, cei care intrå în aceste structuri sunt consideraÆi cå îşi pierd virginitatea, ca så îl citez pe unul dintre celebrii lideri ai opoziÆiei. Acest lucru nu înseamnå decât o imposibilitate, din partea celor care au organizaÆii de tineret sau o organizaÆie de tineret în alte zone, de a se implica într-un dialog valabil cu organizaÆia noastrå.

Vreau så vå felicit pentru felul în care aÆi reuşit så stabiliÆi contacte externe. În trecut, contactele externe erau exclusiv apanajul PD, al PSDR, la un moment dat, al PNL. Faptul cå avem relaÆii directe în exterior şi cå organizaÆia are aceste contacte externe cu tot ceea ce înseamnå elementul de credibilitate, rezultat inclusiv din aceste participåri şi legåturi, dovedeşte – şi este un al doilea argument – cå organizaÆia existå, cå ea este credibilå şi cå funcÆioneazå. De aceea, consider cå aceste lucruri sunt deja dobândite.

Criticile vor veni inevitabil: legate de finanÆåri ale unor acÆiuni, legate de faptul cå unii dintre liderii organizaÆiei sunt rude cu liderii de partid. Singurul lucru care trebuie så conteze 566

DISCURSURI – Tinerii şi politica – 24 mai 2003

este cel al competenÆei şi eficienÆei. În rest, nu va trebui så intervenim cu criterii artificiale.

Unii dintre miniştri trebuie så meargå la Bruxelles mai des decât merg, poate, în unele dintre capitalele de judeÆ, pentru cå multe dintre deciziile pentru evoluÆii interne se iau, în momentul de faÆå, în cadrul negocierilor pe care le purtåm la Bruxelles cu diferite segmente ale Comisiei Europene sau în cadrul unei competiÆii foarte dure pentru interese pe care Æårile europene, membre ale Uniunii, le negociazå în momentul de faÆå cu noi.

Dacå vom reuşi, în perioada urmåtoare, så impunem mai mulÆi tineri pregåtiÆi pentru aceste obiective în zonele de Executiv şi în Parlament, dar şi la nivel local, în consilii, la primårii, atunci vom putea spune cå a început cu adevårat schimbul de generaÆii. Deocamdatå, ceea ce am realizat sunt mai curând rezultate punctuale ale unor iniÆiative individuale.

De aceea, m-a deranjat profund felul în care, la nivelul unor ministere, s-a înÆeles efortul de a aduce oameni mai tineri, pregåtiÆi, pe zona integrårii europene, astfel încât så putem så realizåm o mai bunå comunicare, o punere în aplicare mai eficientå a proiectelor cu Uniunea Europeanå şi, în acelaşi timp, o cheltuire eficientå a banilor pe care îi primim în cadrul acestor proiecte.

Am afirmat foarte clar, indiferent ce spune un prefect sau altul: dacå nu se va råspunde, aşa cum am dorit, la aceastå cerinÆå, voi face o reducere automatå a numårului de personal din aceste instituÆii şi din ministere pentru a impune cerinÆa menÆionatå, care Æine de nevoia de a utiliza într-un mod inteligent, şi nu pentru interese personale, banii disponibili pentru noi în cadrul Uniunii Europene în perioada urmåtoare. Avem o responsabilitate în ceea ce priveşte cheltuirea acestor bani, în ceea ce priveşte construirea acestor proiecte şi nu putem så vorbim prin semne cu cei cu care va trebui så ne înÆelegem asupra proiectelor viitoare. Nu putem så angajåm la infinit traducåtori doar pentru cå unii dintre colegii noştri nu aduc în instituÆiile lor oameni care vorbesc şi limbi stråine. Nu sunt de acord så cumpåråm, în continuare, calculatoare, infrastructurå: dåm bani în disperare pe tot felul de infrastructuri la ministere, iar în urma acestor proiecte nu a fost dat afarå niciun om din structurile clasice ale ministerelor – atunci de ce dåm banii respectivi, dacå aceastå informatizare nu duce la o simplificare a structurilor birocratice din ministere? De aceea, am cerut o analizå de eficienÆå pentru aceste informatizåri. Sigur cå sunt cei interesaÆi în realizarea proiectelor – nu spun pentru ce raÆiuni –, dar, dincolo de aceste interese, ar trebui så vedem, la nivelul Guvernului, dacå ceea ce facem este cu adevårat util.

Unii vorbesc despre gustul pentru politicå. Depinde cum abordåm aceste lucruri, depinde ce înÆelegem prin politicå. Dacå prin politicå înÆelegem doar ceea ce fac unii, atunci când sunt în opoziÆie, ca så arate cå sunt gentlemani, ca så arate cå sunt europeni, ca så arate cå sunt bine intenÆionaÆi faÆå de popor, dar nu explicå de ce nu au fåcut lucrurile acestea atunci când erau la putere, nu ne spun ce s-a întâmplat de le-a venit mintea la cap şi acum ştiu ce este de fåcut în societate, vom avea dificultåÆi så ne raportåm la proiectele pe care ni le avanseazå.

Sigur, noi nu putem în aceşti ani så rezolvåm toate problemele şi nemulÆumirile care existå în 567

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

societatea noastrå. Sunt multe lucruri pe care trebuiau så le facå cei de dinaintea noastrå şi nu le-au fåcut, iar acum, când noi începem så ne mişcåm, så realizåm pas cu pas anumite lucruri, nimic din ce facem nu este bun. În loc så vinå cu variante, cu elemente suplimentare care så se adauge la ceea ce facem noi, existå un negativism continuu sau ni se dau sfaturi pe zone care så ne creeze probleme, fie de tip electoral, fie de tip internaÆional, aşa încât trebuie så le spunem acestor oameni încå o datå: au fost ani de zile la putere şi nu au fåcut nimic din ceea ce spun acum cå ar fi trebuit fåcut.

Desigur, vorbim civilizat şi încercåm så explicåm de fiecare datå aceste lucruri, dar faptul cå unii dintre colegii noştri încep din nou så se joace cu stråinåtatea, så ne trimitå mesaje negative în stråinåtate pentru a le aduce înapoi într-o formå electoralå şi demagogicå, dovedeşte cå nu s-au maturizat suficient, cå au råmas încå la nivelul anilor ’90 şi cå nu înÆeleg cå societatea româneascå a avansat, nu înÆeleg cå dialogul dintre Guvernul actual, autoritåÆile actuale şi partenerii din stråinåtate se realizeazå transparent, la luminå şi cå nu mai este nevoie de explicaÆii de alcov pentru a justifica anumite acÆiuni. Ei vorbesc foarte mult despre nevoile tineretului, ce vrea tineretul, ce îşi doreşte. Vorbesc de cei mai în vârstå din zona partidelor de opoziÆie. Noi trebuie så fim conştienÆi de faptul cå sunt douå sau trei direcÆii importante în care va trebui så dåm semnale şi så oferim modele.

ANL reprezintå un tip de råspuns. Casele pentru tineri reprezintå modul prin care noi încercåm så råspundem la aşteptårile tinerilor. Locurile de muncå trebuie så reprezinte o altå direcÆie importantå. Am avut şi zilele acestea noi burse pentru locuri de muncå pentru studenÆi. Încercåm, pe timpul vacanÆelor de varå, så le oferim anumite soluÆii. Au fost peste 5.000 de astfel de oferte de locuri de muncå pentru ei şi trebuie så continuåm. Vom veni în curând cu programul „Varå europeanå”, care, în mare måsurå, se va adresa acestor tineri. Dacå doamna ministru Andronescu va fi de acord, vom veni foarte curând, împreunå cu Vasile Puşcaş, cu un proiect de burse destinate tinerilor, burse ale Guvernului român, de pregåtire în stråinåtate pentru proiectul european pe care îl avem în vedere. Nu este vorba doar de a-i capta, de a-i aduce înapoi pe unii dintre cei care au plecat, pe diferite formule, în stråinåtate – şi acest proiect funcÆioneazå pe modelul head-hunting pe care îl cunoaşteÆi –, dar este vorba acum de a-i încuraja, printr-un program dedicat acestor tineri; vom demara, deci, un proiect guvernamental de amploare, în cadrul cåruia, pe baza unor concursuri pe care le vom organiza în curând, vom oferi aproximativ 2.000 de burse în stråinåtate.

Sunt multe alte proiecte pe care le avem şi pe care vom încerca så le organizåm împreunå cu voi. Sigur, existå foarte multå rezistenÆå; în momentul în care am încercat så impunem tineri de la organizaÆia de tineret pentru departamentele partidului, am observat cå råspunsul cel mai frecvent a fost: nu, ne descurcåm, nu este neapårat necesar. Dar doamna Elena Dumitru, care coordoneazå departamentele, se bate foarte dur pentru a impune cât mai mulÆi tineri în aceste departamente, pentru cå şi acolo va fi un alt tip de ucenicie pe care s-o impunem în 568

DISCURSURI – Tinerii şi politica – 24 mai 2003

pregåtirea cadrelor noastre politice şi vå asigur de sprijinul colegilor din DelegaÆia Permanentå şi de sprijinul meu pentru realizarea pânå la capåt a acestui proiect, aşa cum am stabilit, indiferent de opoziÆia pe care o pot face unii sau alÆii. Voi veÆi reprezenta, pânå la urmå, exponenÆii noii clase politice din România.

Unii ar dori så exmatriculeze actuala claså politicå aståzi, pentru cå aståzi le-a venit tema politicå la îndemânå, şi så aducå nu ştiu de unde alÆi lideri. Acest mod de a pune problema este specific amatorilor. Noi trebuie så construim cu seriozitate acest schimb de generaÆii şi så vå ajutåm så fiÆi cu adevårat exponenÆii noii clase politice din România, o claså politicå a unei Românii democratice, mature. Noi suntem reprezentanÆii perioadei de tranziÆie. Ne place sau nu, noi toÆi cei care suntem acum în politicå suntem legaÆi de acest transfer, de aceastå mişcare, de aceastå modificare a regulilor, a structurilor, a economiei din zona socialismului cu o faÆå mai mult sau mai puÆin umanå, spre o zonå a unui capitalism democratic, dar care a fost marcat în aceşti ani sau a fost prezent mai curând în formele sale sålbatice în România. VeÆi fi reprezentanÆii unei perioade posttranziÆie care va reprezenta, în acelaşi timp, România integratå european. Noi am reuşit så facem câteva lucruri: så eliminåm vizele, så eliminåm peretele, zidul Berlinului dintre România şi Æårile europene. Pentru Germania de Est acest zid a fost dårâmat foarte rapid dupå 1989. Pentru România, acest zid a fost dårâmat, practic, doar în anul 2001. Am reuşit så eliminåm sentimentul de insecuritate, fåcând în aşa fel, încât România så nu mai fie consideratå o zonå a spaÆiului gri, o zonå a cordonului sanitar dintre Est şi Vest.

Integrarea României în NATO, care se va finaliza probabil la începutul anului viitor, va fi un succes al actualei clase politice. Actuala claså politicå va fi cea care va pune bazele intrårii României în Uniunea Europeanå, dar funcÆionarea în Uniunea Europeanå, sincronizarea proceselor de creştere economicå, de creativitate şi sincretism între societatea româneascå şi societåÆile europene dezvoltate vor fi realizate de cåtre voi; de aceea avem datoria så vå pregåtim pentru acest moment, care va fi foarte diferit faÆå de ceea ce am tråit pânå acum. În mare måsurå, în aceşti ani, noi am peticit nişte realitåÆi, am încercat så facem så funcÆioneze anumite componente economice sau am bandajat anumite råni sociale. România, la orizontul anului 2007, va fi complet diferitå şi nu va mai putea så facå excepÆii, nu va mai putea så impunå formule ad-hoc sau sui generis, originale, România va trebui så se comporte pe o linie foarte clar stabilitå prin ceea ce numim, de obicei, acquis-ul comunitar. Acela va fi testul de maturitate al României la întâlnirea cu ceea ce înseamnå nu numai valorile, dar mai ales conduita europeanå. Şi aceasta este, de fapt, responsabilitatea pe care încercåm så o transferåm asupra voastrå. De aceea, insist atât de mult în legåturå cu pregåtirea pe care trebuie så o aveÆi – politicå, dar şi profesionalå. De aceea, acest program de burse, pe care sper cå-l vom lansa foarte curând, ne va ajuta. De aceea, intrarea tinerilor, pregåtiÆi inclusiv în stråinåtate, în structurile noastre administrative, reprezintå o necesitate. Cine vrea så meargå cu noi pe acest drum este 569

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

bine-venit. CeilalÆi, dacå se simt incapabili så Æinå ritmul, vor putea så iaså la pensie, vor putea så meargå în alte zone ale activitåÆilor absolut necesare în interiorul unei Æåri, dar zona executivului va trebui så fie locomotiva acestor schimbåri pe care le vom impune, aducând noua generaÆie politicå în primul plan al scenei de acÆiune.

Sunt numeroase teme pe care probabil cå ziariştii ar fi dorit så le comentez în aceste zile, legate de Legea anticorupÆie, de evoluÆiile respective, de comentariile pe marginea acestora.

Nu am intenÆia så vorbesc foarte mult despre aceste lucruri, întrucât consider cå noi am fåcut un pas important înainte şi este de datoria clasei politice din România så vadå ceea ce este cu adevårat important pentru societatea româneascå şi nu pentru lupta de baionete intensificatå, specificå anilor preelectorali. Eu am adus ca temå principalå, prin legea pentru care ne-am angajat råspunderea, tema incompatibilitåÆilor. Am realizat o departajare mai bunå între politicå şi afaceri, am realizat, chiar dacå acest lucru nu este încå foarte evident acum, o departajare între politicå şi administraÆie, cel puÆin pe o anumitå zonå, stabilind câteva elemente extrem de importante, în momentul de faÆå, între noi şi noi înşine, între noi din zona politicå, la guvernare, şi membri ai partidelor politice. Doi: funcÆionarii publici nu pot face parte din organele de conducere ale partidelor politice. Trei: înalÆii funcÆionari publici nu au dreptul nici måcar så facå parte din partide politice. Acestea sunt repere esenÆiale în administraÆia publicå din Æårile europene. Nu avem ce så negociem aici. Pe unii dintre colegii noştri aceste reguli îi deranjeazå, dar noi am introdus, chiar cu riscul de a ne crea probleme, în structurile noastre politice, reguli europene pe care puteau så le includå în reglementårile realizate în Parlament, uneori sub forma angajårii råspunderii, partidele care au fost înaintea noastrå la conducere.

Sigur cå råmân zone care pot fi îmbunåtåÆite. O problem aflatå acum în discuÆie este dacå trebuie declaratå cu exactitate suma din cont. Poate cå da, poate cå nu, dar când am discutat aceastå temå, inclusiv în Parlament, inclusiv la momentul discuÆiilor cu alte partide, al consultårilor, inclusiv la nivelul delegaÆiei permanente – legea, vå reamintesc, a fost promulgatå şi puteau så fie, atunci, poate, rediscutate anumite teme – s-a considerat cå argumentul adus la momentul respectiv a fost puternic, în sensul cå existå obligaÆia de stabilire, de anunÆare a sumelor din cont; problema esenÆialå este ca la ieşirea din mandat så se facå din nou o declaraÆie, iar dacå vor fi antamate procedurile de examinare pentru demnitari, atunci, fårå îndoialå, Parchetul va putea så vadå cu exactitate dacå sunt raÆiuni care så punå în discuÆie moralitatea sau legalitatea acÆiunilor unui demnitar. Acest aspect este indicat de procedura actualå. S-a pus înså problema dacå trebuie fåcut un anunÆ public în legåturå cu suma respectivå în declaraÆia de avere. IniÆial, eu personal am fost în favoarea declarårii exacte a acestor sume. Colegii mei au venit şi au argumentat spunând cå existå un anumit risc şi cå, într-o perioadå cu acÆiuni violente, acÆiunile unor mafii care funcÆioneazå, ar putea fi create probleme pentru membrii de familie ai unora dintre demnitari – s-ar putea, în felul acesta, så fie cerute råscumpåråri care så 570

DISCURSURI – Tinerii şi politica – 24 mai 2003

reprezinte exact cuantumul anunÆat de cåtre demnitarii respectivi, prin declaraÆia de avere, şi cunoscut prin Internet. Am spus la momentul acela cå nici eu şi nici colegii mei nu dorim så ne asumåm råspunderea moralå pentru o astfel de acÆiune eventualå, dar cå nu avem nimic împotrivå ca ea, la limitå, så fie acceptatå. Am afirmat acest lucru şi în Parlament atunci când ne-am asumat råspunderea, iar domnul deputat Boc, cåruia i-am explicat raÆiunile respective, mi-a spus atunci cå nu a cunoscut acest argument, care este destul de puternic. Repet, nu avem nimic împotriva unei astfel de modificåri, dar cei care o doresc trebuie så-şi asume råspunderea pentru aceastå iniÆiativå şi nu cred cå noi ne vom opune. Acesta este singurul risc pe care l-am discutat şi am vrut så-1 cunoaşteÆi, pentru cå mi se pare corect så vå informez asupra modului în care au decurs aceste discuÆii. Dar cei care aståzi ne criticå nu au fost în stare så realizeze absolut nimic în acest domeniu timp de patru ani, atunci când ar fi putut så impunå formulare în care så fie trecut numårul de nasturi de la cåmåşi, puteau fi introduse toate rubricile pe care acum ni le sugereazå din afarå, ca spectatori, sperând cå ceea ce sugereazå nu se va adopta. Nu este un comportament corect. Unii au fost preşedinÆi, unii prim-miniştri, alÆii au fost preşedinÆi de Senat şi ar fi putut så realizeze atunci reglementårile acestea pe care acum ni le recomandå.

Desigur, nu avem nimic împotrivå så discutåm şi acum despre îmbunåtåÆirea acestei reglementåri, dar vreau så punem accentul mai curând pe aplicarea şi pe respectarea cu bunå-credinÆå a acestora, nu så continuåm la infinit dispute în legåturå cu forme eventual mai bune ale acestei legi. Sigur cå este o lege perfectibilå, dar este evident, s-a våzut foarte clar – chiar prin aplicarea unei reglementåri poate imperfecte, deja încep så se clarifice lucrurile, så se decanteze anumite aspecte şi eu cred cå ceea ce am fåcut este deosebit de pozitiv.

Doamna Andronescu îmi trimite o notå şi îmi spune cå sunt deja 200 de candidaturi depuse, pentru care avem finanÆare, sunt 29 de scrisori trimise cåtre universitåÆi din Uniunea Europeanå pentru deschiderea colaborårilor directe, iar scrisorile au fost trimise şi miniştrilor educaÆiei din Æårile respective, pentru a ne asigura de sprijinul lor. Trebuie så continuåm acest gen de acÆiuni. Aici putem noi så facem diferenÆa, cum se spune tot mai des, traducându-se o formulå celebrå. Prin înjuråturi, prin formule gåunoase nu reuşim så câştigåm în competiÆia cu reprezentanÆii altor partide, dar prin proiecte concrete putem så impunem calitatea acÆiunii noastre politice.

StimaÆi colegi, Avem în vedere o înnoire a echipelor partidului. Este nevoie de o strategie internå pe care, în momentul de faÆå, o gândim şi care se va reflecta inclusiv prin aducerea în structurile de conducere a unora dintre Dumneavoastrå. Nu vreau neapårat så ne raportåm din nou la 571

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

modelul chinezesc. Unii vor spune cå, dacå nu m-am contaminat de SARS, m-am contaminat de ideologia chinezå. Chinezii s-au schimbat extrem de rapid şi au devenit extrem de flexibili, pentru cå altfel nu ar fi reuşit – fårå un pragmatism ultraevident – så rezolve problemele generate de o creştere a populaÆiei cu aproape 20 de milioane pe an, populaÆie cåreia trebuie så îi dea de mâncare, locuinÆe, locuri de muncå şi aşa mai departe. Astfel încât în China, de data aceasta, nu am mai auzit vorbindu-se despre cele cinci principii, cele 20 de valori, despre socialismul temperat; abordårile sunt extrem de pragmatice. Nu şi-ar permite, nu ar realiza altfel o creştere economicå de 9% anual, care så menÆinå, pe principiul bicicletei, şansa rezolvårii problemelor. Ei asigurå, cam la zece ani, o schimbare a generaÆiilor politice. Au stabilit, spre exemplu, acum, dupå alegeri, cå miniştrii nu pot så aibå mai mult de 61 de ani, iar adjuncÆii ministrului 57 de ani, ceea ce pentru China este un lucru absolut extraordinar. La fel, apar elemente de principiu care så forÆeze aceste schimbåri de generaÆii, înnoirea echipelor este absolut necesarå şi este important pentru noi så înÆelegem la nivel politic acest lucru.

Sondajele ne aratå cå oamenii ne percep ca fiind mai profesionişti, dacå profesionist are grade de comparaÆie, faÆå de cei de dinaintea noastrå şi partidul, într-un fel, câştigå din aceastå percepÆie. Dar, dacå noi nu vom reuşi så råspundem aşteptårilor populaÆiei în lunile urmåtoare, atunci partidul va avea de suferit din cauza guvernårii şi aici va trebui så vedem care va fi strategia de urmat, astfel încât o anumitå erodare de guvernare, care este inevitabilå, så nu afecteze şansa noastrå în alegerile viitoare. În final, aş vrea så vå spun cå ne vom concentra foarte serios pe oferta tinerilor pentru alegerile locale. Am reÆinut mesajul, dar era într-un fel, pânå la urmå, chiar testul de funcÆionare a relaÆiei dintre partid şi organizaÆia de tineret. Pânå acum, am discutat frumos unii cu alÆii, ne-am låudat unii pe alÆii. Testul adevårat va veni la alegerile locale. Atunci când discutåm despre alegerile parlamentare, de obicei spunem: hai så vå vedem întâi la ucenicie, la alegerile locale, nu discutåm despre Parlament pânå nu treceÆi printr-un consiliu. Asta spunem de obicei la Parlament, dar ce spunem acum, la alegerile locale? Nu avem scåpare şi va trebui så vå luåm în considerare foarte serios pentru aceste alegeri, iar mesajul nostru va fi fårå echivoc pentru organizaÆiile pe care le avem în teritoriu. Nu vom discuta despre procente, înså nu vreau så credeÆi cå aveÆi drepturi câştigate sau drepturi automate, care derivå automat din vârstå sau din apartenenÆa la o grupå de vârstå.

CompetenÆa, profesionalismul, seriozitatea vor reprezenta criterii, fårå îndoialå, dar vom urmåri cu foarte mare atenÆie felul în care, la nivel local, veÆi propune tineri ambiÆioşi, bine pregåtiÆi, tineri capabili, eficienÆi şi care så se implice în proiectele despre care v-am vorbit. Nu va fi foarte simplu, ştim lucrul acesta, dar suntem obişnuiÆi så ne batem pentru proiecte valoroase, mai ales cå sunt convins cå, în interiorul partidului, cei mai mulÆi dintre colegii noştri au înÆeles care este miza lunilor viitoare.

572

DISCURSURI – Tinerii şi politica – 24 mai 2003

Schimbarea majorå pe care voi trebuie så o aduceÆi în politica româneascå va fi legatå de faptul cå, la aceastå vârstå, viziunea este inerentå proiectelor care vå implicå pentru o lungå perioadå de timp. IniÆiativa va trebui så fie legatå de proiecte concrete şi nu utopice.

Vreau, în final, så vå asigur cå veÆi avea, la nivelul DelegaÆiei Permanente, la nivelul conducerii partidului, tot sprijinul necesar. Vreau så fiÆi siguri cå dorim så lucråm nu pe o dimensiune de formalism, ci dorim un parteneriat politic, vital pentru noi ca partid, dar şi pentru Æarå. De aceea, voi va trebui så vå implicaÆi, iar noi va trebui så vå ajutåm så realizaÆi acest lucru. Este în interesul nostru comun.

573

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

574

DISCURSURI – Mesaj la Forumul Ecologiştilor – 5 iunie 2003

4. Mesaj la Forumul Ecologiştilor1

Doamnelor şi domnilor, StimaÆi invitaÆi, Doresc, în primul rând, så fiÆi de acord cu mine så-i salut pe distinşii noştri oaspeÆi, reprezentând importante organizaÆii internaÆionale. Forumul Ecologiştilor din Partidul Social Democrat, care nu întâmplåtor se desfåşoarå aståzi, o zi celebratå de NaÆiunile Unite ca Ziua InternaÆionalå a Mediului, are, în opinia mea, o dublå semnificaÆie. Pe de o parte, el este un demers de organizare internå, de organizare în interiorul partidului, o regrupare a militanÆilor noştri care au preocupåri în domeniul mediului, şi sunt foarte mulÆi. În acelaşi timp, este nevoie de crearea unei interfeÆe viabile de dialog politic cu zona sensibilå a ecologiei. Existå formule distincte de organizare în acest domeniu, unele de tip profesional, altele chiar de tip politic şi era important, şi pentru noi, så avem aceastå zonå de contact pentru un dialog care în mod necesar se va amplifica în viitor. Este, de asemenea, un nou început pentru un segment al activitåÆii politice cåruia vrem så-i dåm o pondere sporitå în viitor.

Unii dintre dumneavoastrå prezenÆi aståzi aici ştiu cå au mai fost astfel de încercåri în cadrul partidului nostru. Unele dintre ele, din påcate, nu au reuşit så supravieÆuiascå prioritåÆilor momentului, iar structurile pe care noi le-am generat în urmå cu mai mulÆi ani au fost mai curând formale, nu au reuşit så aducå în prim plan o acÆiune absolut necesarå. Poate cå nici nu era un timp al prioritåÆii de mediu, poate cå atunci, în dezbaterea publicå – în care problemele reformei economice erau cele care, într-un fel, atingeau zonele de interes, iar problematica socialå era cea care îngrijora cel mai mult – problemele de mediu au fost oarecum pe un loc secundar.

Eu m-aş opri, înså, doar la chestiunile de naturå organizatoricå. Eu cred cå, în acest moment, reconstituind acest Forum al ecologiştilor din PSD, el trebuie så aibå o contribuÆie importantå şi în ceea ce priveşte dezbaterea doctrinarå şi acÆiunea politicå a partidului, îmbogåÆind 1

IntervenÆie în deschiderea Forumului Ecologiştilor PSD, 5 iunie 2003

575

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

conÆinutul ideologiei noastre cu elemente noi, rezultate din reflecÆia pe temele mediului înconjuråtor. Nu cred cå obiectivele noastre de dezbatere şi de acÆiune trebuie så råmânå strict circumscrise zonelor economice şi sociale. Aşa cum ne preocupåm tot mai mult de problematica integrårii europene, de problemele care Æin de relaÆiile externe şi de siguranÆa naÆionalå, problematica de mediu face parte de pe acum din preocupårile de zi cu zi şi, ca atare, trebuie så vinå mai mult pe agenda politicå atât a partidelor, cât şi a opiniei publice.

Sigur, evenimentul de aståzi trebuie privit într-un context mai larg, într-un moment în care încercåm la nivelul Executivului şi la nivel politic, så transformåm tema protecÆiei mediului într-o veritabilå temå de dezbatere naÆionalå. Şi este poate, acum, un moment mai potrivit pentru a încerca så trezim conştiinÆa civicå în legåturå cu protecÆia mediului înconjuråtor. Este nevoie de o implicare şi a partidelor, dar este nevoie, în primul rând, de o angajare cetåÆeneascå în acest proiect. Este ceea ce, de fapt, am şi încercat în ultimele såptåmâni så realizåm, inclusiv prin lansarea unui program mai amplu pe care l-am intitulat, în mod sugestiv, „România curatå”. Din påcate, problemele de mediu råmân uneori în afara atenÆiei prioritare. Lipsa de bani, condiÆiile de viaÆå dificile, lipsa de locuri de muncå, problemele curente fac ca, uneori, problemele de ecologie, problemele de mediu så parå încå un lux pe care nu ni-l putem permite. Poate şi de aici lipsa de interes în anumite situaÆii pentru temele de dezbatere din aceastå zonå.

Dezbaterea publicå a fost dominatå, spuneam mai devreme, de tranziÆia economicå şi socialå, dar şi de alte zone legate de construcÆia instituÆionalå, de democratizare, de problemele legate de corupÆie, iar înainte de 1989, în mare måsurå, problematica mediului era ascunså, pentru cå ea putea så încetineascå ceea era proiect industrial de anvergurå, uneori construit fårå a Æine seama de costurile pe termen lung în zona de mediu. Randamentul economic era cel care conta, iar dupå 1989, în dorinÆa de a reporni într-un fel economia, pe baze noi, din nou resursele financiare sau prioritåÆile în acest domeniu au fost în afara problematicii mediului. Este evident cå trebuie så schimbåm aceastå abordare. Este important så aducem mediul în atenÆia opiniei publice. Presa, societatea civilå, dar şi partidele au un rol însemnat în acest proces.

Ar fi o mare greşealå så consideråm acÆiunile de protecÆie a mediului exclusiv ca un exerciÆiu mecanic impus de integrarea europeanå, de sincronizarea noastrå cu modele de dezvoltare occidentale. Sigur, procesul de integrare europeanå, de aliniere la aceste standarde de mediu sunt importante şi va trebui så le acordåm o atenÆie deosebitå. Sunt şi foarte costisitoare şi va trebui så le acordåm resursele necesare. Dar ceea ce facem în aceastå direcÆie facem, în primul rând, pentru noi, pentru sånåtatea noastrå, pentru cei care vor veni dupå noi, pentru care avem, de asemenea, o responsabilitate. Ce vom låsa în urma noastrå depinde de ceea ce vom face acum, de felul în care vom considera relaÆia dintre noi şi naturå, relaÆia dintre noi şi resursele lumii în care tråim.

De aceea, este nevoie de o abordare care så fie generoaså, o abordare care så ne permitå, pe termen lung, så obÆinem cât mai multe foloase din exploatarea resurselor existente, dar fårå 576

DISCURSURI – Mesaj la Forumul Ecologiştilor – 5 iunie 2003

a secåtui ceea ce ar putea crea probleme celor care vor veni dupå noi. Dar noi nu realizåm cå sunt foarte multe probleme care acum apar, într-un fel, din urmå. Ele se råzbunå pentru lipsa de atenÆie pe care noi nu am acordat-o în anumite momente de dezvoltare şi este firesc så încercåm, în anumite cazuri, så reparåm, în altele cazuri, så prevenim.

Vom încerca acest lucru şi aståzi, dar îl vom încerca çi în perioada urmåtoare, pornind de la gravitatea unor semnale pe care le descoperim. Iatå, şi în ceea ce priveşte schimbårile atmosferice, cu implicaÆii care pot så fie economice. Am observat, în acest an, modificåri climatice generate, pânå la urmå, sigur, la nivel global. Şi aici este probabil unul dintre elementele importante pe care le descoperim – imposibilitatea de a trata problemele mari de protecÆie a mediului exclusiv la nivel local. Dar faptul cå problematica mediului este o problemå globalå nu ne poate scuti pe noi de responsabilitatea de a trata cu urgenÆå chestiuni cum ar fi gropile de gunoi din apropierea cartierelor, alte probleme legate pânå la urmå de felul în care asiguråm apa şi calitatea apei de båut pentru locuitorii din România. Ne facem råu singuri, uneori. Acceptåm ca interese mårunte så capete prioritate şi, în felul acesta, ajungem la o situaÆie în care, într-un fel, prin consecinÆele actelor noastre, crezând cå ceea ce facem nu ne va afecta şi pe noi, descoperim în timp efecte însumate ale lipsei de responsabilitate în materie de mediu. De aceea, probabil, aceastå problemå legatå de mentalitate, de conştiinÆa civicå reprezintå, pânå la urmå, o modalitate de alertå timpurie pe care noi trebuie cu toÆii så o realizåm.

Am våzut, în aceşti ani, statistici îngrijoråtoare cu privire la poluarea apei, a aerului, a subsolului. Unele dintre aceste efecte sunt deja iremediabile. Zone în care apa freaticå a fost afectatå din cauza depozitårii gunoaielor în condiÆii improprii şi unde, practic, nu se mai poate face aproape nimic, pentru cå scurgerile de substanÆe toxice în apa freaticå afecteazå pe o zonå foarte largå apa de båut pentru localitåÆi. Nu înÆelegem, înså, cå soluÆiile uşoare, uneori, pot så ne coste cel mai mult. Unele dintre problemele pe care le avem aståzi, spuneam, sunt moşteniri ale comunismului, ale unui anumit mod de a concepe. Dezvoltarea industrialå intensivå, în timpul „societåÆii socialiste” multilateral dezvoltate şi care, pânå la urmå, însemnau o prioritate absolutå pentru ceea ce era randamentul economic şi competiÆia economicå cu alte Æåri.

Pe de altå parte, dupå 1989, au apårut efectele lipsei de responsabilitate ale unei forme de capitalism sålbatic care, pentru a asigura un anumit tip de colonizare economicå rapidå, nu Æineau seama decât de efectele pe care le putea oferi pe termen scurt exploatarea unora dintre resursele existente în România, fårå a se Æine seama de responsabilitåÆile celui care exploata pentru zonele adiacente, pe termen mediu sau pe termen lung. Vå aduceÆi aminte felul în care anumite societåÆi comerciale au depozitat tot felul de substanÆe toxice, separându-le de principalele aseturi, de principalele proprietåÆi pe care le dobândiserå, ignorându-le şi fårå så Æinå seama de coroziunea care putea så genereze efecte de mediu devastatoare pentru unele din zonele respective.

577

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Unii dintre patronii stråini, dar şi patroni români, fie din lipså de responsabilitate, fie în mod deliberat, nefiind interesaÆi de rezolvarea acestor probleme, ne-au creat nişte dificultåÆi, în mare måsurå, datorate lipsei de reglementåri şi de fermitate legislativå în ceea ce priveşte conduita ecologicå în procesele de privatizare sau de investiÆii.

Nu am så må refer la dimensiunea globalå a eforturilor de îmbunåtåÆire a condiÆiilor de mediu. Este o temå abordatå adeseori. Preşedintele Iliescu a avut de multe ori comentarii pe aceste teme, subliniind pe drept cuvânt, dupå pårerea mea, importanÆa acestei dimensiuni globale, dar trebuie så fim conştienÆi cå, adeseori, problemele de mediu trebuie rezolvate undeva lângå noi. În mod evident, putem så fim afectaÆi în ceea ce priveşte ridicarea temperaturilor, seceta şi aşa mai departe, modificarea anotimpurilor, deci de ceea ce se întâmplå la nivel global, dar nimeni nu va veni så ne rezolve problemele de la groapa de gunoi de la Glina, nimeni nu va veni så rezolve problemele gropilor de gunoi din apropierea unor oraşe şi care, practic, pot avea efecte devastatoare. Nimeni nu va înÆelege de ce fiecare oraş în România are propriul såu model de incinerator sau de ecologizare a acestor gropi, de ce nu suntem capabili încå så producem în România un model standardizat de tratare a acestor deşeuri, care este modul nostru de abordare pe etape, în aşa fel încât så încercåm, nu la nivelul fiecårui primar, nu la nivelul fiecårui consiliu judeÆean, så rezolvåm aceastå problemå, uneori cu costuri de 10-30 de ori mai mari şi pentru cå nu ştim uneori så tratåm cu instituÆiile europene. Nu vreau så dau exemple, dar sunt proiecte extrem de scumpe pe care le punem în aplicare şi pentru care plåtim destul de mulÆi bani. Este adevårat, şi primim o parte din bani, dar pânå la urmå, banii respectivi am putea så îi folosim foarte eficient şi nu neapårat så îi întoarcem spre tot felul de consultanÆi, care nu ne dau întotdeauna soluÆiile cele mai convenabile şi cele mai ieftine.

Pentru asta trebuie så avem propria noastrå capacitate de evaluare şi de decizie în legåturå cu strategiile pe care så le abordåm. Este inadmisibil ce se întâmplå. Nu reuşim încå så înÆelegem lucruri mårunte. Am fost ieri plecat din Bucureşti într-o anumitå zonå – nu am så spun unde, cå din nou vor apårea comentarii în legåturå cu localitåÆile respective – dar a plouat câteva ore şi må uitam, într-un sat prin dreptul cåruia am trecut, în dreptul unei porÆi era såpat şanÆul pentru scurgerea apei, mai departe era cineva care îşi plantase nişte flori, dincolo cineva betonase ca så-şi bage maşina în curte. Cel mai råu o ducea cel care såpase şanÆul, pentru cå acolo råmåsese apa, în dreptul porÆii respective.

Lipsa de responsabilitate a primarilor noştri, faptul cå nu dåm amenzi puternice şi nu revenim la un sistem constrângåtor. Dåm o mulÆime de bani pentru venitul minim garantat, diverselor persoane, familii care nu au de lucru şi care au obligaÆia de a munci pentru comunitate. Oamenii aceştia trebuie, totuşi, så participe la realizarea unor proiecte care så fie în beneficiul comunitåÆilor respective şi aici este vorba, pânå la urmå, de gospodari. Gospodarii nu putem så-i importåm.

578

DISCURSURI – Mesaj la Forumul Ecologiştilor – 5 iunie 2003

Sunt o mulÆime de lucruri care depind de noi. Sunt multe lucruri pe care nu le-am fåcut pentru cå nu am dorit så ne implicåm. Dacå va fi nevoie, vom merge şi noi şi miniştrii, o så îi rog şi pe miniştri, mergem şi ne apucåm så såpåm în faÆa porÆilor la cei care nu au înÆeles de ani de zile cå, dacå aceste lucruri mårunte nu se fac atunci când e frumos afarå, atunci când plouå le intrå apa în caså, iar pe urmå vin la Guvern şi cer banii pentru compensaÆii, pentru pagubele produse. În felul åsta nu putem så ajungem nicåieri.

Sunt unele probleme pentru care nu avem bani så le rezolvåm, dar sunt foarte multe la îndemâna noastrå. Aici este vorba şi de responsabilitatea administraÆiei locale. Este vorba uneori de o neglijenÆå criminalå, de risipå şi gestionare defectuoaså a resurselor. Unul dintre exemplele în care noi nu reuşim så ne coordonåm punctul de vedere – şi ar trebui så fim mult mai clari în abordarea acestei chestiuni – este zåcåmântul de la Roşia Montanå. Ne tot ferim så spunem ce credem despre acest proiect. Îl trimitem când la Academia Românå, când la Patriarhie, când la Parlament, or, ar trebui så spunem foarte clar, cå asta nu este o prioritate pentru noi şi cå riscurile sunt prea mari, sunt şi riscuri legate de zona respectivå, de influenÆele de mediu, sigur, cå cei care au început acolo nişte operaÆiuni înainte de guvernarea noastrå s-ar putea så fie nemulÆumiÆi, dar este nevoie de un punct de vedere fundamentat pe care så avem curajul så-l prezentåm, chiar dacå se vor supåra unii şi alÆii.

Nu trebuie så ne acordåm în mod automat statutul de colonie economicå. Sigur, veneau într-o vreme romanii şi såpau în România ca så scoatå aur, acum, nu ştiu, vor så vinå alÆii så sape, så scoatå aur. Nu ştiu dacå asta este problema noastrå cea mai importantå.

Dar pentru asta este nevoie de curaj politic. Din acest punct de vedere, un Forum, cum este şi cel de aståzi ar trebuie så se implice mult mai puternic.

Vå mai dau un exemplu. Este legat de retrocedarea pådurilor. Noi am realizat un lucru care era normal. Retrocedarea acestor påduri, restituirea proprietåÆilor pe anumite segmente, acolo unde au existat raÆiunile necesare. Unii dintre aceşti proprietari nu înÆeleg cå pådurea nu este doar obiect, o proprietate sau un domeniu de interes strict individual. Existå o dimensiune socialå, care este implicatå în proprietatea asupra pådurilor. Este vorba despre responsabilitatea celui care gestioneazå o parte dintr-un patrimoniu universal. Foarte mulÆi au apucat så taie din påduri, au creat probleme pe unele zone de munte sau de deal, au apårut riscurile de pråbuşire de terenuri sau, mai nou, au învåÆat rapid din ceea ce au fåcut grecii sau spaniolii într-un anumit moment: au început så dea foc la påduri, spunând cå au fost câteva incendii, ca så måreascå spaÆiile pentru dezvoltåri imobiliare pe numite zone. Noi cred, totuşi, cå am reacÆionat mai rapid decât grecii care au råmas fårå påduri pe tipul åsta de accidente: am introdus o reglementare foarte clarå, în sensul cå, acolo unde au fost påduri care au fost incendiate sau care au fost distruse de incendii exiså obligaÆia de împådurire, nu se pot face construcÆii imobiliare. Depinde de noi så dåm semnalele necesare.

579

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

IndiferenÆa noastrå politicå sau legislativå poate så creeze riscurile unor evoluÆii pe care, apoi, så nu le mai putem controla. Este clar cå existå aceastå mentalitate specificå formelor iniÆiale de capitalism, este clar cå unii vor så se îmbogåÆeascå peste noapte, vor så foloseascå anumite proprietåÆi ale statului, sau chiar personale, dar fårå så Æinå seama de responsabilitatea lor, fårå så înÆeleagå faptul cå proprietatea nu este doar raport între o persoanå şi un bun, este vorba de o relaÆie între persoane în legåturå cu un bun. ToÆi autorii recunosc funcÆia socialå a proprietåÆii. Noi nu am reuşit så afirmåm în România, în aceşti ani, aceastå funcÆie socialå, am vorbit doar spre elementul individual al proprietåÆii.

Dar acest lucru Æine mai mult de jurişti, şi poate juriştii ar trebui så explice mai mult, alåturi de oamenii politici, acest aspect. De aceea, cred cå avem nevoie de o acÆiune hotårâtå în acest domeniu. De aceea, cred cå este nevoie de grupurile intelectuale care så producå dezbatere internå în Æarå şi în partide, inclusiv în partidul nostru, astfel încât så ajungem la adoptarea unor norme drastice la nivel de executiv şi la nivel de Parlament a unor programe naÆionale foarte clare, având ca obiectiv restabilirea echilibrelor ecologice, inclusiv printr-o acÆiune hotårâtå împotriva oricåror fapte care atenteazå la securitatea ecologicå. Sunt convins cå, în decursul acestui an, Garda de Mediu înfiinÆatå va deveni o instituÆie temutå şi respectatå, sancÆionând, fårå milå, orice fel de activitåÆi care pun în pericol calitatea mediului înconjuråtor.

Avem nevoie, înså, înainte de toate, aşa cum am subliniat, de trezirea conştiinÆei publice, de o abordarea publicå permanentå, care så arate pericolele şi care så arate soluÆiile. Lipsa atenÆiei pentru sånåtatea mediului este un indicator de înapoiere, de subdezvoltare. În societåÆile dezvoltate, problemele de mediu vin în primul plan al dezbaterii. Sigur, se va spune, într-o Æarå în care industria merge înapoi, se rezolvå de la sine şi problemele de mediu. Nu este neapårat adevårat: în primul rând, în România, industria, în ultimii ani, a crescut în permanenÆå cu 6-7% pe an. În al doilea rând, apar foarte multe activitåÆi noi, unele dintre ele la nivelul unor întreprinderi mici şi mijlocii şi este nevoie de o reglementare foarte serioaså, inclusiv în domeniul de mediu. „România curatå” este un program la care Guvernul Æine în mod deosebit. Dincolo de programele pe termen foarte lung, avem nevoie şi de orientåri foarte clare pentru zilele şi såptåmânile care urmeazå. „România curatå” este un ansamblu de proiecte, care ne ajutå så rezolvåm chestiunile care ne sunt la îndemânå. Nu putem så rezolvåm întotdeauna problemele foarte mari, imediat, dar trebuie så avem o idee foarte clarå despre ce avem de fåcut. Nu se poate ca un oraş cum este Bucureştiul så nu aibå o centurå de protecÆie, o centurå pentru trafic, o centurå care så-l apere împotriva unui trafic greu, care, altfel, va trece prin oraş. Deci, pânå la urmå, modernizarea centurii Bucureştiului, are un efect important şi din punctul de vedere al protecÆiei mediului. Într-un oraş poluat cum este Bucureştiul, a rezolva problema centurii înseamnå a interveni şi pe o chestiune de protecÆie a mediului.

580

DISCURSURI – Mesaj la Forumul Ecologiştilor – 5 iunie 2003

Dar aceste proiecte, sigur, unele corelate înseamnå, adeseori, respect pentru cetåÆean, respect pentru naturå. Repet, „România curatå” poate så reprezinte o umbrelå importantå pentru toate acÆiunile noastre de zi cu zi într-o zonå în care, cu mai puÆini bani, putem så aducem spiritual gospodåresc så îmbunåtåÆeascå condiÆiile de viaÆå. Iatå de ce doresc så adresez aståzi un apel public atât presei cât şi societåÆii civile så susÆinå acest program şi så devinå parteneri în realizarea lui. Evident, întotdeauna existå un oarecare scepticism în legåturå cu astfel de proiecte care înseamnå nu numai dezbateri de doctrinå. Programul nostru înseamnå så coborâm în stradå din agora politicå şi så vedem care sunt problemele cetåÆenilor şi så încercåm så le rezolvåm împreunå cu ei, så vedem unde este nevoie de bani pentru a demara un proiect, unde este nevoie de ceva mai bunå organizare pentru a-l duce pânå la capåt, unde putem så facem o legåturå cu o structurå internaÆionalå pentru a obÆine un credit ş.a.m.d.

Fiecare problemå are nevoie de o soluÆie distinctå. Individualizarea problemelor, în colaborare cu nivelul local şi cel central reprezintå o preocupare esenÆialå pentru noi. Nu putem så lucråm cu cei care se adreseazå Guvernului solicitând mereu bani, cu cei care vorbesc în permanenÆå de subfinanÆare. Ce så facem, så aruncåm cu banii deasupra unui sector?

Så mergem cu elicopterul så aruncåm cu bani peste spitale şi farmacii? Este nevoie întotdeauna de clarificarea problemelor, de o diagnozå foarte clarå, care så ne ducå la o organizare mai bunå a domeniului respectiv, care så scoatå din domeniul respectiv zonele de ineficienÆå şi, pe aceastå bazå, så vedem care sunt resursele necesare. Sigur, dacå este nevoie de mai mulÆi bani, vom cåuta în perioadele urmåtoare. Vom lua credite, vom încerca redistribuiri în cadrul bugetului, dar singurul argument pe care l-am auzit, singurul aspect despre care se vorbeşte este „subfinanÆare”, în general, şi så dåm nişte bani în continuare ca så mai existe spitale unde numårul pacienÆilor – şi au fost astfel de cazuri – este tot mai mic, dar unde a crescut numårul personalului medical.

Dorim så intråm într-un parteneriat serios cu toate aceste zone, inclusiv pe zonele medicale.

Am fåcut aceastå parantezå pentru cå problemele de sånåtate sunt, în mod evident, sensibile, în acest moment. Trebuie så gåsim soluÆii, dar – repet – printr-un parteneriat responsabil, pentru a asigura o utilizare responsabilå a banilor pe care îi avem. În orice caz, este inadmisibil så cheltuim cu 50% mai mult în domeniul de sånåtate, în termeni reali, iar gradul de nemulÆumire så fie cu 500% mai mare. Nu are niciun sens. Existå undeva o problemå. HaideÆi så vedem care este problema asta şi, dupå aceea, vedem şi chestiunea banilor. V-am menÆionat aceste lucruri, pentru a aråta cå, pânå la urmå, problemele de gestionare internå, pe domenii, a unora dintre activitåÆi, modul în care sunt gestionate anumite sectoare pot crea dificultåÆi.

581

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

StimaÆi colegi, Nu vreau så intru în foarte multe detalii în legåturå cu activitåÆile noastre de la Guvern.

Nu vreau så continui så vå vorbesc despre „România curatå” şi de felul în care am dezvoltat acest program. Pot så vå spun de câte ori acest program a fost înapoiat la ministere pentru comentarii, deoarece abordarea era strict funcÆionåreascå şi nu apåreau elementele politice, elementele de mesaj pe care noi voiam så le dåm. Încå o datå, se vede nevoia de a departaja, în cadrul ministerelor, segmentul politic, cel al miniştrilor şi al secretarilor de stat de cel al funcÆionarilor publici. Aceasta este abordarea în toate Æårile din lume. Nici nu trebuie så acceptåm politizarea zonelor de la secretarul general al ministerului în jos, dar nici nu trebuie så acceptåm o tipologie de rutinå de birocraÆie la nivelul secretarilor de stat. Secretarii de stat fac parte din structura politicå a Guvernului, ei sunt numiÆi de cåtre primul ministru şi reprezintå, în ministere, împreunå cu ministrul, echipa care face politica. Ei trebuie så realizeze împreunå tipurile de mesaje pe care un minister sau altul trebuie så le transmitå în legåturå cu o problemå sau alta. În mod evident, în perioada urmåtoare, va fi nevoie de eforturi deosebite în ceea ce priveşte proiectele, care, într-un fel, intrå şi în cadrul preocupårilor Forumului de aståzi. Este important pentru noi så înÆelegem cå dimensiunea ecologicå reprezintå, de acum, şi o dimensiune extrem de importantå a social-democraÆiei. Unii au încercat så izoleze complet aceastå zonå din punct de vedere politic, så o despartå de social-democraÆie. Peste tot, în Europa, în lume, problematica ecologicå este strâns legatå de problematica social-democratå. Må bucur cå este cu noi prietenul nostru José Lamego2, pentru a sublinia, încå o datå, nevoia de abordare coordonatå între ideologia social-democratå şi problematica mediului. Domnul vicepreşedinte Lamego, în calitate de reprezentant al Partidului Socialiştilor Europeni poate så confirme acest tip de abordare care se dezvoltå tot mai mult, care reprezintå o componentå a mesajelor complexe pe care social-democraÆia încearcå så o transmitå celor care fac parte din aceastå importantå familie politicå europeanå. De aceea, discuÆia de aståzi este importantå şi sub aspectul modernizårii doctrinei partidului nostru, este o dimensiune pe care trebuie så o adåugåm în preocupare şi substanÆå.

Nåscut în 1953, doctor în ÇtiinÆe Juridice al FacultåÆii de Drept din Lisabona. Avocat din 1980 çi lector la Facultatea de Drept din Lisabona din 1977. A fost Consultant Banca Mondialå pentru proiecte de dezvoltare instituÆionalå între 1984 çi 1985. Cercetåtor la Universitatea din Munchen între 1989 çi 1990. Este membru al Consiliul Consultativ Executiv al PT din aprilie 1998 çi al Consiliul General al Efisa. Între 1995 çi 1997 a fost secretar de Stat pentru Afaceri Externe çi Cooperare. A fost responsabil cu politica pentru refugiaÆi în Autoritatea Provizorie a CoaliÆiei din Irak între 2003 çi 2004. A fost membru al Parlamentului de la 1991 çi membru al Comisiei Trilaterale din 1994. Din anul 2004 deÆine funcÆia de Preçedintele OIKOS – ONG pentru dezvoltare.

2

582

DISCURSURI – Mesaj la Forumul Ecologiştilor – 5 iunie 2003

Nu doresc acum så vorbesc despre ecologie şi despre felul în care ecologia a fost, cumva, utilizatå pentru a prinde anumite zone neutre din punct de vedere electoral. A existat aceastå tendinÆå şi poate cå mai existå încå, dar dincolo de momentul electoral, ecologia trebuie så fie o preocupare permanentå în timpul ciclului electoral şi nu numai când acesta se încheie. Noi nu trebuie så încercåm så realizåm un „ecologism de faÆadå”. Avem datoria ca, de aceastå datå, så fim mai bine organizaÆi. În aceastå lunå şi la începutul lunii viitoare, så avem grijå de felul în care problematica mediului va fi incluså ca o extensie de program. În România, noi avem o anumitå problemå pe zona de dreapta: ea a fost acoperitå de mai multe partide: liberali, creştin-democraÆi, uniunea nu-ştiu-care, alianÆa nu-ştiu-care ş.a.m.d. Acestea din urmå sunt variante, unele probabil ad-hoc, dar a existat, în mod categoric, un numår mai mare de organizåri politice pe aceastå zonå. Pe zona de stânga, practic, funcÆioneazå, în afara partidului nostru, Partidul Democrat, care a oscilat, într-un fel, prin mesajele pe care le-a dat – propunând alianÆå cu PNL, dorind, deci, så treacå, undeva, într-o zonå de centru, poate chiar cu contacte mai numeroase, în zona liberalå, în acest mod. Pe de altå parte, în ultima vreme, o recentå moÆiune simplå la Parlament aratå chiar o conlucrare strânså între PD şi PRM, care au semnat împreunå aceastå moÆiune. Nu vreau så comentez aceste moÆiuni din punctul de vedere al InternaÆionalei Socialiste, sau al Partidului Socialiştilor Europeni, ca o încercare de repoziÆionare sau, mai mult, de gåsire a unui loc pe eşichierul politic pentru PD. Dezbaterea aceasta probabil cå va figura şi pe agenda Consiliului PD-ului, care a avea loc la sfârşitul acestei såptåmâni.

Ceea ce este important pentru noi este faptul cå în aceastå zonå foarte largå a stângii, noi, în momentul în care am reluat guvernarea, a trebuit så ne concentråm foarte mult pe zona de centru-stânga şi, uneori, cu accent de centru, din nevoia de a realiza reformele economice ale tranziÆiei care nu fuseserå finalizate de guvernele de dinaintea noastrå. Ne-am concentrat mai mult pe problemele proprietåÆii, or, partidele de dreapta sunt cele care se ocupå de problemele proprietåÆii, noi ar fi trebuit så ne ocupåm mai mult de problematica muncii, de locurile de muncå. Am fåcut-o sub mai multe aspecte. Codul Muncii, care este comentat tot mai mult, este o soluÆie de acest tip; chiar dacå el este contestat de unii, este evident cå noi va trebui så vedem la acest moment şi în pregåtirea alegerilor viitoare felul în care vom trata problematica ideologicå a stângii şi este clar cå va trebui så încercåm o lårgire a spectrului ideologic cu ocazia unei dezbateri pe care o vom face în perioada urmåtoare. Unii dintre cei care au comentat aceastå idee, nu au înÆeles despre ce este vorba, au spus cå vom opri reformele economice, erau îngrijoraÆi cå vom veni în zona „criptocomunismului tradiÆional” şi aşa mai departe, tot felul de bazaconii pe care le-au spus cei care n-au înÆeles problema foarte importantå a aspectului politic românesc şi o problemå pe care noi, sigur, poate n-am reuşit întotdeauna s-o explicåm foarte clar în ceea ce priveşte relaÆia noastrå cu alegåtorii noştri şi uneori chiar cu membrii noştri de partid.

583

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

AÆi urmårit, poate, dezbaterea din cadrul SPD-ului în Germania. Gerhard Schroeder a avut o problemå diferitå de problema noastrå dar, într-un fel, foarte apropiatå. Pentru Germania, care este în recesiune economicå, anul acesta, va fi o scådere economicå de 2%. Problema este de a construi o agendå pe zece ani de reforme de tip mai liberal. Deci o deplasare spre centru care så determine compensarea unor pierderi în perioada care urmeazå. Noi avem o problemå oarecum diferitå, de recentrare, poate nu este cuvântul cel mai bun pentru cå recentrare ne duce cu ideea la centru, deci de repoziÆionare ideologicå, atâta vreme cât programul de guvernare ne-a împins mai mult pe zona de dreapta, spre zona de centru şi acum avem nevoie de o reafirmare a ceea ce este, de fapt, programul nostru politic. Nevoia de normalitate, încheierea tranziÆiei şi gestionarea integrårii în Uniune Europeanå, acestea sunt, de fapt, orientårile noastre, acestea sunt scopurile pe care ni le-am propus. Am realizat eliminarea vizelor pentru români şi, deci, conectarea fizicå cu realitatea Europei Occidentale.

Am sprijinit, şi în mare måsurå am reuşit şi chiar am realizat, integrarea României într-un spaÆiu de securitate important care este NATO. Avem datoria ca în perioada care urmeazå så finalizåm negocierile cu Uniunea Europeanå, astfel încât, la sfârşitul anului 2004, capitolele de negociere så fie încheiate şi România så poatå semna tratatul de aderare la începutul anului 2005. Toate aceste lucruri sunt realizabile, dar trebuie så înÆelegem cå, fårå sprijin social, fårå a explica alegåtorilor noştri şi membrilor noştri de partid aceste prioritåÆi, va fi foarte greu så le realizåm, så le ducem pânå la capåt. Eu vreau så vå mulÆumesc, la acest moment, pentru sprijinul pe care l-am avut în permanenÆå, vorbesc şi la nivelul Guvernului, de înÆelegerea şi de prietenia unora dintre colegi, inclusiv la nivel local, care deşi ar fi dorit alte tipuri de soluÆii sau poate uneori resurse mai numeroase pentru anumite proiecte, au înÆeles cå avem anumite prioritåÆi, în aceastå perioadå, pe care trebuie så le ducem pânå la capåt. Şi, în parantezå, vreau så salut, în mod special, ratificarea acestui Protocol de cåtre Parlamentul ungar, ceea ce va elimina suspiciunile şi comentariile acelor extremişti care vorbeau în permanenÆå despre felul în care Transilvania va fi luatå de nu ştiu ce forÆe de nu ştiu unde, decuplatå de statul român şi aşa mai departe. Intrând împreunå cu Ungaria în aceeaşi alianÆå de securitate, în mod evident cå una dintre temele predilecte ale extremiştilor de o parte sau de alta vor dispårea. CetåÆeanul român Laszlo Tokes trebuie så ştie foarte bine cå singura måsurå în funcÆie de care vom aprecia acÆiunile sale sau ale celor care, eventual, l-ar urma, este ConstituÆia României, ansamblul de legi pe care Parlamentul român, în care participå şi reprezentanÆii comunitåÆii maghiare stabilesc ceea ce este bine pentru cetåÆenii Æårii noastre.

Aceste linii de abordare va trebui så le reafirmåm. Ele fac parte din modernitatea noastrå, ele fac parte din noul mediu pe care noi l-am creat, o relaÆie nouå cu Ungaria, o relaÆie care nu mai priveşte spre secolul XIX, ci este construitå pe måsura secolului XXI. Mâine, voi fi la Satu Mare, în zona de lângå Satu Mare pentru a deschide încå un punct de frontierå împreunå cu premierul Medgessy pentru a facilita trecerea românilor spre Occident çi a ungurilor 584

DISCURSURI – Mesaj la Forumul Ecologiştilor – 5 iunie 2003

spre România. În 2007, oricum, vom tråi în aceastå realitate. ÎnÆelegem cå unele dintre problemele, pe care încå le consideråm ca legende sau ca simboluri, vor fi depåşite de o anumitå evoluÆie europeanå, care ne va transforma, în curând, în cetåÆeni ai Europei. Ne place sau nu, vrem sau nu, ne îndreptåm spre Statele Unite ale Europei.

Aceasta va fi realitatea de mâine sau de peste o såptåmânå sau din 2010 sau din 2015, dar acesta va finalul politic, indiferent cå unii au rezerve acum. În momentul în care Europa are o singurå monedå – aduceÆi-vå aminte cå baterea monedei reprezenta simbolul suprem al suveranitåÆii statale – în mod evident cå ne îndreptåm cåtre aceastå finalitate.

Chiar dacå existå, în momentul de faÆå, divergenÆe, rezerve legate, uneori, poate, de felul în care se construiesc instituÆiile europene, noi trebuie så fim conştienÆi cå întâlnirea noastrå cu Europa în 2007 s-ar putea face cu o altå configuraÆie europeanå, cu alte structuri, de care noi va trebui så le apropiem şi de aceea acquis-ul comunitar va reprezenta în mare måsurå pentru noi, inclusiv în domeniul ecologic, de protecÆie a mediului, o preocupare şi o prioritate.

Am vorbit mai mult, dar am dorit så vå spun câteva gânduri în legåturå cu problemele de protecÆie a mediului, în legåturå cu problemele actuale pe care sigur så trebuie så le dezbatem şi este important så le discutåm. Este important så discutåm despre o lunå din viaÆa lui Ivan Denisovici sau despre o zi din viaÆa lui, este important så discutåm timp de şase luni despre averile demnitarilor, toate aceste teme sunt importante, dar, dincolo de acestea, şi dupå ce ne vom fi plictisit de ele, trebuie så ne întoarcem totuşi la aceste probleme, care sunt problemele importante pentru perioadele urmåtoare, pentru noi, pentru generaÆiile care vor veni. Iar responsabilitatea, ne place sau nu, este în primul rând a celor care se aflå la guvernare. Ei nu vor avea niciodatå scuza cå s-au oprit la o redutå cu toate forÆele şi au stat cu toate trupele acolo, ca şi când forÆele româneşti, armata românå s-ar fi oprit la reduta de la GriviÆa, cu toate forÆele sale, în loc s-o încercuiascå, s-o lase pentru a cådea în urma luptelor cu forÆe comparabile, urmându-şi, înså, direcÆia aşa cum era necesar. Misiunea noastrå este så ducem România cât mai aproape de momentul 2007 şi de integrarea în Uniunea Europeanå. Şi, de aceea, trebuie så rezolvåm şi unele dintre aceste probleme. Dar, repet, nu ca presiune a Uniunii Europene ci, în primul rând, pentru cå în felul acesta vom face ca standardele interne så ne facå compatibili cu Uniunea Europeanå şi, în acelaşi timp, vom asigura sånåtatea şi condiÆii de viaÆå normale, la un nivel mai înalt, pentru cetåÆenii României.

585

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

StimaÆi colegi, Må bucur cå aceastå dezbatere are loc. Må bucur cå v-aÆi reunit pentru a pune împreunå gândurile şi iniÆiativele într-un domeniu vital şi, de aceea, så vå doresc succes şi så vå spun cå în opinia mea acest forum poate så aibå o contribuÆie deosebit de importantå la viaÆa noastrå de partid şi la viaÆa Æårii, ca o preocupare exprimatå clar pentru a impune pe agenda publicå o temå majorå.

Vå mulÆumesc.

586

DISCURSURI – Mesaj cåtre profesorii social-democraÆi – 10 iunie 2003

5. Mesaj cåtre profesorii social-democraÆi1

StimaÆi colegi, Doamnelor şi domnilor, În primul rând, doresc så vå felicit pentru ideea excelentå de a constitui aceastå asociaÆie.

Ea va reuni, începând de aståzi, cadrele didactice care fac parte din Partidul Social Democrat. În felul acesta, vom avea nu numai o structurå perfect compatibilå cu formele instituÆionale ale mişcårii social-democrate internaÆionale ci, mai ales, vom crea un cadru de dezbatere şi de acÆiune politicå pentru o zonå importantå a membrilor partidului nostru.

Profesorii au fost şi sunt un nucleu extrem de activ şi de valoros al social-democraÆiei şi am sentimentul, uneori, cå noi nu am ştiut så folosim la maximum acest potenÆial, capacitatea creatoare şi militantismul colegilor noştri care sunt şi cadre didactice. EducaÆia reprezintå modalitatea în care se transferå valorile de la o generaÆie la alta, se transferå cunoştinÆele, se modeleazå acÆiunile şi conduita.

La fel ca şi colegii mei, eu îmi pun o foarte mare speranÆå în aceastå nouå asociaÆie, pentru cå ea ne va permite, pe de o parte så privim mai atent la problemele învåÆåmântului şi ale educaÆiei în general. Ea ne va permite, de asemenea, så reluåm mai atent semnalele din acest sistem şi så ne pregåtim mai bine pentru schimbårile pe care va trebui så le facem mai departe în acest domeniu atât de important pentru modernizarea României.

Ar fi o greşeala så tratåm crearea acestei asociaÆii ca pe o formå de „mimetism instituÆional”, în sensul cå o organizåm doar pentru cå existå structuri similare pe plan european şi mondial sau pentru cå InternaÆionala Social Democratå a EducaÆiei a acceptat så îşi Æinå Congresul în acest an la Bucureşti.

AsociaÆia profesorilor social-democraÆi nu este, pe de altå parte, nicio forma de „pesedizare” a învåÆåmântului, aşa cum s-au gråbit så afirme adversarii noştri atunci când am anunÆat ideea creårii ei. Au fåcut-o într-un mod evident råuvoitor, pentru cå asociaÆia noastrå nu are nicio 1

AlocuÆiune în deschiderea ConferinÆei NaÆionale a AsociaÆiei Profesorilor Social-DemocraÆi din România, 10 iunie 2003

587

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

legåturå cu structurile statului; ea este, desigur, o formå de organizare în interiorul formaÆiunii noastre politice. Este firesc ca membrii noştri de partid så se grupeze în anumite situaÆii, în funcÆie de anumite criterii şi, adeseori, dupå un criteriu profesional care poate så aibå o importanÆå deosebitå.

Orice ideologie se bazeazå pe un set de valori, iar aceste valori reprezintå elementul comun, nucleul în jurul cåruia se strâng membrii unui partid. ÎnvåÆåtorii, profesorii sunt cei care ne aratå toate faÆetele mecanismelor axiologice prin care putem så inducem în opinia publicå şi, mai ales, så influenÆåm transferul acesta de valori cåtre tânåra generaÆie.

Este important ca reacÆia celor care au contestat iniÆiativa noastrå subliniazå şi calitatea dezbaterii publice din România, iar aceastå reacÆie ne då un semnal şi despre acÆiunea insistentå prin care se încearcå alåturarea unor etichete pentru partidul nostru. Voi reveni asupra acestui aspect, dar mi se pare interesant, chiar la momentul constituirii asociaÆiei, så constatåm reacÆia de împotrivire – s-ar putea ca tocmai aceastå reacÆie så ne arate cå procedåm corect.

Vreau så vå spun, în câteva cuvinte, la ce ne aşteptåm, noi, la nivelul conducerii partidului, de la dumneavoastrå. În primul rând, cred cå va trebui så dåm mai multå consistenÆå şi forÆå politicilor educaÆionale ale partidului, politici care se reflectå în actul de guvernare. Am citit, pe unele doar le-am råsfoit, documentele pregåtite pentru aceastå conferinÆå şi, în special, Raportul care priveşte realizarea angajamentelor din oferta de guvernare a PSD, pe care o cunosc mai bine.

Este clar cå am fåcut paşi importanÆi în câteva direcÆii: reforma învåÆåmântului obligatoriu, asigurarea accesului la educaÆie pentru toÆi, restructurarea reÆelei şcolare, reabilitarea şcolilor, informatizarea, asigurarea rechizitelor şcolare gratuite pentru elevii care provin din familii cu venituri reduse, pregåtirea tinerilor capabili de performanÆå.

Nu doresc så analizez fiecare dintre aceste domenii în parte. Pe unele le cunoaşteÆi mult mai bine decât mine. Existå realizåri certe.

Aceste date nu se mai aud. Aceste programe sunt considerate ca fiind dintotdeauna, ca funcÆionând dintotdeauna, deşi este vorba de programe de mii de miliarde de lei şi care au influenÆat enorm interesul, mai ale pe zone foarte sårace, populaÆiei minoritare cu statut dezavantajat, în trimiterea la şcoalå a copiilor. În perioada urmåtoare, înså, preocuparea noastrå pentru educaÆie va trebui så dobândeascå şi mai multå vizibilitate. S-a creat cumva impresia cå reforma educaÆiei se desfåşoarå dupå nişte parametri nonpolitici, acceptaÆi de toatå lumea, cå impactul filozofiei noastre politice asupra acestui sector este minim; s-au creat tot felul de mituri de „mari reformatori” ai învåÆåmântului românesc postdecembrist. Existå şi un jargon specializat care vorbeşte despre „reforma curricularå”, modular etc. Realitatea este, şi trebuie så recunoaştem acest lucru, cå, sub multe aspecte, în perioada de dupå 1989, învåÆåmântul a cunoscut un regres.

Måsurile noastre în domeniul educaÆiei nu sunt „apolitice”, ci sunt inspirate din filozofia noastrå social-democratå şi este firesc så fie aşa. Fiecare guvern încearcå så-şi transfere 588

DISCURSURI – Mesaj cåtre profesorii social-democraÆi – 10 iunie 2003

orientårile şi Æintele din programul de guvernare, inclusiv în zona educaÆionalå. Nu dorim înså o politizare a învåÆåmântului. Acesta este un alt aspect pe care trebuie så-l subliniem.

EducaÆia este una din temele majore ale social-democraÆiei. Iar un sistem educaÆional de calitate, accesibil tuturor, care încurajeazå performanÆa, este o componentå de bazå a statului social pe care dorim så-l construim în România.

Viziunea noastrå pune accent pe câteva elemente importante: acces egal şi condiÆii superioare pentru toÆi şi încurajarea performanÆei.

EducaÆia de calitate nu trebuie så devinå un privilegiu, ca efect al polarizårii sociale generate de tranziÆie, ci un drept. Politica şanselor egale, pe care o propunem oamenilor, înseamnå în primul rând accesul la educaÆie de calitate. În al doilea rând, aş vrea så ne implicåm mai mult, inclusiv profesorii de orientare social-democratå, în acÆiunea politicå a partidului, în dezbaterea doctrinarå, în susÆinerea guvernårii. CâÆi dintre colegii noştri din partid au citit textul extrem de interesant, discursul lui François Hollande, la recentul Congres al Partidului Socialist Francez? CâÆi dintre noi urmåresc dezbaterea doctrinarå în domeniul social-democrat? Cât de conectaÆi suntem la aceastå dezbatere despre revigorarea social-democratå? CâÆi dintre noi au urmårit dezbaterea doctrinara din Germania, dezbatere extrem de aprinså în zilele trecute, şi care a necesitat chiar un Congres extraordinar al partidului, pentru a fi clarificate anumite elemente în abordarea guvernamentalå? CâÆi dintre noi au urmårit dezbaterile de orientare guvernamentalå şi politica din Marea Britanie? CâÆi dintre noi urmåresc dezbaterile doctrinare din cadrul Partidului Socialiştilor Europeni? CâÆi dintre noi ştiu cum simt activiştii şi membrii InternaÆionalei Socialiste, evenimentele internaÆionale, temele internaÆionale, care sunt grupurile de percepÆie şi de analizå în cadrul acestor structuri? AsociaÆia profesorilor pe care o cream aståzi va fi şi o interfaÆå cu aceastå lume a ideilor din structurile social-democrate, din partidele socialiste şi social-democrate din alte Æåri.

Guvernarea şi partidul se aflå în faÆa unor provocåri importante. Integrarea europeanå este principala temå, principala preocupare a noastrå pentru lunile care urmeazå. Este o responsabilitate uriaşå pentru cå, de modul în care vom gestiona acest proces, depinde, pânå la urmå, viitorul generaÆiilor viitoare, şi aici contribuÆia dumneavoastrå, contribuÆia noastrå în general, este esenÆialå.

Trebuie så înÆelegem foarte clar cå avem o „fereastrå”, o şanså pe care o putem fructifica doar pânå la sfârşitul anului viitor. Este momentul în care se schimbå echipele la nivelul Uniunii Europene. Uniunea va începe så funcÆioneze cu o altå structurå a Comisiei, cu alte personaje, cu alte opÆiuni. Uniunea Europeanå nu va mai fi format din 15 Æåri, ci din 25, cu interese multiple, care altfel se vor råsfrânge, dacå nu finalizåm negocierile, în dialogurile cu România. Şi atunci, dacå nu finalizåm cele 30 de capitole pânå la sfârşitul anului viitor, în aşa fel încât så putem încheia Tratatul în 2005 şi så aderåm în 2007, prin 589

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

procesul de ratificare, riscåm så aşteptåm un nou moment de tip „Praga”, aşa cum s-a întâmplat în cadrul NATO, dupå ce am pierdut şansa de a deveni membri ai AlianÆei în 1997, la Madrid. Şi nu ştim când se va deschide din nou „fereastra” unei noi şanse pentru noi, Æinând seama de faptul cå din urmå vin alte Æåri: CroaÆia, Turcia, care vor începe negocierile, alte Æåri din Balcani care vor încerca så creeze o maså criticå nouå pentru un nou grup de integrare în Uniunea Europeanå.

Asta este realitatea. Vrem economie de piaÆå funcÆionalå, dar nu acceptåm falimentul ca rezultat al unei politici de conducere proastå, ca rezultat al unor dificultåÆi şi lipsei de înÆelepciune a unor sindicate care, prin politica lor, îşi omoarå şansa de supravieÆuire pe o anumitå întreprindere. Astea sunt lucruri adevårate, tråim în mijlocul lor.

Este clar cå mecanismul economic presupune rigoare. Noi vrem så funcÆioneze o întreprindere pentru cå ea aşa a funcÆionat ani de zile, cu de douå sau de trei ori mai mulÆi salariaÆi decât ar avea nevoie. Ne putem permite aceste lucruri? Exista nişte reguli de eficienÆå. Dar câte dintre întreprinderile noastre privatizate au productivitate mai mare dupå privatizare?

Lucrurile acestea vor trebui discutate şi trebuie så luåm decizii de fiecare datå. Nu vom putea så rezolvåm toate problemele o datå, dar devenim în fiecare zi, sper, mai înÆelepÆi şi începem så înÆelegem ce este bine pentru Æara noastrå, începem så înÆelegem cum trebuie så ne raportåm la o lume care nu a fost niciodatå naivå sau romanticå în relaÆia cu România.

Trebuie så înÆelegem cå fiecare Æarå are propriile sale interese. Şi noi avem dreptul la propriile noastre interese.

De aceea, este important cum vor creşte copiii noştri, este important cum îi formåm pe studenÆii noştri, de aceea este important ca ei så se formeze în exterior – unii dintre ei – dar så vinå rapid înapoi pentru a aduce mai rapid tehnologii noi, un nou tip de management de întreprindere sau de instituÆie. Sunt Æåri care au trimis mii, zeci de mii de tineri în stråinåtate pentru ca ei, venind înapoi, så aducå odatå cu ei o experienÆå a unor perioade de succes din alte Æåri.

Vom lansa în curând un program de burse la nivelul Guvernului pentru 2000 de tineri care så poatå så porneascå så realizeze ceea ce, de fapt, dorim în aceastå perioadå: så aducem Europa în România. Vorbim foarte des despre integrarea României în Europa sau în Uniunea Europeanå. Noi acum trebuie så integråm valorile, mecanismele, regulile europene în România, în legislaÆia noastrå, în conduita noastrå.

Toate aceste lucruri au nevoie de învåÆåtori, toate aceste lucruri pentru a se întâmpla au nevoie de dascåli şi de aceea asociaÆia pe care o creaÆi aståzi are o importanÆå deosebitå. În al treilea rând, aş vrea så vå implicaÆi mai activ în dezbaterea publicå. Este nevoie ca vocea dumneavoastrå, vocea noastrå så se audå mai puternic în aceastå dezbatere, în susÆinerea proiectelor noastre politice. Greşim atunci când permitem ca spaÆiul dezbaterii publice så fie acaparat de reprezentanÆii dreptei. Suntem, nu o datå, invadaÆi de tot felul de specialişti, de 590

DISCURSURI – Mesaj cåtre profesorii social-democraÆi – 10 iunie 2003

fapt, pseudospecialişti unii dintre ei, care emit cu seninåtate judecåÆi de valoare, ne explicå în ce direcÆie ar trebui så se îndrepte România, întreabå 30 de persoane din Bucureşti care este situaÆia partidelor şi, dupå aceea, trag concluzii în legåturå cu valoarea de întrebuinÆare a acestora, cu gradul de simpatie existent în legåturå cu ele.

Am spus aceste lucruri pentru cå suntem într-un moment în care va trebui så participam mai mult la dezbaterea publicå. Cu ideile noastre, cu greşelile pe care le putem face în procedurile, în perioadele acestea de formare – şi este firesc så le facem, cå nimeni nu a devenit înÆelept politic în câteva zile – dar trebuie så începem så-i formåm pe aceşti oameni mai tineri care så spunå lucrurilor pe nume, nu doar så participe la dezbateri într-o realitate virtualå.

Dreapta politicå a construit, începând cu 1990, o serie de „spaÆii interzise” pentru social-democraÆie. Tineretul a reprezentat un asemenea spaÆiu interzis, iar intelectualitatea, un altul. Tot acest demers politico-propagandistic trebuia så acrediteze teza cå forÆele progresiste ale naÆiunii – tineretul şi intelectualitatea – susÆin dreapta, în vreme ce stânga se baza pe forÆele conservatoare, grupurile sociale sårace, cu calificare slabå şi pensionarii. În bunå måsurå, aceastå operaÆiune de imagine a reuşit atunci.

Aståzi, putem så refacem împreunå tradiÆia unei intelectualitåÆi militante de stânga, aşa cum a funcÆionat ea şi în perioada interbelicå. Putem impune valorile şi temele stângii politice, putem oferi modele generaÆiilor mai tinere. Avem un teren fertil pentru acÆiunea noastrå. Pe de o parte, acea parte a intelectualitåÆii care s-a låsat înşelatå de discursul dreptei, a perceput incompetenÆa ei în gestionarea treburilor Æårii, amatorismul şi lipsa de program.

Pe de altå parte, complexul „cripto-comunismului”, care a inhibat aderenÆa intelectualitåÆii la valorile stângii sau afirmarea publicå a acestei aderenÆe, în primii ani dupå RevoluÆie, a dispårut. Sigur, mai primim uneori critici de cripto-comunism din partea celor care au antecedente sau legåturå cu cei care au venit, au adus comunismul pe tancurile sovietice în România, dar dincolo de aceste mici glume de istorie social-democratå, noi suntem într-o situaÆie în care putem så aråtåm cå acest partid, considerat cripto-comunist, este cel care a deschis frontierele spre vest ale României, a eliminat vizele pentru români ca så meargå în Vest, a introdus Æara, având o contribuÆie importantå, nu vreau så spun exclusivå, într-un sistem de AlianÆå Atlanticå, un sistem care a fost simbolul luptei anticomuniste. Acesta este partidul nostru. Acestea sunt lucruri pe care le-am fåcut. PSD este cel care va reuşi, sunt convins, så pregåteascå terenul, prin negocieri, pentru intrarea României în Uniunea Europeanå. Poate fi considerat un astfel de partid un partid cripto-comunist?

Eu cred cå românii au învåÆat cå singura greşealå pe care nu trebuie så o faci niciodatå este så faci de douå ori aceeaşi greşealå. Nu trebuie så mai avem inhibiÆii în legåturå cu aceste subiecte, trebuie så fim mai vocali.

591

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

StimaÆi colegi, VeÆi gåzdui Congresul InternaÆionalei Social Democrate a EducaÆiei şi este încå o recunoaştere, dintr-o serie mai lungå, a caracterului social-democrat modern al formaÆiunii noastre. Şi vreau så fac aici o precizare. Am decis, în urmå cu câtva timp, så celebråm 110 ani de la înfiinÆarea primului partid de facturå social-democratå din România. Acest demers al nostru a fost întâmpinat cu ostilitate şi ironie de cåtre adversarii politici. S-a spus cå nu avem legitimitatea de a ne asuma trecutul social-democraÆiei din România. Dar noi nu am spus cå vrem så ne asumåm aceastå legitimitate, noi am spus doar cå vrem så sårbåtorim acel moment. Acel moment prin care a fost creat Partidul Muncitorilor din România poate så fie, în definitiv, sårbåtorit şi de Partidul NaÆional æårånesc Creştin Democrat. Dacå doresc pot så facå çi ei acest lucru. Şi Partidul NaÆional Liberal poate så sårbåtoreascå acest moment şi PD. Care este problema? De ce deranjeazå aceastå iniÆiativå a noastrå?

Se discutå despre tot felul de linii de legitimitate. Cine då certificate de legitimitate în România? De ce tradiÆia Bråtienilor poate fi asumatå de oameni care au fåcut politicå de stânga, ca så nu spun mai mult, de ce este în mai mare måsurå – dacå ar fi så discutåm în termenii aceştia – domnul Stolojan urmaşul Bråtienilor, decât am fi noi, urmaşii unora dintre social-democraÆi? În plus, ştiÆi foarte bine, PSD a creat o fuziune cu PSDR, care îşi poate asuma o anumitå tradiÆie. Dar nu asta este problema. Problema este cå noi vrem så marcåm un moment de istorie social-democratå din România. Cine vrea så ni se alåture este binevenit.

Un lucru trebuie så fie foarte limpede: nu avem complexe în legåturå cu discutarea acestor probleme. Ne asumåm deciziile pe care le luåm, ne asumåm, în primul rând, continuitatea şi principiile unor valori ale stângii, indiferent cå acest lucru place sau nu adversarilor noştri. Încercåm så învåÆåm, încercåm så ne adaptåm la dezbaterea politicå europeanå.

Oameni buni, haideÆi så ne aşezåm cu picioarele bine pe påmânt şi så spunem acestor cruciaÆi politici, unii dintre ei mercenari, cå ştim ce avem de fåcut şi ne recunoaştem şi greşelile atunci când le facem, dar nu putem så acceptåm în permanenÆå så dåm socotealå pentru ceea ce, adeseori, reprezintå rezultatul unei guvernåri dezastruoase anterioare. În încheiere, stimaÆi colegi, consider cå dumneavoastrå va trebui så fiÆi purtåtorii noştri de mesaj cåtre intelectualitatea româneascå. Dumneavoastrå va trebui så duceÆi în mijlocul ei mesajul nostru politic modern.

592

DISCURSURI – Despre ConstituÆia Europeanå – 30 iunie 2003

6. Despre ConstituÆia Europeanå1

Domnule rector, StimaÆi invitaÆi, StimaÆi colegi, Distinşi profesori şi dragi studenÆi, Dezbaterea de aståzi este de fapt o dezbatere despre mâine. Încercåm så înÆelegem în ce Europå vom tråi. Unii merg spre secolul al XIX-lea, noi vrem så ne consolidåm situaÆia în secolul al XXI-lea. Suntem cumva într-o situaÆie specialå, nici pe teren, dar nici în tribune, suntem cumva la încålzire, ne pregåtim så intråm pe teren. Vom fi în câÆiva ani membri ai Uniunii Europene, dar nu ne este indiferent în ce fel de Uniune Europeanå vom intra. Nu este vorba de o structurå pe care s-o acceptåm în orice formulå, pentru cå noi dorim acum så intråm într-o instituÆie care, în definitiv, fårå responsabilitatea şi contribuÆia tuturor Æårilor membre sau candidate, ar putea så aibå un chip mai puÆin atrågåtor la orizontul sfârşitului de deceniu.

De aceea, este firesc, în primul rând din punct de vedere politic, din punct de vedere intelectual, så înÆelegem ce anume se întâmplå, care sunt temele de dezbatere, care sunt soluÆiile posibile. Pe de altå parte, trebuie så înÆelegem cå, dincolo de interesul nostru imediat, la nivel politic, existå un interes al generaÆiei tinere din România de a participa la aceastå dezbatere, de a înÆelege mizele şi de a se pregåti pentru o Europå care va aråta complet diferit de cea de aståzi. O Europå în care piaÆa muncii va fi altfel, va fi guvernatå de alte reguli, competiÆia pe aceastå piaÆå va duce la nevoia unui învåÆåmânt de calitate sau de şi mai mare calitate, dar, în orice caz, organizat mult mai atent pe nevoile şi solicitårile de pe piaÆa muncii.

De aceea, aş începe prin a spune cå performanÆa Europei de mâine este şi problema noastrå şi vreau så felicit în mod deosebit Universitatea Creştinå „Dimitrie Cantemir”. Pentru ideea organizårii acestui simpozion. Am susÆinut de la început ideea de a se organiza o 1

Discurs la ConferinÆa „ConstituÆia europeanå”, Aula Magna a UniversitåÆii Creştine „Dimitrie Cantemir”, 30 iunie 2003

593

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

structurå care så asigure o dezbatere la nivel universitar, dar o dezbatere, în acelaşi timp, naÆionalå, care så implice şi profesorii, dar şi studenÆii, şi oamenii politici şi teoreticienii relaÆiilor internaÆionale. Aş vrea så îi salut încå o datå pe invitaÆii noştri care ne vor aduce în atenÆie experienÆele lor respective în dezbaterea internå de pregåtire pentru aderare. Mi se pare important, de asemenea, cå şi segmentul neguvernamental participå la aceastå dezbatere încurajând dezvoltarea unor evenimente de acest tip.

Mi se pare important, în primul rând, så ne apropriem temele din dezbaterile europene.

Suntem obişnuiÆi, din lectura ziarelor, din dezbateri, din ştirile de la televizor, så credem cå singurele lucruri semnificative care se întâmplå în momentul de faÆå în lume sau în Europa sunt accidentul de circulaÆie de la Cluj – unde s-a råsturnat în aceastå dimineaÆå un microbus – ieri s-au ciocnit câteva maşini, au mai fost câteva mici incendii. S-au întâmplat, statistic, lucrurile pe care le ştim de foarte multå vreme cå se întâmplå în fiecare zi în România sau în Europa.

PiaÆa informaÆiei în România este dominatå de acest tip de ştiri şi de dezbateri. Din påcate, este limitatå la chestiuni curente de ordin politic. Pare cumva cå problematica europeanå, cea care vizeazå momente care vor veni mai târziu în decizia europeanå sau care ar putea afecta mai târziu şi România sunt în afara interesului nostru sau ar trebui så stea în afara interesului nostru.

Ar fi o mare greşealå så acceptåm aceste lucruri. Ar fi o mare greşealå så nu participåm la aceste discuÆii, pentru cå România, în momentul în care va deveni membru al Uniunii Europene, va fi a şaptea Æarå ca mårime din cele 27 de Æåri membre şi va avea responsabilitåÆi şi va avea şi interese. De aceea, României, statului român, nu pot så îi fie indiferente mecanismele de decizie, structurile instituÆionale, nu pot så îi fie indiferente modalitåÆile de reprezentare în afarå sau mecanismele de decizie în interior. Am insistat, de fiecare datå, pe nevoia unei discuÆii intense care, în plus, va trebui så pregåteascå Æara noastrå şi populaÆia pentru întâlnirea cu Uniunea Europeanå. Apar în permanenÆå dificultåÆi, atunci când descoperim cå încå din acest moment mecanismele autiste nu mai sunt posibile. Vrem så luåm o måsurå privind importurile de carne, vrem så luåm anumite måsuri privind exporturile de fier vechi; descoperim, de fiecare datå, cå atitudinea noastrå în legåturå cu subiecte pe care le consideram, adeseori, Æinând de competenÆele noastre exclusive, sunt deja integrate într-un mecanism mai amplu, de conduitå multilateralå, pe care trebuie så o respectåm. De aceea, înÆelegerea mecanismelor europene, preocuparea pentru modelarea lor într-o formulå care så Æinå seama şi de interesele noastre reprezintå chiar o parte a interesului naÆional.

Cred cå performanÆa Europei de mâine este şi problema noastrå, ca viitori membri ai Uniunii. Cred cå eficienÆa construcÆiei europene şi competitivitatea continentului în aceastå economie globalizatå, forÆa vocii europene în concertul mondial, sunt probleme care trebuie så ne preocupe şi pe noi, pentru cå ştim de la lecÆiile de primå claså la ştiinÆele politice şi teoria relaÆiilor internaÆionale, cå la un nivel de putere economicå apare în mod necesar nevoia unei 594

DISCURSURI – Despre ConstituÆia Europeanå – 30 iunie 2003

abordåri externe în planul politicii de securitate sau de apårare. De aceea, ar trebui så ne spunem mai des cå, într-un fel, o construcÆie de tip federal a pornit din momentul în care s-a acceptat o politicå comercialå comunå şi mai ales din momentul în care s-a acceptat o monedå comunå. Vom avea probabil o politicå externå comunå sau cel puÆin un ministru de externe comun. Vom avea, fårå îndoialå, structuri de apårare şi de securitate comune.

Toate acestea înseamnå a avansa spre Statele Unite ale Europei, un concept pe care foarte mulÆi îl vor refuza, fårå îndoialå, aståzi, dar fiind aici, într-un mediu academic, eu cred cå trebuie så avem curajul de a spune aceste lucruri, chiar dacå la nivel politic nu vom gåsi în mod necesar aceste elemente. Dezbaterea, înså, va trebui în mod necesar så ne arate viteza procesului şi mai ales så ne arate toate componentele mecanismelor care, în final, vor da o configuraÆie care så fie în favoarea tuturor naÆiunilor europene.

Am parcurs, în ultimul deceniu, schimbåri politice fundamentale. Dezbaterea asupra ConstituÆiei europene marcheazå, practic, o etapå definitorie în procesul de redefinire geopoliticå, un proces care a început cu reunificarea Germaniei, cu cåderea zidului Berlinului çi care a continuat cu transformårile din Europa Centralå şi de Est. Am ajuns acum la acest proces într-o nouå fazå, o datå cu extinderea Uniunii Europene în 2004 şi, în curând, în 2007. MulÆi vorbesc despre faptul cå actuala extindere este de fapt ea însåşi o reunificare. MulÆi vorbesc, şi este tema pe care am auzit-o foarte des în Italia sau în FranÆa, cå actuala lårgire este, de fapt, o expresie a reunificårii Europei, urmând, eventual, ulterior, un proces de lårgire în momentul în care ar putea fi avute în vedere şi segmente succesive teritoriale. Deocamdatå, ceea ce ne intereseazå este så înÆelegem, în primul rând, mecanismele actuale ale Uniunii Europene. Noi intråm într-o dezbatere despre viitoarea Uniune Europeanå fårå så cunoaştem foarte bine mecanismele actuale, fårå så cunoaştem, uneori chiar la nivel guvernamental, constrângerile generate de actualele reguli, fårå så cunoaştem „sertarele” unde se pot gåsi banii, fårå så înÆelegem cå trebuie, în primul rând, så scrii foarte bine un proiect înainte de a avea sentimentul cå, în mod automat, vei primi o anumitå finanÆare.

Toate aceste lucruri fac parte din nevoia de a „interioriza”, de a aduce mai aproape de noi Uniunea Europeanå. Spuneam la un moment dat cå trebuie så aducem Uniunea Europeanå în România. Am dus România foarte aproape de Uniunea Europeanå, dar este important så aducem aceste proceduri, så aducem aceste cunoştinÆe, aceste standarde cât mai mult – prin transferul acquis-ului comunitar, prin transferul de mentalitate – så le aducem cât mai aproape de funcÆionarea societåÆii româneşti.

De ce o nouå Europå? Pe de o parte, reforma va trebui så pregåteascå Uniunea Europeanå şi statele membre så facå faÆå presiunilor globalizårii, så permitå Uniunii Europene så joace un rol internaÆional pe måsura forÆei sale economice. Este evident cå, într-un fel, criza irakianå s-a petrecut într-un moment în care Europa îşi redefinea dimensiunea sa internaÆionalå, dimensiunea globalå. Dezbaterile privind abordårile comune în domeniul securitåÆii, dezbaterile 595

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

privind apårarea comunå, cheltuielile pentru apårare, toate acestea s-au desfåşurat pe un fundal destul de complex şi care a avut şi are o dimensiune naÆionalå diferitå pe cele douå maluri ale Atlanticului. Pe de o parte, în Statele Unite emoÆia şi sensibilizarea la nivelul opiniei publice, generate de atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, pe de altå parte, o abordare ceva mai rece, Æinând seama şi de poziÆiile Europei, în special în legåturå cu dimensiunile conflictului, mai general, din Orientul Mijlociu. Nu am så intru, înså, în aceastå analizå, aståzi. Important este så înÆelegem cå dezbaterea privind ConstituÆia Europeanå s-a purtat într-un climat relativ tensionat, iar abordarea acestui text, a draft-ului privind ConstituÆia Europeanå, este cu atât mai importantå cu cât aceastå decizie s-a luat pe un fundal deosebit de complex.

Misiunea Europei este de a „controla” incredibila forÆå a globalizårii. Råmâne Europa o putere regionalå sau se va afirma ca o putere globalå? Aceasta este probabil una dintre dilemele la care responsabilii europeni vor trebui så dea råspunsuri. Pe de altå parte, cum se va raporta Europa, Uniunea Europeanå la evoluÆiile din Rusia sau din China, singurå sau într-o formulå combinatå a familiei euroatlantice? Şi aceste elemente vor fi importante în perioada care urmeazå.

Este adevårat, pe de altå parte, cå populaÆia din actuala Uniune Europeanå începe så-şi punå probleme în legåturå cu eventualele costuri sau riscuri ale lårgirii, pânå unde se poate lårgi, din punct de vedere numeric, Uniunea Europeanå fårå så aparå o diluare a activitåÆilor şi mai ales a efectelor determinate de coeziunea de valori, de mecanisme, de nivelul de viaÆå şi aşa mai departe. Regulile de funcÆionare vor trebui så fie amendate pentru a evita posibile blocaje. Într-un fel se iau deciziile în 15, altfel se vor lua în 27. Îmi aduc aminte, la nivelul CSCE, la un moment dat, s-a pus problema mecanismului de vot şi s-a inventat, în 1990 sau 1991, dacå nu må înşel, formula consens minus unu. Dupå aceea, s-a încercat formula consens minus 5. Pânå unde poate så fie utilå unanimitatea pentru a evita blocajele? Acceptarea majoritåÆii înseamnå, înså, o abordare complet diferitå în ceea ce priveşte competenÆele suverane.

Uniunea Europeanå poate reuşi în acest demers de reformå internå, sunt convins de acest lucru, pentru cå, de-a lungul evoluÆiei sale, a demonstrat un dinamism constant, a reuşit så fie foarte eficientå, fårå så aibå personalitate juridicå, a reuşit så rezolve nenumårate probleme pe formule de facto şi a reuşit, la fiecare douå cicluri electorale interne, så-şi gåseascå un nou echilibru, rezemându-se foarte puternic pe sprijinul intern. Aici, colaborarea între dimensiunea executivå şi cea parlamentarå a avut un rol determinant.

De curând, am participat, la Facultatea de Drept a UniversitåÆii Bucureçti, la o dezbatere.

De fapt era un doctorand de-al meu care a susÆinut o tezå privind suveranitatea. Este vorba de un distins diplomat. Cum discutåm despre suveranitate în momentul acesta, cum ne pregåtim så discutåm despre suveranitatea naÆionalå în timp? Sigur, la Consiliul Europei, am våzut, apare în permanenÆå un mesaj al unora care vor så redefineascå naÆiunea, cetåÆenia, så defineascå 596

DISCURSURI – Despre ConstituÆia Europeanå – 30 iunie 2003

minoritåÆile naÆionale. Nu s-a reuşit în 40-50 de ani acest lucru, probabil cå vor dori acum, înainte så existe o cetåÆenie europeanå, vor dori probabil cei care au tråit şi poate încå mai tråiesc în secolul al XIX-lea så rezolve aceste probleme. Mai sunt acestea problemele noastre de aståzi? Este o întrebare la care va trebui så råspundem şi, fårå îndoialå, dezbaterile noastre ne vor ajuta så tratåm şi aceste chestiuni.

Cred cå tot mai mult valorile europene vor fi determinante pentru mersul înainte al continentului, al structurilor noastre. Identitatea culturalå distinctå va fi, fårå îndoialå, o formå de bogåÆie pe care fiecare dintre noi o aduce la patrimoniul comun, dar, dincolo de aceastå dimensiune, în mod firesc, va fi nevoie så acceptåm valorile europene ca fundament pentru reglementåri comune. De altfel, ConstituÆia Europeanå nu poate fi înÆeleaså decât pe o astfel de bazå. ConstituÆia europeanå nu poate fi construitå decât pe un fundament axiologic valoros. În opinia mea, existå patru direcÆii de reflecÆie. Şi, deoarece am vorbit deja prea mult, o så vi le prezint foarte repede. Sunt tentat så spun lucruri pe care de obicei nu le spun, fiind extrem de atent så nu depåşesc mandatul pe care mi-l då Ministerul de Externe sau Ministerul Integrårii Europene înså aici înÆeleg så spun şi lucruri pe care le cred sau pe care le gândesc, pentru cå, în definitiv, suntem cu toÆii în situaÆia de a imagina, de a inventa, de a proiecta spre viitor experienÆele noastre proprii şi într-un fel dorinÆele noastre. Iatå, foarte rapid, cele câteva elemente de reflecÆie, zone de reflecÆie pe care vi le propun: Aç sugera conştientizarea mai puternicå a faptului cå naÆiunile europene au un destin comun. Este ceea ce eu aş spune un sentiment profund al identitåÆii europene. În al doilea rând, calitatea guvernårii democratice a Uniunii Europene şi nu doar dimensiunile de politicå europeanå, aşa cum vor fi definite acestea prin viitoarea ConstituÆie Europeanå. Nu intru în amånunte, fiindcå sunt convins cå va fi o discuÆie amplå în legåturå cu aceste subiecte. În al treilea rând, armonizarea retoricii agendei de la Lisabona cu realitatea mai puÆin încurajatoare de aståzi. Existå douå planuri distincte, un plan oarecum politic şi un alt plan, al realitåÆii cotidiene din Æårile membre, în anumite segmente ale Æårilor membre sau mai ales în segmente mai largi ale Æårilor candidate. Cum reuşim nu neapårat så uniformizåm, dar så menÆinem încrederea populaÆiilor din Æårile membre şi încrederea populaÆiilor din Æårile candidate cå procesul acesta meritå så fie încurajat? În ce måsurå cei 14% dintre francezi care considerå, sau mai bine spus, cei 86% dintre francezi care nu sprijinå ideea ca România så devinå membru al Uniunii Europene vor putea fi convinşi în viitor cå aderarea României la Uniunea Europeanå meritå så fie realizatå? Sunt şi acestea probleme pe care trebuie så le avem în vedere, pentru cå, pânå la urmå, orice guvern reflectå starea de spirit a populaÆiei din Æara respectivå şi avem interesul de a Æine seama şi de aspectele sociale, de preocupårile, de îngrijorårile de tip social din Æara noastrå, dar şi din celelalte Æåri membre ale Uniunii.

Nu intru acum în amånunte în legåturå cu agenda Lisabona. Sunt multe elemente noi, interesante, care meritå så fie discutate. În fine, modelarea unei politici externe europene 597

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

autentice şi construirea unor capacitåÆi de apårare în vederea asumårii de responsabilitåÆi globale, în strâns parteneriat cu Statele Unite. Şi aici ar fi multe lucruri de spus. Am exprimat foarte sintetic aceastå idee, dar ea ar avea nevoie din nou de dezvoltåri. În ceea ce priveşte viziunea noastrå asupra ConstituÆiei Europene, nu am så încerc så vå spun foarte multe lucruri, pentru cå sunt convins cå aceasta va fi, pânå la urmå, chiar tema în sine şi zona în care vor fi foarte multe discuÆii. Vrem, în orice caz, så fim un pilon important în arhitectura viitoarei Uniuni Europene şi dorim ca principalele criterii de avut în vedere în aceastå reconstrucÆie instituÆionalå så fie creşterea eficienÆei şi a legitimitåÆii democratice. Din acest punct de vedere, este important så se porneascå de la premisa necesitåÆii respectårii dublei legitimitåÆi a Uniunii Europene, naÆionale şi comunitare, precum şi de la imperativul påstrårii echilibrului între principalele instituÆii europene.

Este evident cå propunerea de ConstituÆie Europeanå e un proiect foarte ambiÆios.

Este mai ambiÆios decât aş fi crezut eu, în primul rând. Nu este atât de ambiÆios pe cât ar fi dorit unii dintre vizionarii Europei unite, dar trebuie så fim conştienÆi cå este vorba de un parcurs dificil, care trebuie så Æinå seama de sensibilitåÆile statelor naÆionale şi, din acest punct de vedere, în mod evident, va trebui så luåm ceea ce se este posibil acum. Sunt multe evoluÆii în legåturå cu puterile, cu competenÆele Consiliului, ale Comisiei, componenÆa parlamentarå. Despre toate acestea, repet, poate cu un alt prilej am så mai spun câteva cuvinte.

Deocamdatå, eu cred cå putem så spunem cel puÆin cå ideea unui ministru al afacerilor externe al Uniunii Europene reprezintå o certitudine şi ea porneşte din nevoia unei abordåri unitare, în condiÆiile în care, uneori, comisarii europeni aveau discursuri uşor diferite, ca så nu spun mai mult. De aceea, în ideea unei abordåri comune, aceastå nouå instituÆie va fi, în mod real, un pas înainte.

Un ultim capitol al intervenÆiei mele – schimbul de generaÆii şi responsabilitatea faÆå de procesul integrårii. GeneraÆia mea şi a multora dintre cei care sunt aici a avut şi are ca misiune så ducå România la finalizarea procesului de tranziÆie şi a procesului de preaderare. În 2007 la cârmå va fi, fårå îndoialå, o nouå generaÆie, formatå din oameni care, în mod evident, dupå aproape 20 de ani de la schimbårile din 1989, vor fi marcaÆi, în primul rând, de studiile lor realizate în Æårile Uniunii Europene, într-un spaÆiu de valori, mecanisme economice şi sociale comune. De aceea, vorbesc despre schimbul de generaÆii pornind de la ideea cå noi trebuie så ajutåm aceastå nouå generaÆie så administreze direct, så intre direct în administrarea problemelor atunci când România va fi membru al Uniunii Europene. De aici, responsabilitatea noastrå în aceastå perioadå în care ar trebui så nu facem prea multe greşeli, ci ar trebui så permitem şi så încurajåm programe de schimburi universitare, burse cât mai numeroase pentru cei care vor avea aceste responsabilitåÆi la orizontul anului 2007.

598

DISCURSURI – Despre ConstituÆia Europeanå – 30 iunie 2003

De aceea, am încurajat acest program şi un program de masterat care så exprime soluÆii, dar, în primul rând, så fie pentru pregåtirea unor tineri oameni politici sau, pur şi simplu, a unor experÆi. Întârzierile noastre s-au datorat, adeseori, faptului cå am tot inventat lupte, un fel de don-quijotism care viza diverse teme, în special din trecut. Ani de zile s-a încercat så se realizeze procesul comunismului. A fost o perioadå lungå în care s-a discutat despre procesul securitåÆii. CorupÆia a devenit, la un moment dat, un arhetip, o temå care så merite din nou dezbateri ample, în care nu ştiam şi nu ştim ce anume vrem så rezolvåm, care anume este problema, vrem doar så ne vulnerabilizåm, vrem så ne creåm un anumit tip de imagine. Nu ar fi mai util så încercåm så rezolvåm pas cu pas nişte probleme care sunt inerente în modernizarea societåÆii? Cei mai mulÆi din fosta securitate, datoritå vârstei, în primul rând, au ieşit din structurile respective. Multe dintre lucruri se rezolvå inerent şi trebuie så înÆelegem cå schimbarea aceasta de generaÆii şi rezolvarea unora dintre problemele fireşti de pe agenda societåÆii fac ca multe dintre temele anterioare de dezbateri så parå lipsite de sens. Cå au fost lucrurile rele în trecut ştim. În fiecare Æarå, în fiecare societate, la nivel global, peste tot au fost lucruri rele. Problema este så ne concentråm asupra viitorului şi så încercåm så gåsim soluÆii pentru agenda de prioritåÆi a populaÆiei.

De aceea, stimaÆi colegi, dragi studenÆi, vreau så vå încurajez så priviÆi cu multå prietenie spre Uniunea Europeanå, så consideraÆi cå eforturile acestea sunt absolut necesare şi cå investiÆiile pe care le facem la nivel politic, la nivel educaÆional nu vor fi niciodatå suficient de mari pentru a atinge aceste obiective.

Vå mulÆumesc foarte mult pentru atenÆie!

599

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

600

DISCURSURI – O nouå ofensivå politicå – 9 iulie 2003

7. O nouå ofensivå politicå1

StimaÆi colegi, Dragi prieteni, Dragi invitaÆi, Prezentul Consiliu NaÆional al PSD reprezintå mai mult decât un moment statutar de bilanÆ. Noi lansåm aståzi, prin deciziile şi documentele pe care le vom adopta, o puternicå ofensivå politicå, al cårei scop este producerea unor schimbåri pozitive majore în viaÆa cetåÆenilor noştri şi câştigarea alegerilor viitoare.

De ce „o nouå ofensivå politicå”? Ne aflåm într-un nou context politic şi social. De aceea, am dorit ca acest Consiliu NaÆional så nu se rezume doar la validarea proiectului de Strategie politicå adoptat de Biroul Executiv Central. Am considerat necesarå şi utilå o actualizare şi o extindere a duratei acesteia de valabilitate pânå la sfârşitul anului 2004.

Avem câteva linii majore de acÆiune politicå pentru perioada urmåtoare: În primul rând, în planul acÆiunii guvernamentale va trebui så acordåm prioritate acelor måsuri şi acÆiuni care vor contribui la rezolvarea celor mai dificile probleme sociale cu care se confruntå populaÆia. În al doilea rând, pe baza concluziilor din documentul adoptat de Consiliul European Æinut la Salonic – care prefigureazå cu grad sporit de certitudine orizontul anului 2004 ca an al încheierii negocierilor noastre de aderare la Uniunea Europeanå – se impune o concentrare şi mai puternicå a efortului Executivului, dar şi a grupurilor noastre parlamentare, asupra sarcinilor specifice de finalizare a etapei de preaderare la Uniunea Europeanå. În al treilea rând, trebuie så trecem la acÆiune politicå preelectoralå şi chiar electoralå, respectiv så intensificåm demersul de consolidare a partidului şi de pregåtire a acestuia pentru alegeri.

Simpla enunÆare a acestor trei prioritåÆi strategice de acÆiune la nivelul întregului partid relevå faptul cå PSD este chemat aståzi så lanseze, så susÆinå şi så câştige o nouå ofensivå politicå. Acum este momentul så facem dovada forÆei, unitåÆii şi voinÆei noastre.

1

Discurs rostit cu ocazia Consiliului NaÆional al PSD, 9 iulie 2003

601

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Aniversarea aståzi a 110 ani de la înfiinÆarea primului partid social-democrat din România – şi îi omagiem pe toÆi aceia care au militat pentru aceleaşi valori şi idealuri ca şi noi – reprezintå unul din momentele în care ne raportåm la trecut, dar noua noastrå ofensivå politicå are ca punct central voinÆa noastrå de a continua cea mai valoroaså tradiÆie politicå a partidului nostru – ideea generoaså a social-democraÆiei. Vom acÆiona şi în viitor pornind de la principiile solidaritåÆii, echitåÆii şi justiÆiei sociale.

Trebuie så spunem clar societåÆii româneşti cå noi am fost, suntem şi vom fi, în modul cel mai autentic, exponenÆii valorilor şi idealurilor stângii moderne, europene, cå noi reprezentam cel mai clar şi constant acele aspiraÆii pentru care voteazå electoratul cu opÆiuni de stânga, fie el din zona celor afectaÆi de dificultåÆii sociale, fie a celor care au reuşit så atingå un standard de viaÆå bun şi care sunt parte a procesului de formare şi afirmare a clasei de mijloc în România. Încercåm så promovåm prin acÆiunea noastrå politicå interesele întregii structuri socio-profesionale din România şi avem din acest punct de vedere vocaÆia clara a unui autentic partid naÆional.

Doresc så vå amintesc aståzi şi faptul cå, în toamna acestui an, PSD va dobândi şi statutul de membru cu drepturi depline al InternaÆionalei Socialiste. Aceastå integrare în marea familie a social-democraÆiei va avea şi semnificaÆia unei recunoaşteri internaÆionale a valabilitåÆii demersului nostru de coagulare şi fortificare a stângii democratice româneşti.

Contrar unor aşteptåri şi teorii politice, estimåm cå pentru încå mult timp este foarte puÆin probabil ca, în condiÆiile României postrevoluÆionare, så se constituie mai la stânga de PSD un alt nucleu politic viabil şi capabil så atingå nivelul de reprezentativitate parlamentarå.

Este mult mai probabil cå forÆe politice de stânga, care au evoluat pânå acum separat, se vor apropia şi contopi cu PSD. Este demn de remarcat faptul cå aståzi douå astfel de formaÆiuni politice au decis så se comaseze prin absorbÆie cu PSD. Salutåm astfel reunirea militanÆilor Partidului Socialist al Muncii şi ai Partidului Socialist al Renaşterii NaÆionale cu marea noastrå familie social-democratå.

Uråm bun venit noilor noştri colegi în ofensiva politicå pe care o începem aståzi!

Suntem datori så accentuåm preocuparea pentru ceea ce doresc şi aşteaptå concetåÆenii noştri de la Partidul Social Democrat, care va fi şi în viitor principala forÆå politicå a societåÆii româneşti, singura capabilå så conducå eficient procesul de integrare europeanå.

Am reuşit så realizåm, în prima jumåtate a acestui an, o serie de obiective importante ale strategiei noastre politice. În primul rând, este vorba de adoptarea pachetului legislativ menit så asigure cadrul juridic de luptå împotriva flagelului corupÆiei. Prin aceasta, am demonstrat voinÆa noastrå politicå de a impune måsuri legislative riguroase de descurajare a corupÆiei, ca un pas decisiv în asigurarea unui control social mai eficient privind folosirea abuzivå, în scopuri ilicite, a funcÆiilor şi demnitåÆilor publice.

602

DISCURSURI – O nouå ofensivå politicå – 9 iulie 2003

În acest context, meritå poate så discutåm mai mult despre modul în care aceastå temå a fost utilizatå pentru erodarea noastrå politicå. Adoptarea acestui pachet de legi, trebuie specificat – prin asumarea råspunderii de cåtre Guvern, a aråtat cå noi avem şi curajul şi puterea de a lupta cu corupÆia.

Problema nu este dacå, în Æarå sau în afarå, se considerå cå avem corupÆie mare – de multe ori imaginea nu are totalå acoperire în realitate. Important este så asiguråm acel cadru legal care så reducå fenomenul corupÆiei şi så dea convingerea electoratului cå legile sunt respectate de toatå lumea în România.

De altfel, sondajele demonstreazå cå populaÆia percepe corect dinamica fenomenului şi eforturile noastre. Într-un an de zile, numårul celor care considerå cå a avut loc o creştere a corupÆiei s-a diminuat. În 2002, peste 50% din subiecÆi considerau cå suntem martorii unui fenomen de creştere a corupÆiei. Aståzi, numårul acestora a scåzut cu peste 10%.

Så corelåm acest lucru cu faptul cå 71% dintre concetåÆenii noştri apreciazå cå actualul Guvern a luat måsuri bune pentru diminuarea corupÆiei. 50% considerå cå în anul urmåtor fenomenul se va diminua cu certitudine. Acestea nu sunt evaluårile noastre. Sunt rezultatele Barometrului de Opinie Publicå realizat la comanda unui reprezentant relevant al societåÆii civile – FundaÆia pentru o Societate Deschiså.

Ce a determinat aceastå reacÆie pozitivå a populaÆiei? Så ne oprim puÆin la aceste legi anticorupÆie. Ele sunt unele dintre cele mai dure din Europa. În reglementårile pe care leam dat, am avut în vedere nu standardele minimale, ci standarde maximale, care så asigure cea mai mare transparenÆå posibilå.

OpoziÆia a încercat så nege acest lucru, dar så ne amintim cine sunt cei care în Parlament au criticat aceste legi. Cine sunt cei care au depus o moÆiune de cenzurå împotriva pachetului anticorupÆie? Sunt aceeaşi politicieni care au fost la putere între 1996-2000 şi care au generat cea mai dramaticå scådere economicå de dupå RevoluÆie. Sunt cei care au mimat lupta împotriva corupÆiei, în timp ce în jurul lor cådeau bånci sau fonduri de investiÆii, iar bugetul devenea tot mai sårac. Sunt cei care aståzi, în declaraÆiile lor de avere, etaleazå cele mai înalte venituri realizate în acea perioadå. De câte ori aceştia ne explicå faptul cå legile noastre nu vor avea eficienÆå, suntem datori så-i întrebåm: de ce nu le-aÆi adoptat dumneavoastrå pe cele eficiente atunci când v-aÆi aflat la guvernare?

Noi am putut legifera european în acest domeniu, pentru cå am avut voinÆå politicå şi unitate. Doresc så mulÆumesc aici, în faÆa Consiliului NaÆional, tuturor militanÆilor partidului, pentru solidaritatea pe care au demonstrat-o în acest demers important pentru noi toÆi.

Un alt obiect politic, pe care Strategia îl definea ca prioritar pentru acest an, a fost revizuirea ConstituÆiei. Adoptarea cu succes a propunerii legislative pentru revizuirea ConstituÆiei în Camera DeputaÆilor reprezintå un pas important în procesul amplu de reformå instituÆionalå, pe care Partidul Social Democrat îl promoveazå, constant, de la începutul actualului mandat parlamentar.

603

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Este semnificativ cå acesta nouå formulå constituÆionalå a fost votatå în Camerå şi de reprezentanÆii UDMR, precum şi de cei ai minoritåÆilor naÆionale, ceea ce marcheazå cu claritate un progres remarcabil în sensul instaurårii stårii de normalitate, a påcii sociale şi interetnice în România.

Fårå a nega contribuÆia constructivå a PNL şi PD la succesul acestui demers reformator, trebuie så remarcåm faptul cå o astfel de modernizare profundå, actualizare şi deschidere spre viitor a fundamentului constituÆional al democraÆiei româneşti, nu se putea face fårå existenÆa majoritåÆii noastre parlamentare consistente, care a asigurat nucleul coerent de voinÆå politicå necesar şi fårå stabilitatea socio-economicå şi pacea socialå generatå în România, de guvernarea PSD, dupå alegerile din anul 2000.

O decizie politicå majorå, a cårei oportunitate o stabilisem deja în cadrul Strategiei noastre, a constat în restructurarea semnificativå a Guvernului. Doresc så subliniez faptul cå este pentru prima datå când, în România postrevoluÆionarå, o astfel de reconstrucÆie guvernamentalå nu este efectul unei crize la nivelul Executivului, ci este o decizie politicå liber asumatå.

Restructurarea Executivului marcheazå deschiderea unei noi etape politice. Restructurarea guvernamentalå, care a Æinut şi de exigenÆele Uniunii Europene şi de structura modelelor guvernelor din Æårile Europei Occidentale, a dovedit cå anumite obiective ale programului de guvernare au fost atinse şi, deci, nu mai necesitå forÆa unui minister, timp în care altele au devenit prioritare.

Aş dori så spun acum câteva cuvinte despre prioritåÆile noului Guvern, ale noii echipe guvernamentale. Vreau så subliniez aici cå restructurarea Guvernului nu înseamnå un nou program de guvernare, ci o redefinire a prioritåÆilor. Restructurarea Guvernului anunÆå abordarea frontalå şi decisivå a reformei nucleului dur al economiei. Validarea acestui demers nu va mai fi una de lungå duratå, ci va fi rapidå şi tranşantå, şi va însemna obÆinerea calificativului de economie funcÆionalå de piaÆå. Dacå acest obiectiv va fi atins, OpoziÆia va trebui så se retragå din câmpul disputei politice pe aceastå temå.

Tema reformei administrative devine şi ea centralå, reforma guvernului fiind semnalul declanşårii ofensivei politice în acest domeniu. Ea va genera tensiune, dar şi satisfacÆie, în special în plan local. Disputa politicå va trebui så se intensifice şi mai puternic în plan local, ceea ce va ridica probleme majore partidelor cu structuri teritoriale anemice. Este evident cå în perioada de precampanie aceste teme care deocamdatå sunt anunÆate mai curând la nivel central vor fi discutate, vor fi dezbåtute, vor reprezenta teme pentru acÆiune politicå la nivelul fiecårui partid.

Descentralizarea administrativå va impune şi descentralizarea politicå. Sunt oare partidele pregåtite pentru o astfel de provocare? Vor putea depersonifica ele acÆiunea politicå?

Care vor fi consecinÆele pentru partidele centrate exclusiv pe lideri? Este o temå pe care noi 604

DISCURSURI – O nouå ofensivå politicå – 9 iulie 2003

am acceptat så o discutåm în cadrul partidului, reforma privind administraÆia publicå, noile cerinÆe legate de statutul funcÆionarilor publici au impus anumite sacrifici şi anumite decizii din punct de vedere politic pe care noi ni le-am asumat. Este important så consideråm aceastå zonå a schimbårilor politice din România ca fiind esenÆialå pentru dinamizarea acÆiunilor concrete legate de dezvoltarea societåÆii româneşti. Adeseori ni se spune de cåtre partenerii noştri din stråinåtate: atunci când discutåm cu miniştrii, cu secretarii de stat lucrurile merg foarte bine, înÆelegem, ştim care sunt prioritåÆile, stadiile, ei çtiu ce este de fåcut, dar ni se întâmplå foarte des, ca atunci când trecem la nivelul trei în ministere, atunci când discutåm la nivel local cu unii dintre reprezentanÆii administraÆiei, lucrurile så se blocheze, hârtiile så råmânå în sertare, så nu mai existe voinÆå şi angajament. Este datoria noastrå, din punct de vedere politic, så facem ca acest mecanism imens şi esenÆial al statului så funcÆioneze cu un randament mai mare.

Reforma justiÆiei va ataca una din cele mai constante şi consistente resurse de insatisfacÆie a cetåÆenilor. OpoziÆia ar putea aştepta aici şansa unei breşe politice, care så facå posibil un discurs negativ privind capacitatea reformatoare a guvernårii noastre. Nu le vom da aceastå satisfacÆie.

Este necesar så analizåm aici ce se întâmplå în aceste zile, când în baza interpretårii absurde a unor modificåri ale Codului de procedurå penalå instanÆele pun cu iresponsabilitate în libertate infractori periculoşi. Sensul şi spiritul acestor modificåri era pentru orice jurist cu bunå credinÆå cu totul altul. Cu toate acestea pentru a elimina orice ambiguitate în legåtura cu soluÆiile legislative în acest domeniu, Æinând seama de faptul cå iniÆiativa juriştilor de la Partidul Democrat, de la Partidul NaÆional Liberal se încearcå a fi ascunså în spatele unui vot general al Parlamentului, în aceste condiÆii vom examina probabil la şedinÆa de Guvern textul unei ordonanÆe de urgenÆå prin care så clarificåm aceste lucruri, så revenim la textul iniÆial al proiectului de lege aşa cum a fost el transmis de la Guvern la Parlament, pentru cå iatå, ce s-a fåcut ulterior creeazå premise, creeazå breşe pentru cei care au probabil anumite interese de a construi o zonå gri, o zonå de ambiguitate de care så beneficieze cei care sunt certaÆi cu legea.

De aceea, dacå Parlamentul şi parlamentarii vor trebui så vinå pentru o scurtå perioadå din vacanÆå pentru a rezolva aceastå problemå, råmâne la latitudinea Birourilor Permanente cum se va proceda. Dar în ceea ce priveşte Guvernul, vrem så aråtåm foarte clar dorinÆa noastrå de a clarifica printr-un text care så nu mai ofere ambiguitåÆi în aceastå problemå. Atunci când opinia publicå ia act de reacÆiile PD şi PNL pe aceastå temå, ea trebuie så ştie cå aceste partide au insistat pentru introducerea acestor prevederi, iar acum se ascund cu laşitate în spatele majoritåÆii PSD. Cu privire la reforma justiÆiei, permiteÆi-mi så propun ca prezentul Consiliu NaÆional så adopte o rezoluÆie politicå privind principiile de acÆiune viitoare în acest domeniu Aceastå rezoluÆie trebuie så exprime clar voinÆa noastrå de a realiza o reformå profundå în întregul eşafodaj al justiÆiei din România.

605

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Consider cå, în toamnå, dupå reluarea activitåÆii legislativului, ar fi bine så realizåm un consens politic pe aceastå temå, exprimat prin adoptarea în Parlament a unei declaraÆii politice, care så cuprindå principiile şi obiectivele reformei justiÆiei. O astfel de declaraÆie ar conduce la accelerarea acestui proces şi la asigurarea unei mai bune predictibilitåÆi privind viitorul justiÆiei în România.

StimaÆi colegi, DirecÆia centralå a ofensivei noastre politice trebuie så vizeze domeniul dezvoltårii economice şi sociale. Noua acÆiune guvernamentalå porneşte de la o serie de rezultate economice pozitive înregistrate în prima jumåtate a anului. Ele continuå rezultatele bune obÆinute în 2001-2002, când economia a înregistrat o combinaÆie reuşitå de creştere economicå în ritmuri înalte, dezinflaÆie accentuatå şi o scådere semnificativå a deficitului de cont curent, caracteristici care îi conferå sustenabilitate pe termen mediu.

Realizårile din aceastå primå parte a anului 2003 confirmå caracterul durabil şi neconjunctural al creşterii economice. În fapt, este vorba de o consolidare a tendinÆelor manifestate în ultimii doi ani. Astfel, produsul intern brut a sporit pe trimestrul I cu 4,4% faÆå de perioada corespunzåtoare din anul trecut, iar investiÆiile realizate au fost superioare valoric cu aproape 7%; semnificativ este faptul cå dinamica investiÆiilor private continuå så fie superioarå celei din sectorul de stat. Exportul pe 5 luni a depåşit nivelul de 6,7 mld. dolari, fiind mai mare cu circa 30% faÆå de primele 5 luni din 2002 şi cu aproape 70%, calculat în dolari comparative cu primele 5 luni din anul 2000. În primele cinci luni ale anului 2003, trendul descendent al inflaÆiei a continuat så se consolideze. Majorårile operate la 1 iulie erau luate în calcul, ceea ce ne îndreptåÆeşte så estimåm cå rata inflaÆiei la sfârşitul acestui an va fi de sub 14%. A continuat creşterea gradului de ocupare a forÆei de muncå. Numårul şomerilor s-a redus de la 761.000 în luna decembrie 2002, la 693.000 în mai 2003, iar rata şomajului de la 8,1% la 7,4 %.

Deşi în partea a doua a anului se înregistreazå, de regulå, o creştere a cheltuielilor bugetare, în prezent nu se întrevede niciun factor de risc care så pericliteze încadrarea în deficitul prevåzut, în ciuda persistenÆei unui dezechilibru la bugetul asigurårilor sociale de stat.

Obiectivul major al acestui an este recunoaşterea României ca având economie de piaÆå funcÆionalå. ObÆinerea acestui statut va confirma faptul cå ne aflåm pe drumul cel bun şi cå efectele pe termen mediu şi lung ale reformelor curente vor depåşi cu certitudine costurile curente.

Stabilitatea macroeconomicå bazatå pe continuarea dezinflaÆiei, asiguratå prin menÆinerea unei politici economice corespunzåtoare şi prin trecerea mai fermå la impunerea disciplinei 606

DISCURSURI – O nouå ofensivå politicå – 9 iulie 2003

financiare a întreprinderilor, obligå la continuarea acÆiunilor pentru îmbunåtåÆirea administrårii fiscale, la implementarea consistentå şi transparentå a måsurilor de reducere a arieratelor utilizatorilor de energie, aplicarea hotårâtå a prevederilor legale, recent adoptate, pentru finalizarea privatizårii şi lichidarea întreprinderilor generatoare de pierderi.

Gråbirea privatizårii în sectorul bancar, continuarea reformelor legate de cheltuielile publice vor sprijini – şi ele – consolidarea economiei de piaÆå funcÆionale şi dezvoltarea capacitåÆii de a face faÆå presiunilor concurenÆiale şi forÆelor pieÆei din cadrul Uniunii Europene.

La începutul anului 2003, în scopul rezolvårii acestor probleme, Guvernul a aprobat „Programul de îndeplinire a criteriilor pentru a fi declaratå economie de piaÆå funcÆionalå”, care conÆine prioritåÆile indicate de Comisie în Raportul anual şi în Foaia de parcurs pentru România fiind sprijinit de Fondul Monetar InternaÆional şi Banca Mondialå. În ciuda dificultåÆilor economice şi a condiÆiilor de piaÆå şi a costurilor sociale ridicate, implicate, în primul rând, prin creşterea preÆului la energie, consideråm cå s-a fåcut un progres important în cele mai multe domenii. În pofida faptului cå trebuie încå finalizate sau legiferate un numår important de måsuri şi acÆiuni, lucrurile sunt ireversibile.

StimaÆi colegi, daÆi-mi voie så vå prezint în continuare câteva dintre aspectele care vin så întregeascå rezultatele obÆinute pe linia creårii economiei de piaÆå funcÆionale, între care: corelarea politicii salariale cu politicile macroeconomice; majorarea ratelor de colectare a impozitelor, precum şi a plåÆilor pentru energie şi gaz; îmbunåtåÆirea managementului întreprinderilor de stat; adoptarea de soluÆii concrete pentru reforma reglementårii impozitelor şi a impozitelor administrate; reglementarea accelerårii şi simplificårii procedurilor de falimentare şi reorganizare, precum şi de realizare a unui echilibru între acestea, cu scopul reducerii barierelor existente pe piaÆå; supravegherea ajutoarelor de stat şi pregåtirea modificårii legislaÆiei concurenÆei şi a ajutoarelor de stat. De altfel, chiar la şedinÆa urmåtoare a Guvernului vom discuta unele dintre aceste texte normative. ÎmbunåtåÆirea activitåÆii de colectare a impozitelor reprezintå, în continuare, un obiectiv major al guvernului. În aceastå direcÆie, a fost promovat un plan de reformå generalå pentru întårirea capacitåÆii instituÆionale de a colecta taxele datorate.

DaÆi-mi voie så vå mai dau câteva elemente şi så fac câteva precizåri în legåturå cu o altå temå importantå, integrarea europeanå. Sunt o serie de rezultate pozitive în acest domeniu care aş vrea så le menÆionez. Poate în alt context ne-am putea gândi chiar la o anumitå relaxare.

Dar în condiÆiile în care mai avem la dispoziÆie aproximativ 500 de zile pânå la data la care trebuie så încheiem negocierile de aderare la Uniunea Europeanå, nu ne putem gândi în niciun caz la o guvernare cu motoarele la „relanti”.

Nu putem concepe så încheiem acest mandat parlamentar fårå så fi terminat procesul de negociere a aderårii. Indiferent dacå alegerile vor fi în toamna lui 2004 sau în primåvara lui 2005, acest Guvern va trebui så se prezinte în faÆa electoratului cu obiectivul „integrare” atins.

607

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Vreau aici så fac o precizare: în ultimele såptåmâni asiståm la un joc politic cel puÆin ciudat.

Colegii noştri din opoziÆie criticå modul în care ne ocupåm de integrare, sugerând cå România nu îndeplineşte niciun criteriu de aderare. Ei cautå argumente pentru a distrage atenÆia publicå de la problemele reale.

Problema nu este acum de ce România nu s-a putut integra odatå cu primele zece state.

ExplicaÆia o cunoaştem: lipsa de interes şi profesionalism de care a dat dovadå guvernarea anterioarå în abordarea acestui obiectiv în perioada 1997-2000.

Problema este acum ce trebuie fåcut pentru ca så nu ratåm obiectivul 2007. Ar fi de dorit ca integrarea så fie o realizare a întregii clase politice. Am crezut cå este o dovadå de maturitate ca, în privinÆa integrårii, så nu existe partizanat. Noi speråm, în continuare, ca tema Uniunii Europene så nu reprezinte o temå de campanie electoralå. Din påcate, buna credinÆå nu este punctul forte al colegilor noştri din opoziÆie. Ei încearcå så sugereze cå meritul integrårii nu este al guvernårii, ci ar fi vorba doar de o bunåvoinÆå a Uniunii Europene.

Nu este normal ca, cei care au eşuat în procesul integrårii, så vinå acum så ne dea lecÆii.

Så ne aducem aminte de anul 2000. În acel an, majoritatea statelor candidate deschiseserå de mult toate capitolele de negociere, în timp ce Guvernul PNL, PD, PNæCD de la Bucureşti abia se pregåtea så înceapå.

AduceÆi-vå aminte de haosul politic al acelor ani şi priviÆi din aceastå perspectivå criticile privind îndeplinirea criteriului politic. AduceÆi-vå aminte de degringolada din economie şi comparaÆi cu ritmul de creştere din prezent. Dacå, pânå în 1996, eram printre primele şase state candidate, în 2000 am ajuns pe locul 12. Aceasta este realitatea.

Cine vrea så afle adevårul, face aceastå comparaÆie. Aşa se va vedea cå, în problema integrårii, am dat dovadå de mai multå voinÆå şi capacitate politicå decât adversarii noştri. Så recapitulåm: pânå acum, acele obiective majore pentru România pe care ni le-am propus la început de mandat au fost atinse. Am dorit ca românii så circule liber în Europa. La sfârşitul primului an de guvernare, acest deziderat s-a împlinit. Era nevoie ca România så se integreze într-o puternicå structurå politico-militarå. În toamna anului 2002, la Praga, am obÆinut invitaÆia de a adera la NATO. Acum cele mai multe Parlamente ale AlianÆei Nord Atlantice, şi în primul rând Congresul SUA, au ratificat deja protocolul de aderare. În fiecare an al guvernårii noastre un obiectiv major al României s-a îndeplinit. Sunt realitåÆi care nu pot fi negate. Ele au însemnat eforturi, seriozitate, respectul cuvântului dat şi recâştigarea credibilitåÆii României în faÆa partenerilor externi. Avem toate motivele så credem cå ne vom îndeplini şi angajamentele în planul integrårii europene. Toate succesele obÆinute în planul guvernårii nu ar fi fost posibile fårå sprijinul puternic al grupurilor noastre parlamentare şi al partenerilor noştri politici din cele douå Camere care au adoptat legislaÆia necesarå integrårii.

608

DISCURSURI – O nouå ofensivå politicå – 9 iulie 2003

Doresc så menÆionez cå, deşi opoziÆia ne acuzå de practica excesivå a ordonanÆelor de urgenÆå, pe care ei au iniÆiat-o, realitatea este cå numårul acestora a început så scadå, ceea ce reprezintå şi un proces important de consolidare a rolului Parlamentului.

Ne-ar fi fost mult mai uşor så adoptåm reformele dificile necesare integrårii europene dacå nu preluam guvernarea într-o Românie såråcitå excesiv. Sunt foarte mulÆi aståzi cei care deplâng såråcia concetåÆenilor noştri. Unii o fac cu bunå credinÆå, alÆii din motive politicianiste. Nimeni nu poate nega cå în România sunt oameni såraci, oameni care nu sperå la o zi mai fericitå mâine.

Sondajele ne spun foarte clar acest lucru. Dar trebuie så vedem douå aspecte: cine are responsabilitatea şi cine are soluÆiile.

Responsabilitatea revine în mare måsurå celor care au guvernat din 1996 pânå în 2000. Så nu uitåm cå, în acea perioadå, România a pierdut patru miliarde de dolari din cauza proastei guvernåri, dar şi låcomiei unora dintre cei care aståzi acuzå.

Noi am adus, de la preluarea guvernårii şi pânå aståzi, o creştere de 4,3 miliarde de dolari.

Nu credem cå este corect så raportåm nivelul de trai numai la 1989. Responsabilitatea guvernårii noastre începe cu ianuarie 2001. În ultimii trei ani, salariul de bazå minim brut a crescut de la un milion la 2,5 milioane de lei. Nu este un salariu mare, dar este de douå ori şi jumåtate mai mult decât oferea fosta guvernare. Sporirea lui va continua pe baza creşterii economice pe care o înregistråm.

Trebuie så facem distincÆia între såråcia unor categorii sociale şi såråcia României. Într-adevår existå oameni care au såråcit pe parcursul anilor de tranziÆie. Existå înså şi mulÆi, tot mai mulÆi, care o duc incomparabil mai bine decât în 1989. Problema nu este ca aceştia så o ducå mai råu, ci så creştem semnificativ numårul celor care o duc mai bine.

Existå o relaÆie directå între creşterea economicå şi reducerea såråciei. Acest fapt este demonstrat de creşterea gradului de såråcie în perioada 1995-1999, marcatå de recesiune economicå şi scåderea såråciei începând cu 2000 pânå în prezent când s-a înregistrat creştere economicå. La sfârşitul anului 2002 gradul de såråcie era de 29% comparativ cu aproximativ 35% la finele anului 2000. În plus, scåderea semnificativå a gradului de såråcie începând cu 2000 s-a datorat în mare parte creşterii economice, dar şi programelor de protecÆie socialå, îndeosebi a introducerii Venitului Minim Garantat menit så sprijine acea categorie a populaÆiei care nu are posibilitatea så beneficieze de creşterea economicå.

ProiecÆiile cifrice demonstreazå cå dacå se va menÆine un ritm anual de creştere economicå de 5% pe an a Produsului Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor, gradul de såråcie a populaÆiei s-ar putea reduce la jumåtate, de la 29% în 2002 la circa 15% în 2007. Creşterea economicå va continua så joace principalul rol în reducerea såråciei în România.

StimaÆi colegi, vreau så vå spun cå datele pe care vi le-am prezentat provin dintr-o evaluare preliminarå a unui studiu pe care-l întreprinde Banca Mondialå în legåturå cu România şi, de aceea, nu am dorit så vå prezint alte cifre, faÆå de acestea care, fårå îndoialå, au credibilitatea necesarå, provenind din aceastå surså.

609

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

În prezent, se alocå aproximativ 10% din PIB pentru programe de protecÆie socialå.

Circa 87% din populaÆie primeşte cel puÆin, direct sau indirect, un sprijin ca protecÆie socialå (venitul minim garantat, subvenÆia pentru cåldurå, alocaÆia de stat pentru copii şi ajutorul suplimentar pentru copii, pensii, ajutorul de şomaj, ajutoare sociale etc.).

Dacå am privi statisticile, am constata cu cât a crescut numårul de autoturisme la mia de locuitori, acum faÆå de 1989, este relevant faptul cå numai în anul 2002 numårul autoturismelor a crescut cu 16%, iar, în acelaşi an, numårul celor care posedå telefoane mobile a crescut cu 29%. Tot în 2002 zestrea de computere a populaÆiei României a crescut de 3,2 ori. Creşteri semnificative au fost şi la alte bunuri de consum: 25,6% la televizoare color, 34% la radio şi radiocasetofoane, 44% la videocasetofoane. Numai în ultimii doi ani, numårul supermagazinelor a crescut exponenÆial. Ar fi poate util så facem publicå şi o statisticå privind numårul de locuinÆe nou construite şi så comparåm aceastå evoluÆie cu perioadele anterioare. Dacå în 1990 proprietatea privatå asupra fondului de locuinÆe reprezenta 66,3%, aståzi 96,3% din acest fond de locuinÆe are proprietari privaÆi. În fiecare an, alte sute de mii de cetåÆeni români se adaugå celor care au resursele financiare necesare unor investiÆii importante în îmbunåtåÆirea nivelului lor de trai. Explozia de credite şi împrumuturi contractate de populaÆie pentru achiziÆionarea unor bunuri de folosinÆå îndelungatå este mårturia unei noi speranÆe de viaÆå mai bunå. Mii de familii tinere se mutå în caså nouå.

Acestea sunt argumentele pentru care spun cå nu sunt de acord cu cei care afirmå cå România merge într-o direcÆie greşitå. Încotro ar fi trebuit så meargå România dacå nu spre creştere economicå, spre integrare europeanå? Eu am convingerea cå nu direcÆia este greşitå, ci ritmul este încå prea lent în raport cu aşteptårile populaÆiei. Anul acesta vom creşte ritmul.

Trebuie aşadar så respingem tentaÆia judecåÆilor în bloc, globalizante, despre såråcie, pentru cå ele nu sunt de fapt decât o capcanå politicå pentru noi. Înså, pentru cå dincolo de orice discuÆie despre proiecte, despre macrostabilizare, despre restructurare, råmân problemele sociale, misiunea noastrå, ca partid social-democrat, este så punem la punct programe speciale pentru a-i sprijini pe cei care se aflå cu adevårat în nevoie. „O Românie Normalå, o Românie Modernå” trebuie så-i recupereze pe cei afectaÆi de tranziÆie. Pentru a îmbunåtåÆi sistemul de protecÆie socialå, vom aproba un nou program social pentru sfârşitul anului 2003 şi anul 2004. Acest program social se va focaliza pe câteva obiective sociale importante: un sistem de securitate socialå mai eficient, extinderea politicilor active pe piaÆa muncii, eficientizarea sistemului de asistenÆå socialå, creşterea nivelului de acces la bunuri sociale.

Dublarea pensiilor pentru agricultori este un angajament ferm pentru noi. Creşterea în termeni reali a pensiilor cuvenite agricultorilor cu pânå la 100% faÆå de luna decembrie 2000 este, de altfel, cuprinså şi în Programul de Guvernare. Începând cu 1 ianuarie 2004, pensionarii agricultori vor primi pensii mult mai mari, aşa cum le-am promis.

610

DISCURSURI – O nouå ofensivå politicå – 9 iulie 2003

Dublarea pensiilor pentru agricultori trebuie privitå atât ca o necesitate de combatere a såråciei la sate, cât şi ca o formå concretå de creştere a coeziunii sociale; se vor reduce apreciabil discrepanÆele de venit disponibil dintre categoriile de pensionari, discrepanÆe pe care le-am condamnat întotdeauna. Numai în 2004, efortul bugetar presupus de aceastå måsurå va depåşi 5000 de miliarde de lei.

StimaÆi colegi, am remarcat cu toÆii o acÆiune a Partidului NaÆional Liberal care în acest moment strânge semnåturi pentru a sprijini aceastå iniÆiativå a Guvernului şi a partidului nostru. Aş vrea så le mulÆumim şi speråm cå zilele urmåtoare va fi aprobatå şi ordonanÆa prin care se decide aceastå måsurå, şi speråm ca Partidul NaÆional Liberal så continue så strângå semnåturi în legåturå cu aceastå iniÆiativå a noastrå care are nevoie de o publicitate cât mai mare. De aceea, mi se pare cå dânşii procedeazå, de data aceasta, în mod corect sprijinind acÆiunile Guvernului. În prima parte a anului viitor vom încheia procesul de recorelare a pensiilor. Marile inechitåÆi din acest sistem, create în perioada guvernårii 1997-2000 vor fi, în cea mai mare parte, soluÆionate.

Numårul de pensionari care beneficiazå în 2004 de recorelarea pensiilor este de peste 2 700 000 persoane, din care circa 500 000 pensionari urmaşi.

Unul dintre obiectivele noaste importante este acela de a construi un sistem de pensii sigure şi viabile. Introducerea sistemului de pensii cu mai multe componente – cu mai mulÆi piloni, dupå cum este cunoscut de opinia publicå – va asigura un venit mai mare la pensie pentru cei care aståzi sunt activi pe piaÆa muncii. Vom definitiva şi trimite la Parlament, în vederea aprobårii, proiectul legii privind schemele facultative de pensii ocupaÆionale şi un proiect de lege privind beneficiile adiÆionale pentru pensionarii din sistemul public.

Introducerea acestor sisteme suplimentare de pensie va reprezenta un pas în sensul compatibilizårii cu proceduri deja existente în statele Uniunii Europene. Mai important înså, pensionarii de azi şi din viitor vor avea posibilitatea unor venituri decente. Vom pune banii din privatizare la lucru, în economie, respectând toate normele de prudenÆå şi având asigurate sisteme de supraveghere foarte severe, bani care så producå atât creştere economicå, cât şi beneficii sociale.

A apårut aceastå idee nouå pe care trebuie så o susÆinem: de a folosi o parte din sumele realizate din privatizare pentru capitalizarea sistemului de pensii. Desigur, trebuie så gåsim formule care så nu conducå la consumul imediat al acestor resurse, ci la valorificarea lor prin mecanismele unor fonduri de investiÆii. Aceasta înseamnå, din punctul meu de vedere, conexarea sistemului de pensii cu mecanismele de dezvoltare economicå. Nu sunt de acord cu unii analişti economici care opun creşterea economicå protecÆiei sociale. VedeÆi foarte bine, în România, vin pentru investiÆii diverse fonduri de pensii private din alte Æåri şi dupå aceea banii respectivi sunt duşi înapoi pentru a alimenta sume, beneficii adiÆionale pentru pensionarii din 611

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Æårile respective. IntenÆionåm så procedåm dupå acest model. Sigur va trebui så avem o mare grijå privind gestionarea acestui fond de pensii. Şi aici statul nu va putea så se dezintereseze, nu va putea låsa pe mâna oricåror persoane gestiunea unor astfel de fonduri. InstituÆiile statului vor trebui så fie prezente şi så aibå controlul nemijlocit al utilizårii banilor în cadrul unui astfel de proiect. În definitiv, din punct de vedere politic, ne revine responsabilitatea de a gåsi acele modalitåÆi de control şi securizare publicå a sistemului, astfel încât så nu dåm nicio şanså celor care ar putea crede cå pot transforma aceastå idee valoroaså într-un nou FNI. Dorim så fim o naÆiune puternicå, care så priveascå în viitor cu încredere. Familiile şi copiii sunt piatra de temelie a acestui viitor. Familiile şi copiii au nevoie de sprijinul şi atenÆia noastrå.

Ne vom respecta angajamentul de a majora şi diversifica sprijinul financiar acordat copiilor, familiilor cu copii şi cu venituri reduse. Såråcia nu trebuie så compromitå şansele de dezvoltare ale copiilor, posibilitatea lor de a se educa şi de a se forma profesional.

Anul 2004 va fi anul în care importante resurse financiare vor fi alocate de la bugetul de stat pentru creşterea semnificativå a acestor alocaÆii, precum şi pentru instituirea unei componente familiale destinatå familiilor sårace. Se adaugå acestei politici generale de susÆinere a familiilor cu copii o måsurå specialå de sprijin pentru familiile monoparentale.

Una dintre marile preocupåri ale guvernului este modul mai eficient de acordare a ajutoarelor de încålzire pentru anotimpul rece. Avem în vedere atât o recalculare a nivelului ajutorului, Æinând seama de evoluÆia preÆurilor şi tarifelor de producere şi distribuÆie a energiei termice, cât şi o îmbunåtåÆire a sistemului de acordare.

Analizåm posibilitatea introducerii unor tichete de cåldurå care så ajungå pe o cale mult mai simplå la pensionari, şomeri, beneficiari de venit minim garantat şi la alte categorii de familii cu venituri reduse. Cu ajutorul acestor tichete ar urma så se realizeze plata obligaÆiilor pentru încålzire la asociaÆiile de locatari, în cazul blocurilor, iar acestea så plåteascå obligaÆiile cåtre furnizorul de energie termicå. Furnizorul de energie termicå ar urma så încaseze sumele aferente tichetelor de la buget.

Una dintre legile sociale importante pe care acest guvern le-a introdus este cea referitoare la venitul minim garantat. Am observat un numår de disfuncÆionalitåÆi pe care ne propunem så le înlåturåm prin stabilirea unei evaluåri unitare la nivelul întregii Æåri a modului de calcul a veniturilor realizate care se iau în calcul. Îndeosebi în mediul rural s-au observat aceste aspecte. În perioada imediat urmåtoare vom stabili criterii clare şi unitare, fårå expunere la judecåÆi subiective în stabilirea evaluårii bunurilor din proprietate pentru care autoritåÆile locale stabilesc acordarea acestui drept.

Pentru cei care acuzå momentul consolidårii politicii noastre sociale avem un råspuns. InvestiÆiile noastre sociale, chiar dacå mai reduse decât am dori, sunt sustenabile din punct de vedere economic. Am recuperat pierderile şi creşterea economicå este susÆinutå! Noi am acÆionat 612

DISCURSURI – O nouå ofensivå politicå – 9 iulie 2003

pentru crearea de locuri de muncå mai multe şi mai bune, pentru modernizarea protecÆiei sociale. Så risipim confuziile: agenda noastrå socialå este europeanå, nu electoralå.

Ca partid de stânga, credem cå a venit timpul så valorificåm azi rezultatele pozitive ale guvernårii noastre pentru binele cetåÆeanului care ne-a susÆinut cu speranÆå şi care a plåtit, cu råbdare şi înÆelepciune, costurile inutile ale guvernårilor de dreapta, dar şi pe cele inerente efortului de integrare europeanå şi euroatlanticå.

Adversarii noştri cei mai perfizi vor fi, în viitoarea luptå electoralå, demagogia şi populismul, vor fi unii actori politici de cabaret, care încearcå så transforme în voturi suferinÆa, såråcia şi deruta unora dintre români. Aståzi, mai mult ca oricând, lupta cu populismul este echivalentå cu protejarea interesului naÆional. România nu poate risca în momentul când se pregåteşte så semneze Tratatul de aderare la Uniunea Europeanå så facå experienÆe electorale ale cåror consecinÆe så fie discontinuitatea şi refugiul în populism.

Dimensiunea socialå va trebui så capete pondere mai mare în urmåtoarea etapå. Combaterea såråciei este şi ea o componentå însemnatå a efortului nostru de integrare europeanå.

Caracteristica guvernårii noastre în aceastå a doua parte a ciclului electoral trebuie så fie echilibrul între guvernarea reformei şi guvernarea socialå.

StimaÆi colegi, a venit momentul de a trata mult mai direct unele dintre prioritåÆile anilor viitori. Ne-am concentrat şi am discutat foarte mult, am acceptat adeseori ceea ce era în mod firesc necesar, însånåtoşirea economiei noastre din punctul de vedere al indicatorilor macroeconomici, dar este important så înÆelegem cå noi nu putem, încå un deceniu, så ne însånåtoşim economia, ajungând la parametrii macroeconomici „perfecÆi”, în timp ce alÆii se dezvoltå, chiar în condiÆiile så spunem provizorii sau mai greu de susÆinut din punctul de vedere al unei teorii economice perfecte. Så nu înÆelegeÆi cumva cå sugerez un alt mod de a discuta cu Fondul Monetar, cu Uniunea Europeanå. Este vorba de parametrii economici care så asigure creşterea durabilå a economiei româneşti în anul viitor. Ar trebui så ne fie foarte clar: dacå nu vom reuşi så aducem mai multe fonduri de investiÆii pentru investiÆii directe, dar şi pentru infrastructurå, vom råmâne în continuare o colonie economicå în economia globalizatå de aståzi. Vom fi o colonie mai „sånåtoaså” din punct de vedere economic, dar nu putem accepta ca România så meargå pe un model al perfecÆiunii economice, în timp ce toate celelalte Æåri îşi cautå resurse pentru dezvoltarea infrastructurilor şi pentru investiÆii care så aducå profit. La limitå, dacå mergem pe modelele celor care uneori ne sugereazå diverse soluÆii ar trebui så dåm plåÆi compensatori la toatå lumea, dupå aceea så avem o economie perfectå. Nu aceasta este calea. Trebuie så asiguråm locuri de muncå şi va trebui în perioada urmåtoare så vedem care sunt problemele cele mai serioase çi så gåsim soluÆii pentru ele.

Nu putem så låsåm agricultura României în starea de precaritate datoritå faptului cå unii şi alÆii nu vor ca problemele pe aceastå zonå så fie rezolvate. În mod categoric noi vom lua 613

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

måsuri importante în domeniul agriculturii, şi vreau så vå anunÆ cå, având în vedere situaÆia dificilå care a fost generatå, în mare måsurå de factorii climaterici, o situaÆie care pune pe micii producåtori în imposibilitatea reînfiinÆårii culturilor agricole, am stabilit ca, aferent suprafeÆelor de pânå la 5 hectare teren agricol, så acordåm, începând din aceastå toamnå, o sumå de 2 milioane lei/hectar, care så acopere cheltuielile cu såmânÆa, aratul şi semånatul. Sigur cei care au suprafeÆe mai mari vor primi aceste ajutoare doar pentru primele 5 hectare.

Nu ne putem permite, la resursele noastre, så extindem aceastå categorie de sprijin, dar este vorba de bani care vor merge în întårirea agriculturii şi în al doilea rând, vreau så vå comunic cå vom considera ca prioritarå refacerea sistemului de irigaÆii. Este important så gåsim bani pentru continuarea canalului Siret-Bårågan, care ne poate oferi, în condiÆiile climatice care sigur nu se vor îmbunåtåÆii în urmåtorii ani, o aducÆiune de apå mai ieftinå, pentru cå irigarea se poate face gravitaÆional, şi nu prin pompare, ceea ce înseamnå cå şi cheltuielile, ca atare, vor fi mult mai mici, dacå vom reuşi så ducem pânå la capåt aceastå investiÆie. Aceste gânduri, aceste proiecte trebuie så ne anime şi este important så cåutåm banii necesari, dar så aråtåm foarte clar şi voinÆa politicå. Trei ani de zile am acceptat discuÆii interminabile despre sånåtatea macroeconomicå, acum discutåm despre dezvoltarea României!

StimaÆi colegi, pe aceiaşi linie de gândire vreau så vå spun cå am pornit un proiect important de construcÆie de autostråzi. România este o Æarå perifericå şi pentru cå, din punct de vedere fizic, noi n-am reuşit integrarea în Uniunea Europeanå. Nu putem så vorbim despre integrarea României în Uniunea Europeanå doar din punct de vedere intelectual. Nu putem så vorbim doar despre valorile noastre culturale care ne fac egalii partenerilor noştri europeni. Este nevoie ca reÆeaua noastrå de drumuri så permitå cu rapiditate accesul spre zona centralå a Europei, dar şi înapoi spre România. De aceea vreau så vå anunÆ un proiect important de construcÆii de autostråzi; am semnat deja un memorandum important pentru o autostradå care så meargå din zona Braşov pânå în Cluj-Napoca, Oradea, Borş şi spre Budapesta; de asemenea sunt contractate anumite lucråri pentru o autostradå BucureştiPloieşti, apoi Câmpina-Predeal, în continuare de la Predeal la Braşov şi, de asemenea, discutåm zilele acestea posibilitatea de a lansa un proiect de construcÆie a unei autostråzi de centurå pentru Bucureşti şi, de asemenea, o autostradå care så meargå, de la bifurcaÆia Ploieşti, un segment care så meargå pe coridorul nouå modificat, prin Focşani, Buzåu şi mai departe pe ramura råsåriteanå, pânå la Iaşi bineînÆeles. De asemenea, am obÆinut fonduri pe care le vom folosi pentru pietruirea drumurilor comunale, reabilitarea drumurilor judeÆene şi a celor naÆionale.

Este important, stimaÆi colegi, pe de altå parte, så ştiÆi cå ne ocupåm foarte serios de achiziÆionarea combustibililor necesari pentru încålzirea pe timp de iarnå. Så nu ajungem din nou în lunile octombrie-noiembrie, atunci când preÆurile sunt mai ridicate, så trebuiascå så facem aceastå aprovizionare.

614

DISCURSURI – O nouå ofensivå politicå – 9 iulie 2003

De asemenea, vreau så vå informez cå vom continua programul nostru de locuinÆe sociale şi pentru tineri. Consideråm cå acesta este un proiect important al nostru, care înseamnå şi dezvoltare economicå, şi proiecte sociale. Vom continua şi programul de såli de sport. Speråm ca pânå la sfârşitul anului viitor, aşa cum am promis, peste 450 de såli de sport så fie date în folosinÆå.

Sunt unele lucruri pe care va trebui så le corectåm. Sunt numeroase disfuncÆii apårute în aplicarea legislaÆiei privind taxa radio-TV, intenÆionåm ca în perioada imediat urmåtoare så analizåm cazurile particulare semnalate de populaÆie şi så aducem corecturile necesare cadrului juridic respectiv. Este anormal, fårå îndoialå, ca familii foarte sårace så plåteascå pentru taxa radio-TV mai mult decât plåtesc pentru electricitate. Sunt disfuncÆii, repet, şi vå promit cå vom examina cu mare atenÆie aceastå problemå. Sigur, ideea de bazå råmâne o independenÆå a posturilor publice de televiziune sau de radio, capacitatea de a asigura o finanÆare pe aceastå bazå, dar nu în condiÆiile în care creåm tensiune socialå absolut inutilå pe anumite segmente de populaÆie.

Doamnelor şi domnilor, Actul de guvernare a condus la o cristalizare a imaginii noastre publice, înså şi la o uzurå a acesteia, în special datoritå costurilor sociale inerente reformei.

Ce ne spun sondajele de opinie aståzi, la trei ani de la preluarea guvernårii? Ele aratå cå PSD råmâne opÆiunea cea mai frecventå pentru electorat. Dupå 30 de luni de exerciÆiu al puterii nu s-a produs o råsturnare a raportului de forÆe în interiorul eşichierului politic.

Este de remarcat cå nu existå un paralelism între dinamica opÆiunilor pentru PSD şi percepÆia dificultåÆilor cu care oamenii se confruntå. Aceasta înseamnå cå insatisfacÆia electoratului nu s-a transformat automat în modificare de opÆiune electoralå, ceea ce ne dovedeşte cå valoarea guvernårii noastre este evaluatå de votanÆi mult mai complex decât se aşteaptå adversarii noştri politici.

PSD nu este un partid în cådere electoralå şi niciuna din celelalte forÆe politice nu este consideratå mai capabilå så soluÆioneze problemele electoratului. O evaluare sociologicå a opÆiunilor electoratului dovedeşte cå în timp ce PSD råmâne constant peste 43%, celelalte forÆe politice, aflate în opoziÆie, cresc sau scad una în detrimentul celeilalte. Aceasta înseamnå cå bazinul electoral al opoziÆiei a råmas relativ constant. Nu s-a modificat radical nici comportamentul nehotårâÆilor şi nici al celor ce voteazå cu noi.

Este important faptul cå niciun sondaj, chiar şi cele care sunt cele mai drastice în aprecierea şanselor noastre electorale, nu semnaleazå o tendinÆå de vot de respingere. Din acest punct de 615

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

vedere sondajele relevå, mai curând, o opÆiune pentru continuitate decât pentru schimbare, ceea ce defineşte o conjuncturå nouå comparativ cu evoluÆiile din perioadele 1992-1996 şi, respectiv, 1996-2000.

Se încearcå sistematic acreditarea ideii cå PSD a intrat pe o curbå descendentå. Sondajele aratå cå existå perioade de diminuare a procentelor noastre, în special iarna-primåvara, dar acestea sunt urmate sistematic de revenire şi chiar, aşa cum s-a întâmplat în cursul lunii iunie, de o creştere care ne apropie de pragul de 50%.

Un alt lucru remarcabil pe care îl indicå sondajele este preocuparea tot mai accentuatå a electoratului pentru rezolvarea unor probleme concrete. Discursul politic general nu mai produce reacÆii sensibile în sondaje. În schimb, apare o departajare zonalå a intereselor oamenilor, ceea ce reprezintå un semn de normalitate şi ne apropie de comportamentul politic din statele Uniunii Europene. Este important, din acest punct de vedere, så ne modificåm şi noi strategiile, så concepem proiecte cu relevanÆå localå sau regionalå.

Aş dori så må refer în acest context la marile noastre proiecte de investiÆii. Ele reprezintå un bun råspuns pentru agenda publicului. Ne propunem så finalizåm autostrada Bucureşti-ConstanÆa în 2006. Am încheiat zilele trecute, spuneam, un contract important pentru autostrada care duce spre vest.

Este important pentru noi så continuåm proiecte de alimentare cu apå la sate, care sunt, în momentul de faÆå, în valoare de peste 200 de miliarde de lei. Sunt în execuÆie 20.000 de apartamente pentru tineri, din care 5000 s-au dat deja în folosinÆå. Este important, de asemenea, så înÆelegem cå, pentru noi, proiectele de investiÆii reprezintå modul cel mai concret prin care putem intra în competiÆia electoralå. Oamenii nu vor mai aştepta de la noi vorbe frumoase, promisiuni. Este important så fructificåm eforturile pe care le-am fåcut pânå acum, så acceleråm deciziile pe care le-am pregåtit în aceste luni de muncå, så ne impunem punctele de vedere în ceea ce priveşte modul de a concepe dezvoltarea viitoare a României.

Acestor cifre, acestor realitåÆi opoziÆia le opune, deocamdatå, populismul şi demagogia.

Sigur, va trebui så tratåm aceste atacuri cu maximå atenÆie. Acestei maniere a adversarilor noştri de a face politicå îi datoråm o mare parte din percepÆia negativå pe care alegåtorii o au cu privire la guvernarea noastrå. În faÆa eficienÆei noastre la guvernare, opoziÆia îşi reuneşte rândurile pe platforme populiste. Este semnificativå, în acest sens, încercarea de construcÆie a unei coaliÆii PNL-PD. Dacå în perioada în care erau la putere aceste partide au încercat så se situeze pe zona reformei şi så ne prezinte aceste idei ca fiind constrângeri ale voinÆei şi mecanismului de dezvoltare economicå, este foarte interesant faptul cå PNL şi PD se apropie de mesajele populiste, demagogice ale PRM pentru a ne ataca din stânga noastrå, nu de la dreapta, ceea ce, trebuie så recunoaştem, reprezintå o schimbare de atitudine şi de realitate politicå.

616

DISCURSURI – O nouå ofensivå politicå – 9 iulie 2003

Este tot mai probabil cå PNL va accepta, în special sub presiunea liderului såu, o alianÆå electoralå cu PD. Deşi liberalii ştiu cå astfel asigurå mai curând avantaje pentru democraÆi, ceea ce explicå şi dorinÆa lor de a oficializa alianÆa abia dupå alegerile locale, speranÆa de a genera o maså politicå potenÆialå care så-i propulseze în opÆiunile electoratului peste PRM are forÆa de a încerca så îi convingå pe liberalii sceptici så sprijine proiectul alianÆei.

Se mizeazå pe o locomotivå electoralå, pe tandemul acestui duet electoral, totuşi vulnerabil, datoritå caracterului imprevizibil al liderului democrat, de faptul cå acesta va trece întâi testul electoral la Bucureşti cu ocazia alegerilor locale. Nu vreau så fac o analizå extinså, dar felul în care Partidul Democrat s-a referit la un partid cu care PNL negocia, Partidul NaÆional Liberal-Câmpeanu, ne aratå modul în care pot så funcÆioneze relaÆii de colaborare, de alianÆå între cele douå partide.

Electoratul bucureştean va trebui, fårå îndoialå, så decidå. Am avut ieri o discuÆie la organizaÆia noastrå din Bucureşti, am luat anumite decizii. Vor fi luate în continuare decizii importante, dar este esenÆial nu så ne propunem så înfrângem un alt candidat, fie cå este vorba de Båsescu sau de alÆi primari din mari oraşe. Pentru noi este important så venim cu o altå viziune pentru dezvoltarea marilor oraşe. Am vorbit ieri pe larg despre acest subiect la reuniunea de la Bucureşti. Nu este vorba de o chestiune specificå Bucureştiului, este vorba de proiecte pe care noi trebuie så le punem în aplicare, pornind de la modele care funcÆioneazå în plan european. Marile aglomeråri urbane nu mai funcÆioneazå pe teritoriile limitate ale oraşelor, aşa cum erau ele înainte de 1950. Marile aglomeråri urbane europene funcÆioneazå pe o bazå teritorialå extinså tocmai pentru a-şi putea realiza unele dintre proiectele fireşti, inclusiv construcÆiile de locuinÆe.

StimaÆi colegi, Aveam o analizå mai amplå în legåturå cu celelalte partide politice, dar eu cred cå, pânå la urmå, ceea ce ne intereseazå pe noi aståzi este ceea ce vrem noi så oferim electoratului, ceea ce vrem noi så oferim României sub aspectul politicilor viitoare. De aceea, så-mi daÆi voie så nu må refer la acest subiect aståzi şi så trec la o temå care este a noastrå cu adevårat, şi anume pregåtirea pentru alegeri.

StimaÆi colegi, dorim så convingem electoratul så opteze pentru continuarea guvernårii noastre. Partidul Social Democrat este singurul partid din România care are o viziune clarå şi completå asupra viitorului Æårii. Ce avem în plus, noi cei din PSD? Avem viziunea, avem oamenii, avem experienÆa, avem competenÆa, avem mijloacele şi avem sprijinul intern şi al partenerilor externi pentru a ne pune în aplicare proiectele.

617

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

De aceea, ne propunem ca Æintå câştigarea alegerilor locale, parlamentare şi prezidenÆiale şi continuarea guvernårii pe mandatul 2004-2008. Dorim ca, în toate tipurile de scrutin, PSD så se apropie de condiÆia unui partid majoritar. Câştigarea alegerilor nu se poate baza numai pe succesul actului de guvernare. Este nevoie ca acesta så fie dublat de o activitate politicå la nivel de partid consistentå, coerentå şi continuå.

Partidul şi nu Guvernul trebuie så se afle zilnic pe baricada luptei politice, iar aceastå luptå nu trebuie duså numai aici la Bucureşti, ci în toate organizaÆiile noastre. Sunt multe lucruri pe care trebuie så le schimbåm în viaÆa noastrå internå de partid. Sunt multe neajunsuri care au ieşit la suprafaÆå şi cu ocazia discuÆiilor purtate cu conducerile filialelor judeÆene.

Am amânat în mod nepermis o serie de måsuri pe care ar fi trebuit så le luåm şi acum decontåm costurile acestor amânåri. Aceastå situaÆie va trebui så se schimbe.

De aceea, reorganizarea conducerii executive a Partidului Social Democrat, operatå cu ocazia ultimei şedinÆe a Biroului Executiv Central, semnaleazå tocmai intenÆia noastrå de a intra într-o fazå nouå, mult mai alertå, în ceea ce priveşte procesul de consolidare a partidului şi de pregåtire pentru alegeri. Am încredere în noua echipå care funcÆioneazå acum la partid. Am dorit så dåm un semnal foarte clar de concentrare, în paralel cu activitåÆile de guvernare, dar şi de transfer al unora dintre resursele umane importante pe care le avem în partid cåtre activitatea de partid.

Nu ne puteam permite så ståm cu toate resursele grupate pe guvernare pânå în 2004 şi pe urmå så mergem veseli la alegeri. Era important så facem acest transfer – chiar dacå unora li s-a pårut ciudat – spre zona executivå a partidului, pentru cå, dincolo de întâlnirea de luni dimineaÆa de la DelegaÆia Permanentå, partidul trebuie så funcÆioneze toatå såptåmâna, inclusiv sâmbåta şi duminica, şi trebuie så funcÆioneze cu motoarele din plin, cu departamentele sale, cu relaÆia sa în teritoriu.

Sunt absolut convins cå Octav Cozmâncå va putea rezolva, în calitate de preşedinte executiv, aceste sarcini. Poate cå unora le este mai puÆin simpatic Octav Cozmâncå. Eu îl consider, înså, un prieten şi, în acelaşi timp, un foarte bun organizator. Este unul dintre colegii noştri care a dovedit seriozitate, care a ştiut de fiecare datå, mai puÆin sub lumina reflectoarelor, så rezolve eficient problemele numeroase pe care le-am avut de-a lungul anilor, fie la partid, fie în guvernare. De aceea, sunt absolut convins cå seriozitatea abordårilor la nivel central, la nivel de partid se va transfera, acolo unde este cazul şi nu vreau så critic, în general, la organizaÆiile judeÆene, care vor trebui şi ele så-şi sincronizeze ritmul şi stilul de acÆiune pe aceastå zonå. Lenea şi indiferenÆa, blazarea nu reprezintå atribute ale modernitåÆii.

Seriozitatea nu reprezintå un atribut al trecutului. Cei care încearcå så stigmatizeze, cei care încearcå så se joace cu generaÆiile considerå, în mod greşit, cå vârsta junå, în mod automat, då dreptul la modernitate şi la frumuseÆe de spirit.

618

DISCURSURI – O nouå ofensivå politicå – 9 iulie 2003

Trebuie înså så ştim cå, într-un partid atât de important cum este partidul nostru, e necesar så punem împreunå experienÆa şi imaginaÆia, seriozitatea şi încercårile noi, trebuie så ştim så înÆelegem cå nu putem risca så jucåm viitorul partidului şi al Æårii pe cartea unei singure persoane sau pe încercårile pe care cineva doreşte så le facå. Suntem o echipå puternicå, suntem o echipå în care ne permitem så fim în dezacord unii cu alÆii, dar aceste dezacorduri vizeazå doar elemente care, în final, trebuie så ne împingå spre soluÆii comune. De aceea, suntem în aceastå organizaÆie politicå. Dacå am avea viziuni diferite, am fi, probabil, în alte partide. Şi, pânå la urmå, ceea ce este important aståzi – şi subliniez acest lucru – este faptul cå noi reuşim så aducem alåturi de noi, så adåugåm proiectului nostru social-democrat de modernizare a stângii şi alte formaÆiuni politice. Încercarea de a considera cå un partid politic este bun în ansamblu şi altul este råu în ansamblu mi se pare aberantå. Faptul cå un fost ofiÆer de securitate era bun atunci când era la PD, dar este råu atunci când vine la PSD mi se pare încå una dintre formele aberante de analizå maniheicå stupidå, care subzistå în societatea noastrå. Nu trebuie så mai avem complexe. Unii au putut så-şi construiascå generaÆii de oameni politici fårå så existe niciun fel de complex. Noi, dacå încercåm så construim generaÆii politice bazate pe valoarea individualå, ni se spune cå nu avem dreptul så facem aceste lucruri. De ce? Cine îşi permite så ne dea astfel de lecÆii?

Spuneam cu un alt prilej, atunci când unii dintre colegii liberali erau împotriva sårbåtoririi a 110 ani de la crearea Partidului Social Democrat al Muncitorilor din România de cåtre PSD, spuneau atunci cå nu putem så facem acest lucru şi cå trebuie så „îngurgitåm” şi perioada comunistå. Nu, perioada comunistå o digeråm cu toÆii. Nu înÆeleg de ce la noi ar trebui så fie „cripto-comuniçtii”, iar la ceilalÆi ar trebui så fie „comuniştii cripto”. Acest trecut trebuie så ni-l asumåm cu toÆii, toÆi cei care ne-am nåscut înainte de 1989. Se vor schimba, fårå îndoialå, generaÆiile, vor veni cei care s-au nåscut dupå 1989, cei care nu vor mai råspunde la astfel de întrebåri, dar, deocamdatå, generaÆiile noastre trebuie så ducå România spre anul 2007, atunci când o generaÆie nouå, a unor tineri pe care noi încercåm så îi formåm şi în România, dar şi în stråinåtate, va prelua ştafeta de la noi.

GeneraÆia noastrå este o generaÆie a tranziÆiei; aşa cum am avut o ConstituÆie a tranziÆiei, avem şi o generaÆie a tranziÆiei. Este o generaÆie care pregåteşte intrarea în Uniunea Europeanå. La momentul acela, înså, România va intra într-o nouå realitate politicå şi oamenii care vor conduce România vor trebui så fie pregåtiÆi pentru acel moment. Este ceea ce noi încercåm så facem şi, de aceea, credem cå este mult mai important så realizåm în România structuri politice moderne, comparabile şi care så comunice cu structurile europene. De aceea au fost importante experimentele politice – fronturi de diferite feluri, mişcåri de diferite feluri, convenÆii de diferite feluri. Acum, este timpul unor partide politice care så-şi gåseascå corespondent în realitatea politicå europeanå.

619

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Efortul nostru de modernizare, care a fost imens, nu s-a realizat pe un segment electoral de 3% sau de 5%. Ideea de a menÆine încrederea populaÆiei pe un segment de aproape 50% în aceste eforturi de înnoire permanentå înseamnå respect şi înÆelegere pentru cei în vârstå şi înÆelegere şi speranÆå pentru cei mai tineri.

Aceasta este filozofia care ne-a adus câçtigul. Aceasta a fost abordarea echilibratå pe care noi am adus-o în spectrul politic românesc. De aceea, ca så pun o concluzie practicå, aş vrea så vå rog ca şi dumneavoastrå, la nivel judeÆean, så trageÆi concluzii din ceea ce am fåcut noi la nivel central. Niciunul dintre noi nu poate så fie şi preşedinte, şi şef de guvern, şi şef de administraÆie, şi şef la partid, så fie toatå ziua şi la partid şi dincolo. Este vorba de o diviziune a muncii pe care trebuie så o acceptåm. Trebuie så avem încredere în colegii noştri.

MulÆi m-au întrebat dacå am încredere så-i dau biroul meu lui Octav Cozmâncå. Le-am spus cå asta nu este o problemå, pentru cå am împårÆit foarte multe lucruri pânå acum, şi speranÆe şi eşecuri, ne-am asumat împreunå acÆiunea noastrå politicå, ideile noastre. Sunt printre noi unii, poate, cu idei mai extravagante, alÆii cu idei mai aşezate, dar este nevoie în dialogul nostru intern de acest tip de interacÆiune.

Am avut ieri o întâlnire a DelegaÆiei Permanente, absolut remarcabilå în pregåtirea acestei reuniuni. A fost efectiv o bucurie så discutåm despre ceea ce avem de fåcut. Unele dintre soluÆiile iniÆiale au fost acceptate, am adåugat diverse idei. Politica nu trebuie så fie un chin. Politica este, fårå îndoialå, o acÆiune de echipå, dar ea trebuie så însemne, în acelaşi timp, bucuria performanÆei, dar pentru asta trebuie så ştim så împårÆim echipele, trebuie så ştim så aducem în echipa noastrå atunci când este nevoie oameni noi, trebuie så aducem oameni potriviÆi pentru ceea ce avem de fåcut. Este semnalul pe care OrganizaÆia de Bucureşti l-a adus atunci când a invitat un general, pe generalul Botezatu, un om cu experienÆå, în calitate de prefect al Bucureştiului, o propunere pe care Guvernul probabil cå o va valida mâine.

Vå rog, deci, så vedeÆi cu atenÆie aceste probleme de organizare, så încercaÆi så vedeÆi care este cea mai bunå formulå de aşezare a echipei de campanie electoralå. În acelaşi timp, este important så vedem managementul de partid, så vedem cum putem så ne pregåtim candidaÆii, så vedem care sunt cei mai buni candidaÆi pe care noi îi vom aduce în faÆa opiniei publice.

V-am trimis un sondaj pe care l-am fåcut pe fiecare judeÆ, în care am încercat så vedem problematica politicå, temele de preocupare la nivel local şi la nivelul provinciilor istorice, ca så spun aşa. Este important så vedem în el performanÆa organizaÆiilor noastre în raport cu performanÆa medie pe zone, respectiv Sudul Æårii, Transilvania, Moldova; afarå de aceste chestiuni va trebui så vedem vizibilitatea liderilor, vizibilitatea candidaÆilor, credibilitatea lor şi chiar intenÆiile de vot. Prin sondaje succesive, va fi extrem de important så validåm sau så stabilim candidaÆii cei mai buni pentru alegerile viitoare.

620

DISCURSURI – O nouå ofensivå politicå – 9 iulie 2003

Sigur, unii au încercat prezentarea måsurilor de reorganizare internå ca fiind contrapuse procesului de modernizare a partidului, de compatibilizare a structurilor sale cu morfologia partidelor similare din InternaÆionala Socialistå şi chiar cu demersul de întinerire a partidului.

Vor fi dezamågiÆi unii dintre cei care ne atacå pe aceastå temå atunci când vor vedea måsurile pe care le vom propune aståzi Consiliului NaÆional. Vor fi dezamågiÆi cei care vor constata gradul de înnoire, inclusiv la nivelul secretarilor de stat. Vor fi dezamågiÆi cei care vor vedea proiectele pe care le vom lansa în curând în acest domeniu şi, de altfel, este pentru prima datå, din câte ştiu eu, şi cunosc destul de bine acest partid, când organizaÆia noastrå de tineret funcÆioneazå eficient.

Am dat libertate tinerilor noştri så se manifeste, dar am cerut spirit de disciplinå, pentru cå ei fac parte, totuşi, din familia noastrå, ei fac parte din familia PSD şi atunci, sigur, libertatea lor politicå va trebui så fie circumscriså principiilor, valorile pe care noi le-am stabilit prin statut. Aceste teze, aceste critici de care vorbeam mai devreme vor trebui respinse de cåtre partid. Procesul de modernizare a partidului continuå în parametri normali. El este un proces ireversibil. Dintre toate structurile politice din România, Partidul Social Democrat a parcurs cel mai amplu proces de modernizare, de înnoire doctrinarå şi funcÆionalå, de profesionalizare a demersului såu politic. De asemenea, practica politicå a urmåtoarelor luni va trebui så demonstreze preocuparea noastrå pentru întinerirea organelor sale de conducere, pentru promovarea tinerilor în structurile de decizie administrativå.

Presa a lansat tema conflictului de generaÆii în partid. Desigur, în forma în care a fost discutatå aceastå temå, era orientatå împotriva partidului nostru. Ea ar fi dorit så demonstreze cå PSD råmâne doar declarativ un partid al tinerilor, cå în fapt ei nu au acces la decizia politicå realå. Aceastå temå de atac are o mizå politicå importantå în condiÆiile în care o parte consistentå a electoratului tânår a început så fie atras de PSD, ca urmare a gestiunii mult mai bune a guvernårii, în raport cu partidele dreptei. Tema „schimbului de generaÆii în partid” nu trebuie, înså, evitatå ci, dimpotrivå, orientatå spre ideea capacitåÆii partidului nostru de a asigura o înnoire constantå a bazei sale de militanÆi prin atragerea tineretului. Avem nevoie de entuziasmul, de spiritul novator al celor tineri, dar, în aceeaşi måsurå, partidul are nevoie de experienÆa, de înÆelepciunea, de råbdarea celor care au ajuns la vârsta maturitåÆii politice. În orice partid existå deosebire de idei, uneori tensiuni, moment dificile, dar ceea ce då forÆå unei structuri politice este loialitatea şi menÆinerea angajårii faÆå de doctrina şi idealurile comune. Cei care obosesc prea devreme nu sunt probabil pregåtiÆi şi pentru probele de anduranÆå, pentru testele de anduranÆå ale politicii.

Partidul nostru îşi poate demonstra forÆa şi atractivitatea proiectând imaginea unui partid în care mai multe generaÆii politice lucreazå împreunå pentru atingerea obiectivelor social-democrate. De altfel, aståzi vom propune Consiliului NaÆional cooptarea unui numår important de membri care vin ca sugestii, ca propuneri din partea OrganizaÆia de Tineret. Ei se vor regåsi şi în noua structurå a Biroului Executiv Central. Am numit, recent, – vorbeam mai 621

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

devreme despre secretarii de stat, subsecretarii de stat din rândul tinerilor noştri, alåturi de cei care erau deja pe funcÆii. Este pentru prima oarå când un Guvern în România are un numår atât de mare de secretari de stat sub 35 de ani.

StimaÆi colegi, Mai am câteva comentarii. Ştiu cå voi fi din nou criticat de unii dintre ziarişti pentru un discurs care a Æinut prea mult, dar avem în faÆå o perioadå de un an şi jumåtate pentru care trebuie så fim foarte bine pregåtiÆi. Mesajele noastre trebuie så fie foarte clare, acÆiunea noastrå trebuie så fie foarte bine fundamentatå pe documente şi mai ales pe structuri organizatorice.

De aceea, eu consider cå este esenÆialå aceastå întâlnire a noastrå, care va da tonul activitåÆilor politice, va determina stilul måsurilor pe care le vom lua în perioada de varå şi în lansarea activitåÆilor politice în septembrie. De aceea, o nouå ofensivå politicå pentru noi înseamnå acÆiuni eficiente, dar înseamnå şi eforturi pentru a lårgi baza noastrå electoralå şi de a aduce noi membri, personalitåÆi importante. Îmi face plåcere så observ în salå prieteni, colegi, personalitåÆi importante care sunt alåturi de noi sau au o anumitå simpatie pentru noi şi vreau så le mulÆumesc pentru prietenia lor constantå şi pentru sprijinul pe care ni l-au acordat.

StimaÆi colegi, Vor fi importante schimbårile de structurå care vor trebui så se reflecte şi în componenÆa organizaÆiilor noastre. Mesajele politice adresate grupurilor Æintå vor trebui dublate de acÆiunea organizatoricå, de atragerea şi implicarea în activitåÆile partidului a celor care aparÆin acestor grupuri.

Repet ceea ce am spus cu ocazia ConferinÆei AsociaÆiei Profesorilor Social DemocraÆi.

Existå o conjuncturå favorabilå pentru o ofensivå consistentå a partidului în mediile intelectuale. De ce? O parte importantå a intelectualitåÆii, mai ales din zona umanistå, care a sprijinit pânå în 1996 dreapta politicå, observå aståzi diferenÆa calitativå dintre guvernarea noastrå şi guvernarea de dreapta. Ca atare, avem datoria så folosim acest moment pentru a ne reconstrui relaÆia cu grupuri importante de intelectuali.

Putem imagina forme atractive de participare politicå pentru cei care aparÆin acestei zone.

Putem apela la tradiÆia intelectualitåÆii de stânga din perioada interbelicå.

Zona micilor întreprinzåtori va trebui så råmânå în atenÆia noastrå, pentru cå ei constituie partea cea mai importantå a clasei de mijloc cu care dorim så construim România de mâine. Avem nevoie de mesaje speciale mai puternice pentru aceastå zonå, de måsuri 622

DISCURSURI – O nouå ofensivå politicå – 9 iulie 2003

guvernamentale mai bine direcÆionate. Se teoretizeazå intens, adesea, ideea cå PSD este partidul „marilor capitalişti”, al celor care fac afaceri cu sau, mai bine zis, pe spinarea statului, în vreme ce micii întreprinzåtori ar trebui så se îndrepte spre alte forÆe politice. Aceastå linie de atac va trebui contracaratå printr-o ofensivå mult mai susÆinutå în rândul micilor întreprinzåtori. Şi în acest caz trebuie så gåsim forme atractive de participare a lor la dezbaterea politicå.

De altfel, trebuie så Æinem seama cå, practic, privatizarea la nivel industrial se încheie anul acesta. Mai sunt câteva procente de întreprinderi care urmeazå så fie privatizate pânå în luna decembrie. Råmân, sigur, zona utilitåÆilor, zona energeticå, dar aceasta intrå deja în zona Ministerului Economiei. Ceea ce este important e så înÆelegem foarte bine cå noi nu mai avem de gestionat o economie mixtå. Economia României este, în mod preponderent, o economie de tip privat în care actorii – societåÆile, companiile private – reprezintå esenÆialul şi ele, de altfel, contribuie în mod determinant la avuÆia naÆionalå.

Nu în ultimul rând, înså, este necesar så acordåm o atenÆie deosebitå muncitorimii. Pe fondul pauperizårii şi al lipsei de orizont, acest grup social poate foarte uşor cådea în capcana unor discursuri populiste. Vom organiza în cel mai scurt timp un Forum al Muncitorilor din PSD, care så mobilizeze mai puternic capacitåÆile politice ale acestora.

O relaÆie importantå pentru orice partid social-democrat este aceea cu sindicatele.

Dupå câştigarea alegerilor în 2000, am pus la punct un mecanism credibil de dialog social.

RelaÆia noastrå cu sindicatele a fost şi va fi una decisivå pentru asigurarea påcii şi echilibrului social.

Noile reglementåri privind funcÆionarii publici au introdus schimbåri importante în fizionomia vieÆii politice din România. Ele au stabilit o departajare clarå între cei care doresc så urmeze o carierå politicå şi så ocupe demnitåÆi alese şi cei care doresc så aibå o carierå în serviciul public sau în afaceri. Tocmai de aceea acum este momentul så lansåm o nouå strategie de resurse umane, adaptatå noului cadru normativ pentru cariera politicå, noilor reglementåri şi constrângeri.

Va trebui så aşezåm pe noi baze şi comunicarea la nivel de partid, så ne regândim strategia în acest domeniu. Nu trebuie så se manifeste percepÆia cå avem o conduitå „dublå” faÆå de preså: caracterizatå prin deschidere atunci când suntem în opoziÆie şi prin opacitate şi lipså de interes atunci când partidul se aflå la putere.

Pe de altå parte, va trebui så ştim când decidem cå o anumitå temå este confidenÆialå pânå la un anumit moment şi så nu mai permitem unora dintre colegii noştri sau celor care lucreazå în staff-urile noastre så meargå så se ascundå în WC-urile publice sau în WC-urile din clådirile noastre pentru a transmite pe telefoanele mobile unora dintre ziarişti, încercând, într-un fel, så favorizeze un anumit tip de informaÆii şi un anumit canal privilegiat de comunicare pentru a asigura protecÆia mediaticå a unora dintre colegi. Sunt lucruri care nu pot fi tolerate în cadrul unui partid şi acest lucru este important så fie cunoscut.

623

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

La un moment dat, am luat o anumitå decizie în cadrul DelegaÆiei Permanente, deşi aveam şi alte informaÆii, în legåturå cu acest mod de a transmite mesaje unora dintre colegii din DelegaÆia Permanentå prin intermediul presei. Ceea ce avem de discutat discutåm între noi, bårbåteşte, într-un cadru de partid, nu folosim presa pentru a transmite anumite mesaje. Cine doreşte så facå aceste lucruri poate så transmitå de pe margine mesaje, dar fårå så mai fie în interiorul partidului.

StimaÆi colegi, O altå temå importantå în zona comunicårii priveşte unitatea mesajului nostru politic.

Transmiterea unor mesaje contradictorii de cåtre diverşi reprezentanÆi ai partidului ne poate crea vulnerabilitåÆi care vor fi din ce în ce mai evidente în anul electoral şi vor influenÆa negativ imaginea noastrå. În perioada urmåtoare ne vom concentra asupra elaborårii legilor electorale.

Ele sunt importante, pentru cå definesc cadrul în care se desfåşoarå competiÆia politicå. În comisia parlamentarå constituitå pentru legile electorale, partidul nostru va susÆine punctele sale de vedere legate de reducerea numårului de parlamentari şi de introducerea votului uninominal pentru Senat. În toamnå, Partidul Social Democrat va propune un proiect de Cod electoral şi va iniÆia o discuÆie amplå cu celelalte forÆe politice şi cu societatea civilå pe marginea acestui document.

StimaÆi colegi, Strategia pe care ne-o asumåm aståzi, atât în ceea ce priveşte guvernarea pânå la sfârşitul acestui mandat, cât şi în ceea ce priveşte câştigarea viitoarelor alegeri cuprinde obiective realizabile. Deşi adversarii noştri ar dori så eşuåm în privinÆa respectårii calendarului integrårii europene sau så ne låsåm deturnaÆi de la obiectivele centrale ale programului nostru de guvernare, nu existå niciun motiv så credem cå nu putem så ne Æinem de cuvântul dat la ultimele alegeri. Finalizarea acestor proiecte, cu toate eforturile şi costurile pe care ele le presupun, este pentru noi singura cale de a convinge electoratul så ne acorde încrederea sa şi pentru mandatul urmåtor.

Vå chem, din acest motiv, så pornim cu toÆii aceastå ofensivå politicå pentru viitorul României! Este important så înÆelegem cu toÆii cå momentul de aståzi va fi un moment de referinÆå. Este un moment în care reafirmåm spiritul de echipå, unitatea noastrå, capacitatea de a ne realiza obiectivele. Eu vå mulÆumesc, încå o datå, pentru sprijinul acordat şi vå doresc succes în continuare!

624

DISCURSURI – Reformå çi descentralizare – 28 septembrie 2003

8. Reformå çi descentralizare1

Doamnelor şi domnilor, StimaÆi colegi, StimaÆi prieteni, Referendumul constituÆional este un moment cu totul special. În primul rând, este pentru România şi cetåÆenii såi un moment al confirmårii evoluÆiilor noastre cåtre un mediu politic instituÆional şi constituÆional matur, stabil şi previzibil. Nu voi insista foarte mult asupra semnificaÆiei modificårii ConstituÆiei. La nivel politic, conteazå faptul cå Parlamentul a reuşit så finalizeze, într-o perioadå rezonabilå, aceastå iniÆiativå a partidului nostru. Sunt Æåri care încearcå de ani de zile, de decenii (unele încearcå din perioada de dupå Al Doilea Råzboi Mondial) så-şi modifice actul constituÆional fundamental, dar nu au atins acest obiectiv. De aceea, este remarcabil faptul cå noi am reuşit, într-o perioadå scurtå, så realizåm consensul politic necesar în vederea adoptårii acestei legi de modificare a ConstituÆiei.

Au fost mulÆi cei care au considerat cå aceasta nu era o prioritate. Îmi permit så-i contrazic şi så afirm cå este esenÆial pentru noi så creåm cadrul care så ne permitå finalizarea, în cele mai bune condiÆii, a negocierilor pe care le derulåm, de mai mulÆi ani, cu Uniunea Europeanå. Nu putem så ajungem la finalul acestor negocieri şi så descoperim cå România nu se poate integra Uniunii Europene din cauza unor prevederi constituÆionale neactualizate.

De asemenea, mulÆi dintre criticii noştri au spus – şi poate au dreptate – cå în urmåtorii ani va fi nevoie de unele modificåri suplimentare, Æinând seama şi de proiectul noii ConstituÆii europene, aflat acum în dezbatere. Este posibil, într-adevår, ca dupå acel moment så fie necesarå o nouå actualizare a textului ConstituÆiei României. Dar acesta este destinul tuturor legilor, acesta este destinul tuturor constituÆiilor. Nu existå un text imuabil, pentru cå, pânå la urmå, dreptul trebuie så råspundå la o anumitå realitate şi trebuie så Æinå seama de dinamica evenimentelor. Modificarea ConstituÆiei nu este nici impuså, nici cerutå de forurile europene.

Existå un consens la nivel politic asupra faptului cå aceste modificåri erau necesare în acest moment datoritå evoluÆiei fireşti a societåÆii şi economiei româneşti.

1

Discurs cu ocazia ConferinÆei NaÆionale a primarilor şi consilierilor PSD, 28 septembrie 2003

625

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Pot afirma, înså, cå, în pofida criticilor, am reuşit så construim şi så convenim noi prevederi constituÆionale, care întrunesc acceptul majoritåÆii. Sunt convins cå viitorul ne va da dreptate.

Consider cå soluÆiile adoptate reprezintå, pentru acest moment, o evoluÆie importantå, marcând încheierea unei etape a reformei politice şi instituÆionale în România. Aceastå reformå politicå şi instituÆionalå a reprezentat, de altfel, unul dintre obiectivele majore ale proiectului nostru de guvernare, avansat încå din momentul câştigårii alegerilor.

StimaÆi colegi, Misiunea noastrå politicå este, acum, de a asigura succesul Referendumului care va confirma noua ConstituÆie. Este foarte important så avem, pe de o parte, o strategie coerentå de informare a cetåÆenilor, iar pe de alta, o pregåtire tehnicå riguroaså a Referendumului. Guvernul a adoptat, såptåmâna trecutå, hotårârile privind stabilirea måsurilor necesare pentru pregåtirea, organizarea şi desfåşurarea Referendumului. În legåturå cu cheltuielile privind Referendumul – care se vor suporta de la bugetul de stat – vreau så precizez cå acestea vor acoperi inclusiv mediatizarea principalelor modificåri aduse de Legea de revizuire a ConstituÆiei, sub supravegherea unei Comisii de informare publicå şi transparenÆå, formatå din reprezentanÆi ai partidelor parlamentare, ai societåÆii civile şi ai Clubului Român de Preså.

Nu vrem så existe niciun fel de ambiguitate, niciun fel de disputå în legåturå cu felul în care se vor cheltui aceşti bani. Obiectivul nostru foarte clar este acela de a folosi banii pe care îi vom pune la dispoziÆie pentru a realiza mobilizarea la vot, pentru a transmite informaÆiile necesare, astfel încât cei mai mulÆi dintre cetåÆenii României, cu drept de vot, så se poatå prezenta pentru a-şi exprima punctul de vedere în legåturå cu acest text.

Dumneavoastrå, preşedinÆilor consiliilor judeÆene şi prefecÆilor, primarilor şi consilierilor de la municipii, oraşe şi comune, vå revin responsabilitåÆi cu totul deosebite, pentru reuşita acestei acÆiuni. Dumneavoastrå sunteÆi cei care, prin contactul nemijlocit cu cetåÆenii, puteÆi så-i convingeÆi de necesitatea revizuirii ConstituÆiei, de importanÆa prezenÆei lor la vot. Când spunem revizuire, trebuie så spunem îmbunåtåÆirea textului pentru cå, practic, în aceşti ani am våzut împreunå care sunt limitele sau disfuncÆiile textului constituÆional, şi cele mai multe dintre ele au putut så fie modificate în sens pozitiv cu ocazia adoptårii noii Legi de modificare a ConstituÆiei. Urmeazå înså ca cetåÆenii så înÆeleagå, prin eforturile noastre, care au fost aceste modificåri, de ce a fost nevoie de acest efort, de ce este important ca o ConstituÆie importantå, ce a pus bazele mecanismelor de tranziÆie şi de consolidare instituÆionalå, så fie acum modificatå, pentru a permite trecerea la o nouå etapå în dezvoltarea României şi în aproprierea sa de Uniunea Europeanå.

626

DISCURSURI – Reformå çi descentralizare – 28 septembrie 2003

CetåÆenii trebuie så ştie foarte bine care sunt şi care vor fi efectele pozitive ale acestor modificåri asupra sistemului politic al României, dar şi asupra importanÆei lor pentru viitorul european al României. Ei trebuie så ştie ce voteazå. Un vot pentru noua ConstituÆie înseamnå şi un vot pentru Europa!

Fårå o prezenÆå corespunzåtoare la vot şi fårå asigurarea majoritåÆii care så confere validitate Referendumului, practic, textul ConstituÆiei nu va putea fi validat. Principalul nostru adversar ar putea fi absenteismul. Înså trebuie så-i convingem pe cetåÆeni cå numai prezentându-se la vot pot contribui la reforma sistemului politic din Æara noastrå, la integrarea României în Uniunea Europeanå şi NATO. Sunt convins cå, şi de aceastå datå, cetåÆenii României vor da dovadå de responsabilitate, de implicare, vor considera cå este vorba de propriul lor proiect, de propriul lor viitor. Va fi un semnal important dat partenerilor noştri din Europa.

Totodatå, acesta este semnalul pentru toÆi românii aflaÆi în stråinåtate cå şi ei fac parte, oriunde s-ar afla, din procesul de modernizare a României. În primul rând, numårul mare de cetåÆeni români stabiliÆi în stråinåtate care vor avea acces la informaÆia privind modificarea ConstituÆiei iar, pe de altå parte, numårul mare de români care, fie cå lucreazå în Spania, fie cå studiazå la Paris, Londra sau New York, toÆi vor avea ocazia så participe la Referendumul constituÆional.

StimaÆi colegi, Aşa cum am subliniat încå de la început, ConferinÆa noastrå de aståzi are o importanÆå politicå majorå. Acest caracter îi este conferit de faptul cå dumneavoastrå, primarii şi consilierii PSD reprezentaÆi eşalonul cel mai puternic al partidului. Nu este un secret pentru nimeni cå forÆa unui partid depinde în modul cel mai direct de reprezentanÆii såi aleşi în structurile administraÆiei locale.

Nimeni nu cunoaşte mai bine decât dumneavoastrå aşteptårile şi problemele oamenilor.

Prima instanÆå cu care cetåÆeanul vine în contact, în relaÆia sa cu statul, este cea a administraÆiei locale. Pentru cei mai mulÆi cetåÆeni, dumneavoastrå reprezentaÆi mult mai direct şi mai puÆin abstract puterea decât noi, cei din Guvern şi Parlament. Tocmai din acest motiv, câştigarea şi exercitarea puterii la nivel local reprezintå un obiectiv politic major al oricårui partid, inclusiv al partidului nostru.

Pornind de la aceste premise, putem aprecia cå prin dezbaterile noastre de aståzi intråm în etapa strategicå a pregåtirii alegerilor locale. Practic, dumneavoastrå veÆi fi primii care veÆi intra în focul luptei electorale. De modul în care veÆi duce aceastå luptå depinde, în mare måsurå, poziÆia partidului nostru în structura politicå viitoare din România.

627

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Având mai puÆin de un an pânå la alegerile locale, suntem datori så facem o analizå atentå a stadiului îndeplinirii angajamentelor noastre faÆå de electorat şi så ne conturåm obiectivele şi strategiile pentru viitorul mandat. Este, în acelaşi timp, momentul så descifråm elementele de strategie ale adversarilor şi så vedem cum putem contracara atacurile şi acÆiunile lor politice.

Deşi la nivel local avem o supremaÆie evidentå, trebuie så fim conştienÆi cå OpoziÆia a trecut, în ultimul timp, printr-un proces de coagulare şi a adoptat o atitudine politicå agresivå, de multe ori pe un ton suburban. Este clar cå tactica aplicatå de liderii opoziÆiei, la centru, va fi multiplicatå în teritoriu, ceea ce impune så ieşim la ofensivå, la nivelul întregului partid. Nu må refer aici doar la reacÆii publice, la declaraÆii politice, ci şi la o acÆiune mai fermå şi consistentå, în planul administraÆiei locale. Este momentul så acceleråm procesul de realizare a programelor noastre şi så ne adaptåm proiectele la cerinÆele oamenilor din localitåÆile pe care le conducem.

Avem nevoie de o coordonare mai bunå între eşaloanele centrale, judeÆene şi locale. Trebuie så utilizåm mai eficient autonomia acordatå în plan local, dar så ne integråm strategiei şi politicilor guvernamentale. PSD are cel mai mare numår de primari şi consilieri locali. Aceastå situaÆie nu are doar avantaje, ci implicå şi vulnerabilitåÆi. Suntem mai expuşi erodårii decât adversarii noştri. Aceştia îşi justificå uneori ineficienÆa prin faptul cå nu au avut sprijin politic din partea puterii. Aşa face, sistematic, primarul Capitalei, aşa fac, practic, toÆi primarii şi consilierii OpoziÆiei. Ei se ascund dupå statutul de opozant şi pretexteazå cå nu au primit fonduri pentru diferitele lor programe edilitare.

Noi trebuie så explicåm clar electoratului ce nu au fåcut, ce ar fi trebuit så facå şi ce ar fi putut så facå, şi poate ar trebui så explicåm mai des ce am fi putut noi så facem dacå am fi fost în locul lor. Pentru viitoarele alegeri trebuie så ne propunem câştigarea mai multor primårii şi consilii locale. Trebuie så facem efortul de a creşte ponderea localitåÆilor urbane de mari dimensiuni, unde så deÆinem funcÆia de primari şi majoritatea în consiliile locale.

Existå posibilitatea ca, din raÆiuni electorale, så fim confruntaÆi cu diferite alianÆe ad-hoc sau cu înÆelegeri între adversari politici foarte diferiÆi. Nu este exclus så fim Æinta unei strategii de izolare politicå. Se încearcå aståzi impunerea ideii cå România are nevoie de o alternanÆå la guvernare şi cå soluÆia miraculoaså pentru toate problemele electoratului este naşterea alianÆei PNL-PD. Trebuie så spunem limpede cå nu este vorba decât de o formulå reciclatå a fostei guvernåri din perioada 1996-2000, într-o variantå la fel de nefericitå, respectiv CDR-2003.

Tråim şi un asemenea moment penibil: så auzim de dreptate şi adevår de la cei care au dus România la dezastru în mandatul anterior. Aceastå alianÆå, dimpotrivå, înseamnå nedreptate şi neadevår! Este jenant så vorbeşti de dreptate şi de adevår când ai prejudiciat venitul naÆional cu peste 4,3 miliarde de dolari. Despre ce fel de dreptate şi adevår vorbesc aceşti oameni? De fapt, ei sunt un fel demagogi calificaÆi la locul de muncå, pe „scaune” pe care nu le-au meritat şi nu le meritå.

628

DISCURSURI – Reformå çi descentralizare – 28 septembrie 2003

O astfel de alternanÆå ar însemna cå România s-ar opri încå o datå din drumul ei spre integrare europeanå pentru a reintra în zona confuzå a unei false reforme. Românii au tråit o aventurå cu aceste partide în perioada 1996-2000. Este oare cazul ca românii så o ia din nou de la capåt, så fie nevoie, din nou, så vinå cineva dupå aceea så strângå cioburile sparte de aceastå alianÆå, pe care am våzut-o la lucru; am våzut ce a putut så ofere poporului român – a blocat progresul în interior şi a distrus credibilitatea Æårii în exterior. Aceste partide ne oferå acum o variantå reciclatå, reformatå, a unei viziuni care merge spre trecut, pe formule negative, preluând mesaje agresive, pe ton suburban, pe care le folosesc adesea reprezentanÆii Partidului România Mare.

Care sunt variantele constructive ale acestor partide? Ce au fåcut în aceşti trei ani de când se aflå în opoziÆie? Care au fost ideile pe care le-au adus? Din disperare, încearcå acum o formulå care nu are ideologie, nu se bazeazå pe idei, se bazeazå doar pe dorinÆa de a cuceri puterea.

Este vorba de un club care, în momentul de faÆå, încearcå, de fapt, så înşele din nou populaÆia României.

Ne putem permite, oare, så începem din nou o aventurå, ne putem permite, din nou, så blocåm relaÆiile cu Fondul Monetar, cu Uniunea Europeanå? Ce au fåcut aceste partide în perioada în care au fost la putere? N-au reuşit så elimine vizele pentru românii care doreau så circule în stråinåtate så înveÆe, så munceascå, så vinå înapoi cu multe dintre cunoştinÆele dobândite acolo.

Ce au fåcut aceste partide pentru integrarea în AlianÆa Atlanticå? AduceÆi-vå aminte de momentul 1997 – acel moment ratat, în care România a råmas, din nou, în afara Æårilor care trebuiau så se cupleze la o zonå de securitate şi så permitå investiÆii în România. Ce au fåcut aceste partide pentru integrarea europeanå? Ne-au låsat o moştenire dificilå, låsându-ne în urma Bulgariei şi a tuturor celorlalte Æåri, şi facem şi acum eforturi pentru a corecta aceste deficienÆe.

Ce ne-a låsat aceastå grupare de partide în plan economic? Muncim de trei ani de zile ca så ajungem înapoi la nivelul anului 1996 din punctul de vedere al Produsului Intern Brut. În trei ani de zile reducerea avuÆiei cu peste 4 miliarde de dolari, a însemnat scåderea Produsului Intern Brut cu aproape 12%. Acestea au fost realizårile pe care ni le-au låsat, şi acum vin din nou – dupå ce trei ani de zile s-au tot plimbat încercând diverse variante de uniri, dezuniri, alianÆe – så ne propunå o formulå care nu are niciun fel de consistenÆå.

Oare românii nu au înÆeles care este direcÆia pentru viitor, cine sunt adevåraÆii gospodari ai acestei Æåri, chiar dacå avem probleme, chiar dacå sunt probleme pe care încå nu le-am rezolvat? Dar numårul problemelor pe care noi le-am rezolvat este mult mai mare decât al problemelor nerezolvate încå. Acesta este mesajul pe care noi trebuie så îl ducem în teritoriu.

Nu putem så låsåm în continuare populaÆia Æårii så fie amågitå de nişte demagogi; nu putem så dåm în continuare iluzia cå sistemul politic din România se consolideazå în condiÆiile în care Båsescu şi Stolojan se prezintå ca urmaşii lui Bråtianu. Nu acesta este sensul unei construcÆii 629

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

politice! În România trebuie så existe un sistem politic construit într-un mod normal, firesc, pe baza unor ideologii clar asumate. Nu tot felul de alianÆe ad-hoc, care nu au decât sensul unei båtålii pentru putere şi pentru locuri în Parlament sau, eventual, în Guvern. Guvernul nu este o recompenså, Guvernul reprezintå o responsabilitate, iar cei care au fost la guvernare în perioada 1996-2000 ne-au aråtat foarte clar care este viziunea lor despre responsabilitate, care este viziunea lor despre dreptate, care este viziunea lor despre adevår. De aceea, stimaÆi colegi, probabil cå noi am stat mult prea cuminÆi, am ascultat mult prea mult fårå så råspundem. Nu am vorbit suficient despre aceste lucruri, nu am explicat cetåÆenilor care este miza alegerilor viitoare.

Vrem så ne întoarcem din nou çi så reîncepem o aventurå? Avem resurse pentru a råmâne în permanenÆå la periferia sistemului european, doar pentru a da încå o şanså celor care sunt incapabili så guverneze? Este momentul så spunem puternic, apåsat, ce anume am fåcut noi şi ce anume råmâne de fåcut în continuare, împreunå, într-o formå solidarå, subliniind spiritul de echipå la nivelul partidului nostru şi în acelaşi timp solidaritatea la nivelul Æårii.

Avem datoria så punem foarte serios în gardå electoratul cå i se cere votul pentru a nu stopa un parcurs indiscutabil ascendent al României. Toate elementele din aceşti ani au aråtat acest parcurs pozitiv, de încurajare, de succes. PerformanÆa politicå, performanÆa economicå, credibilitatea în exterior, încrederea populaÆiei care – deşi nemulÆumitå de standardele sale, de nivelul de trai – are totuşi încredere într-un partid ce a pus deasupra oricårui interes de partid interesul naÆional, dorinÆa de a obÆine pentru România statutul såu firesc în cadrul familiei europene. Ceea ce încearcå aståzi opoziÆia este, în mod categoric, dorinÆa de a reveni în funcÆii publice care så le dea uzufructul puterii.

Semnificative sunt doar câteva exemple. Må refer la afacerile scandaloase ale unor membri importanÆi din fostul CDR şi actualul CDR-2003., cum sunt: SUNOIL I şi II, Petroklav, Agroindustriala Cluj, ROMTELECOM, CICO, BTT, Megapower, Hotel Bucureşti şi lista poate continua cu Æigareta II, FNI – CEC şi multe altele. Oare toate aceste lucruri au fost uitate? Încep så fie acum profesori de autoritate moralå cei care, patru ani de zile, au fost implicaÆi în o mulÆime de scandaluri? S-au purificat dintr-odatå şi au devenit acum inchizitorii unui sistem care, practic, a evoluat aducând nenumårate lucruri bune în aceastå Æarå?

Trebuie så fim mult mai puternici în reacÆiile noastre şi va trebui så spunem mult mai clar ce am fåcut noi, så ne asumåm greşelile, dar så vorbim mai mult şi despre ceea ce am realizat în aceşti ani. Aceastå alianÆå liberalå înseamnå ieşirea definitivå a PD din spaÆiul social-democrat.

De fapt, acest partid şi-a pierdut raÆiunea de a mai exista. Apele în interiorul lui se despart definitiv, militanÆii cu crez social-democrat venind spre PSD. Dupå ce a fuzionat cu PNL-Câmpeanu, PNL se pregåteşte acum så fuzioneze cu grupul liberal din PD, cu ce a mai råmas din PD. Se face un titlu de glorie din faptul cå la aceastå ceremonie participå preşedintele Partidului Liberal European. Ne-am putea întreba de ce aceastå mişcare politicå nu este salutatå şi de Partidul Socialiştilor Europeni? Råspunsul este simplu: nimeni nu mai percepe sau cauÆioneazå aståzi PD-ul ca un partid de stânga.

630

DISCURSURI – Reformå çi descentralizare – 28 septembrie 2003

Acum adversarii noştri vor så uitåm cå ei au guvernat împreunå în perioada cea mai negativå de dupå decembrie 1989. Au de fiecare datå acest „curaj” (pe care îl pun în ghilimele) de a se prezenta în formule de devålmåşie în care så nu se mai cunoascå responsabilitåÆile. Formule noi, variante noi, cum a fost la timpul såu şi CDR, tot felul de variante prin care se încearcå så se ascundå, de fapt, ceea ce este realitatea politicå a acestei alianÆe, componenta de partide a acestei alianÆe, care a aråtat ce poate så facå în perioada 1997-2000. Ei doresc så ne judece în funcÆie de tot felul de aşteptåri maximaliste ale populaÆiei. Ei cer şi promit cu uşurinÆå alocaÆii mai mari de la buget pentru sånåtate, pentru învåÆåmânt, pentru asistenÆå socialå sau proiecte edilitare, în condiÆiile în care au fåcut foarte puÆin sau nu au realizat nimic din ceea ce au promis în timpul guvernårii lor.

Liderii OpoziÆiei nu spun nici cum ar putea fi mårite veniturile bugetare, nici nu îşi recunosc responsabilitatea pentru reformele amânate sau prost croite. În momentul în care nu se privatizaserå nici Tractorul, nici Aro, nici Roman Braşov eram criticaÆi cå nu facem privatizarea.

Dacå am fåcut privatizarea s-a spus cå am luat prea puÆini bani. Dacå le spunem noi cå aceste operaÆiuni trebuiau încheiate în vremea lor vor spune cå preşedintele Constantinescu nu a fost de acord sau cå guvernul nu a fost capabil. Îl auzim din nou pe domnul Radu Sârbu dându-ne lecÆii despre privatizare în condiÆiile în care nu a putut så explice multe lucruri despre privatizare în perioada respectivå. Aceste lucruri sunt extrem de ciudate şi ele se datoreazå faptului cå noi, de fiecare datå, am acceptat så råspundem la întrebåri, în loc så punem noi întrebåri celor care au produs dezastru în România în perioada anterioarå anului 2000.

A devenit o practicå curentå a OpoziÆiei så deplângå soarta celor såraci, dar atunci când au guvernat au generat doar şomaj şi au încurajat, prin diferite formule, nemunca şi disponibilizårile masive. Adversarii noştri, care se pretind economişti sau finanÆişti de elitå, nu înÆeleg un lucru elementar: nu poÆi face protecÆie socialå fårå creştere economicå. Acesta a fost motivul pentru care noi, Guvernul PSD, am acÆionat constant pentru a stimula creşterea economicå şi pentru sporirea numårului de locuri de muncå. Stimularea muncii este un principiu pe care dorim så-l impunem.

Doamnelor şi domnilor, StimaÆi prieteni, StimaÆi colegi, Existå tendinÆa de a considera cå politicile economice şi sociale sunt sarcini exclusive ale guvernårii. De fapt, aceasta este o viziune centralistå a OpoziÆiei, care încercå så focalizeze toate costurile guvernårii doar asupra puterii centrale.

631

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Realitatea este cå şi în plan local se genereazå creştere economicå. Şi tot mai mult. De fapt, economia realå este mai curând conectatå cu administraÆia localå decât cu cea centralå.

Este timpul så ne gândim mai serios la posibilitåÆile de a trece de la o strategie de administrare, mai mult sau mai puÆin eficientå a patrimoniului, la proiecte care så aducå un plus de zestre comunitåÆilor rurale sau urbane. Multe proiecte de interes edilitar ar putea genera reviriment economic. Am în vedere, în primul rând, Programele SAPARD şi SAMTID. Avem nevoie de o nouå viziune şi de o nouå abordare. De aceea, este greu de acceptat cå, la nivelul celui mai mare oraş al României, indiferent de primarii care s-au succedat la cârma Bucureştiului, dupå atâÆia ani de la RevoluÆie, nu s-a reuşit så facem decât din tramvaiul 41, tot tramvaiul 41. Måcar så-i fi schimbat numårul.

StimaÆi colegi, Am fost în ultima vreme în multe judeÆe şi voi continua, împreunå cu miniştrii, cu liderii partidului, så mergem la nivel local så vedem care sunt problemele de rezolvat. Am fost la NeamÆ, la Bacåu, la Baia Mare, la DâmboviÆa, la Caraş-Severin, numai în ultimele såptåmâni.

Este important pentru noi så realizåm o conexiune strânså între nivelul central şi nivelul local.

Este important de våzut problemele care pot fi rezolvate, unele cu eforturi financiare foarte mici; adeseori nu erau decât blocaje administrative pe care nu reuçeam så le depåşim. Este de datoria noastrå så identificåm aceste zone care înseamnå pentru noi, în primul rând o datorie, o responsabilitate administrativå, dar şi o mizå politicå importantå.

Insist asupra necesitåÆii unor strategii edilitare coerente. Ele trebuie så fie parte din efortul nostru de integrare europeanå. Nu putem intra în Uniunea Europeanå cu sate lipsite de infrastructurå, cu oraşe sufocate de circulaÆia rutierå, cu localitåÆi rurale şi urbane nepregåtite så protejeze mediul în care tråiesc. Integrarea nu se produce doar la nivelul instituÆiilor centrale, ci este tocmai integrarea României în ansamblul såu, sat cu sat, oraş cu oraş, municipiu cu municipiu, judeÆ cu judeÆ, regiune cu regiune.

Statisticile aratå cå România are încå o pondere supradimensionatå a populaÆiei ocupate în agriculturå. De fapt, se evidenÆiazå aici ponderea populaÆiei rurale. Nu va fi suficient så retehnologizåm agricultura pentru a reduce substanÆial populaÆia ocupatå în acest domeniu. Este în acelaşi timp necesar så lansåm, încå de acum, un proces intens de urbanizare.

Comunele care au potenÆial trebuie så devinå centre urbane, în care så se schimbe treptat şi tipul de activitåÆi pe care le desfåşoarå cetåÆenii lor.

Este timpul så acÆionåm pe baza unei viziuni urbanistice coerente şi så propunem electoratului strategii de protejare a mediului. Problema mediului trebuie så devinå o preocupare majorå 632

DISCURSURI – Reformå çi descentralizare – 28 septembrie 2003

pentru primarii şi consilierii PSD. Majoritatea deficienÆelor de mediu sunt direct legate de aglomerårile urbane, dar şi de deşeurile din mediul rural.

Proiectul nostru „România curatå” trebuie realizat la nivel comunitar. Acolo se pot gestiona, cel mai eficient, problemele de mediu şi tot acolo sunt şi cele mai mari urgenÆe în acest domeniu.

Dacå ignoråm aceste aspecte, atunci lupta noastrå cu adversarii politici riscå så se transforme în politicianism, aşa cum s-a întâmplat la Bucureşti, unde cetåÆenii au primit, în locul votului lor de bunå credinÆå pentru primarul Capitalei, doar spectacol mediatic şi, în loc de politici urbane, gherilå politicå. Nu trebuie så mai admitem ca Primåria så fie transformatå din sediu al administrårii intereselor comunitare în tribunå pentru lupta politicå a unor veleitari lipsiÆi de responsabilitate civicå.

Trebuie så fim gata så opunem candidaÆii cei mai puternici, cei mai credibili şi cu programele cele mai novatoare. Aceştia vor trebui dublaÆi de echipe de consilieri care så le asigure majoritatea necesarå exercitårii mandatului. Puterea la nivel central se va cuceri, de aceastå datå, mai mult decât pânå acum, la nivel local.

Ne aşteaptå o perioadå dificilå, în care ne vom confrunta, mai mult decât oricând pânå acum, cu diverse critici. De aceea, am considerat cå se impune så dezbatem aici, împreunå, modalitåÆile de acÆiune pentru perioada urmåtoare. Trebuie så demonstråm cå ofensiva politicå a PSD este în primul rând o ofensivå a faptelor. Aceastå ofensivå a faptelor este cel mai bun mijloc de a câştiga încrederea electoratului.

Am reuşit în aceşti ani så rezolvåm foarte multe probleme ale comunitåÆilor locale. Am renovat un numår important de şcoli, asigurând astfel condiÆiile necesare desfåşurårii în condiÆii normale a procesului de învåÆåmânt; faÆå de perioada 1997-1999, când învåÆåmântul de stat a dispus de doar 3,8 miliarde de dolari, fondurile alocate acestui sector în actuala guvernare sunt cu aproape 40% mai mari.

Dar problemele legate de degradarea infrastructurii şcolare persistå încå şi trebuie så ne concentråm asupra lor. Aproape 2000 de instituÆii de învåÆåmânt vor beneficia în perioada urmåtoare de programe de reabilitare, iar în multe cazuri, în special în mediul rural, vom construi şcoli noi. Este unul din cele mai vaste programe din istoria învåÆåmântului românesc.

Dar så nu uitåm, în România sunt aproximativ 25.000 de şcoli. Este un efort care nu poate så fie finalizat într-o lunå sau într-un an sau în trei. Este vorba de un efort care så se bazeze pe o strategie foarte clar asumatå. Calitatea drumurilor reprezintå una din principalele surse de insatisfacÆie. Insist asupra necesitåÆii de a da prioritate investiÆiilor din acest domeniu. Vom lansa un program naÆional pentru reabilitarea drumurilor naÆionale şi judeÆene, precum şi un program adevårat pentru pietruirea drumurilor.

633

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

StimaÆi colegi, Vå cerem mai mult dinamism, mai multå imaginaÆie şi eficienÆå. Datoria dumneavoastrå, a aleşilor locali, este så folosiÆi toate oportunitåÆile de finanÆare existente – programe guvernamentale, finanÆåri externe, parteneriatul cu sectorul privat – pentru a schimba în bine viaÆa comunitåÆilor locale.

Pentru aceasta este nevoie de un efort susÆinut, repet, de imaginaÆie, de inovaÆie managerialå şi economicå. Lucrurile nu se rezolvå de la sine doar aşteptând ca Guvernul så transfere comunitåÆilor locale fondurile necesare. Autonomia localå înseamnå şi cå proiectele locale trebuie cofinanÆate la nivel local. Sumele pe care le putem aloca de la bugetul de stat sunt inevitabil limitate.

Rapoartele Comisiei Europene vorbesc, uneori, în cazul României, de dificultåÆi în absorbÆia şi utilizarea unor fonduri de pre-aderare. Aceastå temå este corelatå cu solicitårile de reformå administrativå. Finalizarea negocierilor de aderare va creşte disponibilitåÆile financiare puse de Uniunea Europeanå la dispoziÆia României. Dar aceşti bani nu vor putea veni, dacå nu vom concepe programe credibile şi eficiente de utilizare a fondurilor. Din nefericire, existå un deficit de cunoştinÆe manageriale pe care trebuie så-l depåşim cât mai repede.

Vorbim adeseori despre programele SAPARD. În multe localitåÆi au existat solicitåri de sprijin de la nivel central pentru punerea în funcÆiune a unora dintre aceste proiecte. Nu doresc, acum, så fac o analizå extinså a acestui subiect. Înså evaluårile noastre aratå o dinamicå extrem de inegalå între judeÆe şi localitåÆi, în ceea ce priveşte, de pildå, accesarea fondurilor europene. În perioada urmåtoare va trebui så analizåm aceste aspecte cu mult mai multå atenÆie.

Repet: nu mai avem timp de pierdut! Trebuie så ne prezentåm în faÆa oamenilor cu rezultate şi cu noi proiecte.

La nivelul Guvernului ne stråduim så gåsim soluÆii pentru a pune în aplicare câteva programe sociale mari. Nu vå ascund cå este un demers extrem de dificil, prin care încercåm så alocåm sume mari pentru a rezolva probleme sociale acute. Må refer aici la subvenÆiile pentru întreÆinere, la banii acordaÆi agricultorilor, la dublarea pensiilor pentru agricultori.

Vreau så fac aici o parantezå: suntem acuzaÆi de „electoralism”, de måsuri populiste, de mituirea electoratului prin aceste decizii. Trebuie så spunem, foarte clar: cine formuleazå asemenea acuzaÆii este iresponsabil. Probabil cå dupå mintea unora din OpoziÆie ar trebui så-i låsåm pe oameni în frig, ar trebui så ne dezinteresåm de problemele agriculturii. Aceste lucruri sunt absolute inadmisibile. Vom continua programele noastre, în acelaşi timp militând pentru creştere economicå astfel încât veniturile statului så creascå, astfel încât så avem mai multe resurse pentru acest tip de programe.

634

DISCURSURI – Reformå çi descentralizare – 28 septembrie 2003

Succesul programelor noastre depinde înså de dumneavoastrå, de administraÆia localå. Vå cerem o acÆiune politicå solidarå. Aplicarea acestor programe este responsabilitatea dumneavoastrå politicå. Dacå ele devin, din cauza unor nereguli din administraÆia localå, o surså de tensiune socialå, de nemulÆumire a oamenilor, atunci tot efortul pe care îl facem este inutil.

Va trebui så vå preocupaÆi mult mai eficient de reducerea birocraÆiei. Este o temå de mare sensibilitate publicå şi, din påcate, procesul de descentralizare nu a fost însoÆit, în multe locuri, şi de o reducerea consistentå a birocraÆiei.

Am reuşit, în multe domenii, så eliminåm birocraÆia prin introducerea mijloacelor electronice, a computerelor, pentru a face mai transparente achiziÆiile publice şi mai uşor contactul cetåÆeanului cu funcÆionarul de la ghişeu. Am aprobat procedura adoptårii tacite. Am adoptat o formulå care încearcå så elimine nemulÆumirea cetåÆeanului care trebuia, uneori, så aştepte foarte mult un råspuns, fiind la mâna funcÆionarului public pentru a obÆine o aprobare, un aviz.

Este nevoie de sprijinul dumneavoastrå ca aceastå lege så fie puså cu adevårat în aplicare la nivel local. În acest sens, reforma la ghişeu trebuie så realizeze o nouå relaÆie a administraÆiei cu populaÆia, prin care så se asigure un punct de acces direct la servicii, la informaÆiile publice, o disponibilitate de 24 de ore, şapte zile pe såptåmânå.

Este, în felul acesta, eliminatå una dintre nemulÆumirile populaÆiei. Asiguråm şi o transparenÆå şi eliminarea posibilitåÆii de acordare privilegiatå, discriminatorie, a unora dintre informaÆii sau chiar a unora dintre formulare. Începem, deocamdatå, cu 164 de formulare electronice şi 465 de instituÆii publice; ne propunem så ajungem, înså, la câteva mii de astfel de formulare care så fie folosite în administraÆia publicå. Vom asigura, în acest fel, eliminarea cel puÆin a primei faze, când cetåÆeanul trebuie så meargå la administraÆie pentru a prelua un formular în vederea completårii. Astfel, el poate så acceseze de pe orice computer în mod direct acest program pe care l-am lansat. Poate så gåseascå acolo formularul care îi este necesar, så-l scoatå la imprimantå, så-l completeze şi, cel puÆin aceastå primå fazå, aceastå primå deplasare pentru luarea formularului este eliminatå.

Dar sunt multe alte lucruri pe care încercåm så le facem împreunå cu dumneavoastrå tocmai pentru a micşora nemulÆumirile în aceastå zonå unde putem så intervenim, a cetåÆeanului care trebuie så meargå så ia legåtura cu funcÆionarii publici.

Reforma în administraÆia publicå localå se bazeazå pe o creştere a autonomiei colectivitåÆilor locale, la nivel decizional şi financiar. În acest sens, continuarea procesului de descentralizare va permite administraÆiei locale så råspundå mai bine cerinÆelor diversificate ale cetåÆenilor.

Descentralizarea trebuie så vizeze instituirea transparenÆei deciziei publice şi participarea comunitåÆii la actul administrativ.

635

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Un alt aspect care trebuie urmårit se referå la o mai bunå utilizare a veniturilor locale, prin introducerea unui sistem de management bazat pe indicatori de performanÆå, inclusiv prin adoptarea bugetelor de funcÆionare şi, respectiv, a bugetelor de dezvoltare. Modul de elaborare a bugetelor locale s-a îmbunåtåÆit simÆitor prin scåderea ponderii fondurilor alocate de la bugetul de stat şi creşterea proporÆiei fondurilor proprii, obÆinute din taxe şi impozite locale.

Procesul de descentralizare nu este finalizat şi trebuie sprijinit prin utilizarea strategicå a noilor instrumente manageriale.

StimaÆi colegi, Vreau så dåm un semnal clar cå reluåm, în forÆå, ofensiva împotriva corupÆiei. Este o ofensivå pentru transparenÆå, o ofensivå pentru credibilitate, pentru corectitudine în relaÆia noastrå cu cetåÆeanul. În primåvara acestui an, Guvernul şi-a asumat råspunderea pentru Pachetul Legislativ AnticorupÆie, care a fost promovat în scopul înlåturårii posibilitåÆilor de abuz sau corupÆie în administraÆia publicå, precum şi în mediul de afaceri; s-au stabilit unele måsuri clare în privinÆa conflictului de interese, a incompatibilitåÆilor şi asigurårii transparenÆei în exercitarea demnitåÆilor publice şi a funcÆiilor publice, inclusiv a funcÆiei de magistrat.

Insist pentru aplicarea riguroaså a legii, mai ales la nivel local. Prin måsurile promovate, am creat cadrul necesar pentru asigurarea unei reale transparenÆe în privinÆa averilor demnitarilor, magistraÆilor şi funcÆionarilor publici. În prezent, declaraÆiile de avere ale tuturor demnitarilor, magistraÆilor şi funcÆionarilor publici sunt publicate şi pot fi consultate de orice persoanå interesatå. æin så precizez cå, pânå în prezent, toÆi demnitarii din structurile guvernamentale au depus declaraÆiile de avere şi declaraÆiile de interese, în termenul prevåzut de lege. Din acest moment, pot fi declanşate mecanismele de control instituite prin lege. În acelaşi timp, am înfiinÆat în cadrul Guvernului un grup special pentru urmårirea situaÆiei declaraÆiilor de avere. Cei care ne criticå pentru diverse situaÆii care apar, unele determinate obiectiv, altele subiectiv, unele în care poate cå nu existå responsabilitate personalå, încearcå så arunce o umbrå asupra unui efort deosebit pe care noi l-am fåcut şi de care ei nu au fost capabili în perioada când au fost la guvernare.

Aceastå lege este un prim pas, dar un pas foarte important, în lupta împotriva corupÆiei.

El asigurå transparenÆå şi asigurå cå vor fi tot mai puÆine situaÆii de excepÆie. Pânå acum, nici nu ştiam care erau situaÆiile de excepÆie. În perioada vechii administraÆii, vå rog så vå aduceÆi aminte, erau comune situaÆiile în care un ministru se ocupa şi cu exporturile sau producÆia pe o anumitå zonå, în particular. Dar nu vreau så ne mai aducem aminte de toate aceste lucruri.

636

DISCURSURI – Reformå çi descentralizare – 28 septembrie 2003

Colegii noştri vor trebui, totuşi, så facå analizele necesare şi poate, din când în când, ar trebui så aråtåm care este situaÆia acum în comparaÆie cu ce ar fi trebuit så fie în România. Acest lucru îl urmårim în permanenÆå şi este important så vedem unde suntem aståzi din punct de vedere instituÆional, legislativ faÆå de situaÆiile anterioare, când totul era ascuns, în subteran, nu se ştia aproape nimic despre situaÆia demnitarilor.

Doamnelor şi domnilor, Må bucur cå putem discuta aståzi despre o temå care a revenit des în dialogul cu partenerii noştri din societatea civilå – transparenÆa administraÆiei. Legåtura dintre transparenÆa administraÆiei şi combaterea corupÆiei este evidentå. Prin asigurarea transparenÆei în administraÆie se eliminå o mare parte din bazele corupÆiei. Tocmai de aceea, Guvernul nostru a fåcut mai multe în aceastå direcÆie decât oricare dintre guvernele postdecembriste. Încå din anul 2001, la propunerea PSD, s-a adoptat Legea privind liberul acces la informaÆiile de interes public, a cårei aplicare este aståzi monitorizatå cu atenÆie, atât de cåtre Guvern, cât şi de cåtre organizaÆiile neguvernamentale active în acest domeniu. Chiar şi cei care ne criticå se bazeazå de fapt pe una dintre måsurile luate de noi, pentru cå de fapt acceseazå informaÆiile care, în baza legii pe care noi am promovat-o, pot så dea o imagine clarå despre ceea ce s-a fåcut şi ceea ce nu s-a fåcut.

Cu toate cå existå baza şi obligaÆia legalå, am constatat cå nu toate autoritåÆile administraÆiei publice centrale respectå prevederile acestei legi. De aceea, am stabilit ca toate autoritåÆile så îşi publice în Monitorul Oficial elementele de buget.

Anul acesta, în colaborare cu partenerii noştri externi, a fost elaboratå Legea privind transparenÆa decizionalå în administraÆia publicå (Sunshine law). Aceastå lege trebuie aplicatå riguros la toate nivelurile administraÆiei publice şi de aceea am dispus måsurile necesare pentru ca, lunar, fiecare minister så raporteze acÆiunile întreprinse, astfel încât så nu mai existe suspiciuni cu privire la transparenÆa decizionalå în administraÆia publicå.

Am stabilit ca toate ministerele så-şi revadå procedurile interne de achiziÆii publice, iar miniştrii, personal, så vegheze la eliminarea oricåror posibilitåÆi de fraudå şi de favorizare a unora dintre ofertanÆi în scopul obÆinerii de foloase necuvenite.

637

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

StimaÆi colegi, Nu vå ascund cå îmi face plåcere så insist în cele ce urmeazå asupra unui domeniu al transparenÆei administrative în care am înregistrat, probabil, rezultatele cele mai spectaculoase.

Este vorba despre procedura achiziÆiilor prin licitaÆii electronice (e-procurement). Ea ne-a permis, potrivit evaluårilor financiare, så înregistråm importante economii la bugetul statului, inclusiv în domenii atât de sensibile cum este cel al sistemului sanitar. Acesta este şi motivul pentru care una dintre preocupårile noastre de viitor este tocmai extinderea procedurii achiziÆiilor prin licitaÆii electronice în cât mai multe domenii în care acest lucru este posibil.

Un exemplu în acest sens îl reprezintå hotårârea recent adoptatå, prin care am stabilit cå procedura electronicå va fi utilizatå şi pentru atribuirea autorizaÆiilor de transport rutier internaÆional de marfå. Chiar dacå unii vor fi nefericiÆi cu aceastå decizie, ea reprezintå încå o dovadå cå transparenÆa reprezintå una dintre preocupårile noastre majore în ceea ce priveşte deciziile care implicå autoritåÆile publice.

Vineri, în cadrul şedinÆei Grupului de Promovare a Tehnologiei InformaÆiei, am avizat încå 46 de proiecte pentru realizarea de sisteme informatice, care så conducå la modernizarea administraÆiei publice pentru: asigurarea formularelor administrative şi a accesului la informaÆiile de interes public; continuarea implementårii sistemului de gestionare a dosarelor la toate instanÆele judecåtoreşti din localitåÆile reşedinÆå de judeÆ; procesarea electronicå a documentelor necesare în activitatea vamalå şi de colectare a unor taxe şi impozite datorate bugetului de stat.

Unul dintre domeniile criticate în general pentru fapte de corupÆie în România este domeniul vamal. Din acest motiv, dorim pânå la sfârşitul anului viitor så introducem aceeaşi procedurå electronicå, inclusiv pentru transmiterea documentelor necesare şi pentru realizarea, pânå la urmå, a procedurii vamale, astfel încât så nu mai existe posibilitatea unor acuzaÆii care ne fac råu în ceea ce priveşte situaÆia internå şi credibilitatea administrativå, dar şi relaÆia noastrå cu Uniunea Europeanå sau cu parteneri din Æårile europene.

Nu voi insista acum asupra prevederilor importante din Pachetul AnticorupÆie. Voi preciza, totuşi, un aspect esenÆial asupra cåruia nu s-a insistat suficient în cadrul dezbaterilor publice.

ObligaÆia depunerii declaraÆiilor de avere şi a declaraÆiilor de interese nu revine numai demnitarilor, ci tuturor funcÆionarilor publici din România, atât celor cu funcÆii de conducere, cât şi celor de execuÆie.

Un domeniu delicat, în care, dupå pårerea mea, nu s-a fåcut încå suficient, poate şi din teama de a nu fi interpretatå ca o råfuialå. Cu guvernarea anterioarå, este cel al clarificårii unor acÆiuni anterioare de privatizare. Asumându-ne inclusiv un astfel de risc, intenÆionåm så ne ocupåm şi de aceste aspecte, cu implicarea atât a APAPS, cât şi, acolo unde va fi cazul, a noii AutoritåÆi NaÆionale pentru Control.

638

DISCURSURI – Reformå çi descentralizare – 28 septembrie 2003

În privinÆa Corpului funcÆionarilor publici îmi exprim, încå o datå, convingerea cå avem nevoie de Codul de conduitå al funcÆionarilor publici, care se aflå în faza finalå de definitivare, urmând a fi supus dezbaterii publice.

ConştienÆi fiind de existenÆa unor situaÆii în care atribuirea contractelor pentru produse farmaceutice a fost dirijatå în scopul satisfacerii anumitor interese, prin OrdonanÆa de UrgenÆå nr. 150/2002 privind sistemul de asiguråri sociale de sånåtate şi prin actele subsecvente acesteia, a fost stabilitå obligativitatea aplicårii procedurii de licitaÆie electronicå pentru achiziÆia medicamentelor şi materialelor specifice pentru consumul în spitale şi în ambulatoriu.

Totodatå, am stabilit cå pentru asigurarea transparenÆei necesare, în cazul produselor farmaceutice de largå utilizare, este obligatorie aplicarea aceleiaşi proceduri de licitaÆie electronicå. În perioada urmåtoare, dorim så ne concentråm atenÆia şi så stabilim standarde şi criterii clare şi obiective care så se aplice în cazul achiziÆiilor efectuate pentru dotarea spitalelor şi a celorlalte unitåÆi sanitare. Vrem så eliminåm orice posibilitate de organizare a unor licitaÆii în vederea satisfacerii anumitor interese în aceastå zonå sensibilå, cu impact direct asupra cetåÆeanului.

Må folosesc de acest prilej pentru a reaminti cå monitorizåm permanent modul de aplicare a reglementårilor referitoare la restituirea proprietåÆilor funciare şi forestiere. Subliniez faptul cå am clarificat situaÆiile juridice relevate de derularea practicå a procedurilor administrative de restituire a imobilelor şi au fost dispuse måsurile instituÆionale necesare fluidizårii procesului de restituire. În acelaşi timp, am stabilit råspunderi şi sancÆiuni în vederea eliminårii abuzurilor în domeniu. MenÆionez cå Guvernul nostru a reuşit restituirea pânå în prezent, pe bazå de titluri de proprietate, pentru suprafeÆele agricole şi forestiere, a 95% din total, în timp ce guvernarea CDR, din care a fåcut parte şi actuala alianÆå – „CDR-2003” – a realizat „performanÆa” ca în patru ani de zile så restituie doar 8% din aceste suprafeÆe. Dânşii vorbesc acum în programul lor despre finalizarea restituirilor. Au avut patru ani la dispoziÆie. Au restituit doar 8% din aceste suprafeÆe. Chiar şi acest exemplu ne aratå foarte clar cå noi a trebuit så preluåm în guvernarea noastrå rezolvarea unor probleme care trebuiau rezolvate anterior şi, de aceea, poate, nu am avut totdeauna timp şi resurse så rezolvåm unele dintre problemele specifice acestei etape de dezvoltare a României. Fiindcå a trebuit så rezolvåm, în cascadå, probleme care veneau din trecut.

Iatå, acesta este doar unul dintre exemple. Dânşii vorbesc acum despre restituirea proprietåÆilor, despre interesele Æåranilor, despre restituirea terenurilor pentru foştii proprietari. Când au avut posibilitatea, de ce nu au fåcut aceste lucruri, de ce au aşteptat så venim noi så finalizåm procesul? Din cauza intereselor divergente, din cauza båtåliilor interminabile, algoritmului pe care l-au folosit pânå la nivelul cel mai coborât al administraÆiei au existat toate aceste blocaje care, iatå, au însemnat, pentru România, funcÆionarea, timp de patru ani, cu frâna de mânå traså.

639

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

StimaÆi colegi, Atrag totuşi atenÆia cå aleşii locali, ocupându-se în continuare de aceste probleme, trebuie så respecte în permanenÆå legea, så renunÆe la tergiversåri specifice unei administraÆii birocratice, så procedeze la restituirea proprietåÆilor şi la punerea efectivå în posesie a persoanelor îndreptåÆite, acolo unde au mai råmas situaÆii de acest gen. Lista proprietåÆilor care, dupå încheierea acestui proces, vor råmâne la stat trebuie så fie extrem de limitatå. Insiståm pe restituirea în naturå a proprietåÆilor şi subliniem faptul cå acordarea de despågubiri reprezintå ultima variantå acceptatå. Încå de la începutul mandatului nostru, problema tåierii pådurilor situate la şes şi, în mod deosebit, a celor pentru care au fost depuse cereri de restituire a fåcut obiectul unei analize atente. Au fost promovate reglementårile necesare pentru interzicerea despåduririi suprafeÆelor de teren pentru care nu au fost soluÆionate definitive cererile de restituire, iar recent am luat måsuri pentru interzicerea oricårei acÆiuni de tåiere în zonele împådurite de la şes. În altå ordine de idei, cred ca ar fi foarte util ca, în cel mai scurt timp, colectarea veniturilor cuvenite bugetului statului cu titlu de redevenÆå sau chirie pentru bunurile concesionate sau închiriate så fie urmåritå electronic. În aceste condiÆii, celor care vor înregistra întârzieri în îndeplinirea acestor obligaÆii le vor înceta, în condiÆiile legii, contractele încheiate. Concomitent cu luarea måsurilor necesare pentru recuperarea sumelor datorate, trebuie så procedåm şi la aducerea la cunoştinÆå publicå a listei datornicilor. În vederea creşterii eficienÆei în combaterea faptelor de corupÆie va trebui så insiståm pentru creşterea coeziunii instituÆionale; pentru constituirea unei unitåÆi de analizå şi evaluare a tuturor informaÆiilor privind acte şi fapte de corupÆie; asigurarea monitorizårii încrucişate a fenomenului infracÆional; crearea unui Corp de Control, InspecÆie şi Evaluare, având ca scop identificarea zonelor de risc şi a vulnerabilitåÆilor la corupÆie.

Ca partid care a asigurat fundamentul legislativ al luptei împotriva corupÆiei, pentru a ne menÆine credibilitatea trebuie så dåm noi înşine exemplul. Doresc så vå solicit o atenÆie extremå în ceea ce priveşte modul de utilizare a banului public la nivel local şi, bineînÆeles, şi la nivel central. Datoria noastrå faÆå de cetåÆeni este ca banul public så fie gestionat cu eficienÆå şi în deplinå transparenÆå.

Vå cer o conduitå exemplarå. Trebuie så demonstråm cå facem politicå în interesul cetåÆeanului, în interesul comunitåÆilor locale. Va trebui så daÆi dovadå de multå atenÆie şi discernåmânt, în aşa fel încât så putem merge cu demnitate în faÆa electoratului la alegerile care vor urma.

640

DISCURSURI – Reformå çi descentralizare – 28 septembrie 2003

StimaÆi colegi, Doresc, în încheiere, så prezint doar câteva coordonate generale ale guvernårii noastre în perioada imediat urmåtoare.

Noi nu intråm în jocul electoral al altor partide. Avem un mandat guvernamental, parlamentar şi local pe care trebuie så-l ducem la îndeplinire. Nu urmårim så intråm în polemici sterile şi nici så dåm curs provocårilor demagogice şi populiste. Nu avem niciun interes ca, în aceastå perioadå în care avem teme extrem de importante de dezbåtut, obiective importante de atins, så intråm în dispute privind echipe de conducere – cine ar putea, eventual, împreunå cu cine så formeze un guvern etc.

De aceea, am dorit så infirm şi zvonurile care au existat cå vom discuta aståzi despre eventuale candidaturi la PreşedinÆie sau alte tipuri de propuneri de acest gen în cadrul acestei reuniuni pentru partidul nostru. Avem tot timpul så facem aceste lucruri. Noi avem acum alte prioritåÆi, Æara are alte prioritåÆi.

Sigur, cei care sunt în opoziÆie nu pot så ofere decât spectacolul mediatic al unor propuneri de acest gen. Pe noi oamenii ne vor judeca, înså, dupå ce realizåm în aceastå perioadå. Vor judeca în ce måsurå vom reuşi så finalizåm Acordul stand-by cu Fondul Monetar InternaÆional, vor examina felul în care este formulat Raportul de Æarå privind România, care va fi dat publicitåÆii pe 5 noiembrie din partea Uniunii Europene, vor urmåri felul în care se încheie ratificarea Protocolului de aderare a României cu AlianÆa Nord-Atlanticå pânå în primåvara viitoare, vor urmåri felul în care reuşim så ne menÆinem conectaÆi la procesul european, în måsura în care putem så apåråm interesele României în faza aceasta de finalizare a negocierilor pentru cele 11 capitole care au mai råmas de discutat cu Uniunea Europeanå pânå la mijlocul anului viitor.

Acestea sunt sarcinile noastre. Va trebui så aråtåm cå avem resursele morale, intelectuale, resursele financiare, resursele umane în general, pentru a duce mai departe aceastå dezvoltare durabilå a României din ultimii ani. O creştere şi în perioada urmåtoare cu aproximativ 5%, scåderea inflaÆiei sub 10% anul viitor, toate aceste elemente, împreunå cu realizarea a cât mai multe locuri de muncå prin investiÆii directe, reprezintå obiective ale noastre de fiecare zi şi, în acelaşi timp, o suitå de obiective care, pânå la urmå, jaloneazå drumul nostru spre Uniunea Europeanå.

Oamenii ne vor judeca dupå aceste realizåri. Nu este nevoie så ieşim în mod spectaculos cu diverse propuneri mediatice. Cea mai bunå acÆiune a noastrå este contactul direct cu cetåÆenii. Este important ca în perioada urmåtoare, miniştrii, liderii noştri de partid de la nivel central, de la nivel local så fie în permanent contact cu populaÆia, så încercåm så explicåm ce se poate face pentru ca România så devinå o Æarå europeanå şi, în acelaşi timp, o Æarå cu un standard de viaÆå mai ridicat.

641

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Vom fi, practic, primul Guvern care a reuşit så deruleze pânå la capåt un acord cu Fondul Monetar InternaÆional. Mai avem câteva zile de aşteptat. Sunt unele lucruri pe care trebuie så le mai facem, dar este foarte clar cå ultimii doi ani au fost foarte dificili din acest punct de vedere.

Constrângerile economice respective, justificate, cele mai multe dintre ele, au însemnat, în mare måsurå, îmbunåtåÆirea sånåtåÆii macroeconomice româneşti. Au fost, înså, constrângeri care au însemnat limitarea unora dintre fondurile necesare pentru investiÆii. Trebuie så vedem felul în care putem trece de la creştere economicå bazatå pe stabilitate macroeconomicå, la o dezvoltare intenså, la un sistem de dezvoltare durabilå, care så se bazeze în mai mare måsurå pe investiÆii în infrastructurå şi pe investiÆii directe.

Zilele trecute au fost semnate importante contracte de privatizare, nu numai pentru BCR, pentru Tractorul, pentru ARO, sau pentru Roman Braşov, dar şi pentru Tubinox, pentru „ÎnfråÆirea” Oradea, pentru Tepro Iaşi şi altele. Toate acestea ne aratå cå, practic, începem så finalizåm o etapå pe care noi am considerat-o ca fiind etapa cea mai importantå legatå de Autoritatea Pentru Privatizare şi Administrarea ParticipaÆiunilor Statului. Nu întâmplåtor am spus cå mandatul APAPS se va încheia la sfârşitul acestui an, pentru cå, iatå, în portofoliul såu au råmas doar întreprinderi mai puÆin semnificative, care vor putea så fie privatizate în perioada care urmeazå. Este important så ne concentråm acum çi spre zona de privatizare pe alte domenii, care acum sunt legate în special de Ministerul Economiei NaÆionale.

Toate aceste lucruri reprezintå şi responsabilitåÆi pentru noi. Este important så vedem cum vom trece la faza a doua de privatizare a Båncii Comerciale Române. Prima fazå a însemnat vânzarea a 25% din acÆiuni pentru IFC şi pentru Banca Europeanå de ReconstrucÆie şi Dezvoltare. Aceastå vânzare a fost foarte dificil de negociat, dar ea reprezintå o cauÆiune, într-un fel, a sånåtåÆii acestei bånci la acest moment şi probabil cå ne va fi mai simplu så vindem alte cote, alte pachete de acÆiuni şi så realizåm pânå la capåt privatizarea BCR în momentul în care avem aceastå ştampilå de seriozitate, de credibilitate date de prima fazå a privatizårii.

Sigur, înså, va fi important så vedem ce se va întâmpla cu PETROM. Am spus-o de mai multe ori, PETROM este cea mai importantå societate comercialå româneascå. Existå un interes mare pentru privatizarea ei şi este şi o responsabilitate mare din partea noastrå pentru a realiza nu doar o vânzare a acestei societåÆi, ci o privatizare care så permitå råmânerea PETROM în economia româneascå şi ca principal contributor la bugetul de stat.

Nu ne este indiferent ce se va întâmpla cu aceastå societate, Æinând seama şi de numårul de filiale pe care le are în Æarå, de numårul de salariaÆi. Este vorba şi de un anumit interes geostrategic care întotdeauna în zona Balcanilor a fost legat de petrol.

Nu am så insist acum asupra acestui lucru, dar vreau så vå spun, încå o datå, cå acestea sunt activitåÆile noastre de fiecare zi. Nu ne întâlnim la cafenele pentru a discuta pe cine mai punem ministru sau purtåtor de cuvânt, pentru cå noi nu avem nevoie så purtåm cuvinte, noi purtåm fapte, noi explicåm fapte, noi explicåm ceea ce facem, cu tot respectul pentru Bogdan Niculescu Duvåz, care este purtåtorul nostru de cuvânt!

642

DISCURSURI – Reformå çi descentralizare – 28 septembrie 2003

Anul 2004 va reprezenta un an de referinÆå pentru politica Partidului Social Democrat, dat fiind, în principal, obiectivul integrårii României în Uniunea Europeanå, precum şi procesul de reformå profundå prin care trece România în plan economic şi social. Aderarea României la spaÆiul economic european va presupune, mai întâi, îndeplinirea criteriului de economie de piaÆå funcÆionalå, urmat de încheierea negocierilor de aderare şi, în final, de consolidarea instituÆiilor care så asigure eficienÆa îndeplinirii obligaÆiilor ce decurg din statutul de membru al Uniunii Europene.

PerformanÆele economice din ultimii ani ne aratå cå România este pe drumul cel bun din perspectiva politicilor adoptate. Mai sunt, înså, de realizat paşi importanÆi pentru ca România så fie pe deplin pregåtitå pentru integrarea în Uniunea Europeanå. Existå o bazå solidå în acest moment pentru a potenÆa efectele pe termen mediu ale rezultatelor noastre pozitive. Ne vom concentra şi mai departe pe asigurarea continuitåÆii şi sustenabilitåÆii procesului de creştere economicå. El constituie punctul de plecare pentru susÆinerea amplelor reforme, atât la nivel administrativ, cât şi la nivel economic şi social pe care le propune PSD. Iatå deci, România are nevoie, în prezent şi în viitor, de stabilitate, are nevoie de continuitate politicå, de un guvern social-democrat care så asigure finalizarea procesului de tranziÆie şi aderarea Æårii noastre la Uniunea Europeanå în anul 2007.

StimaÆi colegi, Mi se pare foarte ciudat ca dupå ce noi, practic, am realizat la nivel economic, la nivel instituÆional, la nivel legislativ, la nivel constituÆional reformele de bazå pentru a prefigura încheierea tranziÆiei în României, cei care, practic, au dus România înapoi în perioada cât au fost la guvernare, så-şi propunå ca obiectiv så finalizeze ceea ce noi am realizat în aceşti ani!

Mi se pare foarte ciudat ca noua alianÆå så-şi propunå så finalizeze tranziÆia în România.

Dacå dânşii vor veni din nou la putere, tranziÆia în România nu se va încheia niciodatå.

Vin dânşii la guvernare? Ne ducem înapoi patru ani. Venim noi dupå aceea, mai facem un pas înainte, dupå aceea iar facem doi paşi înapoi. Dacå vrem så încheiem tranziÆia, singura şanså este, din nou, un Guvern Social Democrat dupå alegeri. Trebuie så revenim la normalitate. Îmi aduc aminte discuÆiile çi dezbaterile pe care le-am avut în acest sens. Este important så eliminåm tot ce este extravaganÆå şi sistem derogatoriu, excepÆii, toate elementele pe care le ştim foarte bine. Ele au reprezentat de-a lungul acestor ani de dupå revoluÆie un handicap permanent pentru România. Finalizarea reglementårilor necesare, finalizarea reformei politice, 643

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

finalizarea instituÆionalå, toate acestea vor construi o bazå cu care ne vom putea prezenta la întâlnirea cu Uniunea Europeanå. 2007 va fi întâlnirea noastrå, a românilor, nu cu istoria, ci cu viitorul, dar va fi o întâlnire pe care trebuie så o pregåtim şi de aceea programele noastre nu sunt pentru urmåtoarele zile, nu sunt pentru urmåtoarele såptåmâni.

Programul nostru politic, ca partid, este un program pe termen lung şi de aceea partidul nostru trebuie så fie un partid deschis. De aceea este important så aducem alåturi de noi pe toÆi cei care vor så ni se alåture. Så nu dåm sentimentul cå am blocat intrårile în partid, cå existå de acum o båtålie pentru locurile din etapa viitoare şi cå nu permitem celor care ar dori så ne ajute så ni se alåture, så vinå împreunå cu noi. Este important så dåm acest semnal. Sunt foarte mulÆi oameni cu care am vorbit, oameni de mare calitate, care ar dori så ne ajute, dar pentru asta este important ca nu doar sediul central al partidului så fie deschis pentru ei, este important så ni-i aducem alåturi pe toÆi cei care doresc så fie împreunå cu noi într-o echipå puternicå, pe cei care au venit în ultima vreme alåturi de noi de la PSM, colegii de la PSRN, pe cei care doresc så vinå din zona social-democratå a Partidului Democrat. În acest sens, avem voinÆa politicå necesarå a PSD şi a guvernului såu, sprijinul declarat al partenerilor noştri.

Ceea ce suntem pe cale så întreprindem este o acÆiune legatå de condiÆii şi, în acelaşi timp, de necesitåÆi economice pentru toate Æårile în tranziÆie: dezbaterea publicå, mai ales în perioadele preelectorale, trebuie så se desfåşoare pe o bazå ideologicå şi, de aceea, acÆiunea de grupare a forÆelor de stânga într-un pol foarte puternic reprezintå, de fapt, zestrea cu care ne prezentåm la viitoarele alegeri. De aceea, este atât de important så påstråm spiritul de echipå. De aceea, este importantå solidaritatea noastrå la fiecare nivel. Este necesar så luåm întotdeauna deciziile care sunt importante în ceea ce priveşte candidaÆii cei mai buni, cei mai credibili, cei care ne vor permite så avem performanÆa cea mai ridicatå. În încheiere, stimaÆi colegi, stimaÆi prieteni, vreau så vå transmit dumneavoastrå şi, prin dumneavoastrå, cetåÆenilor României, cå acum, Europa face parte tot mai mult din viaÆa noastrå de fiecare zi. Europa va face parte, va fi mai legatå de noi, în mod esenÆial, pentru prima datå, pe 19 octombrie, atunci când vom merge la vot pentru a vota „Da” pentru Europa, „Da” pentru ConstituÆie, un vot pentru ConstituÆie, un vot pentru Europa!

644

DISCURSURI – A 50-a aniversare a grupului parlamentar al PES – 7 octombrie 2003

9. A 50-a aniversare a grupului parlamentar al PES1

Dragi camarazi, Doamnelor şi domnilor, PermiteÆi-mi så vå mulÆumesc, mai întâi, pentru cå mi-aÆi oferit posibilitatea så må adresez dumneavoastrå într-un moment cu rezonanÆå deosebitå pentru întreaga orientare de centru stânga europeanå.

Oricât de impresionantå ar fi moştenirea stângii, ceea ce ne-a adus aici este nu numai dorinÆa de a-i studia trecutul dar, mai ales, dorinÆa de a prefigura viitoarea sa contribuÆie la construcÆia europeanå.

Suntem cu toÆii aici pentru cå Europa are un viitor. Ştim nu numai cå putem prefigura viitorul, dar putem, de asemenea, face eforturi ca acest viitor så fie unul mai bun pentru cât mai multe persoane. Cred în Europa şi ştiu, de asemenea, cå nu avem o altå alegere mai bunå decât så continuåm cu succes integrarea sa şi reforma în vederea unei reunificåri depline a continentului. PermiteÆi-mi så vå spun cå majoritatea românilor împårtåşesc aceastå convingere.

Noi, Partidul Social Democrat ne angajåm så fim un participant activ şi constructiv în acest proces şi sunt mândru de moştenirea europeanå socialistå pe care o împårtåşim.

Primul lucru pe care l-a realizat centrul-stânga, un grup special în cadrul acestui continent adeseori divizat, este cå a considerat, de timpuriu, Æårile Europei ca o zonå unde creşterea economicå susÆinutå pe scarå largå, precum şi o politicå socialå autenticå nu sunt posibile decât susÆinându-se una pe cealaltå. Suntem de acord cu acest lucru şi credem, de asemenea, cå, în schimb, o politicå economicå şi social responsabilå face posibilå o Europå unitå.

Europa este aståzi locul unde o piaÆå liberå, dar responsabilå social, democraÆia şi securitatea au fost realizate în mai puÆin de o generaÆie, având ca fundal ecoul unuia dintre cele mai mari conflicte pe care le-a tråit omenirea. Am låsat în urmå atât sângeroasa moştenire a douå råzboaie mondiale cât şi diviziunea amarå aduså de Råzboiul Rece. Principiul de bazå al solidaritåÆii 1

Discurs la Sesiunea specialå a Parlamentului European, organizatå de Partidul Socialiştilor Europeni, cu ocazia sårbåtoririi celei de-a 50-a aniversåri a grupului parlamentar al PES, 7 octombrie 2003

645

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

a jucat un rol important de-a lungul continentului, mai ales datoritå, cel puÆin în parte, influenÆei ideilor socialiste împårtåşite. Aceastå dimensiune a acÆionat întotdeauna ca un puternic stimulent pentru naÆiunile central şi est-europene, oferind un sentiment imediat şi concret referitor la ceea ce reprezintå Europa. România se mândreşte cu statutul såu de candidat la aderarea la Uniunea Europeanå. Partidul Social Democrat se mândreşte cå poate îndeplini acest obiectiv. Trebuie så spunem cå îl putem atinge datoritå sprijinului valoros şi asistenÆei Partidului Socialiştilor Europeni.

Dragi prieteni, M-aÆi invitat ca reprezentant al unei Æåri aflatå în procesul de negociere a candidaturii sale la ceea ce este nu un club, ci o comunitate vitalå. Discutarea viitorului Europei, a acestei comunitåÆi, la o diferenÆå de numai câteva zile de la lansarea dezbaterii asupra Tratatului de bazå al acestui continent în cadrul ConferinÆei Interguvernamentale, nu este numai o plåcere, dar şi o oportunitate – o oportunitate pentru România şi pentru Partidul Social Democrat.

Este o oportunitate pentru România så fie prezentå aici, la aproape 14 ani dupå cåderea regimului totalitar, în inima Europei libere şi democratice, la procesul ce o transformå într-una dintre cele 27 de naÆiuni ale Europei unite în securitate, demnitate şi prosperitate.

Este, de asemenea, o oportunitate pentru Partidul Social Democrat så devinå unul dintre partidele care se alåturå Partidului Socialiştilor Europeni pentru sårbåtorirea a 50 de ani glorioşi de eforturi ale orientårii europene de centru-stânga în vederea realizårii unei Europe sociale de succes, pe deplin operativå. O Europå care a promis så facå cea mai bunå opÆiune, oferind lumii o şanså pentru o viaÆå mai bunå.

Reprezint cu mândrie un partid care aşteaptå cu neråbdare så se alåture acestei familii politice democratice cu o istorie de o jumåtate de secol. Acesta este modul în care 110 ani de social democraÆie româneascå gåsesc o rezonanÆå contemporanå în armonie cu procesul curent integrativ.

Pentru Europa, extinderea şi reforma sunt promiÆåtoare pentru viitor. O Europå unitå înseamnå angajament. Un angajament pentru stabilitate, securitate şi prosperitate. Un angajament pentru egalitate, dreptate socialå şi echitate. Un angajament în vederea råspândirii unor valori comune pentru a opera în vecinåtatea sa şi în lume. Aceasta este viziunea noastrå asupra a ceea ce reprezintå Europa. Şi dacå acest lucru este valabil la Londra sau Stockholm, trebuie så fie valabil şi la Bucureşti şi Budapesta. Dacå trebuie så avem o viziune comunå asupra viitorului instituÆiilor continentului. Rolul Partidului Socialiştilor Europeni şi al cooperårii noastre socialiste este så ne asiguråm cå viitorul Europei se ridicå la nivelul aşteptårilor noastre şi ale lumii. Şi så nu fim înÆeleşi greşit, dar aceste aşteptåri sunt mari.

646

DISCURSURI – A 50-a aniversare a grupului parlamentar al PES – 7 octombrie 2003

Sunt douå aspecte importante care trebuie så fie luate în consideraÆie, având un impact major asupra capacitåÆii orientårii de centru-stânga de a influenÆa viitorul Europei: mai întâi rezultatul ConferinÆei Interguvernamentale şi, în al doilea rând, alegerile pentru Parlamentul european de anul viitor. CondiÆiile actuale permit stângii så-şi asume conducerea în ambele domenii. Partidul Socialiştilor Europeni a devenit el însuşi o parte importantå a ConvenÆiei şi, direct sau indirect, unele dintre cele mai importante elemente ale concepÆiei sale asupra Europei sunt reprezentate în rezultatul final. În ceea ce priveşte alegerile viitoare, este esenÆial ca stânga europeanå så fie principala forÆå politicå în Parlamentul european. Având un rol consolidat, noul Parlament european va avea un cuvânt important în afacerile Europei. Prevederile, de curând dezbåtute asupra partidelor politice europene, vor influenÆa, de asemenea, spectrul politic al Europei.

Dupå cum nu am pus niciodatå la îndoialå existenÆa unui viitor pentru Europa, nu m-am îndoit nici de faptul cå procesul de extindere este inevitabil. Prin procesul de lårgire, stânga europeanå îşi poate asuma un rol de conducere pe continent şi, de asemenea, poate furniza una dintre cele mai bune agende integrative ale Uniunii Europene, dupå cum a procedat deja prin reformarea statelor membre şi influenÆarea dezvoltårii Uniunii Europene.

Ceea ce afirm acum este cå viitorul Europei este legat de succesul procesului de extindere, de capacitatea de a negocia reforma instituÆiilor europene şi de un succes substanÆial pe unele dintre principalele agende ce au fost adoptate în ultimii ani. Aceste trei angajamente sunt în centrul concepÆiei social-democrate despre Europa. De asemenea, fie cå luåm în considerare angajamentul de la Lisabona de a face din Europa cea mai competitivå putere economicå a lumii şi hotårârea de a reconfigura politica externå şi de securitate comunå, fie cå vom considera promisiunea incluså în procesul de la Barcelona, este evident cå Europa nu îşi estimeazå evoluÆia în afara principalelor dezvoltåri la nivel internaÆional şi regional.

Cum integrarea a fost, în parte, reacÆia Europei la cåderea comunismului şi a Cortinei de fier, în acelaşi mod schimbårile şi provocårile aduse de globalizare, terorismul internaÆional sau schimbarea echilibrului de puteri la nivel global au influenÆat viitorul Europei.

Partidul Socialiştilor Europeni şi-a asumat un rol de conducere în gestionarea acestui proces de adaptare a Europei, menÆinându-şi, în acelaşi timp, misiunea.

Ce putem spune despre noi, în centrul şi în estul Europei? Suntem pe cale så devenim membri ai Uniunii. Un val major de extindere va avea loc. Cele douå consecinÆe ale sale sunt iminente: 10 noi membri în 2004, urmaÆi de România şi Bulgaria în 2007. Suntem cu toÆii conştienÆi cå Europa nu se va opri aici, nu se poate opri aici dacå reunificarea continentului va fi o realitate politicå, economicå şi socialå concretå.

Tocmai din acest motiv, sprijinul acordat de Partidul Socialiştilor Europeni în vederea extinderii a fost întotdeauna şi råmâne vital pentru viitorul Europei. PoziÆia pe care şi-a asumat-o constant în timpul Summit-ului de la Nisa, dar şi în timpul ConvenÆiei ConstituÆionale ne-a condus la convingerea cå viitorul Europei este ireversibil legat de imaginea continentului unit.

647

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Partidul Social Democrat împårtåşeşte aceastå viziune. România se va alåtura Uniunii. Ştim cå este binevenitå şi aşteptatå contribuÆia noastrå. PoziÆia Partidului Socialiştilor Europeni asupra acestei chestiuni a fost extrem de clarå. Acesta este motivul pentru care credem cå PSD poate şi îşi va aduce propria sa contribuÆie la succesul agendei de extindere.

Ne bucuråm mai ales de stabilirea programului Willy Brand, referitor la o extindere de succes sub motto-ul: „Împreunå pentru o Europå a påcii, stabilitåÆii şi prosperitåÆii”. Coordonarea şi sprijinul oferit de partidele de stânga Æårilor candidate la aderare pot fi esenÆiale nu numai pentru succesul acestei extinderi, dar şi pentru capacitatea Partidul Socialiştilor Europeni de a råmâne un element de configurare major al proceselor europene într-o Europå extinså, mai complexå.

O Europå extinså şi popularå înseamnå o Europå mai puternicå. Înseamnå, de asemenea, un set de probleme mai complex şi mai divers. Astfel, reforma instituÆiilor europene şi a principiilor operatoare este o necesitate recunoscutå de toÆi. Aceastå reformå are în centru chestiuni de oportunitate şi cost dar, de asemenea, legitimitate, eficienÆå şi finalitatea democraticå a procesului de integrare europeanå. ContribuÆia Æårilor candidate la aderare a fost vitalå nu numai pentru legitimitatea procesului, ci şi pentru succesul implementårii rezultatului såu. Participarea noastrå la ConferinÆa Interguvernamentalå este un succes al acÆiunii Partidului Socialiştilor europeni. Ştim cå se aşteaptå så acÆionåm ca europeni responsabili şi angajaÆi şi avem aceastå intenÆie.

Vom restabili temeliile Europei. Includerea Cartei Fundamentale a Drepturilor Omului în Tratatul constituÆional, împreunå cu întregul proces ce vizeazå o mai mare legitimitate şi transparenÆå a instituÆiilor europene, îmbunåtåÆindu-le în acelaşi timp eficienÆa, nu sunt doar procese marginale. Ele sunt semnele angajamentului nostru privitor la construcÆia unei temelii economice şi politice de duratå pentru continent. Noi reclådim, de fapt, Europa. Îi restituim capacitatea de a redobândi încrederea şi imaginaÆia cetåÆenilor noştri.

Europa are nevoie de o creştere economicå neîntreruptå. Trebuie så realizåm un nivel de creştere care så nu omitå pe nimeni şi care så ia în considerare cel mai puÆin dezvoltate regiuni şi comunitåÆi ale Europei. Un model de creştere care så presupunå cå regiunile din vecinåtatea Europei sunt la fel de importante pentru viitorul ei pe cât au fost şi pentru trecutul continentului.

Aceste lucruri se pot întâmpla într-un mediu economic în care capitalul uman a devenit cel mai important. Obiectivele competitivitåÆii fixate de agenda de la Lisabona şi introducerea unui program de refacere aciclic se bazeazå mai ales pe un program având în centru educaÆia şi resursele umane. Acesta conÆine viziunea socialistå asupra viitorului Europei: o Europå unitå în care ocuparea locurilor de muncå, reforma economicå şi coeziunea socialå, izvorând dintr-o economie bazatå pe informaÆii, creeazå perspective ca progresul economic şi social så meargå mânå în mânå. Trebuie, de asemenea, så ne asiguråm cå acest proces ia în calcul nevoile şi slåbiciunile noilor membri ai Uniunii.

648

DISCURSURI – A 50-a aniversare a grupului parlamentar al PES – 7 octombrie 2003

Trebuie, de asemenea, så ne asiguråm cå beneficiile create de o piaÆå a muncii mai flexibilå trebuie så se transpunå într-o mai mare prosperitate comunå şi nu trebuie så altereze echilibrul de dezvoltare într-o Europå diverså. Aceasta este promisiunea datå de economia socialå de piaÆå, şi care va fi contribuÆia Partidului Socialiştilor europeni în ConvenÆia europeanå, configurând viitorul Europei.

Dispunem de mijloacele şi de instrumentele care så asigure acel rezultat la nivelul Uniunii Europene. PoziÆia Partidului Socialiştilor Europeni asupra Europei Sociale creeazå un cadru clar pentru agenda noastrå comunå. PSD a fåcut din conÆinutul acestui document major partea principalå a ideologiei sale asupra viitorului Europei, pe care o doreşte pentru cetåÆenii Europei.

Transformarea radicalå a economiei şi societåÆii prin care trece România nu are nevoie numai de un element de referinÆå intern, ci şi de un format european. Trebuie så luåm în considerare direcÆia proceselor europene pentru a amplifica succesul nostru. ParÆial, acesta se realizeazå prin urmårirea agendei de negociere şi prin accelerarea reformelor pentru creşterea convergenÆei. DeclaraÆia de poziÆie a Partidului Socialiştilor Europeni oferå o bazå ideologicå mai profundå pentru viziunea politicå PSD. Sprijinim necondiÆionat obiectivele trasate în declaraÆia de poziÆie.

O Europå socialå nu va opera izolatå de restul lumii. Este o ocazie pentru Europa så-şi asume un rol dominant în configurarea dimensiunii umane a lumii actuale. Cu manifestul PES din 2002 şi cu actuala declaraÆie de poziÆie, Partidul Socialiştilor Europeni s-a ridicat la nivelul promisiunii fåcute cetåÆenilor europeni cu privire la crearea unei baze pentru o Uniune mai justå. CetåÆenii noştri europeni, dar şi restul lumii aşteaptå mai mult.

La sfârşitul acestei luni, cu sprijinul PES, PSD va deveni membru cu drepturi depline al InternaÆionalei Socialiste, alåturându-se astfel efortului stângii la nivel mondial pentru o lume mai democraticå, mai paşnicå, mai justå. Se aşteaptå ca noi så fim un participant activ la dezbaterile şi stabilirea agendelor comune ale stângii. Vom acÆiona în acest mod.

Globalizarea nu numai cå nu poate fi evitatå, ea este şi un fenomen pozitiv, deoarece poate fi combinatå cu o bunå guvernare, cu dezvoltare susÆinutå, transpuså în asistenÆå potrivitå pentru dezvoltare, combaterea såråciei şi conştientizarea problemelor de mediu, precum şi un comerÆ echitabil prin intermediul pieÆelor deschise. Dezvoltarea susÆinutå cere în primul rând o gestionare responsabilå a globalizårii pentru ca aceasta så aducå beneficii tuturor şi så nu prejudicieze pe nimeni. Aceasta este în centrul politicilor Uniunii Europene privitoare la asistenÆa dezvoltårii internaÆionale şi la poziÆia privitoare la guvernarea globalå.

Viitorul Europei depinde de succesul înregistrat în gestionarea agendelor globale. Tocmai de aceea, sprijinim o reformå necesarå a Uniunii Europene care så consolideze şi så eficientizeze politica externå şi de securitate comunå. O Uniune Europeanå, cu o singurå voce, poate fi un partener mai bun atât pentru Statele Unite cât şi pentru NaÆiunile Unite. În acelaşi context, regretåm impasul înregistrat în negocierile privitoare la comerÆul mondial desfåşurate la Cancun.

649

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Succesul de care avem nevoie în negocierile privitoare la comerÆul mondial nu este numai acela al pieÆelor deschise, conferind o valoare sporitå afacerilor, ci şi acela al unui comerÆ echitabil, care conferå o valoare sporitå regiunilor, naÆiunilor şi comunitåÆilor.

Simpla acordare a unui ajutor de dezvoltare nu este, de departe, o måsurå suficientå, dupå cum nu este nici îndeajuns de moralå. Europa are nevoie de o poziÆie mai avansatå şi mai radicalå. PES este dispus så sprijine o asemenea poziÆie şi noi suntem pregåtiÆi så ne asumåm rolul. În ciuda situaÆiei economice dificile, România şi guvernul såu au gåsit mijloacele de a participa la efortul global pentru acordarea unor mai mari şanse popoarelor din Afganistan şi Irak. Aceasta nu a izvorât din compasiune, ci dintr-o credinÆå puternicå în solidaritatea internaÆionalå.

Pentru Europa aceasta nu este o alegere, ci o obligaÆie. Trecând dincolo de frontiere şi ajungând la cei cu probleme, perfecÆionându-şi politicile regionale, Europa poate så-şi asigure un viitor stabil. Concepte precum Vecinåtatea Europeanå sau Orientul Mijlociu Extins sunt platforme pentru o agendå de politicå externå activå. Aceasta beneficiazå de un nivel ridicat de angajament, din partea PES. Acelaşi lucru este valabil pentru Caucaz şi Balcani. România s-a alåturat partenerilor såi din Uniunea Europeanå şi NATO în crearea temeliei pentru un proiect de duratå pentru pacea şi securitatea acestei regiuni. În aceastå parte a lumii, lipsa inactivitåÆii s-a dovedit nefastå. PreÆul unei acÆiuni insuficiente poate fi şi mai mare. De aceea, låudåm Partidul Socialiştilor Europeni pentru rolul såu activ şi speråm cå aceastå contribuÆie a noastrå se va dovedi valoroaså în gestionarea problemelor delicate ale regiunilor.

Relansarea Parteneriatului transatlantic este un obiectiv politic, îndrågit pe cele douå maluri ale Atlanticului, gåsirea setului potrivit de måsuri şi atitudini pentru realizarea acestui lucru necesitând tot ajutorul posibil. Suntem interesaÆi cu toÆii în aceastå legåturå istoricå dintre Statele Unite şi Europa. Interesele pot fi diferite şi ele pot conduce la definiÆii variate ale importantului parteneriat transatlantic. Suntem cu toÆii convinşi cå succesul apårårii şi promovårii celor mai îndrågite valori şi principii depinde de calitatea acestei relaÆii.

Cred cå lumea liberå are nevoie de aceastå legåturå, sunt dintre cei care cred cå modul de configurare a ei råmâne la alegerea Europei. Sunt convins cå putem împreunå så-i convingem pe partenerii şi pe prietenii noştri din Statele Unite de faptul cå existå loc nu numai pentru cooperare ci şi pentru rezolvarea neînÆelegerilor între vechii aliaÆi.

Bazându-ne pe valorile noastre comune, trebuie så ne stråduim så facem tot posibilul, atât în cazul înÆelegerilor, cât şi în cazul diferenÆelor. Dacå vom gåsi – şi sunt sigur cå vom putea – perspicacitatea care derivå din diverse perspective asupra unor chestiuni importante, putem construi din nou respectul şi încrederea necesare pentru a gåsi soluÆii la problemele lumii.

Lumea are nevoie de acest lucru. Şi noi avem nevoie de acest lucru, de vreme ce problemele globale ne aparÆin, iar pacea globalå, stabilitatea şi prosperitatea depind de rezolvarea acestor 650

DISCURSURI – A 50-a aniversare a grupului parlamentar al PES – 7 octombrie 2003

probleme. Sunt semne promiÆåtoare atât în interacÆiunile directe între Uniunea Europeanå şi Statele Unite cât şi în contextul multilateral. Personal, cred cå reconfigurarea politicii externe şi de securitate comune poate fi cheia problemei noastre. România a sprijinit aceasta în poziÆia sa la ConferinÆa Interguvernamentalå.

Dacå Europa va fi vreodatå un competitor adevårat pentru America trebuie så facå acest lucru în modul såu specific. Acest lucru înseamnå, de asemenea, cå Europa trebuie så facå acest lucru angajând Statele Unite. Uniunea Europeanå trebuie så aibå voinÆa politicå şi instrumentele de proiectare pentru a-şi îndeplini dorinÆa de a fi un actor global în conformitate cu puterea sa economicå şi cheltuielile privitoare la asistenÆa externå.

Doamnelor şi domnilor, Viitorul Europei Æine numai parÆial de istoria sa. Trebuie så profitåm de moştenirea sa prin gåsirea unor noi soluÆii. Trebuie så construim o nouå istorie europeanå. O istorie a unitåÆii şi solidaritåÆii. O istorie a speranÆei pentru viitor. Un viitor care meritå orice efort şi o viitoare istorie a Europei pe care cetåÆenii Europei cred cå o putem scrie împreunå. Cred cå acest lucru este posibil şi sunt convins, încå o datå, cå social-democraÆii europeni au priceperea de a acÆiona în acest mod.

651

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

652

DISCURSURI – Noua arhitecturå a Europei de Sud-Est – 27-29 octombrie 2003

10. Noua arhitecturå a Europei de Sud-Est1

Dragi prieteni, Este o mare plåcere pentru mine så må adresez acestei distinse audienÆe ce reprezintå adevåraÆi parteneri în solidaritate.

PermiteÆi-mi så mulÆumesc gazdelor noastre braziliene pentru extraordinara oportunitate reprezentatå de desfåşurarea unei reuniuni social-democrate, la acest nivel, în America Latinå.

Dupå decenii de dictaturå şi luptå socialå, aceasta este una dintre pårÆile lumii care are nevoie în mod excepÆional de angajamentul nostru pentru a susÆine valorile solidaritåÆii şi ale securitåÆii umane, plasându-le în centrul preocupårilor noastre comune. Noi, în România, ştim prea bine importanÆa acestor valori, dat fiind cå am tråit experienÆa totalitarismului.

Un obiectiv important al InternaÆionalei Socialiste este consolidarea capacitåÆii noastre de configurare a guvernårii globale. Angajamentul nostru referitor la dezvoltarea susÆinutå şi la progresul social trebuie så fie sprijinit într-un mod clar şi decisiv.

Este adevårat cå globalizarea a încurajat creşterea economicå prin crearea unor mai mari oportunitåÆi pentru comerÆ, investiÆii şi transfer de tehnologie. Dar este, de asemenea, adevårat cå, pânå acum, globalizarea a adus beneficii mai ales celor mai dezvoltate, mai bogate şi mai puternice naÆiuni, economii şi societåÆi, conducând la creşterea discrepanÆelor şi a discriminårii în restul lumii. Avem nevoie de o nouå arhitecturå pentru agenda noastrå comunå.

Avem obligaÆia de a acÆiona astfel încât globalizarea så fie beneficå pentru toÆi şi så nu excludå pe nimeni. Cred cå sunt patru niveluri pe care trebuie så le luåm în considerare în acÆiunea noastrå: nivelul global, nivelul regional, cel subregional şi cel local.

Stânga a îmblânzit capitalismul pe plan intern. Acum trebuie så echilibråm pieÆele la nivel global. Stânga a dezvoltat democraÆia pluralistå într-un cadru naÆional. Acum trebuie så creåm o democraÆie transfrontalierå. Stânga a deschis drumul cåtre o guvernare transparentå şi responsabilå la nivel naÆional. Trebuie så promovåm acum un proces global de 1

Discurs rostit la al XXII-lea Congres al InternaÆionalei Socialiste, Sao Paulo, Brazilia, 27-29 octombrie 2003

653

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

luare a deciziilor transparent şi responsabil. Stânga a luptat pentru egalitate, considerând-o principala sa valoare. Trebuie så luptåm acum pentru incluziune. Incluziunea este o formå a egalitåÆii. Astfel trebuie så conferim o nouå valoare solidaritåÆii şi dreptåÆii care så implice coeziunea socialå, economicå şi teritorialå.

Din aceastå perspectivå, InternaÆionala Socialistå a sprijinit în mod deosebit integrarea regionalå şi cooperarea interregionalå.

A fost un lucru reprezentativ pentru stânga din Europa så acÆioneze în sprijinul evoluÆiilor democratice din fostul bloc comunist din estul Europei şi al obiectivelor sale de integrare. Procesul de configurare a Uniunii Europene nu este nu numai un proces de extindere şi de aprofundare a ei, ci şi un proces de reclådire a Europei, care presupune reunificarea europeanå.

Miza este o Europå socialå bazatå pe voinÆa cetåÆenilor şi a naÆiunilor sale, o Europå politicå cu instituÆii solide, transparente şi responsabile, o Europå având rolul unui actor global capabil så fie un contributor de seamå la pacea, securitatea şi prosperitatea lumii, o Europå ca o zonå multiculturalå deschiså, care practicå o politicå justå privitoare la imigraÆie şi la dreptul de azil, care så aibå o piaÆå deschiså şi så desfåşoare un comerÆ internaÆional just.

Ca români, dorim så ne integråm în Europa nu numai cu piaÆa şi cu forÆa de muncå.

De aceea, acÆionåm constant pentru a le asigura cetåÆenilor noştri oportunitåÆi şi drepturi egale într-o Europå unitå. În consecinÆå, luptåm pentru un model de dezvoltare susÆinutå, bazat pe ocuparea forÆei de muncå, pe incluziunea socialå şi pe protecÆia mediului.

Am acÆionat în vederea redactårii unei ConstituÆii europene. Acum credem cå acest proiect trebuie adoptat în forma existentå în cadrul ConferinÆei interguvernamentale pânå la sfârşitul acestui an.

Cred cå, dacå vom înregistra succese în Europa, acest lucru ar putea încuraja alte procese de integrare regionalå, cum este MERCOSOUR, ce trebuie så devinå, dintr-o entitate economicå, una politicå, aşa cum s-a exprimat şi Preşedintele Guterres.

România este un membru activ în cadrul proceselor subregionale. Ne-am angajat så contribuim la stabilitatea şi securitatea regiunilor din vecinåtatea noastrå. Am acÆionat pentru consolidarea democraÆiei şi crearea unei zone integrate de pace şi cooperare în zona noastrå.

Ca partid, am creat o agendå de cooperare în regiune. Ca rezultat direct al cooperårii socialiste am creat un parteneriat strategic în Europa Centralå. România şi Ungaria sunt douå Æåri care împreunå s-au dovedit un pilon de stabilitate în aceastå regiune. Suntem pregåtiÆi så acordåm asistenÆå partenerilor noştri din estul şi sud-estul Europei în privinÆa dezvoltårii democratice şi economice, precum şi så-i ajutåm în strådaniile lor dedicate modernizårii şi integrårii.

Salutåm rezultatul Summit-ului Liderilor Socialişti din Balcani. Organizat de SICEE (Comitetul InternaÆionalei Socialiste pentru Europa Centralå şi de Est), la Tirana, luna trecutå, el a fost un moment important al angajamentului nostru reînnoit pentru viitorul politic al regiunii.

Prin stabilirea unei agende socialiste pentru Europa de Sud-Est, eu cred cu tårie cå vom putea 654

DISCURSURI – Noua arhitecturå a Europei de Sud-Est – 27-29 octombrie 2003

da un nou impuls dezvoltårii şi integrårii regiunii, bazându-ne pe strategia dezvoltårii de proiecte comune şi pe solidaritatea de interese. În viitor, acest mod de cooperare ar putea fi extins de la regiunea Balcanilor de Vest la regiuni situate în estul îndepårtat al frontierelor României (regiunea Caucazului, a Mårii Negre şi chiar mai departe, în Asia Centralå şi Orientul Mijlociu). De vreme ce graniÆele estice ale României vor deveni în curând graniÆele Uniunii Europene, acest obiectiv devine o sarcinå comunå pentru stânga europeanå.

Våd acest exerciÆiu regional de solidaritate ca fiind bazat pe desfåşurarea cu succes a programelor regionale pe care le urmårim. Avem un model excelent, dacå nu pe deplin aplicabil, în realizarea Programului Willy Brandt, al Partidului Socialiştilor Europeni, creat pentru partidele socialiste din Europa Centralå şi de Est care sunt pe cale så adere la Uniunea Europeanå.

La Tirana, PSD şi-a reafirmat angajamentul în vederea creårii la Bucureşti a unui Centru Regional al InternaÆionalei Socialiste pentru Drepturile Omului şi Combaterea Discriminårii. Un asemenea centru regional, reunind parteneri social-democraÆi cu rol cheie din regiune şi din Europa, ar putea folosi experienÆa noastrå în crearea de standarde pentru drepturile omului, inclusiv în problemele minoritåÆilor. Acest centru ar acÆiona în sprijinul consolidårii şi promovårii democraÆiei, al drepturilor omului şi al combaterii tuturor formelor de discriminare, devenind astfel un instrument decisiv pentru acÆiunea regionalå a stângii. Ar fi, de asemenea, un instrument instituÆional în combaterea celor mai presante subiecte de discriminare socialå în regiune, precum şi în configurarea de programe de combatere a unor plågi sociale de duratå, precum såråcia extremå, excluderea socialå a grupurilor de risc şi a traficului cu fiinÆe umane.

Un accent deosebit se pune pe comunitatea de etnie romå. Sunt mulÆumit de succesul dezbaterilor pe care le-am avut în urmå cu câteva såptåmâni la Bucureşti cu partenerii noştri din Partidul Socialiştilor Europeni pe aceastå chestiune dureroaså.

Fårå coeziune socialå, viziunea noastrå asupra Europei eşueazå, iar capacitatea noastrå de a contribui la rezolvarea problemelor mondiale pe care le abordåm în timpul lucrårilor acestui congres se va diminua.

Integråm o Românie puternicå şi angajatå în cadrul unui continent european puternic şi angajat. Aceasta este promisiunea noastrå fåcutå atât plenului InternaÆionalei Socialiste la care participåm, cât şi poporului României pe care îl servim cu mândrie.

655

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

656

DISCURSURI – Suntem membri ai InternaÆionalei Socialiste! – 6 noiembrie 2003

11. Suntem membri ai InternaÆionalei Socialiste!1

StimaÆi prieteni, Doamnelor şi domnilor, StimaÆi camarazi, Este o zi de mare bucurie pentru noi, o zi pe care trebuie så o sårbåtorim aşa cum se cuvine.

Dupå mulÆi ani de eforturi, dupå multe încercåri, dupå multe obstacole, partidul nostru, format în etape, adåugând oameni de calitate din întreaga zonå a stângii democratice, este aståzi un membru respectat al InternaÆionalei Socialiste. Este zi de sårbåtoare, pentru cå mulÆi dintre cei care suntem aici, în aceastå salå, ne aducem aminte cât de greu a fost, în anumite situaÆii, så depåşim percepÆii greşite, atitudini uneori neprietenoase, obstacole false ridicate de falşi prieteni, prietenii care ne-au dus uneori pe drumuri låturalnice. Iatå, înså, cå am reuşit så învingem.

Nu este o victorie în sine, este o victorie care înseamnå asumarea unei responsabilitåÆi şi mai mari. Poate cå încå nici nu realizåm cât de important a fost acest moment. Poate cå încå nu înÆelegem şi nu ştim cât de importantå, pentru modernizarea în continuare a partidului nostru, a fost decizia de la Sao Paolo. În mod categoric, drumul nostru de-acum înainte, în planul vieÆii de partid, va fi mai uşor, pentru cå nu vom mai merge în afara structurilor InternaÆionalei Socialiste, vom merge împreunå cu ei, cu membrii extrem de numeroşi ai acestei familii, cea mai importantå familie politicå din lume.

Am obÆinut la Sao Paolo un vot de încredere foarte valoros. Partidul Democrat, cu lipsa sa de înÆelepciune, ne-a fåcut un foarte mare serviciu. În condiÆiile în care se dorea un vot în bloc pentru aproximativ 40 de partide care urmau så-şi îmbunåtåÆeascå statutul în cadrul InternaÆionalei, a cerut un vot distinct pentru Partidul Social Democrat, iar preşedintele InternaÆionalei Socialiste, pe bunå dreptate, a acceptat acest vot, astfel încât în probleme de organizare au fost douå voturi distincte, un vot în bloc pentru 39 de partide şi un alt vot distinct pentru un singur partid, pentru partidul nostru. Votul, înså, care s-a 1

Discurs cu ocazia reuniunii Consiliului NaÆional al PSD, 6 noiembrie 2003

657

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

dat distinct pentru partidul nostru, a aråtat cå toate partidele prezente la Sao Paolo, 145, au votat în favoarea primirii partidului nostru în InternaÆionala Socialistå.

Acest vot a însemnat, în acelaşi timp, un vot de blam pentru un partid care era dirijat prin telecomandå de la Bucureçti şi care nu a înÆeles sensul politic al deciziilor luate la nivelul conducerii InternaÆionalei Socialiste. Am trecut prin nenumårate filtre, am trecut nenumårate teste. Ce se putea inventa şi nu a fost inventat pentru a ne bloca drumul spre InternaÆionala Socialistå? Dar iatå cå am izbândit şi acest lucru se datoreazå forÆei partidului nostru, se datoreazå liderilor såi, se datoreazå membrilor de partid, se datoreazå înÆelepciunii tuturor celor care au ştiut så formeze acest mare partid al stângii democratice în România şi vreau så mulÆumesc, încå o datå, colegilor de la fostul PSDR, domnului preşedinte Alexandru Athanasiu, colegilor såi.

Vreau så mulÆumesc colegilor de la celelalte partide cu care am lucrat înainte sau cu care am început så lucråm împreunå în ultima vreme pentru a întåri stânga democraticå din România în båtålia sa cu forÆele de dreapta, forÆe care au reprezentat o parantezå nefericitå de dezastru economic şi social în istoria Æårii noastre în perioada 1997-2000. Şi, pentru ca o astfel de aventurå så nu se mai repete, avem datoria så ståm împreunå, puternici, solidari, cu spirit de echipå, så ne batem pentru noi victorii, så realizåm şi mai mult prin inteligenÆå, devotament, loialitate, patriotism. Din acest punct de vedere, eu cred cå şedinÆa noastrå de aståzi, reuniunea la care participåm cu bucurie este o excelentå ocazie de a transmite un mesaj de angajament pentru viitor tuturor colegilor noştri de partid, populaÆiei României, care aşteaptå de la noi şi mai mult.

De aceea, dragi colegi, nu am så vå vorbesc aståzi despre noi drepturi pe care noi le-am dobândit devenind membri ai InternaÆionalei Socialiste, ci despre noi responsabilitåÆi pe care noi, de acum înainte, le vom avea. De aceea, vreau så spun în acest moment, în faÆa colegilor de partid, cå venim dupå o perioadå foarte grea şi înaintea unei perioade care va fi şi mai grea, dar venim cu foarte multe rezultate pozitive. Probabil cå niciodatå în istoria postrevoluÆionarå a României, într-un interval de timp foarte scurt – şi må refer la ultima lunå – nu s-au strâns atâtea rezultate pozitive: succesul Referendumului naÆional pentru modificarea ConstituÆiei, eliberarea ultimei tranşe a Acordului stand-by cu Fondul Monetar InternaÆional, ratificarea în aproape toate statele membre ale NATO a protocolului de aderare, alegerea României ca membru nepermanent în Consiliul de Securitate pentru urmåtorii doi ani – şanså pe care trebuie så o valorificåm la maximum în anul 2004.

Doresc så evidenÆiez, în mod deosebit, şi conÆinutul Raportului de Æarå pe anul 2003 fåcut public ieri de cåtre Comisie în faÆa Parlamentului European. Este important faptul cå acest raport atestå cel mai semnificativ progres înregistrat în perioada de când Comisia Europeanå monitorizeazå, anual, România.

658

DISCURSURI – Suntem membri ai InternaÆionalei Socialiste! – 6 noiembrie 2003

Care este sensul acestui raport, de ce au fost atâtea båtålii pentru cuvinte? SituaÆia economiei româneşti, situaÆia noastrå aşa cum este ea aståzi este o situaÆie pe care o cunoaştem foarte bine, nu are rost så ne spunå cineva de la Bruxelles cå suntem Albå ca Zåpada, cå economia este perfectå. Ştim mai bine decât alÆii cât de multe lucruri avem de fåcut în continuare şi, tocmai de aceea, a fost o båtålie extrem de interesantå.

Sensul acestui raport este foarte simplu, nu trebuie så fii un mare economist sau un mare om politic pentru a-l înÆelege. Prietenii noştri din Uniunea Europeanå ne vor susÆine, dorindu-ne cât mai curând alåturi de ei. Acesta este mesajul amical care transpare dintr-un raport care, sigur, prezintå starea naÆiunii şi a economiei româneşti la finalul tranziÆiei, aråtându-ne foarte clar lucruri pe care, de altfel, le ştiam, çi care trebuie tratate cu seriozitate în lunile ce vin.

Unii au încercat så schimbe semantica cuvintelor: „poate”, så devinå „nu poate”, „consideråm”, så devinå „nu consideråm”. Sigur, båtålia politicå este peste tot la fel şi trebuie så înÆelegem nemulÆumirea celor care, cu ani în urmå, nu reuşeau så primeascå notå de trecere de la Uniunea Europeanå. CitiÆi vå rog raportul de Æarå din 1999, citiÆi vå rog raportul de Æarå pentru România din 2000. Sigur cå, întotdeauna, într-o claså, cel care råmâne corigent este supårat pe cel care are rezultate mai bune.

Ce putem så le facem colegilor noştri din opoziÆie? Vrem så îi luåm alåturi de noi, så-i implicåm în proiecte importante, dar nu putem så-i trecem strada dacå ei nu vor. Aceasta este, de fapt, principala noastrå problemå în momentul de faÆå şi, din acest punct de vedere, pentru cå, sigur, se încearcå cumva transferarea discuÆiei despre raportul de Æarå într-o chestiune de semantic, despre ceea ce a devenit cumva o temå prin care så se identifice reformiştii de non-reformişti, cei buni de cei råi, referitoare la conÆinutul noÆiunii de economie funcÆionalå de piaÆå.

Economia funcÆionalå de piaÆå reprezintå, în mod categoric, un concept economic şi politic care defineşte o percepÆie pozitivå despre un ansamblu de måsuri în domeniul economic, pe linia reformelor economice. Nu existå un instrument economic cu ajutorul cåruia så se måsoare economia de piaÆå funcÆionalå, så vinå cineva cu un metru special så måsoare economia româneascå şi så spunå este sau nu este funcÆionalå. Este vorba de un numår de måsuri care se iau la un moment dat şi care trebuie så convingå partenerii noştri, într-un proces care nu se încheie anul åsta. Sunt unii care poate nu au înÆeles. Noi nu punem capåt relaÆiilor noastre cu Uniunea Europeanå anul acesta. Va fi un traseu pe care îl vom parcurge în continuare împreunå, în care va trebui så facem şi noi eforturi şi, sper, şi Uniunea Europeanå concesii.

De aceea, este important pentru noi, stimaÆi colegi, så înÆelegem cå, dincolo de cuvinte, de aceastå formulå sofisticatå, într-adevår, pornind de la presiunile pe care unii le-au fåcut så se spunå cå România nu îndeplineşte criteriul economic sau cå nu este economie funcÆionalå de piaÆå, prietenii noştri de la Bruxelles şi din capitalele europene au introdus o formulå care 659

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

så fie o formulå de angajare în continuare, formulå pozitivå. Faptul cå România poate fi consideratå o economie de piaÆå funcÆionalå şi cå acest statut va fi pe deplin consolidat şi confirmat anul viitor ne aratå, de fapt, nu numai voinÆa României de a negocia şi de a finaliza negocierile cu Uniunea Europeanå, ci şi voinÆa Comisiei de a ne sprijini şi de a ne fi partener.

De aceea, nu am înÆeles foarte bine de ce în comunicatul de preså difuzat ieri de cåtre DelegaÆia Comisiei Europene de la Bucureşti traducerea s-a fåcut fårå suflet. Se vorbeşte în aceastå declaraÆie despre absenÆa statutului de economie funcÆionalå de piaÆå. Sensul, în mod evident, nu a fost acesta. De aceea, må bucur cå aståzi, la Bruxelles, purtåtorul de cuvânt al comisarului Verheugen, råspunzând la o întrebare a presei privind acest calificativ, a spus urmåtoarele: „În primul rând, aş dori så subliniez cå raportul de Æarå din acest an este foarte pozitiv pentru România. Recunoaşte eforturile considerabile şi de succes pe care România le-a fåcut în plan economic; evidenÆiazå faptul cå rata de creştere a economiei româneşti este impresionantå. EvidenÆiazå cå rata inflaÆiei a fost reduså considerabil” şi afirmå cå: „Urmare a eforturilor României, Æara dumneavoastrå poate fi consideratå o economie de piaÆå funcÆionalå, o datå ce progresul semnificativ la care m-am referit anterior continuå decisiv, iar Comisia a recunoscut eforturile exemplare întreprinse de Guvernul dumneavoastrå în ultimele 12 luni şi, bineînÆeles, suntem foarte încrezåtori cå statutul României de economie de piaÆå funcÆionalå poate fi confirmat în viitorul apropiat pe baza eforturilor continue şi a unui parcurs pozitiv şi, în final, nu mai este nevoie så spun, România se aflå pe drumul cel bun, cåtre îndeplinirea obiectivului aderårii în 2007”.

StimaÆi colegi, Este trist cå, din påcate, spiritul acestui raport trebuie explicat la Bruxelles şi cå unii dintre analiştii noştri sau unii dintre ziariştii noştri, unii dintre oamenii politici de la noi nu au reuşit sau nu au dorit så perceapå aceste nuanÆe importante, de altfel, pentru viitorul României. Raportul ca atare – spuneam şi ieri cu o altå ocazie – este o veritabilå prezentare a stårii naÆiunii.

El surprinde evoluÆiile din economia noastrå, dinamica pregåtirilor pentru aderare, capacitatea autoritåÆilor române de a acÆiona eficient în vederea aderårii la Uniunea Europeanå. Raportul de Æarå apreciazå cå obiectivul aderårii în 2007 este realist. În plus, ieri, la Bruxelles, s-au spulberat şi acele jocuri de culise care încercau så separe România de Bulgaria în eventualitatea semnårii separate a tratatelor de aderare. Nu trebuie så intråm în aceste jocuri.

Problema noastrå nu este de a ne compara cu Bulgaria. Problema noastrå este de a ne face temele, de a rezolva problemele şi de a merge într-o direcÆie care de acum este foarte clar definitå. Am încheiat o anumitå etapå. Este important pentru noi så închidem complet 660

DISCURSURI – Suntem membri ai InternaÆionalei Socialiste! – 6 noiembrie 2003

aceastå buclå a tranziÆiei, så ne concentråm pe etapa preaderårii şi så pregåtim condiÆiile pentru aderarea României la Uniunea Europeanå. Suntem un partener serios şi responsabil, un partener credibil în Europa. Acest lucru deranjeazå pe unii dintre competitorii noştri, pe unii dintre adversarii noştri politici.

De aceea, vreau så vå cer sprijinul în continuare, în numele DelegaÆiei Permanente, în numele Biroului Executiv Central, så facem în aşa fel încât anul 2004 så fie nu doar un an în care vom câştiga alegerile, ci un an al angajårii noastre responsabile în sprijinul eforturilor de integrare europeanå. În acest sens, vreau så vå spun, încå o datå, cå avem toate motivele så privim acest raport cu satisfacÆie. Raportul aratå clar faptul cå suntem guvernul care a muncit cel mai constant, cel mai serios şi mai responsabil în direcÆia integrårii. Va trebui så vedem ce vulnerabilitåÆi avem. Va trebui så vedem care sunt problemele de rezolvat. Va trebui så acceptåm unele dintre consecinÆele deciziilor pe care le luåm. Restructurarea economicå pe anumite sectoare a fost, din påcate, prea îndelung amânatå. Într-un fel, toate privatizårile care nu fuseserå tentante în ciclurile electorale anterioare au råmas la sfârşitul perioadei şi noi, din påcate, trebuie så tratåm în acelaşi timp şi problemele din industria de apårare, restructurarea acestui segment, şi marile privatizåri din industria metalurgicå şi siderurgicå, dar cred cå am reuşit så ne apropiem suficient de bine, suficient de atent de problemele concrete în fiecare caz în parte, så cåutåm soluÆiile sociale. Ştiu cå sunt încå multe nemulÆumiri, ştiu şi ştim cå sunt foarte multe probleme de rezolvat, ştim cå oamenii aşteaptå de la noi soluÆii şi le cåutåm stând ore întregi så discutåm despre alternative, despre soluÆii. Dar iatå, raportul Båncii Mondiale, care a fost difuzat în urmå cu douå zile, ne oferå un temei de satisfacÆie. Avem nu doar o creştere economicå foarte ridicatå, comparativ cu alte Æåri în ultimii trei ani, de aproximativ 5%, dar aceste eforturi în domeniul economic nu au însemnat doar sacrificii pentru români, pentru cå raportul Båncii Mondiale ne aratå cå, într-un interval de doi ani, 2001 şi 2002, nivelul de såråcie în România a scåzut de la 35% la 29%. În doar doi ani, iatå, nivelul såråciei a scåzut în mod considerabil. Sigur, vor spune mulÆi cå mai sunt 29% de oameni såraci în România.

Dar, dacå vor veni înapoi la putere cei care au distrus economia şi au creat marile probleme sociale de dinainte de 2000, nu va exista nicio şanså ca acest procent så scadå în continuare.

De aceea, avem datoria faÆå de cei pe care îi reprezentåm så nu pierdem şansa recâştigårii alegerilor în anul 2004, de aceea nu trebuie så facem greşeli. De aceea, trebuie så învåÆåm din experienÆele altora şi så înÆelegem felul în care trebuie så ne purtåm în aceste ultime luni, înainte de alegeri.

Nu vreau så vå reÆin acum cu temele concrete ale acÆiunii guvernamentale în planul zonelor celor mai sensibile – îmbunåtåÆirea capacitåÆii administrative, reforma justiÆiei, implementarea acquis-ului comunitar, cå adesea ni se reproşeazå cå am adoptat foarte multe legi, dar cå sunt foarte multe situaÆii în care aceste legi nu sunt puse în aplicare. Integrarea, 661

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

înså, dragi colegi, este, în primul rând, un proces politic şi ea îi va implica de acum înainte, din ce în ce mai mult, pe responsabilii de la diverse niveluri, mai ales de la nivelul aleşilor locali, iar prin reuniunea de aståzi vrem så dåm şi un semnal clar cå suntem pregåtiÆi pentru acest nou tip de abordare.

StimaÆi prieteni, Este important şi faptul cå Raportul de Æarå al Uniunii Europene înregistreazå pozitiv Referendumul pentru modificarea ConstituÆiei ca un pas decisiv pe calea integrårii. Referendumul a fost şi un test revelator privind interesul şi voinÆa românilor de a se apropia de Uniunea Europeanå. În mare måsurå, miza votului pentru referendum a fost chiar integrarea europeanå şi, într-un fel, prin încurajarea, sau nu, de a se vota acest important document al naÆiunii române, s-a exprimat şi un vot în favoarea integrårii europene. S-a demonstrat faptul cå existå partide care susÆin cu adevårat, se mobilizeazå, îşi asumå riscul pentru procesul de integrare europeanå şi care sunt partidele care s-au pronunÆat în mod deschis, pe de altå parte, unele împotriva integrårii, şi am în vedere Partidul România Mare.

A apårut totuşi în acest context şi un alt tip de atitudine, abordat de noua AlianÆå PNL-PD. Ei au declarat cå susÆin modificarea ConstituÆiei, înså în fapt şi-au dorit foarte mult un eşec al Referendumului, crezând cå vor putea folosi politic, împotriva partidului nostru, un eventual eşec. Trebuie så spunem foarte deschis opiniei publice aceste lucruri. Dumneavoastrå, venind din teritoriu, aveÆi foarte multe exemple så oferiÆi în legåturå cu acÆiuni ale reprezentanÆilor PD şi PNL în teritoriu, care spuneau un anumit lucru la nivel public şi dådeau altfel de instrucÆiuni membrilor sau simpatizanÆilor lor în legåturå cu momentul votului. Încercând så foloseascå un eventual eşec al referendumului în lupta politicå internå, ei au demonstrat cå nu pot fi parteneri în susÆinerea intereselor naÆionale atunci când este nevoie de un efort comun şi cå sunt gata så sacrifice aceste interese pentru a încerca så obÆinå puterea.

Dezamågirea a fost mare în tabåra opoziÆiei o datå cu anunÆarea estimårilor privind participarea la vot. Strategiile opoziÆiei s-au construit pe ipoteza unui absenteism masiv, de unde şi dificultatea realå a PNL, a PD, dar şi a PRM de a se replia de la discursul iniÆial pregåtit. De aici şi acuzaÆiile aberante privind fraudele şi falsificarea voturilor, de aici şi dispreÆul pentru voinÆa exprimatå de cei care s-au prezentat la urne.

Cei care au spus cå sprijinå referendumul şi au dat semnificaÆie acestei noi ConstituÆii au continuat så acuze de fraudå şi, pentru cå aståzi vor fi douå meciuri importante de fotbal, am avut cumva imaginea unei echipe de fotbal care în momentul în care un atacant då un gol în poarta adverså, un coleg de-al lui se duce la arbitru şi spune: fii atent, l-a dat din off-side.

662

DISCURSURI – Suntem membri ai InternaÆionalei Socialiste! – 6 noiembrie 2003

Dacå eram pe aceeaşi parte a mesei, a baricadei, despre ce fel de fraude se poate vorbi? Nu am considerat cu toÆii cå trebuie så mobilizåm oamenii så vinå så voteze? A intervenit cineva în votul cuiva dintre cei care au fost la urne? Am încercat – ştim cu toÆii din experienÆa tuturor Æårilor europene, cât de greu este så ajungi la un nivel de 50% participare la un referendum – så mobilizåm cât mai bine oamenii så vinå så se exprime. Poate fi vorba despre fraudå? Atunci când discutåm despre un mare interes naÆional ar fi vrut PD şi PNL ca mesajul PRM så câştige, mesajul de izolare, de respingere a Uniunii Europene şi a evoluÆiilor pe care cu toÆii le-am considerat importante? Aceastå duplicitate va fi, fårå îndoialå, sancÆionatå de cåtre electorat.

Partidul nostru a demonstrat, cu ocazia acestui referendum naÆional, cå avem capacitatea de acÆiune, cå putem mobiliza electoratul şi vreau så vå mulÆumesc, vreau så mulÆumesc tuturor militanÆilor noştri pentru modul activ şi responsabil în care au înÆeles så se implice în pregåtirea şi desfåşurarea referendumului.

Doresc, de asemenea, så mulÆumesc reprezentanÆilor noştri în administraÆia publicå pentru efortul depus. Sigur, în perioada urmåtoare vom analiza cu multå atenÆie felul în care au acÆionat organizaÆiile noastre judeÆene, cum s-au implicat în mobilizarea oamenilor noştri, cum s-au mobilizat pentru a explica importanÆa acestui vot. Un lucru, înså, este cert – harta participårii la vot este, cu puÆine excepÆii, şi un indicator pentru starea de sånåtate a organizaÆiilor noastre.

Acolo unde sunt probleme în filialå, acolo unde nu avem echipe coerente, mobilizarea a fost mai slabå, rezultatele au fost la fel. Trebuie så tragem învåÆåminte din acest test.

Per ansamblu, înså, cred cå putem privi cu încredere spre alegerile locale, parlamentare şi prezidenÆiale, pentru cå suntem un partid puternic, avem o structurå politicå viabilå, avem militanÆi conştiincioşi şi angajaÆi atunci când stabilim cå un anumit obiectiv al nostru are o semnificaÆie deosebitå. Nu vreau så dezvolt acum temele legate de pregåtirile pentru alegeri. Vå spuneam cå vom consacra o întâlnire specialå acestei teme la nivelul Consiliului NaÆional în perioada urmåtoare, dar este important ca, în toatå aceastå perioadå, pregåtirea pentru alegeri så figureze ca o prioritate a activitåÆii noastre de partid, dupå cum este necesar så atragem atenÆia populaÆiei asupra asimetriei de agendå şi de atitudine politicå între PSD şi celelalte forÆe politice.

Aceastå asimetrie se reflectå tot mai consistent şi în modul în care mass-media abordeazå realitatea politicå din România. În timp ce noi suntem concentraÆi asupra prioritåÆilor de guvernare şi facem eforturi majore pentru atingerea obiectivelor esenÆiale, în special pe dimensiunea integrårii noaste europene, adversarii noştri au declanşat, cu toatå forÆa, campania electoralå. Ei încearcå så impunå opiniei publice ideea cå acum interesul lor de a câştiga puterea cu orice mijloace şi cu orice costuri este, de fapt, interesul naÆional. Nu mai putem låsa ca aceastå asimetrie så se dezvolte, ca acest mesaj så fie råspândit. Este timpul så ieşim cu toate forÆele partidului la o confruntare politicå deschiså. Este momentul în care vocea noastrå trebuie så se audå mai clar şi mai distinct, atât la nivel central, cât şi la nivel local.

663

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Aceastå mereu nouå veche alianÆå PNL-PD mizeazå pe un fenomen de amnezie publicå şi, tocmai din acest motiv, trebuie så aducem aminte de fiecare datå care a fost şi care este „aportul” acestor forÆe politice la istoria recentå a României.

Am våzut de curând nişte fluturaşi ai PNL care sunt distribuiÆi prin diferite locuri prin Æarå, subliniind cå PNL a adoptat ConstituÆia din 1923, dar trebuie så spunem totuşi cå PNL nu a votat, nu a aprobat ConstituÆia din 1991. Este un moment mai apropiat, de ce så ne referim tocmai la ConstituÆia din 1923?

Vå propun så facem aståzi, când noi ne aflåm aproape de încheierea celui de-al treilea an de guvernare, o comparaÆie relevantå cu situaÆia României în anul trei al guvernårii CDR-PD, deci, implicit, al actualei alianÆe PNL-PD. Noi suntem pe cale så finalizåm cel de-al treilea an consecutiv de creştere economicå şi de diminuare a ratei inflaÆiei. Am parcurs etapele cele mai dificile ale unei reforme reale a economiei, ceea ce a fåcut posibil ca aståzi România så poatå fi consideratå o Æarå cu economie de piaÆå funcÆionalå. În 1999, deci al treilea an al guvernårii CDR, când PNL şi PD se aflau la guvernare, România trecea prin al treilea an consecutiv de cådere economicå. InflaÆia era galopantå, şomajul se amplifica, iar în Valea Jiului avusese loc o explozie socialå de o violenÆå vecinå råzboiului civil. Presa vorbea de privatizåri frauduloase la ROMTELECOM, de afacerea „Æigareta”, de scandalul SUN OIL şi altele. Credibilitatea externå a României atinsese nivelul cel mai scåzut de dupå 1989, românii dormeau disperaÆi pe la porÆile ambasadelor, în speranÆa cå, umilindu-se şi mituind în stânga şi în dreapta, vor obÆine vizele atât de râvnite. România tocmai ratase integrarea în primul val de extindere a NATO, acordul cu FMI era blocat, iar negocierile de aderare la Uniunea Europeanå nu puteau fi încå începute.

Ar putea fi aduse multe alte amånunte, dar cele câteva enumerate spun mult despre ce putem aştepta de la o eventualå guvernare minoritarå PNL-PD, care, aşa cum se spune prin teritoriu de cåtre membrii acestor partide, s-ar sprijini în Parlament pe suportul parlamentar al PRM. Atunci când românii vor merge anul viitor la vot ar fi bine så facå o comparaÆie similarå.

Ar putea evita astfel capcana politicianismului, precum şi manipularea pe care o încearcå liderii PD şi PNL. Nu se poate prezenta ca alternativå viabilå la guvernarea noastrå o forÆå hibridå, care nu are la activ decât responsabilitatea dezastrului României din perioada 1996-2000. Nu trebuie så orientåm aceastå analizå doar spre trecut, este normal så monitorizåm ceea ce fac aståzi cele douå partide ale dezastrului naÆional.

Repet, nu poate fi nimic mai edificator pentru responsabilitatea politicå a liberalilor democraÆi decât atitudinea duplicitarå pe care au manifestat-o împotriva Referendumului pe marginea noii ConstituÆii. Pentru liderii dadaişti ai alianÆei (curent literar de la care alianÆa a împrumutat probabil înclinaÆia doctrinarå spre aleatoriu) eşecul revizuirii ConstituÆiei ar fi satisfåcut mult 664

DISCURSURI – Suntem membri ai InternaÆionalei Socialiste! – 6 noiembrie 2003

mai bine necesitåÆile viziunii lor politice meschine. Ilustrativå este şi atitudinea de voyeurism politic pe care domnul Stolojan a adoptat-o, alegând så asiste la prezentarea Raportului de Æarå în Parlamentul European, în speranÆa cå va fi martorul fericit al unui eşec al României la Bruxelles.

Toate aceste atitudini sunt dovada opÆiunii pentru o luptå politicå lipsitå de principii şi a unei derapåri imorale de la regula supremaÆiei interesului naÆional. Aceasta este alternativa pentru care românii sunt îndemnaÆi tot mai insistent aståzi så voteze la viitoarele alegeri.

Ar fi mai mult decât necesar så abordåm cu toatå seriozitatea, înså, şi situaÆia din Bucureşti.

Este inacceptabil så låsåm cea mai mare comunitate urbanå din România så se degradeze permanent, dependentå de ambiÆiile şi abilitåÆile politico-psihologice ale primarului general. Acesta a transformat Bucureştiul într-un ostatic al proiectelor sale politice. Domnul Båsescu refuzå, acum, în prag de iarnå, så plåteascå un credit BEI, obÆinut şi garantat de Guvern în 1998, pe vremea când el era ministru, cu care Primåria Bucureşti ar fi trebuit så reabiliteze 24 de puncte termice. Cu iresponsabilitate politicå, liderul PD, în dispreÆul legii, ameninÆå cå nu va plåti creditele garantate de Guvern. De fapt, el refuzå cetåÆenilor Bucureştiului şansa de a tråi mai civilizat în oraşul lor, doar pentru cå singurul lui Æel ca primar este så se opunå cu orice preÆ Executivului.

Aceastå viziune distructivå reprezintå singura caracteristicå constantå a liderului PD. Så ne amintim cå domnia sa a fost ministrul Transporturilor atunci când flota maritimå a României a fost, practic, anihilatå prin manevre politice şi comerciale oneroase. Tot de numele såu este legatå şi demolarea guvernelor din perioada când se afla la putere împreunå cu aliaÆii din PNL. Ajuns primar al Bucureştiului, a demarat un amplu program de dårâmare a chioşcurilor, de exterminare a câinilor şi, mai de curând, de decopertare a stråzilor, deşi este evident cå sezonul rece nu va face posibilå terminarea lucrårilor.

Toate aceste exemple ilustreazå nu doar vocaÆia distructivå a acestui lider, ci şi incapacitatea sa de a stabili corect prioritåÆile. Este relevant cå în timp ce principalele artere de circulaÆie ale Capitalei vor intra în iarnå în stare de şantier, atenÆia şi energia politicå a primarului s-au concentrat asupra unei „urgenÆe” de maximå importanÆå pentru viaÆa bucureştenilor: dårâmarea copertinei din faÆa clådirii Guvernului, o copertinå mobilå, care a fost sugeratå de cåtre Serviciul de ProtecÆie şi Pazå, datoritå faptului cå demnitarii stråini care vin la Guvern trebuie så treacå printr-o zonå expuså, Æinând seama de faptul cå de jur împrejur sunt blocuri care dau o vizibilitate perfectå acestei zone de intrare.

Eu am fost ieri în Sålaj. Nu am luat cu mine o copertinå mobilå pentru situaÆii de urgenÆå.

Eu, personal, nu am nevoie de astfel de sisteme de protecÆie, dar avem o responsabilitate faÆå de invitaÆii noştri. Trebuie så respectåm nişte reguli şi aceste chestiuni ar trebui înÆelese de toÆi. În aceste condiÆii, întrebarea care fråmântå alianÆa PNL-PD este dacå un astfel de om, care niciodatå, niciunde, nu a låsat în urma lui o situaÆie mai bunå decât cea pe care a preluat-o, trebuie så candideze la un post de primar, prim-ministru, de preşedinte al României sau preşedinte al Academiei Române. ÎnÆeleg cå, în curând, se va vacanta acest ultim post.

665

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Doamnelor şi domnilor, StimaÆi colegi, Intrând, cu sau fårå voia noastrå, în plinå campanie electoralå, este necesar så devenim mult mai activi, mult mai hotårâÆi în lupta politicå. Este momentul så alocåm mai mult timp contactului direct cu oamenii, så råspundem întrebårilor lor, så explicåm strategiile şi obiectivele noastre.

Sunt mulÆi dintre noi care se plâng de faptul cå presa le este ostilå sau cå nu se aud suficient mesajele lor. Este o realitate. În preså existå diverse opÆiuni. Presa, pe de altå parte, are propria sa agendå şi, de multe ori, în locul unei atitudini neutre, partizanatul este indubitabil.

Dar noi nu trebuie så reducem comunicarea cu electoratul doar la dialogul prin presa scriså.

Este timpul så optåm pentru comunicarea directå. Suntem un partid mare, cu structuri teritoriale foarte bine consolidate. Trebuie så începem så muncim în acest mod, direct, mergând şi mai mult så întâlnim oamenii, så le explicåm ce vrem så facem, så le explicåm ce se întâmplå în jurul nostru, ce se întâmplå într-o Europå care ea însåşi este în fierbere, care este miza globalizårii, cum putem så „domesticim” în România o globalizare care, altfel, tinde så ne transforme doar într-o piaÆå de desfacere.

Toate aceste teme şi nu doar o copertinå, nu doar trei chioşcuri din nu ştiu ce cartier, trebuie så reprezinte temele noastre de reflecÆie pentru a proteja interesul naÆional al României într-o lume care nu are milå. Så încetåm så mai fim naivi. Am plåtit cu 14 ani de tranziÆie naivitatea, experimentele, romantismul. Am avut nevoie de 14 ani ca så putem ajunge la sfârşitul anului viitor så avem din nou PIB-ul din 1989. Aceşti 14 ani ne costå într-o competiÆie pe care trebuia s-o desfåşuråm, altfel, cu Æåri din Europa Centralå. Am reuşit så stabilizåm politic economia. Am reuşit så stabilizåm macroeconomic România. Avem nevoie în continuare de înÆelegere, de înÆelepciune, de un parteneriat cu societatea civilå, cu sindicatele.

Pactul de stabilitate socialå pentru 2004 este esenÆial, dacå vrem ca raportul de Æarå pe 2004 så ducå puÆin mai departe evaluårile referitoare la economia noastrå.

StimaÆi colegi, Suntem aståzi membri ai InternaÆionalei Socialiste. Acolo este preferat termenul de militant celui de membru de partid. Acest lucru reflectå, sigur, o diferenÆå de viziune. Un membru de partid este, adeseori, o entitate pasivå. Un militant presupune activism, presupune implicare, presupune forÆå de a convinge şi a atrage sprijin popular. Este ceea ce trebuie så facem acum, så ne transformåm într-un partid de militanÆi, de oameni care merg så explice, så angajeze populaÆia, pe cei care mâine vor vota, så le dåm raÆiuni pentru care ei så 666

DISCURSURI – Suntem membri ai InternaÆionalei Socialiste! – 6 noiembrie 2003

fie alåturi de noi. Campania pentru Referendum a demonstrat cå avem puterea de a coagula voinÆa electoratului. Aceasta este contribuÆia cea mai semnificativå a PSD la adoptarea noii ConstituÆii.

Totuşi, trebuie så observåm cå, în societatea româneascå, se coaguleazå forÆe ale unui conservatorism antieuropean. De aceea, prietenii noştri de la Bruxelles, din Æårile Uniunii Europene trebuie så ne ajute så aråtåm cå integrarea europeanå aduce beneficii şi pentru omul de pe stradå. De aceea am fost bucuros de conÆinutul raportului prezentat de Banca Mondialå, pentru cå mulÆi ne spuneau – existå un fost preşedinte al României care s-a plimbat prin munÆi o vreme şi prin stråinåtate o altå vreme şi acum s-a hotårât så intre din nou în politicå, pentru a aråta cå nu-i mai este scârbå, şi a explicat modul în care „furå” banii PSD. I-am aråtat ce a însemnat scåderea cu 12-13 procente a PIB în perioada 1997-1999. La un produs intern brut de 40-44 de miliarde de dolari, 10-12% înseamnå 4-4,5 miliarde „furaÆi” din avuÆia Æårii. Dacå este så vorbim despre ce au fåcut unii şi alÆii, despre ce am fåcut noi şi ce au fåcut ei, så ne raportåm la aceste cifre. Asta au fåcut dânşii. Regimul Constantinescu asta a oferit românilor, o scådere dezastruoaså a salariilor, a puterii de cumpårare, a economiei, iar dânsul acuma apare liniştit pentru a ne spune cå banii aceştia pe care noi îi aducem prin creşterea economicå ajung la clientela PSD. Raportul Båncii Mondiale ne aratå cå banii åştia ajung, prioritar, la oamenii såraci, la oamenii cu venituri mici. Scåderea în doar doi ani a gradului de såråcie, de la 35% la 29%, este cel mai bun argument pentru noi, pentru politica noastrå, pentru cå aceste cifre ne aratå faptul cå aceastå creştere economicå de care noi vorbim are efecte sociale, şi nu doar la nivelul celor care au mai mulÆi bani, ci şi la nivelul celor såraci. De aceea, oamenii aceştia simpli trebuie så aibå încredere în continuare în noi, dar trebuie så le explicåm aceste lucruri, pentru cå, altfel, vor veni din nou pe mâna demagogilor, care i-au mai înşelat o datå pe români în 1996.

DistincÆia dintre opoziÆia democraticå şi cea nedemocraticå – îmi pare råu cå trebuie så o spun – tinde acum så se estompeze. Discursul populist, transferul reciproc de teme, conlucrarea parlamentarå îi unificå, dincolo de – deocamdatå – diferenÆa de suport doctrinar, pe cei din PNL, PD şi PRM. Acest lucru s-a våzut tot mai des în Parlament în ultima vreme. În OpoziÆie se contureazå strategia exploatårii insatisfacÆiei generate în electorat de costurile inerente reformelor dictate de obiectivul integrårii europene. Anul viitor va fi, de aceea, un an decisiv. Noi trebuie så fim pregåtiÆi så contracaråm tendinÆa opoziÆiei de a practica un dublu limbaj, o dublå atitudine în Æarå sau în stråinåtate. Vå rog så observaÆi cum procedeazå reprezentanÆii opoziÆiei. Ei lanseazå în Æarå un titlu de articol într-un ziar, dupå care, prin diverşi prieteni din exterior, publicå o micå notå într-un ziar în stråinåtate, care reflectå, de fapt, conÆinutul unui articol din Æarå, dupå care revin în Æarå şi, în acelaşi ziar sau în alte ziare spun, iatå stråinåtatea ce pårere are despre guvern, iatå stråinåtatea ce pårere are 667

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

despre PSD. Sunt trucuri pe care le cunoaştem. Pot så vå vorbesc foarte mult despre aceste aranjamente murdare care, sigur cå s-au fåcut pe vremuri la Poarta Otomanå. Aceastå lipså de demnitate, folosirea stråinåtåÆii, ştirbirea prestigiului extern pentru mici câştiguri interne dovedesc micime politicå.

Vå aduceÆi aminte, la începutul anilor ’90 exista aceeaşi politicå, erau aceleaşi încercåri stupide de a implica stråinåtatea în deciziile interne. Se vede, încå o datå, cå aceastå alianÆå nu face decât så reia metode folosite în mod, pânå la urmå, inutil de cåtre aceleaşi partide în trecut.

StimaÆi colegi, Am parcurs împreunå o perioadå dificilå, am parcurs un drum lung, dar l-am parcurs cu råbdare, uneori cu un sentiment de nemeritatå marginalizare, dar a contat decisiv evoluÆia noastrå constantå şi clarificarea caracterului nostru social-democrat. Pe de altå parte, am manifestat voinÆå, voinÆa României de a participa la un proiect politic semnificativ pentru acest început de mileniu. Am parcurs o lungå evoluÆie politicå, de la formulele incipiente ale tranziÆiei – mai puÆin structurate doctrinar – ale FSN şi FDSN, trecând prin PDSR, spre condiÆia unui partid social-democrat modern, care este aståzi PSD. Este clar acum cå opÆiunile noastre privind unificarea social-democraÆiei, precum şi cele privind modernizarea ideologicå şi structuralå a partidului au fost corecte. Am reuşit så construim, în ultimul deceniu, o stângå democraticå modernå şi puternicå. Aståzi PSD este cea mai importantå forÆå politicå din România.

StimaÆi colegi, Avem nevoie, în continuare, de o dinamicå a relaÆiilor externe adaptatå noii etape. De aceea, partidul nostru va trebui så dovedeascå, prin acÆiunea sa, capacitatea sa de a fi un partener loial, competent, credibil. Va trebui så participåm la dezbaterea temelor importante în subregiunea în care ne aflåm. La nivelul Partidului Socialiştilor Europeni, avem datoria så participåm mai activ la aceste discuÆii. Vom putea participa la campania pentru alegerile pentru Parlamentul European anul viitor, deşi, sigur, România nu va avea, la acel moment, propriii såi candidaÆi, dar partidele membre ale Partidului Socialiştilor Europeni ne vor lua alåturi pentru a ne aråta tehnicile electorale, metodele prin care putem så transferåm un mesaj modern cåtre alegåtori.

668

DISCURSURI – Suntem membri ai InternaÆionalei Socialiste! – 6 noiembrie 2003

Avem datoria de a continua procesul de modernizare organizatoricå şi doctrinarå a partidului. Va trebui, înså, ca noi så contribuim mai mult la teoria social-democraÆiei. Existå o dezbatere intenså asupra noilor valori, liniilor noi de acÆiune ale InternaÆionalei Socialiste şi ale membrilor såi în noile condiÆii ale globalizårii. Aceste dezbateri au avut loc şi la Sao Paolo, au avut loc şi la Bruxelles, în cadrul Grupului socialist din Parlamentul European. De acum, participåm la aceste dezbateri, dar trebuie så participåm nu doar pentru a nota, ci putem, de pe acum, så aducem ideile noastre, putem så fim utili în zone în care relaÆiile noastre politice sunt deosebite, avem o experienÆå specialå. Iatå, stimaÆi colegi, câte lucruri råmân de fåcut, câtå responsabilitate va trebui så dovedim în perioada care urmeazå. Este important, de asemenea, så cåutåm aliaÆi în interiorul Æårii. Din punct de vedere politic, lucrurile s-au aşezat, partidele politice, fiecare are drumul såu, dar råmân foarte mulÆi oameni care nu sunt înregimentaÆi politic. Sunt foarte multe proiecte la nivelul organizaÆiilor neguvernamentale pe care vom putea så le ajutåm, cu care vom putea så colaboråm.

Este important, pe de altå parte, ca asaltul guvernamental asupra fenomenului de corupÆie så dea rezultate continue. Primele efecte au apårut. MulÆi ne-au acuzat, ne-au spus: „AÆi fåcut legi, e adevårat, dar nu le puneÆi în aplicare, nu le respectaÆi”. Avem responsabilitatea noi înşine, în primul rând, så respectåm legile pe care le-am convenit, legile pe care le-am propus, legile pe care le-am adoptat.

De aceea, am så vå rog ca ceea ce noi am început la nivel central så continue la nivel local.

Am vorbit data trecutå despre autoreÆinere. Acum am trecut de faza aceea şi vå anunÆ cå cei care nu au luat måsuri pentru a da deoparte tot ceea ce este la limita legii vor trebui så facå faÆå sancÆiunilor inevitabile, prin aplicarea legii. Este în joc destinul României, care nu-şi mai poate permite så piardå încå o turå, pentru cå unii dintre colegii noştri nu vor så înÆeleagå rolul esenÆial pe care îl avem în fåurirea acestui destin european al României. Deci, vå rog încå o datå, la nivelul fiecårei organizaÆii judeÆene, så luaÆi måsurile necesare pentru a-i înlåtura pe cei care nu ne fac cinste. InstituÆiile statului vor trebui så fie tot mai active pentru a pune în aplicare hotårârile Parlamentului şi ale Guvernului.

Este important, stimaÆi colegi, så aplicåm cu consecvenÆå måsurile cuprinse în Planul naÆional anticorupÆie, så monitorizåm rezultatele respective. Este important så ne angajåm în continuarea reformelor la nivelul administraÆiei, la nivelul justiÆiei. Sunt, în continuare, necesare måsuri pentru ca sistemul judecåtoresc independent, în standarde europene, så devinå o realitate. Este necesarå luarea unor måsuri care depind de finalizarea unor dezbateri în Parlament, de adoptarea unor hotårâri la nivelul Guvernului.

669

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Dragi prieteni, Anul 2003 poate fi considerat anul de vârf al reformei româneşti. A fost anul cel mai bogat şi mai intens ca finalizare a proiectelor de reformå, dar anul viitor va trebui så continue aceste eforturi şi aceste realizåri.

Pentru noi, calendarul negocierilor este o temå majorå. Anul care vine va reflecta integral hotårârea noastrå de a aduce în parametri maximi procesul de reformå. Capitolele de reformå considerate a fi cele mai dificile pentru România şi la care trebuie accelerate pregåtirile interne pentru a reuşi închiderea lor în 2004 sunt concurenÆa, agricultura, energia, politica regionalå şi justiÆia şi afacerile interne. În toate aceste domenii am stabilit måsuri care så accelereze adoptarea standardelor şi procedurilor europene. Pentru noi mandatul este clar. La finele anului viitor vom încheia negocierile, nu doar pentru cå vom fi susÆinut politic acest demers, ci pentru cå România va fi pregåtitå så le încheie.

StimaÆi colegi, Pentru partidul nostru, pregåtirea pentru aderare înseamnå, în fapt, un proces continuu de modernizare internå a Æårii. Miza acestuia este succesul integrårii, aşa cum integrarea este o garanÆie pe termen lung a bunåstårii şi securitåÆii noastre. De aceea, viziunea noastrå asupra integrårii reprezintå un atu pentru câştigarea unui nou mandat de guvernare. El trebuie så fie un program cuprinzåtor de acÆiune politicå pentru urmåtorii ani. Modernizarea României este în folosul cetåÆenilor. Vom demonstra cå suntem partidul care reuşeşte så determine modernizarea României, dar şi integrarea ei în Europa.

670

DISCURSURI – Femeile social-democrate în campanie pentru alegerile locale – 13 martie 2004

Anul 2004 1. Femeile social-democrate în campanie pentru alegerile locale1

Doamnelor, Stimate colege, Stimatå doamnå preçedintå Locatelli, Este o bucurie pentru noi toÆi så fim gazde pentru aceastå foarte interesantå çi importantå reuniune, care va marca, fårå îndoialå, multe dintre momentele electorale, ce vor avea loc în anii viitori în zona noastrå. Aceastå întâlnire este, în primul rând, o întâlnire care trebuie så marcheze dorinÆa noastrå comunå de a întåri modalitåÆile prin care femeile social-democrate, socialiste, laburiste se pot exprima çi se pot afirma în viaÆa politicå.

Am avut, ieri, o întâlnire foarte interesantå cu doamna Locatelli çi, deja, introducerea asupra termelor principale am realizat-o ieri, în momentul în care, sigur, am înÆeles çi mesajele pe care, pânå la urmå, noi trebuie så le transmitem colegilor noçtri din conducerea partidului în legåturå cu felul în care va trebui så tratåm – mai atent, mai bine, mai responsabil – participarea colegelor noastre la campania electoralå çi la viaÆa politicå, în general.

Må bucur så salut toate participantele la acest seminar çi så le rog så transmitå gândurile noastre de prietenie partidelor pe care le reprezintå. Vreau så felicit çi organizaÆia noastrå de femei pentru iniÆiativa acestei reuniuni. Este important faptul cå organizaÆia de femei a Partidului Social Democrat a înÆeles så-çi asume un rol deosebit de activ, nu doar în viaÆa publicå din România, ci çi în cadrul structurilor regionale ale social-democraÆiei, Æinând seama çi de noul nostru statut de membru cu drepturi depline al InternaÆionalei Socialiste.

DaÆi-mi voie så subliniez, çi cu aceastå ocazie, bucuria noastrå de a face parte din familia partidelor socialiste, social-democrate çi laburiste, partidul nostru fiind, în momentul de faÆå, 1

Discurs cu ocazia Reuniunii InternaÆionale „Femeile social-democrate în campanie pentru alegerile locale”, 13 martie 2004

671

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

un partid membru al celei mai mari familii politice din lume. Acceptarea noastrå ca membru al InternaÆionalei Socialiste reprezintå çi o întårire, pânå la urmå, a legitimitåÆii politice a partidelor, a opÆiunii social-democrate în România çi acest lucru este important pentru cå, într-un fel, la acest moment, opÆiunea social-democratå, opÆiunea de stânga, inclusiv pentru intenÆia de vot în perspectiva acestui an electoral în România, este dominantå.

Dacå luåm ultimele sondaje de opinie, poate ar trebui så încep prin a vå spune cå noi vom avea, anul acesta, mai multe momente electorale. În primul rând, la începutul lunii iunie vor avea loc alegerile locale, iar, la sfârçitul lunii noiembrie, alegerile parlamentare çi cele prezidenÆiale. De aceea, în mod evident, o discuÆie pe teme concrete, în primul rând, cele legate de alegerile locale va fi extrem de utilå pentru toate membrele noastre de partid, pentru colegele noastre de partid çi pentru toate formaÆiunile care fac parte din InternaÆionala Socialistå.

Dar, spuneam cå, în România, opÆiunea, intenÆia de vot pe zona social-democratå este majoritarå. Partidul nostru, în ultimele sondaje de opinie a avut permanent între 40% çi 50% intenÆii de vot, iar dacå adåugåm çi voturile Partidului Democrat – care, sigur, se gåseçte într-o altå alianÆå – intenÆiile de vot, în mod evident pentru opÆiunea de stânga sau opÆiunea social-democratå, sunt clar majoritare.

Sigur, mai este destul de mult timp pânå la momentul alegerilor, dar este important pentru noi så înÆelegem cum putem så abordåm aceastå ultimå perioadå înainte de alegeri, în ultimul an al ciclului electoral çi så înÆelegem çi felul în care putem învåÆa din experienÆa altor partide, pentru a ne prezenta cât mai bine la alegeri, pentru a råspunde cât mai bine açteptårilor compatrioÆilor noçtri.

OrganizaÆia de femei a avut, în ultimii ani, în România, un rol tot mai important. Am început, tot mai mult, så dåm atenÆie participårii femeilor la viaÆa publicå.

Reuniunea de aståzi va fi çi un argument pentru colegii noçtri din partid, va fi o modalitate de a transmite unele dintre realizårile din alte Æåri în materie de campanie electoralå, dar çi în materie de participare a femeilor la viaÆa partidelor noastre.

Aç vrea så-mi permiteÆi så spun, acum, câteva cuvinte despre ceea ce pentru noi este important, în acest moment, în România, care este miza din punctul de vedere al partidului nostru, pentru opÆiunile ce se vor face în acest an. Çi, de asemenea, så evidenÆiem, împreunå, responsabilitåÆile ce ne revin, într-un an ce va fi extrem de important pentru viitorul României çi într-un context în care dezbaterea europeanå este destul de tensionatå.

România se gåseçte, în momentul de faÆå, dupå 15 ani, în zona finalå a unei tranziÆii, ce a însemnat nenumårate încercåri, experimente, nenumårate tentaÆii de a alege între diverse variante çi, mai ales, într-o perioadå în care, dincolo de atenÆia internå, pe care a trebuit s-o dåm proceselor pe care le-am parcurs, începem så privim mai mult spre o formulå de colaborare, în care România så nu mai fie privitå distinct sau separat de familia instituÆionalå europeanå.

672

DISCURSURI – Femeile social-democrate în campanie pentru alegerile locale – 13 martie 2004

De aici, foarte multe, nu aç spune neapårat constrângeri, dar imperative, de care trebuie så Æinem seama. Este posibil, de acum înainte, ca un parlamentar român så fie ales doar pe criterii strict profesionale, fårå så Æinem seama, spre exemplu, de capacitatea sa de a comunica cu alÆii, într-o limbå stråinå? Vom putea så eliminåm, så evitåm folosirea unui astfel de criteriu, atunci când vom decide asupra listelor pentru viitorul Parlament? Eu cred cå nu. Çi veÆi înÆelege, împreunå cu mine, cå atunci când a trebuit så evaluåm, så înÆelegem unele dintre dezbaterile care au avut loc la Parlamentul European, am observat cå între parlamentarii noçtri sunt, totuçi, destul de puÆini cei care au capacitatea de a intra într-o legåturå directå cu parlamentarii europeni, pentru a transmite mesaje çi pentru a explica. Aceastå simbiozå ce trebuie så existe între parlamentele naÆionale çi structurile parlamentare europene, se va baza, în mod evident, mai ales în condiÆiile în care România va deveni în anul 2007 membrå a Uniunii Europene, va trebui så se bazeze pe calitåÆi intrinseci, pe cunoçtinÆe, pe capacitatea de a comunica, de a folosi, de a cunoaçte çi alte limbi decât limba românå. În plus, este foarte important un aspect pe care aç vrea så-l subliniez. Parlamentele în România s-au construit çi dupå 1989, în mare måsurå, pe un model tradiÆional, unde problemele interne erau considerate a nu fi legate în niciun fel de problematica externå, iar problematica externå era våzutå întotdeauna ca o dimensiune complet separatå, independentå, faÆå de problemele interne. În ultimii ani, am învåÆat cå toate problemele interne au çi o dimensiune externå. Existå o legåturå foarte strânså între proiectele pe care le realizåm la nivelul judeÆelor, la nivelul localitåÆilor çi legåturile pe care le putem stabili, fie pentru obÆinerea unor fonduri în cadrul programelor europene, fie în cadrul unor programe de înfråÆire, pe care tot mai multe localitåÆi le realizeazå.

Aceastå îmbinare între dimensiunea internå çi cea externå pentru activitatea politicå va solicita un alt profil pentru aleçii locali çi pentru parlamentari. Aceasta este, cred, o viziune absolut necesarå, dacå vrem så trecem de la situaÆia unei Românii în tranziÆie, concentratå pe problemele sale interne, la un statut de Æarå membrå a Uniunii Europene capabilå så participe la dialogul european, så-çi prezinte în mod eficient interesele çi, în acelaçi timp, så acÆioneze nu strict teritorial, ci pe o bazå mai largå.

Existå un alt aspect pe care, fårå îndoialå, va trebui så-l decidem. Femeile reprezintå jumåtate din populaÆia Æårilor noastre. În mod firesc, nu putem så låsåm în afara vieÆii publice inteligenÆa çi capacitatea femeilor de a influenÆa dezvoltarea societåÆii, neimplicându-le în viaÆa publicå.

De aceea, pentru noi, de fapt pentru toate partidele din România, aceste alegeri trebuie så reprezinte o ocazie de a implica, mult mai responsabil, femeile în viaÆa politicå. Noi vom discuta, zilele urmåtoare, la partid, cum am putea så rezolvåm aceste lucruri. Am încercat çi cu alte ocazii, nu am reuçit prea multe, deçi, probabil cå noi, ca partid, am avut rezultatele cele mai 673

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

bune din punctul de vedere al implicårii femeilor în viaÆa publicå. Må refer çi la numårul de miniçtri, må refer çi la secretarii de stat. Aproape 20% din secretarii de stat din Guvernul pe care-l conduc sunt femei.

Dar, sigur cå problemele de bazå sunt legate, mai ales, de felul în care începem så reconstruim reprezentativitatea aleçilor locali, fårå a mai accepta o formå de discriminare, care foarte mulÆi ani a funcÆionat çi în România. De aceea, va trebui så accentuåm nevoia de a elimina acest tip de discriminare, inclusiv în ceea ce priveçte formarea listelor, çi cred cå vom putea introduce un anumit principiu la nivelul partidului nostru, cel puÆin, poate çi alte partide vor face la fel, în aça fel încât så existe un pas al desemnårii, în sensul cå la fiecare patru candidaÆi pe listele de consilieri så fie o femeie. Cel puÆin, acest lucru am putea så-l realizåm.

Eu sper, colegii mei så nu aibå obiecÆii, vom discuta aceste opÆiuni împreunå, în zilele viitoare.

S-au fåcut câÆiva paçi, s-au luat câteva soluÆii, s-au realizat unele soluÆii çi în ceea ce priveçte noua lege electoralå sau, mai bine zis, legea pentru alegerile locale, unde s-a convenit så existe în mod necesar çi femei pe liste, dar legea este foarte largå çi existå încå suficientå ambiguitate, care poate duce la blocarea unei idei, care, altfel, este generoaså.

Mi se pare foarte important så dezvoltåm acest mod de a încuraja participarea colegelor noastre pe listele pentru alegerile de consilieri locali çi, sigur, va trebui så gândim în aceiaçi termeni çi pentru alegerile parlamentare. Vorbeam înainte despre nevoia unui profil, eram tentat så spun a unui profil european pentru candidaÆii noçtri. Cred cå este vorba, înså, de un profil modern, un profil care så Æinå seama de evoluÆiile, nevoile çi perspectivele României. De aceea, spuneam cå este nevoie ca cei pe care noi îi vom propune pentru aceste locuri, pentru aceste candidaturi så încurajeze legåturi mai strânse în plan transnaÆional.

De curând am anunÆat candidatura unui coleg pentru primåria Bucureçtiului çi, în momentul în care am luat o decizie în acest sens, am vrut så dåm un semnal foarte clar în legåturå cu felul în care poate så fie construitå prezenÆa viitoare çi identitatea unui edil çef pentru Bucureçti, tocmai pentru cå am avut impresia, adeseori, cå unele din localitåÆile noastre råmân niçte insule izolate, care nu se racordeazå cu ceea ce înseamnå procesele de modernizare din Europa çi, în general, în lume.

Am încercat så vedem numårul de contacte care s-au stabilit, numårul de vizite, de primari din alte capitale, în Bucureçti, în ultimii trei ani. Practic, acestea n-au existat. Bucureçtiul, spre deosebire de dinamica, så spunem, externå, pe care am realizat-o la nivelul Æårii, a råmas oarecum izolat çi lucrul acesta se simte în ceea ce priveçte calitatea infrastructurilor, utilitåÆile, proiectele de dezvoltare, investiÆiile çi aça mai departe. Çi atunci, am încercat un alt model de candidat, care så fie mai puternic reprezentat, mai puternic perceput ca având çi aceastå dimensiune, så dåm acest semnal care era, din punctul meu de vedere çi din punctul nostru de vedere, extrem de important.

674

DISCURSURI – Femeile social-democrate în campanie pentru alegerile locale – 13 martie 2004

Pânå la urmå, alegåtorii din Bucureçti vor decide ce anume îçi doresc çi ce doresc så fie în continuare Bucureçtiul çi de cine så fie condus. Dar, am încercat så explic de ce dorim ca aceste candidaturi, pe care le vom propune, så se înscrie în procesul de modernizare a partidului, så Æinå seama de faptul cå marile deschideri ale României în spaÆiul european vor crea potenÆialitåÆi, ce vor trebui så fie bine folosite prin oamenii pe care îi vom desemna så conducå destinele comunitåÆilor locale sau ale societåÆii româneçti.

Este important pentru noi ca în acest efort de modernizare så implicåm cât mai multe colege çi så încercåm så realizåm nu o formulå, så spunem, bazatå pe cote, ci o formulå care så însemne eliminarea unui anumit tip de discriminare în ceea ce priveçte desemnarea candidaturilor.

De aceea, miza acestui an nu este doar cine va câçtiga alegerile, ci çi felul în care, la sfârçitul perioadei de tranziÆie, reuçim så schimbåm unele dintre regulile „pactului politic” care a existat între partide çi care, într-un fel, a Æinut femeile destul de departe de viaÆa publicå. Avem posibilitatea så facem acest lucru în acest an çi cred cå discuÆia pe care o veÆi avea va produce un impact important, nu doar pentru partidul nostru, dar çi pentru celelalte partide din România çi sper çi în viaÆa partidelor pe care le reprezentanÆi.

Mi s-a pårut interesantå iniÆiativa unui dintre partidele neparlamentare, Partidul Umanist Român, care, în ultima vreme, a forÆat o anumitå formulå de imagine, de creçtere a notorietåÆii, prin desemnarea drept candidaÆi pentru primåriile din Æarå, sau pentru cele mai multe primårii, doar a unor femei. Sigur, ideea este spectaculoaså. Ea se va înscrie, fårå îndoialå, într-o campanie necesarå, o campanie prin care så se atragå atenÆia asupra necesitåÆii de a implica mai mult femeile în viaÆa politicå, dar, ca orice formulå care este duså la extrem, ea îçi pierde sau riscå så-çi piardå credibilitatea tocmai prin faptul cå ea este automatå çi porneçte de la ideea cå singurii candidaÆi valabili sunt femeile.

De aceea, probabil cå justa måsurå çi felul în care femeile çi bårbaÆii, în partidele noastre, lucreazå împreunå, vor crea acel fundament, pe baza cåruia eforturile pentru o mai bunå reprezentare la nivelul listelor så ducå gradual la formule îmbunåtåÆite.

Nu vreau så vå spun lucruri pe care le cunoaçteÆi mai bine decât mine. Vreau, mai curând, så vå asigur de faptul cå vom încerca, cum este firesc, la nivelul Partidului Social Democrat så înÆelegem de ce populaÆia, în momentul de faÆå, este reticentå în a vota la nivelul comunelor, la nivelul satelor, femei primar. Sunt destul de puÆine astfel de cazuri çi este evident, din punctul meu de vedere, cå noi înçine trebuie så facem eforturi pentru a demonstra nu doar faptul cå vrem ca numårul candidaÆilor femei så fie mai mare, dar så çtim så alegem, så pregåtim femeile pentru astfel de posturi. Orice femeie primar sau ales local sau parlamentar performant reprezintå un argument pentru alte candidaturi de femei, pe listele urmåtoare.

De aceea, este important så asiguråm çi performanÆa aleselor noastre, a candidatelor pe care le propunem, pentru cå, altfel, dupå un ciclu electoral, dacå lucrurile nu se confirmå, prin activitatea proprie, creåm, cu siguranÆå, efecte negative asupra altor liste çi altor decizii ce vor 675

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

urma. De aceea, avem o mare responsabilitate în a nu introduce cote automate çi de a lua în considerare, în primul rând, o pregåtire temeinicå, cot la cot, femei çi bårbaÆi, în cadrul organizaÆiilor de partid, a vieÆii publice çi, pe aceastå bazå, luarea în considerare a nevoii de a elimina aceastå formå de discriminare.

Din punct de vedere formal, s-au luat multe decizii çi în România – la fel ca çi în Æårile dumneavoastrå, bånuiesc – pentru a asigura egalitatea de çanse, pentru a crea structuri de diferite feluri. Nu am så vå vorbesc despre ele, pentru cå sunt convins cå ele reprezintå, de acum, standarde comune din punct de vedere instituÆional. Ceea ce este esenÆial este så asiguråm condiÆiile de bazå în a forma cât mai multe femei pentru viaÆa publicå. În felul acesta, deciziile noastre nu vor da sentimentul de a impune un principiu, ci vor veni, în mod firesc, pe criterii de profesionalism çi de competenÆå.

Fårå îndoialå, veÆi avea foarte multe teme concrete pe care så le discutaÆi. VeÆi aborda chestiuni legate de metodologie, aspecte care Æin de dimensiunea strategicå sau de dimensiunea tacticå, veÆi verifica în ce måsurå unele dintre formulele electorale utilizate au avut succes sau nu, pornind de la experienÆele din Æårile dumneavoastrå.

Trebuie så observåm cå, din påcate, în Europa, familia socialistå este într-o perioadå de recul. Alegerile care au avut loc în numeroase Æåri, în ultima vreme, au aråtat, în cadrul unei ciclicitåÆi pe care o cunoaçtem, cå în Europa – iar alegerile din Grecia au confirmat aceste evoluÆii – apare o nouå fazå în care partidele de dreapta se bucurå de mai multe opÆiuni. Sigur, colaborarea europeanå, colaborarea între partidele noastre va fi importantå çi pentru a vedea împreunå care sunt modalitåÆile prin care putem susÆine, în continuare, modalitåÆile prin care acest ciclu så fie scurtat. În cadrul InternaÆionalei Socialiste, s-a creat çi un comitet special pentru Europa de Sud-Est. La acest comitet pe care, împreunå cu George Papandreu, îl conduc, dorim så vedem felul în care putem så întårim legåturile între partidele noastre. În perioada urmåtoare, vom vedea în mod concret care vor fi soluÆiile. Au început contactele între noi pentru a examina felul în care putem så dezvoltåm aceste obiective.

Dar, fårå îndoialå, toate aceste aspecte vor forma teme de dezbatere, în cursul zilei de aståzi.

Pentru noi, aceastå întâlnire este çi un prilej de reflecÆie. Practic, toate partidele în România sunt în campanie electoralå çi noi examinåm temele, modalitåÆile electorale pe care så le folosim. Speråm ca, în acest an, så nu avem foarte multå tentaÆie populistå sau de mesaj extremist, deçi lucrurile sunt încå relativ neclare privind linia principalå pe care vor merge unele dintre partide. Iatå, ieri, spre exemplu, Corneliu Vadim Tudor, preçedintele unui partid considerat radical, dacå nu chiar cu nuanÆå extremistå pânå de curând, a semnat un contract de consultanÆå cu o firmå israelianå. Çi, de unde temele sale erau uneori antisemitismul, xenofobia, iatå cå vom vedea, probabil, o schimbare de mesaj, credibilå sau nu. Este evident cå peisajul politic în România va suferi çi alte modificåri. Vom avea, spre exemplu, candidaÆi la preçedinÆie care 676

DISCURSURI – Femeile social-democrate în campanie pentru alegerile locale – 13 martie 2004

vin din stråinåtate. Se încearcå repetarea unor modele care au funcÆionat, spre exemplu, în Æårile baltice. Poate cå este bine, poate nu, vom vedea. Eu cred, înså, cå elementele de bazå ale dezbaterii în România vor fi cele legate de dezvoltare, de modernizare çi, bineînÆeles, de integrarea europeanå.

Am sperat, la un moment dat, cå temele legate de integrarea europeanå vor putea fi Æinute în afara campaniei electorale. Lucrul acesta este imposibil deoarece criteriul politic, criteriul economic, cele 30 de capitole în negociere cu Uniunea Europeanå, practic, ating toate zonele care, într-un fel sau altul, sunt teme în dezbaterea pentru acÆiunea de viitor. Çi, din acest punct de vedere, anumite mesaje negative, în exterior, pe aceste teme, sunt preluate çi, dupå aceea, supermediatizate sau introduse într-un accelerator de mesaj în plan intern, care ar trebui så creeze un anumit disconfort în ceea ce priveçte Guvernul sau partidul de la guvernare.

Nu vreau så vå vorbesc despre toate lucrurile acestea, pentru cå ele sunt mult prea specifice realitåÆii noastre, sunt mult prea legate de ceea ce facem noi acum, în aceste zile.

Eu vreau så închei, mulÆumindu-vå pentru prezenÆa la Bucureçti, vreau så vå mulÆumesc, în mod deosebit, pentru prietenia çi sprijinul pe care partidele dumneavoastrå ni le-au aråtat în aceçti ani, în încercarea de a moderniza identitatea partidului çi de a crea în interiorul partidului acea linie de acÆiune care så asigure o convieÆuire a generaÆiilor, dar çi a genurilor.

Vå doresc succes çi vå mulÆumesc pentru prezenÆa la Bucureçti.

677

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

678

DISCURSURI – Primåvara Social Democratå – 27 martie 2004

2. Primåvara Social Democratå1

Dragi prieteni tineri, Îmi face o mare plåcere så fiu, aståzi, aici, cu voi. Sunt onorat så vå spun câteva cuvinte, så vå împårtåçesc câteva gânduri, vouå, celor pe care-i consider viitorii lideri ai partidului çi ai Æårii.

Un prim-ministru trebuie så se gândeascå în fiecare clipå, pe cât este posibil, la soarta Æårii, la viitorul Æårii. Aceasta este, de fapt, fiça postului.

Uneori gândurile mele, din påcate, nu sunt foarte optimiste. Privindu-vå acum, må gândesc, înså, cu mult mai mult optimism, la viitorul României. Ceea ce våd, acum, îmi då curaj. Între foarte mulÆi tineri care se aflå, aståzi, aici, sunt peste 3.000 de tineri care çi-au asumat responsabilitåÆi politice çi administrative în numele Partidului Social Democrat, într-un moment important pentru istoria României. Am lucrat personal cu mulÆi dintre voi. Pe mulÆi dintre voi vå cunosc çi nu de câteva zile.

Ca prim-ministru, am încredinÆat multora dintre cei care se aflå aståzi aici, în aceastå salå, responsabilitåÆi importante, iar acum vå pot spune cå nu regret aceastå decizie. Voi, tinerii, aÆi adus administraÆiei româneçti un plus de competenÆå, de dinamism, o nouå viziune çi chiar ceea ce am ascultat aståzi, aici, dovedeçte felul în care mulÆi dintre voi au evoluat, au înÆeles problemele, au înÆeles cå nu doar radiografia realitåÆii este importantå, ci, mai ales, viziunea privind viitorul, måsurile, soluÆiile alternative çi, în primul rând, înÆelepciunea. Iar aceastå înÆelepciune se leagå de un nou dinamism, de nevoia de a schimba, de a moderniza, nevoia de a merge înainte, în permanenÆå.

De aceea, am vrut så vorbesc cu voi aståzi, pentru cå acum este momentul unor schimbåri importante, al unor schimbåri majore, care vor hotårî dacå România se va alåtura altor Æåri, în aceastå perioadå de schimbare, în aceastå perioadå de mare competiÆie çi care nu trebuie så lase România, în continuare, la periferie. De aceea, contez mult pe voi, pe priceperea çi energia voastrå în ceea ce ne-am propus så facem pentru viitor.

1

AlocuÆiune la reuniunea Tineretului Social Democrat „Primåvara Social Democratå”, 27 martie 2004

679

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Fiecare generaÆie din România se confruntå cu propriile sale provocåri, dar çi cu propriile sale responsabilitåÆi. Unii au fost chemaÆi så-çi apere Æara în vreme de råzboi. PårinÆii noçtri au încercat så-çi påstreze demnitatea çi mintea limpede sub un sistem dictatorial.

GeneraÆia mea çi-a asumat sarcina çi misiunea, în ultimii 15 ani, de a construi democraÆia çi economia de piaÆå, obiectiv greu de realizat, cu eforturi, cu ezitåri, dar, consecvenÆi, am reuçit acest lucru. Am reintegrat România în rândul Æårilor democratice. Nimeni nu mai pune la îndoialå aståzi viitorul democratic al Æårii.

A venit rândul generaÆiei voastre. Este rândul vostru så faceÆi un alt fel de revoluÆie, cea a standardului de viaÆå çi a civilizaÆiei. Vrem un nivel de trai european într-o civilizaÆie europeanå!

Românii sperå la o viaÆå mai bunå. Oamenii nu cer lucruri imposibile. Ei cer pur çi simplu o çanså realå, un loc de muncå, un salariu decent, un apartament çi o maçinå, o pensie cu care så poatå tråi decent, servicii medicale de încredere pentru familiile lor, çcoli de calitate pentru copiii lor, curåÆenie pe stråzi. Într-un cuvânt – mândria de a fi român, mândria de a fi cetåÆean al unei Æåri europene, cu propriile sale elemente de identitate, ce vin din tradiÆii, din spiritualitate, dar, în acelaçi timp, o Æarå puså în acord, sincronizatå cu ritmul Europei.

Aceste açteptåri sunt normale pentru milioane de oameni, un mod de viaÆå ce oferå o çanså realå pentru fiecare çi tuturor împreunå. Dar, din påcate, aceste lucruri sunt încå foarte departe. Datoria generaÆiei voastre este så aduceÆi aceastå çanså la îndemâna tuturor românilor. În ultimii ani, guvernarea noastrå a açezat România pe o direcÆie bunå. Multe obiective au fost realizate. Acum existå stabilitate çi creçtere economicå. InflaÆia este mai micå. Sunt mai multe locuri de muncå. Pensiile au crescut. Am început så modernizåm industria.

Am promovat numeroase programe sociale. Unul dintre ele a avut foarte mult succes, programul „cornul çi laptele”, deçi ironizat uneori, el a însemnat foarte mult pentru foarte mulÆi copii ai acestei Æåri. Am adus computerele în çcoli, am îmbunåtåÆit ConstituÆia, am început reforma în justiÆie çi în administraÆia publicå, am demilitarizat poliÆia, mâine voi merge la Washington pentru a prezenta documentele care ne vor aduce statutul de membru deplin în AlianÆa Atlanticå.

Suntem în rândul lumii. Totuçi, çtiu cå încå nu este de ajuns ceea ce am fåcut. Çtiu cå milioane de români sunt nemulÆumiÆi pentru cå viaÆa lor çi nivelul lor de viaÆå nu s-au îmbunåtåÆit substanÆial, iar nemulÆumirea lor este justificatå. Çi eu sunt nemulÆumit. Sunt nemulÆumit pentru cå, oricât de multe lucruri se vor fi îndeplinit în aceçti ani, nimeni, çi nici eu, nimeni nu poate fi mulÆumit când veniturile sunt încå prea mici, corupÆia råmâne prea mare, iar creçterea nivelului de viaÆå continuå så fie un vis pentru prea mulÆi dintre noi.

Suntem într-o perioadå decisivå în ceea ce priveçte eforturile noastre de integrare în Uniunea Europeanå. Integrarea în Uniunea Europeanå cere eforturi çi schimbåri pentru fiecare dintre noi.

680

DISCURSURI – Primåvara Social Democratå – 27 martie 2004

Çtim acest lucru. Dar, aça cum acum devenim membrii ai NATO, sunt sigur cå vom deveni, în curând çi membrii ai Uniunii Europene. Trebuie doar så continuåm cu çi mai multå seriozitate ceea ce am fåcut pânå acum, så înÆelegem care au fost greçelile, så încercåm så le îndreptåm çi så depunem çi mai multå vigoare pentru proiectele pe care le avem de îndeplinit în anii care urmeazå. În ceea ce må priveçte, eu voi urmåri pas cu pas toate måsurile care trebuie luate în aceste luni pentru a fi sigur cå vom încheia cu succes negocierile pentru statutul de membru al Uniunii Europene în 2004, cå vom semna Tratatul de aderare la Uniunea Europeanå în 2005 çi cå vom deveni cu adevårat membri ai Uniunii Europene în 2007. În ultimele såptåmâni, dragi prieteni, am våzut cu toÆii cât este de dificil procesul de aderare. Au apårut noi critici din partea Uniunii Europene, din partea Parlamentului European.

Europenii spun cå reformele noastre trebuie så fie mai profunde çi mai rapide. Europenii spun cå România trebuie så facå mai mult pentru a combate corupÆia. Europenii spun cå lupta anticorupÆie înseamnå cå trebuie så prindem çi „peçtii cei mari”. Europenii spun cå trebuie så reformåm justiÆia çi administraÆia publicå. Acestea sunt critici dure. Europenii ne criticå aça cum doar un partener onest o poate face. Dar çi publicul românesc gândeçte, în mare måsurå, la fel.

Atât românii, cât çi europenii au dreptate. Acesta este adevårul: democraÆia nu poate exista în såråcie çi în corupÆie. Orice român onest înÆelege legåtura dintre corupÆie çi nivelul såu de trai. CetåÆenii se confruntå cu corupÆia zi de zi. Så dai mitå la spital înseamnå så ai mai puÆini bani pentru medicamente çi pentru cårÆi.

Afacerile ascunse între politicieni çi întreprinzåtori la nivel local sau la nivel central, înseamnå mai puÆini bani pentru pavarea drumurilor çi construirea de çcoli. Privatizårile frauduloase au însemnat mai puÆini bani la bugetul de stat çi mai puÆine locuri de muncå. Contractele de stat date pe pile çi pe relaÆii înseamnå så distrugi mediul de afaceri. Cei mulÆi stau la coadå pentru a-çi plåti taxele çi impozitele, iar unii se cred deasupra legii.

Românii çtiu cå atâta vreme cât nu vom combate corupÆia çi nu vom introduce reguli clare, nivelul de trai nu se va îmbunåtåÆi. Aceasta este, de fapt, responsabilitatea politicienilor aleçi dupå un sistem democratic.

Pentru a avea o adevåratå revoluÆie a standardului de viaÆå, a nivelului de trai, pentru a crea çanse egale pentru oameni, avem nevoie de eforturi serioase împotriva corupÆiei. Am creat Parchetul NaÆional AnticorupÆie, instituÆie care, iatå, începe så-çi facå datoria. Am creat Autoritatea NaÆionalå de Control care a început så facå ordine în administrarea banilor publici. Am fåcut publice declaraÆiile de avere ale demnitarilor. Am promulgat o lege anticorupÆie prin asumarea råspunderii guvernamentale. Am publicat lista marilor çi micilor datornici la bugetele de stat. Am trimis la Parlament Legea falimentului. Am luptat cu corupÆia din sistemul adopÆiilor internaÆionale, în ultimii trei ani. Am accelerat privatizarea 681

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

care eliminå sursele de corupÆie din proprietatea de stat. De doi ani de zile licitaÆiile de stat se fac electronic, transparent çi controlabil.

Pe mulÆi i-au deranjat aceste schimbåri. Unii au avut îndråzneala så vinå în biroul meu pentru a se plânge cå nu mai pot trage sforile sau cå nu mai vrem så exportåm copii. Pentru mine aceste încercåri au fost semne bune cå sistemul începe så funcÆioneze, iar måsurile pe care le-am luat încep så producå efecte. Dar måsurile luate aståzi spun un lucru foarte clar: viitorul înseamnå çi pentru politicieni alte standarde de integritate, mai înalte.

Am muncit mult pentru a face progrese în lupta împotriva corupÆiei în ultimii trei ani.

Dar acesta este numai începutul. Acum este timpul så continuåm mai repede çi mai eficient.

Nu pentru cå aça ne cere Uniunea Europeanå, ci pentru cå este necesar, pentru voi çi pentru noi, pentru societatea româneascå, pentru viitorul acestei Æåri. În primul rând, trebuie så stabilim în mod clar faptul cå nimeni nu va putea folosi mandatul såu ori poziÆia sa în sistemul public ca pe un instrument de îmbogåÆire personalå. În al doilea rând, voi cere accelerarea reformei din justiÆie çi din administraÆia publicå.

Nimic nu se poate face dacå regulile puterii judecåtoreçti nu sunt clare pentru toatå lumea.

Milioane de familii sunt aståzi în sålile de judecatå pentru diferite cauze. Oamenii trebuie så munceascå, nu så-çi piardå vremea prin tribunale.

Vom aloca mai multe resurse reformei justiÆiei çi administraÆiei publice. Iar dacå Fondul Monetar InternaÆional çi Banca Mondialå vor avea ceva de spus despre deficitul bugetar, må voi implica personal. Românii çi-au plåtit întotdeauna datoriile. Acum avem nevoie de resurse pentru reformå. FuncÆionarii publici trebuie så fie mai bine plåtiÆi ca så nu fie tentaÆi så se implice în acte mårunte de corupÆie.

Va trebui så ne gândim çi la poliÆiçti, çi ei trebuie så fie plåtiÆi mai bine. SiguranÆa personalå, liniçtea çi viaÆa fireascå a fiecårei comunitåÆi locale depind, în mare måsurå, de profesionalismul lor çi de voinÆa lor de a-çi risca adeseori çi viaÆa pentru ca cei care tråiesc în Æarå så se bucure de un mediu firesc, de o viaÆå liniçtitå. În al treilea rând, trebuie så acceleråm introducerea parteneriatului public/privat în serviciile publice çi promovarea metodelor moderne de conducere în administraÆia publicå. DaÆi-mi voie så fac o parantezå: eu cred cå am ieçit dintr-o perioadå care era dificilå, o perioadå de convalescenÆå economicå. Economia României este acum consolidatå în datele sale macroeconomice. Este important så avem grijå de acum înainte de dezvoltarea Æårii.

Voi vorbi cu alte prilejuri despre ceea ce trebuie så facem în viitor, dar, deocamdatå, trebuie så notåm faptul cå, din påcate, multe instituÆii publice aratå ca pe vremea Primului Råzboi Mondial. Trebuie så ne facem un partener din sectorul privat, care asigurå aståzi milioane de locuri de muncå çi douå treimi din exportul României. Sectorul privat çi societatea civilå sunt deja integrate în Europa. E timpul ca çi justiÆia, serviciile publice, administraÆia publicå çi unii politicieni så se integreze, så urmeze acest exemplu.

682

DISCURSURI – Primåvara Social Democratå – 27 martie 2004

În al patrulea rând, pentru a creçte gradul de transparenÆå çi încrederea oamenilor în Guvern, este timpul „så dåm cårÆile pe faÆå”. Este important så subliniem, de fiecare datå, faptul cå nu avem nevoie de o democraÆie de vitrinå. DemocraÆia nu înseamnå doar spectacolul alegerilor la televiziune. DemocraÆia înseamnå, în primul rând, participarea oamenilor, participarea fiecåruia la deciziile care se iau pentru el, la nivel de comunitate, la nivelul localitåÆilor çi, mai ales, la nivelul Æårii.

Pentru ca oamenii så participe trebuie så fie, înså, foarte bine informaÆi. Oamenii vor avea încredere în modul în care sunt folosiÆi banii publici, numai atunci când vor avea acces complet la informaÆiile referitoare la finanÆele Guvernului çi ale puterii locale.

Presa trebuie så fie bine informatå despre felul în care au loc privatizårile, parteneriatele public/privat, programele de investiÆii. Legile privind transparenÆa existå. Trebuie så obligåm administraÆia så le aplice. Aceste måsuri nu vor fi çi ultimele. CorupÆia îmbråcå multe forme çi noi va trebui s-o combatem cu mijloace noi. Dar nu ne vom opri în aceastå luptå, pentru cå este o luptå duså în numele oamenilor. În domeniul anticorupÆiei, voi çi cu mine, noi, în general, toÆi cei care vrem ca România så avanseze mai rapid, ca lucrurile så se producå, så meargå bine, în Æarå, avem responsabilitåÆi speciale, iar Guvernul, primul-ministru, în primul rând, noi toÆi, ca partid aflat la guvernare, noi trebuie så aråtåm drumul.

Victor Ponta a fost ceva mai direct, mai radical în ceea ce a spus. Poate cå mulÆi dintre colegii mei de partid nu vor fi entuziasmaÆi de acest gen de discurs, dar eu cred cå este important ca fiecare dintre noi, singur cu propria lui conçtiinÆå, så decidå ce este adevårat çi, mai ales, ce trebuie fåcut în continuare. Çi opinia publicå trebuie så aibå un rol important. Uneori corupÆia ia naçtere din politici neadecvate çi este sprijinitå de oficiali incapabili. Pentru corupÆie, înså, este necesar så fie doi: unul care då çi altul care cere. Nu putem pune câte un poliÆist în spatele fiecårui funcÆionar, bugetar sau în spatele fiecårui politician. ToÆi trebuie så ne luptåm cu corupÆia. Când vrei så faci ceva çi Æi se cere mitå, çpagå, atenÆie, comision, cadou, gândeçte-te bine dacå vrei så intri în aceastå murdårie.

Fiecare vrea så tråiascå mai bine. Numai cå unii vor så tråiascå mai bine prin furt çi prin corupÆie. Çi se bucurå când atrag în cercul lor oameni slabi. Românii nu sunt mai corupÆi decât alÆii, chiar dacå am îndurat destule în trecut. Este o problemå de reguli çi de conçtiinÆå. În definitiv, regulile sunt treaba politicienilor. ConçtiinÆa este treaba noastrå, a tuturor. ConçtiinÆa se formeazå, se educå.

Astfel, ca parte a eforturilor noastre de a combate corupÆia, vom lansa, de asemenea, o nouå acÆiune având ca scop crearea unei toleranÆe zero faÆå de corupÆie pe baza statului de drept çi a integritåÆii personale. Aceastå acÆiune va începe în çcoli, cu tinerii, cu un nou program care 683

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

så punå accentul pe onestitate, pe corectitudine çi pe transparenÆå. Se vor crea programe de pregåtire pentru funcÆionarii publici çi bugetari, de la doctori la poliÆiçti.

Vom crea Fondul Român pentru Integritate, la propunerea çi cu participarea societåÆii civile. Acest Fond va fi un organism public privat care va produce materialele necesare pentru educaÆia anticorupÆie, pentru evitarea conflictelor de interese. Creçterea transparenÆei çi a accesului la informaÆia publicå va contribui la îmbunåtåÆirea calitåÆii, a intensitåÆii controlului public asupra administraÆiei. Materialele pe care le vom elabora trebuie så meargå dincolo de partizanatele politice. Ne trebuie standarde noi, rezistente la testul timpului.

Cu aceste eforturi vom putea crea un nou spirit public çi o culturå naÆionalå anticorupÆie pe termen lung. Eu cred, înså, cå una din cele mai puternice arme împotriva corupÆiei sunteÆi voi, tinerii specialiçti, tinerii conducåtori din politicå çi din administraÆie. Iar dacå vom aduce mai mulÆi tineri în administraÆia publicå çi în conducerea partidului nostru, vom putea realiza lucruri noi. Vom putea gråbi lucrurile. Vom fi mai îndråzneÆi în schimbare. Çtiu cât de neråbdåtori sunteÆi voi, tinerii çi, în aceastå conjuncturå, må întreb dacå nu cumva neråbdarea este un avantaj, o calitate.

Nu mai vreau så açteptåm încå o generaÆie pânå ne vom alinia la standardele lumii civilizate. Alegerile locale ce vor avea loc în aceastå varå îi vor desemna pe reprezentanÆii administraÆiei, care se vor trezi într-o dimineaÆå, în 2007, direct în Uniunea Europeanå. Acei oameni vor trebui så fie pregåtiÆi pentru aceastå relaÆie ce nu mai este insularå, ce nu mai este închiså în camera de care vorbea Victor mai devreme. Aceçti oameni vor trebui så considere Bruxelles-ul ca fiind, în definitiv, tot un fel de circumscripÆie electoralå, un loc unde så mergi în permanenÆå pentru a aduce proiecte, pentru a aduce bani çi fonduri, pentru a înÆelege o altå dinamicå a lumii, pentru a scoate România din secolul XIX, din secolul XX, pentru a aduce Æara noastrå în acest spirit de modernitate, cu o vitezå mult mai mare.

De aceea, noi, Partidul Social Democrat vom desemna pe listele noastre de candidaÆi la alegerile locale çi parlamentare cel puÆin 30% tineri sub 35 de ani. Vom face o demarcaÆie limpede între politicå, afaceri çi funcÆia publicå. Cine doreçte så facå politicå trebuie så se dedice intereselor comunitåÆii, nu interesului personal sau de grup. Dupå aceste reguli vom desemna candidaÆii noçtri pe listele noastre electorale. Dupå aceastå regulå vom desemna demnitarii çi conducåtorii de instituÆii publice. Voi propune restricÆionarea migraÆiei politice, surså a oportunismului politic. Din påcate, nu am avut pânå acum curajul de a ne adresa direct acestei probleme, dar este timpul så cerem tuturor celor care se prezintå în faÆa alegåtorilor så-çi påstreze responsabilitatea personalå faÆå de cei care i-au ales. Este momentul så nu-i mai låsåm så se ascundå de propria lor responsabilitate, trecând sub diferite drapele de împrumut. Måsurile pe care le-am propus reprezintå doar o micå parte din ceea ce trebuie så facem pentru a crea o adevåratå revoluÆie a standardului de viaÆå. Lupta împotriva corupÆiei creeazå o bazå, iar apoi 684

DISCURSURI – Primåvara Social Democratå – 27 martie 2004

trebuie så construim pe aceastå bazå pentru a oferi o çanså realå oamenilor. În såptåmânile care vor urma, vom prezenta alte måsuri.

Avem nevoie de politici noi pentru creçterea salariilor çi pentru crearea unor noi locuri de muncå. Avem nevoie de noi mijloace de a asigura un trai decent pensionarilor çi cetåÆenilor noçtri din sate çi din comune. Avem nevoie de reforme în sistemul de sånåtate çi în çcoli.

Avem nevoie de oportunitåÆi care så le ofere tinerilor motive pentru a-çi construi viitorul aici, în România, mai degrabå decât în altå parte. Avem multe de fåcut. Aceasta nu este o sarcinå uçoarå. Çi vå întreb, sunteÆi alåturi de mine?

Prieteni, aça cum am spus la început, avem multe de fåcut. În primul rând, trebuie så dåm o çanså realå fiecårui român. Am realizat multe lucruri, dar sunt încå atâtea de fåcut, în lunile çi în anii care vin. Çi, de aceea, aståzi må adresez politicienilor pentru a se înÆelege cå mandatul public este un mandat de reprezentare, nu de corupÆie, educatorilor çi jurnaliçtilor, care så creeze un spirit civic nou, Parlamentului, pentru a accelera procesul legislativ, partidului nostru, pentru a-çi asuma acelaçi rol decisiv pe care l-a avut în momentele critice din trecut. Çi må adresez vouå, pentru cå voi reprezentaÆi viitorul acestui partid çi al acestei Æåri. Prieteni, a venit primåvara social-democratå!

685

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

686

DISCURSURI – Primåvara Social Democratå – 27 martie 2004

3. Mesaj adresat pensionarilor1

StimaÆi participanÆi, Am deosebita plåcere så vå transmit dumneavoastrå, reprezentanÆii uneia dintre cele mai mari organizaÆii de pensionari din România, un cålduros salut din partea mea, a Partidului Social Democrat çi a Guvernului României.

De la bun început doresc så evoc faptul cå în luna martie 2004, Partidul nostru a încheiat cu FederaÆia dumneavoastrå un Acord de colaborare. Acordul este rezultatul unei relaÆii solide pe care am construit-o çi am consolidat-o cu FederaÆia de-a lungul anilor. Pot så afirm cå a fost çi este o relaÆie responsabilå. Adeseori, s-a spus despre PDSR çi apoi despre PSD, cå reprezintå mai curând segmentele mai în vârstå ale populaÆiei. Cred cå este normal så explicåm çi public cå avem o råspundere politicå faÆå de cei care o viaÆå întreagå au muncit çi care açteaptå din partea Guvernului, din partea partidelor politice, o atitudine responsabilå pentru rezolvarea problemelor lor.

Sunt multe aspecte concrete pe care, de-a lungul timpului, am reuçit så le realizåm datoritå unor consultåri ce s-au desfåçurat întotdeauna, în limite rezonabile. Acesta este probabil aspectul cel mai important pe care vreau så-l subliniez. Så nu uitåm cå, în societatea româneascå, cei mai afectaÆi de schimbårile produse în ultimii 15 ani au fost pensionarii. În acelaçi timp, ei au fost cei care au sprijinit continuarea schimbårilor, în aça fel încât generaÆiile ce vor veni så poatå så beneficieze de eforturile pe care le facem în aceastå perioadå. Uneori am reuçit så gåsim soluÆii potrivite. Alteori, poate, rezolvårile pe care le-am cåutat împreunå nu au fost suficient de apreciate.

Am început så regândim felul în care putem restructura sistemul de pensii. Ne vom consulta cu FederaÆia dumneavoastrå pentru a gåsi împreunå cele mai bune soluÆii. De altfel, aça cum am mai declarat, dorim så aducem în Parlament un proiect de lege în legåturå cu pensiile, un proiect mult mai ambiÆios, care så se bazeze pe creçterea economicå din perioada 2001-2004, pe rezultatele din privatizare, pe creçterea unor formule multiple legate de variantele alternative 1

Mesajul transmis la Congresul FederaÆiei NaÆionale a Sindicatelor Pensionarilor din România, 17 aprilie 2004

687

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

de realizare a unor pensii mai mari. Sigur, este un demers ce nu poate fi încheiat în acest an, va fi nevoie de eforturi deosebite, dar trebuie så înÆelegem cå nu ar fi echitabil så-i låsåm pe cei care au muncit o viaÆå întreagå så plåteascå pentru sacrificiile pe care, în mod necesar, trebuie så le facem într-o perioadå de tranziÆie.

Vreau så vå asigur, stimaÆi reprezentanÆi ai acestei organizaÆii reprezentative, care este çi membrå a FederaÆiei Europene a Pensionarilor, de dorinÆa noastrå de a rezolva problemele dificile cu care se confruntå România.

Folosesc acest prilej pentru a transmite un salut din partea mea, a Guvernului çi a Partidului Social Democrat, invitaÆilor la Congres çi cu deosebire conducerii FederaÆiei Europene a Pensionarilor çi a Sindicatului NaÆional al Pensionarilor din Italia.

Vå doresc multå sånåtate çi vå încredinÆez de respectul meu çi al Guvernului.

688

DISCURSURI – Primåvara Social Democratå – 27 martie 2004

4. Mesaj adresat Consiliului NaÆional al CNSLR-FråÆia1

ConfederaÆia NaÆionalå a Sindicatelor Libere din România – FråÆia este alåturi de noi de la început. RelaÆiile noastre de colaborare au avut rezultate concrete remarcabile. Am încercat så construim çi så asiguråm împreunå un climat de pace socialå, un cadru instituÆional çi legislativ de muncå modern, adaptat dinamicii relaÆiilor de muncå çi celor sociale.

Viitorul social-democrat pe care îl construim este un viitor în care partenerii sociali au un loc aparte. Social-democraÆia nu se construieçte decât alåturi de dumneavoastrå.

Sindicatele legal constituite çi cu reprezentare autenticå lucreazå alåturi de noi pentru a garanta legitimitatea måsurilor de protecÆie socialå pe care le adoptåm pentru a împårÆi responsabilitatea pe care ne-o asumåm în acÆiunile noastre destinate garantårii dreptului la muncå, combaterii çomajului, asigurårii unui trai decent tuturor categoriilor de cetåÆeni ai Æårii, promovårii unei legislaÆii care så asigure cadrul juridic pentru manifestarea deplinå a capacitåÆilor creatoare çi garantårii drepturilor salariaÆilor. În identificarea soluÆiilor pentru o bunå gestionare a problematicilor economice çi sociale, Guvernul Românie a chemat la masa de lucru alåturi de specialiçti çi persoane din mediul academic, parteneri sociali çi alÆi reprezentanÆi ai societåÆii civile. Trebuie så recunoaçtem cå acest proces de consultare a depåçit faza formalå, implicând sindicatele nu numai în procesul de explicare a måsurilor de reformå, ci chiar în elaborarea strategiilor de dezvoltare, planurilor de acÆiuni çi måsuri, actelor normative care så asigure cadrul çi derularea corespunzåtoare ale proceselor de reformå.

Reformele din domeniul social, din cel al justiÆiei, reformele economice sau cea a administraÆiei publice nu se pot realiza pe deplin sau conform obiectivelor prioritare, deja asumate, dacå nu sunt însoÆite de modificåri ale atitudinii çi comportamentelor tuturor actorilor implicaÆi, în principal, faÆå de muncå, de progres, de comunitate. Responsabilitatea realizårii sau eçecului în reformarea societåÆii româneçti-societate modernå ca viitor stat membru al Uniunii Europene, ne aparÆine deopotrivå nouå, puterii politice, dar çi dumneavoastrå, sindicatelor, reprezentanÆi ai lucråtorilor, ai societåÆii civile.

1

Mesajul adresat Consiliului NaÆional al CNSLR-FråÆia, 20 aprilie 2004

689

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Dorim så gåsim çi så exprimåm soluÆia prin care fiecare categorie socialå, fiecare ocupaÆie sau generaÆie så se gåseascå pe deplin reprezentatå în Partidul Social Democrat, så se poatå exprima în viaÆa publicå.

Respectåm obligativitatea consultårii partenerilor sociali în probleme de interes economic çi social, înscriså în Tratatul constitutiv al Uniunii Europene, începând cu forma adoptatå la Amsterdam çi pânå la forma aplicabilå în prezent, aça cum a fost revizuit Tratatul UE la Nisa, nu ca pe o normå impuså, ci ca pe o etapå fireascå a procesului de construcÆie çi modelare a societåÆii româneçti, sub auspiciile solidaritåÆii sociale.

Dacå vrem så asiguråm dezvoltarea economicå a Æårii çi så îmbunåtåÆim condiÆiile de viaÆå ale cetåÆenilor, este important så producem mai eficient. Este important så înÆelegem cå este nevoie de noi tipuri de abordåri în ceea ce priveçte industria çi economia, iar aceste lucruri trebuie så fie dezvoltate printr-o altå filosofie a muncii.

Mediul de muncå, mediul în care tråim zi de zi este de fapt marea mizå a acÆiunii noastre politice. Avem nevoie de suportul dumneavoastrå nu numai în asigurarea capacitåÆii de a duce România în Uniunea Europeanå, ci çi în acÆiunile noastre de a o pregåti pentru întâlnirea efectivå cu Uniunea Europeanå. Aç dori så vå asigur cå vå vom sprijini în demersurile dumneavoastrå de a asigura condiÆii decente de muncå pentru lucråtori, condiÆii pentru asigurarea unui trai decent, întrucât sunt obiective çi Æeluri pe care le împårtåçim deopotrivå.

Am convingerea cå veÆi råmâne alåturi de noi, CNSLR-FråÆia fiind o „confederaÆie pentru mileniul trei”, în asigurarea climatului de stabilitate çi continuitate, progres çi pace socialå!

Urez succes lucrårilor Consiliului NaÆional al CNSLR-FråÆia.

690

DISCURSURI – În campanie: candidaÆii PSD din Oltenia çi Muntenia – 24 aprilie 2004

5. În campanie: candidaÆii PSD din Oltenia çi Muntenia1

Dragi prieteni, Venind spre Târgoviçte, må întrebam de ce ne adunåm aståzi, aici? Dacå l-aç întreba de domnul Octav Cozmâncå, mi-ar spune cå aça vrea partidul çi cå trebuie så-i încurajåm personal pe toÆi candidaÆii noçtri la alegerile locale.

Dacå l-aç întreba pe domnul Agathon, mi-ar spune cå trebuie så aråtåm presei çi opiniei publice cå suntem puternici çi cå avem candidaÆi, oameni de valoare, pe care îi aruncåm în luptå.

Dacå l-aç întreba pe domnul Stolojan, mi-ar spune cå nu çtie, dar cå va consulta statutul partidului pentru a gåsi un råspuns.

Dar dacå må întrebaÆi pe mine råspunsul meu este: ne-am adunat aståzi aici pentru a spune oamenilor un lucru foarte simplu: cu noi au câçtigat çi au dus-o mai bine decât cu oricine altcineva, aça cå trebuie så continuåm împreunå!

Nu suntem aici doar pentru a lansa candidaÆi. Suntem aici så aråtåm cå avem forÆa de a câçtiga! Avem o echipå câçtigåtoare, iar cei care se aflå acum, aici, alåturi de mine, pe aceastå scenå, nu sunt decât o parte din întreaga echipå de candidaÆi ai PSD, la primårii, consilii locale sau judeÆene.

Echipa noastrå este formatå din oameni câçtigåtori. Voi sunteÆi acei oameni câçtigåtori.

Voi sunteÆi câçtigåtori pentru cå çtiÆi ce înseamnå performanÆa çi pentru cå vå intereseazå soarta acestei Æåri.

Pentru cå veÆi porni în aceastå luptå electoralå, fiecare dintre dumneavoastrå trebuie så çtie, cel puÆin, douå lucruri importante: aveÆi în spate cea mai puternicå forÆå politicå a Æårii çi, în al doilea rând, trebuie så çtiÆi cå în localitatea dumneavoastrå, contaÆi mai mult decât Ion Iliescu, Adrian Nåstase sau oricine altcineva de la centru.

Oamenii vå vor judeca dupå ceea ce aÆi fåcut. Oamenii vå vor judeca în funcÆie de proiectele cu care veÆi veni. Încrederea lor va fi temeiul reuçitei.

1

Discurs cu ocazia lansårii candidaÆilor PSD în 12 judeÆe din Oltenia çi Muntenia, „Echipa câçtigåtoare“, 24 aprilie 2004

691

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Suntem înså çi un partid câçtigåtor. Ocupåm primul loc în sondaje çi ne bucuråm de încrederea oamenilor. E o noutate pentru România ca un partid, dupå patru ani la guvernare, så se afle la acelaçi nivel de încredere ca în momentul alegerilor.

Ce aratå acest lucru? Acest lucru aratå cå avem forÆa de a câçtiga din nou alegerile çi susÆinerea oamenilor pentru a conduce România încå patru ani.

Nu în ultimul rând, stimaÆi colegi, suntem echipa unei guvernåri câçtigåtoare. EsenÆa unui partid responsabil, a unui partid puternic, este så câçtige alegerile în urma propriei guvernåri.

Så guverneze pentru oameni çi så le aducå acestora o viaÆå mai bunå.

Pânå acum, alegerile au fost câçtigate prin vot negativ, prin lovirea în partidul aflat la putere çi prin îndemnarea populaÆiei så îl sancÆioneze la vot. Acum e prima datå, dupå mult timp, când partidul aflat la putere are çansa de a câçtiga din nou alegerile. Este çansa noastrå, pe care trebuie så o fructificåm.

Eu sunt încrezåtor, pentru cå aceastå çanså noi ne-am creat-o. Prin ce am fåcut în aceçti patru ani, prin rezultatele noastre, prin grija noastrå faÆå de oameni, prin poziÆia în care se aflå acum România, în plan internaÆional. În 2000, unul dintre sloganele cu care am câçtigat alegerile era „PSD – Puterea de a face bine”. Cine se uitå cu bunå credinÆå la ce am realizat în aceçti ani, vede cå am folosit puterea pe care am avut-o pentru a face cu adevårat bine.

Cu toate astea, România încå se confruntå cu multe provocåri. În ultimii ani, am muncit mult pentru a rezolva problemele oamenilor, dar adevårul este cå nu am reuçit så facem tot ce ne-am propus. Çtiu cå veniturile sunt încå prea mici, iar corupÆia este încå prea mare. Dar cel puÆin am pornit pe un drum sigur, çi çtim aståzi cå România se îndreaptå în direcÆia cea bunå.

Chiar dacå nu am fåcut tot ce se putea face, pot spune cå guvernarea noastrå a avut cele mai bune rezultate dintre toate guvernårile de pânå acum. Care este câçtigul pe care l-am adus în România, în toÆi aceçti ani?

• România este guvernatå aståzi cu stabilitate çi eficienÆå. Nu mai este måcinatå de crize çi instabilitate politicå.

• România a intrat în NATO çi se apropie rapid de integrarea deplinå în Uniunea Europeanå. Paçii cei mai importanÆi i-am fåcut deja.

• România nu mai este blocatå din cauza vizelor, iar românii au libertatea de a circula çi de a munci în Europa.

• Din 2001, România are cea mai mare creçtere economicå din regiune. Aceasta a dus la venituri mai mari, la investiÆii mai mari, la posibilitåÆi mai mari de a finanÆa programele sociale çi la scåderea såråciei.

• România are tot mai puÆini çomeri, iar noi ne-am Æinut de cuvânt çi am creat locuri de muncå. În ultimii patru ani, s-au realizat peste 1 milion de angajåri în economie.

692

DISCURSURI – În campanie: candidaÆii PSD din Oltenia çi Muntenia – 24 aprilie 2004

• Cornul çi laptele, dublarea pensiilor agricultorilor, introducerea venitului minim garantat sunt premiere în România.

• Am fåcut primele legi anticorupÆie, am creat Parchetul NaÆional AnticorupÆie, am impus publicarea averilor demnitarilor çi politicienilor, am creat noi modalitåÆi de organizare a licitaÆiilor publice, am fåcut curåÆenie, din punct de vedere moral, în propriul partid, am propus blocarea migraÆiei politice.

Nimeni pânå la noi nu a mai fåcut aça ceva pentru România. Iar principalii beneficiari sunt oamenii acestei Æåri, fie cå ne-au votat, fie cå nu.

Este o situaÆie în care toatå lumea a avut de câçtigat: çi oamenii care au avut încredere în noi, pentru cå, prin tot ce am fåcut, am contribuit la schimbarea vieÆii lor în bine; çi noi, pentru cå acum putem câçtiga din nou alegerile.

Dragi prieteni, dragi colegi, Noi am început adevårata schimbare a României çi doar noi putem continua cursul schimbårilor în bine. Începând cu fiecare localitate çi terminând cu întreaga Æarå, România aråta råu în 2000. Dar dupå ce am preluat noi guvernarea, lucrurile au început så se schimbe.

Noi am redat oamenilor speranÆa, iar aceastå evoluÆie trebuie så continue. Pentru cå schimbarea nu este un simplu moment de rupturå, ci un proces; un drum pe care l-am parcurs, pânå acum, în siguranÆå çi pe care trebuie så mergem mai departe pentru a-l încheia cu bine.

Sunt schimbåri în bine çi schimbåri în råu. În 2000 s-a încheiat un experiment brutal, care a dat peste cap vieÆile oamenilor, i-a såråcit, i-a speriat çi i-a demoralizat. Noi am readus Æara pe linia de plutire.

Am propus românilor un ritm sånåtos al schimbårilor, care så nu le distrugå viaÆa. Un ritm care så-i protejeze, så-i ajute, care så le ofere çansa de a avea un trai mai bun çi de a crede în viitorul lor. Ritmul schimbårilor propuse de noi este ritmul schimbårilor dorite de oameni. Iar succesele de pânå acum dovedesc cå atât noi, cât çi oamenii am avut dreptate.

Peste mai puÆin de douå luni, românii vor trebui så opteze din nou.

Vor trebui så aleagå între drumul sigur pe care au pornit, împreunå cu noi, în 2000, sau o aventurå cu final necunoscut. Noi nu vom înceta så avertizåm cå în 2004 România nu-çi mai permite încå o aventurå ca în 1996. România se aflå în plinå transformare, o transformare care le va aduce oamenilor prosperitatea pe care o meritå. Nu avem dreptul så le refuzåm aceastå çanså. Suntem obligaÆi så câçtigåm, pentru cå altfel va pierde întreaga Æarå.

693

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Dragi colegi, Transformarea Æårii trebuie continuatå în fiecare municipiu, în fiecare oraç çi în fiecare sat.

PSD propune fiecårei localitåÆi lideri profesioniçti, apropiaÆi de oameni, lideri care çi-au câçtigat respectul comunitåÆilor din care fac parte.

Foarte mulÆi dintre candidaÆii pe care îi propunem intrå în curså pentru un al doilea sau al treilea mandat, pentru cå au performat, au dovedit cå sunt serioçi, cå çtiu så facå treabå. Transformarea României nu ar fi fost posibilå fårå aceçti oameni.

Alåturi de ei, înså, sunt foarte mulÆi candidaÆi tineri çi foarte tineri, bine pregåtiÆi. Mai mult ca orice alt partid, noi investim aståzi în tineri. Peste 30% din candidaÆii noçtri sunt tineri.

Ei aratå cå partidul se schimbå, se modernizeazå, devine cu adevårat european. Viitorul României le aparÆine çi sunt convins cå se vor bate pentru transformarea Æårii pânå la capåt.

Dragi colegi, Fiecare dintre dumneavoastrå, cei aflaÆi pe aceastå scenå alåturi de mine, çi mulÆi dintre cei aflaÆi în salå veÆi participa la alegerile locale încercând så convingeÆi oamenii cå dumneavoastrå sunteÆi soluÆia. Îmi doresc ca aceastå campanie electoralå så marcheze, în mod clar, debutul unei noi epoci în România: aceea a campaniilor electorale bazate pe competiÆii de soluÆii. A trecut vremea discursurilor – oamenii nu se mai laså convinçi decât de proiecte çi, mai ales, de rezultate.

Dragi colegi, Noi, PSD, am dovedit, în cei aproape patru ani de când ne aflåm la guvernare, cå suntem capabili de o politicå bazatå pe proiecte çi pe rezultate. Înainte de a porni în cursa electoralå, vå rog så staÆi o clipå pentru a vå pune o întrebare – cea mai importantå întrebare pe care çi-o poate pune cineva care vrea så fie ales într-o funcÆie publicå: „ce açteaptå oamenii de la mine?” Pornind de la açteptårile, nevoile, dorinÆele oamenilor – aça se construieçte un mandat; de la lista de prioritåÆi çi proiecte prezentatå în campania electoralå çi pânå la aplicarea lor în cei patru ani care urmeazå.

PSD se aflå la putere pentru cå românii ne-au acordat încrederea lor în anul 2000; aståzi, românii se aflå în continuare alåturi de noi fiindcå am aråtat cå prioritåÆile lor sunt çi prioritåÆile noastre. Iar principiul de la care trebuie så plecaÆi, fiecare dintre voi, este cå aveÆi datoria de a fi o çanså realå pentru oameni.

694

DISCURSURI – În campanie: candidaÆii PSD din Oltenia çi Muntenia – 24 aprilie 2004

Prin „çanså” nu înÆeleg promisiuni formulate la repezealå sau lipsite de fundament real; înÆeleg propuneri concrete despre cum se poate schimba în bine viaÆa lor de zi cu zi. Prin „çanså” înÆeleg o permanentå schimbare în bine, o permanentå evoluÆie.

Dragi prieteni, Venind spre Târgoviçte, la un moment dat, un båtrân mi-a fåcut de la un geam semnul victoriei. Nu çtiu dacå çtia unde merg, nu çtiu dacå era la curent cu aceastå mare întâlnire a noastrå dar am simÆit o susÆinere çi, probabil, cå noi trebuie så ne gândim la cei care açteaptå de la noi råspunsuri adevårate la întrebårile lor care, din påcate, sunt în continuare grave çi extrem de serioase.

Poate cå el açtepta, la fel din partea mea sau din partea noastrå, semnul victoriei. El încerca så ne spunå cå trebuie så ne batem pentru victorie, dar acum este important råspunsul nostru. Çi, trebuie så-i spunem çi lui çi altora care açteaptå un råspuns responsabil din partea noastrå cå victoria noastrå va fi çi victoria lui.

Avem datoria de a ne gândi la cele mai bune soluÆii. Este foarte important så simÆim împreunå, este foarte important så gândim împreunå pentru viitorul Æårii.

Dragi prieteni, Am vorbit despre tineri, despre Europa, despre o çanså pentru fiecare, dar oare dincolo de faptul cå avem mii de tineri acum pe liste, cå vor putea så decidå ei înçiçi ce vor så facå în Æara lor, este important så ne gândim çi la cei mai în vârstå care açteaptå de la noi sfârçitul unei perioade de sacrificii.

Ce ar însemna, de fapt, victoria noastrå pentru un båtrân din România? Çi aici råspunsurile noastre trebuie så fie în continuare mai bune. Trebuie så ne gândim cum poate fi asiguratå o pensie mai bunå, medicamente mai ieftine, un sistem sanitar mai dinamic, un sistem de protecÆie socialå mai avansat. Orice care så-i facå viaÆa mai uçoarå. Dar mai mult decât toate acestea, victoria pentru noi çi pentru el trebuie så fie, în primul rând, respectul pe care i-l datoreazå societatea pentru munca lui de o viaÆå.

695

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Dragi prieteni, Sensul acestui mesaj este foarte simplu. Victoriile noastre politice trebuie så devinå victoriile românilor.

GândiÆi-vå cum trebuie så arate aceste victorii când faceÆi politicå çi atunci victoria noastrå electoralå va fi legitimå. Fiecare gest pe care-l facem, fiecare zi pe care o petrecem în viaÆa politicå trebuie så se transforme în victorii pentru cetåÆenii noçtri. Ei trebuie så câçtige în fiecare zi în care noi suntem la putere. Çi, de aceea, fiecare om din fiecare localitate din fiecare colÆ al Æårii noastre trebuie så çtie cå are în noi un sprijin. Cå se poate baza pe noi. Cå existå, în localitatea lui, un primar care îl va primi la el în birou, îi va asculta greutåÆile çi îl va îndruma sau îi va oferi o soluÆie. Cå acel primar nu va uita problema lui a doua zi, ci va încerca så îi afle cauzele çi så o rezolve, înainte ca çi alÆi oameni så se confrunte cu aceeaçi problemå.

Fiecare român, dragi colegi, trebuie så çtie cå primarul care îl reprezintå nu este niciodatå prea ocupat, prea obosit sau dezinteresat de problemele lui.

Avem încrederea românilor fiindcå noi, PSD, am fåcut vreme de patru ani politica românilor. Am aråtat cå ne paså. Avem înså datoria de a merge mai departe. Iar dumneavoastrå, cei care vå aflaÆi lângå mine pe aceastå scenå, cei care vå aflaÆi în salå, faceÆi parte din echipa câçtigåtoare. Acest lucru vå onoreazå dar, de asemenea, acest lucru vå obligå. Çi, ar trebui så spun într-un fel, la modul foarte general, toatå aceastå încredere de care ne bucuråm este onorantå pentru noi, dar ne creeazå tuturor o obligaÆie imenså, o obligaÆie moralå dar çi o obligaÆie politicå. Ne determinå, ne obligå så reprezentåm cu demnitate simbolul PSD. Ne obligå çi vå obligå så nu uitaÆi cå politica noastrå este pentru oameni. AÆi ajuns aici fiindcå v-aÆi demonstrat meritele, tot aça cum PSD este partidul câçtigåtor pentru cå le-a oferit românilor o viaÆå mai bunå.

Dar nu uitaÆi cå valoarea trebuie doveditå în fiecare clipå çi ca så fii bun înseamnå så îÆi depåçeçti, pânå la urmå, chiar limitele.

Dragi prieteni, Avem açadar o echipå câçtigåtoare. Dar pentru ca aceastå echipå så confirme, så aducå rezultatele pe care ni le dorim cu toÆii, e nevoie de implicarea voastrå totalå. Vå avertizez înså cå nu suntem decât la începutul drumului. Nu am câçtigat încå alegerile locale, chiar dacå suntem atât de aproape.

Putem pierde înså aceastå victorie, çi tot ce înseamnå ea pentru fiecare dintre noi, dacå nu ne mobilizåm mai bine. Nu putem rata, acum, pe ultima sutå de metri, victoria pe care o meritåm cu toÆii, din cauza unei lipse de implicare sau din cauza unei lipse de entuziasm. Am încredere cå întâlnirea noastrå de aståzi vå va da forÆa çi energia de a duce mai departe mesajul nostru.

696

DISCURSURI – În campanie: candidaÆii din Bucureşti – mai 2004

6. În campanie: candidaÆii din Bucureşti1

Dragi prieteni, Îmi pare bine cå sunteÆi atât de entuziaçti. Vom avea nevoie de acest entuziasm pe tot parcursul anului. Chiar dacå aç avea toate motivele, eu nu îl voi ataca pe Båsescu. V-aÆi fi açteptat, probabil, så încep så-l atac çi så aråt cu degetul ce nu s-a fåcut çi cât de vinovat este.

Numai cå nu am avea nimic de câçtigat dacå aç face doar asta! Oamenii te ascultå dacå ai ceva nou çi interesant de spus, ori faptul cå Båsescu nu çi-a fåcut datoria în calitate de primar, faptul cå el e singurul vinovat de starea de aståzi a capitalei sunt adevåruri banale, pe care le çtie oricine çi nu mai e nevoie så fie repetate. Så vå dau un singur exemplu: situaÆia drumurilor din Bucureçti. Toatå lumea çtie a cui e vina pentru modul cumplit în care aratå principalele artere.

Nu avem nimic de câçtigat dacå demonstråm, încå o datå, cå e vina lui Båsescu. Sondajele aratå cå majoritatea bucureçtenilor îl cred pe Båsescu vinovat de starea drumurilor, iar mie nu mi se pare deloc util så reiau aceastå informaÆie la nesfârçit. Acum e nevoie de soluÆii, nu de aråtat cu degetul. Iar soluÆiile pe care vi le prezentåm aståzi sunt Mircea Geoanå çi echipa de primari de sector.

Mandatul urmåtorului primar general al Bucureçtiului va fi special. El îçi va începe misiunea ca primar al capitalei României çi o va încheia, peste patru ani, ca primar al uneia din cele 27 de capitale din Uniunea Europeanå. Este unul din motivele pentru care Bucureçtiul are nevoie de un primar de anvergurå.

Un primar care så reprezinte oraçul cu demnitate. Bucureçtiul nu poate fi o capitalå europeanå doar cu numele. Bucureçtiul trebuie så onoreze acest statut prin felul în care aratå.

Prin nivelul de trai al locuitorilor såi. Prin ceea ce le oferå; pentru a munci; sau pentru a se odihni. Prin satisfacÆia pe care o simt bucureçtenii tråind în fiecare zi în acest oraç.

Pentru asta, Capitala are nevoie de proiecte majore de dezvoltare care så fie puse rapid în aplicare. Acum, Capitala are nevoie de stabilitate! Acum, Capitala are nevoie de o echipå unitå! Çi, mai presus de toate, acum Capitala are nevoie de un primar! Un primar care cunoaşte problemele. Care çtie ce are de fåcut. Çi care laså în urma lui realizåri de Æinut minte.

1

Mesaj la Reuniunea de lansare a candidaÆilor din Bucureçti, mai 2004

697

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Bucureçtiul trebuie så reintre în circuitul marilor capitale europene.

Aç vrea så reamintesc faptul cå în timp ce România are, çi prin meritul special al lui Mircea Geoanå, relaÆii externe excelente, Bucureçtiul nu a fost vizitat, de ani de zile, de niciun primar de capitalå europeanå. Oare acest lucru este întâmplåtor?

Sau e rezultatul unei politici agresive, duse împotriva ideii de administraÆie çi a interesului Bucureçtenilor în general? E timpul så schimbåm aceastå stare de lucruri. E timpul ca bucureçtenii så aibå un oraç în care så se simtå bine. E timpul ca România så aibå o Capitalå adevåratå!

E timpul ca Bucureçtiul så aibå, în sfârçit, un primar. Çtim cu toÆii cå Mircea Geoanå nu este doar un nume pe o listå. Este un om de stat, cu realizåri importante çi cu o biografie care ar face cinste oricårui politician european.

Mircea Geoanå nu este o vedetå de ocazie. Este un om politic care a stat la aceeaçi maså cu liderii lumii çi nu a fost cu nimic mai prejos decât ei. Mircea Geoanå nu este un maestru al conflictului. Este un om de dialog, care çtie cå nu poÆi construi singur çi cå lucrurile durabile se fac numai în echipå.

Am fost ieri la GalaÆi, la lansarea candidaÆilor noçtri din Moldova. Am stat de vorbå cu câÆiva dintre ei çi ei mi-au spus: „Vom câçtiga Bucureçtiul!”

Cu Mircea Geoanå pe buletinul de vot çi cu realizårile primarilor de sectoare la activ, Bucureçtiul va vota PSD. Dar victoria va fi, în primul rând, a bucureçtenilor. Ei vor avea, pentru prima datå dupå 15 ani, un primar inteligent, implicat, onest çi eficient.

Un primar care çtie mai multe limbi stråine çi care a urmat mai multe çcoli decât majoritatea contracandidaÆilor såi.

Un primar care çtie administraÆie, fiindcå a studiat-o la Paris, çi diplomaÆie, fiindcå a practicat-o la Washington.

Oamenii îl cunosc çi îl admirå, fiindcå a reuçit în tot ce çi-a propus çi fiindcå nu çi-a dat niciodatå cuvântul fårå så-l respecte.

A venit în PSD fiindcå çtie cå aici se face politica realå, politica pentru oameni.

Acum, el ne va reprezenta în faÆa bucureçtenilor çi pentru prima datå primarul general al capitalei va fi de la PSD! L-am ales pe el, fiindcå e cel mai bun! L-am ales pe el, fiindcå bucureçtenii meritå ce e mai bun! Noi l-am ales så candideze, iar bucureçtenii îl vor alege så conducå oraçul! * *

*

Vreau, tot acum, så spun câteva cuvinte çi despre echipa noastrå de la sectoare.

Este o echipå care a preferat så vorbeascå mai puÆin, dar så facå mai mult.

698

DISCURSURI – În campanie: candidaÆii din Bucureşti – mai 2004

Nu i-a påsat cå, între timp, domnul Båsescu se plângea cå e iarnå sau varå çi cå, din cine çtie ce cauze, nu a avut curajul så îçi recunoascå neputinÆa.

Fiecare primar de sector a aråtat în aceçti patru ani cå, dacå vrei, poÆi så îÆi faci treaba bine. PoÆi så faci administraÆie, aça cum este nevoie în Bucureçti.

Aça cum vrea fiecare bucureçtean.

Sectoarele din Bucureçti au fost poate cele mai vitregite zone ale administraÆiei din România.

Deçi au dimensiuni impresionate, unele cu o populaÆie cât un judeÆ, sunt destui care nu iau în serios munca unui primar de sector. Vedem asta çi la adversarii noçtri politici. Aceçtia dau dovada respectului lor pentru oraç çi pentru bucureçteni prin numele pe care le propun pentru conducerea sectoarelor.

Pentru noi, conducerea sectoarelor este o treabå serioaså.

Poate nu spectaculoaså, çi cu siguranÆå nu uçoarå. Dar foarte importantå.

Un bun primar de sector çtie cå nu conteazå vorbele, scuzele, în faÆa unor oameni care au nevoie de tine. Un primar de sector iese în evidenÆå doar dacå nu-çi face datoria, atunci când greçeçte. Dar nu atunci când munceçte zilnic.

Chiar dacå au mai existat probleme în Bucureçti, în ultimii ani a apårut ceva nou. A apårut o echipå. Prima echipå care a funcÆionat. Çi care çi-a fåcut datoria.

Ei au fåcut pentru acest oraç mai mult ca oricine altcineva. Mai mult decât primarul general, mai mult decât primarii de dinainte. Çi datoritå lor, PSD este aståzi un nume respectat în Bucureçti.

Avem aståzi çansa de a lansa cea mai bunå ofertå pe care o poate face un partid pentru Bucureçti.

Pentru toate aceasta, vreau så le mulÆumesc. Çi mai vreau ca, în numele Partidului Social Democrat, så îi îndemn så continue pe acelaçi drum. Pentru cå doar aça vor påstra încrederea oamenilor.

699

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

700

DISCURSURI – În campanie: candidaÆii din Bihor – mai 2004

7. În campanie: candidaÆii din Bihor1

Doamnelor çi domnilor, Dragi prieteni, Må bucur så må aflu aici, în inima Ardealului, alåturi de dumneavoastrå.

Må bucur så våd cå sunteÆi aici în numår atât de mare. Într-un fel, îmi confirmaÆi, prin entuziasmul vostru, imaginea pe care mi-am fåcut-o în ultima vreme despre partidul nostru.

Am fost în ultimele zile la mai multe lansåri de candidaÆi PSD. Am fost la Târgoviçte, am fost la GalaÆi, am fost la Bucureçti.

Mâine voi merge la Cluj. Am våzut, la fiecare dintre întâlniri, mult entuziasm. Oamenii cu care m-am întâlnit mi-au confirmat cå PSD este în continuare un partid puternic.

Un partid în care lumea are încredere. Un partid care, dupå patru ani de guvernare, se aflå în continuare pe primul loc în preferinÆele românilor. Asta aratå cå ne facem bine treaba çi cå oamenii au încredere în noi. Aceste zile mi-au aråtat cå oamenii sunt interesaÆi de ce avem så le spunem. Çi vå spun çi care este secretul nostru: Oamenii ne ascultå pentru cå çi noi îi ascultåm pe ei.

Noi nu guvernåm pentru noi sau pentru a fi mai tari decât adversarii politici. Noi guvernåm pentru oameni çi pentru bunåstarea lor.

Acesta este mesajul pe care l-am transmis oriunde m-am dus. Çi vreau så vi-l transmit çi vouå, celor care veÆi candida în numele PSD. Vå atrag atenÆia cå voi reprezentaÆi partidul aici, în judeÆ.

Voi sunteÆi numele cele mai importante pentru oamenii de aici, pentru cå voi sunteÆi mai aproape de ei çi de problemele lor. Fiecare dintre voi înseamnå, pentru oameni, PSD. Este o çanså, dar çi o obligaÆie.

Suntem un partid social-democrat. De aceea, trebuie så aråtåm oamenilor cå çtim ce înseamnå compasiunea, solidaritatea, omenia. Grija pentru fiecare om aflat în nevoie, grija pentru categoriile defavorizate, pentru ridicarea nivelului de trai. Acestea trebuie så fie obiectivele voastre ca primari sau consilieri.

1

Mesaj la reuniunea de lansare a candidaÆilor din Bihor, mai 2004

701

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Dragi prieteni, Pentru tot ceea ce veÆi face în continuare, vå îndemn så aveÆi mereu în minte un lucru: ceea ce açteaptå oamenii de la dumneavoastrå este administraÆie, nu politicå. Oamenii s-au såturat de politicå, de dispute, de scandaluri çi de vorbe.

Aça cum PSD a pus, înainte de orice, guvernarea, çi dumneavoastrå trebuie så puneÆi pe primul loc interesele localitåÆii pe care o veÆi conduce. Nevoile oamenilor çi prioritåÆile lor.

Aça se întâmplå în Europa unde vrem så ajungem.

O bunå administraÆie modeleazå o localitate. O face så funcÆioneze pentru oamenii care tråiesc în ea. Genereazå dezvoltare. Genereazå creçtere.

Aceasta este adevårata provocare cu care vå veÆi confrunta. Nu „care dintre candidaÆi vorbeçte mai convingåtor”, ci care dintre ei poate aduce proiecte noi, idei bune, dezvoltare. Care dintre ei poate fi o çanså realå pentru oameni.

Iar oamenii vor çti så facå diferenÆa: între cine face doar zgomot çi cine are, cu adevårat, ceva de spus. Noi, PSD, vom spune oamenilor în aceastå campanie, adevårul. Le vom spune despre cum am încercat så le construim o viaÆå mai bunå în ultimii patru ani, despre cum ne-am stråduit så punem România pe drumul cel bun. Çtim cå prea mulÆi dintre români nu au încå viaÆa pe care çi-o doresc çi pe care o meritå. Çtim cå n-am reuçit så realizåm tot ce ne-am propus.

Veniturile românilor sunt încå prea mici pentru a le asigura o viaÆå bunå. CorupÆia e încå prea mare. Efectele directe ale creçterii economiei nu se simt încå în viaÆa fiecåruia dintre români. Dar România creçte!

Am reuçit så facem un pas înainte çi România se aflå pe direcÆia cea bunå.

Suntem în NATO. Mâine, vom fi în Uniunea Europeanå.

Am crescut salariul minim. Am mårit pensiile. Am crescut ajutoarele pentru producåtorii agricoli. Un milion çi jumåtate de copii beneficiazå de programul Cornul çi laptele, iar sålile de cursuri sunt dotate cu calculatoare.

Am demarat lupta împotriva corupÆiei, prin crearea PNA çi prin cerinÆa ca politicienii så-çi declare averile.

Nu e încå suficient, dar sunt paçi importanÆi. Pentru toÆi românii, vrem så facem mai mult.

Am anunÆat deja urmåtoarele etape, pentru urmåtorii patru ani.

Vrem så dublåm salariul minim çi så consolidåm economia, astfel încât salariul mediu va spori cu 50%, la rândul såu.

Vrem så dublåm pensia minimå çi så creçtem cu 50% toate celelalte pensii.

Vrem så renovåm çi så modernizåm peste 200 de spitale, adicå jumåtate din numårul lor total.

702

DISCURSURI – În campanie: candidaÆii din Bihor – mai 2004

În fine, din septembrie vom începe un nou program dedicat generaÆiei tinere, care îçi propune så sprijine financiar 100.000 de copii din familii sårace pentru continuarea studiilor la liceu.

Toate acestea aratå cå çtim ce vrem çi cå vrem så facem mai mult pentru români. Iar România va creçte în continuare, aça cum creçte çi Bihorul!

Dragi prieteni, Sunt bucuros så fiu alåturi de oameni gospodari. Må aflu printre oameni care, prin munca çi prin realizårile lor, se pot considera adevåraÆi cetåÆeni europeni.

Dragi bihoreni, locuiÆi într-un judeÆ care se aflå la graniÆa Uniunii Europene.

Voi vedeÆi Uniunea Europeanå cu ochiul liber. Çi, mai mult decât atât, Bihorul se aflå deja în Uniunea Europeanå! Prin felul în care aratå localitåÆile voastre. Prin modul în care munciÆi.

Prin modul în care înÆelegeÆi så vå faceÆi datoria de cetåÆeni. Bihorul va fi principala poartå de intrare a UE în România. Autostrada Borç-Braçov care va stråbate toatå Transilvania va intra în România prin Bihor.

Sunt mândru de faptul cå atunci când va lua contactul cu România, Europa va vedea mai întâi Bihorul. Pentru cå va avea ce vedea.

Va vedea Adevårata Românie! În care oamenii de diverse naÆionalitåÆi çi religii convieÆuiesc paçnic.

Va vedea România Viitorului! Unde oamenii muncesc pe bani buni, pentru cå aici, practic, nu existå çomaj.

Va vedea România Europeanå! Pentru cå acest judeÆ se poate considera o regiune europeanå.

Dragi colegi, Am încredere cå vå veÆi face bine datoria. Çi mai am încredere cå veÆi reuçi så le demonstraÆi tuturor cå încrederea pe care noi v-o acordåm nu este în zadar. AveÆi aici o echipå puternicå. O echipå formatå din oameni puternici. Aici, în Bihor, voi sunteÆi echipa noastrå câçtigåtoare.

Sunt convins cå veÆi câçtiga. La fel cum PSD va câçtiga în toatå Æara.

Pentru cå victoria noastrå va fi, de fapt, victoria oamenilor.

703

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

704

DISCURSURI – În campanie: candidaÆii din Transilvania – mai 2004

8. În campanie: candidaÆii din Transilvania1

Vin aici dupå ce am participat la lansarea candidaÆilor peste tot în Æarå. Am fost la Târgoviçte, am fost la GalaÆi, am fost la Bucureçti. Iar ieri am fost la Oradea.

Peste tot pe unde am mers, am întâlnit oameni entuziaçti, oameni plini de energie çi de hotårâre. Må bucurå så våd çi aici aceeaçi atmosferå.

Este atmosfera unui partid câçtigåtor. Este atmosfera unui partid în care lumea are încredere.

Cåldura cu care am fost primit peste tot îmi aratå cå oamenii au tot mai multå încredere în noi.

Voi începe prin a vå spune clar cå aceastå întâlnire nu trebuie så fie o simplå acÆiune de imagine, o întâlnire la sfârçit de såptåmânå. De mâine, fiecare dintre voi va trebui så çtie cå participå într-o competiÆie în care are un singur obiectiv: så câçtige pentru oameni.

Suntem aici pentru a aråta cå formåm împreunå o echipå çi nu orice fel de echipå, ci o echipå câçtigåtoare!

Suntem aici çi pentru a vå transmite un avertisment: fårå o bunå mobilizare, fårå efort çi fårå pasiune nu vom putea câçtiga alegerile. Oamenii îi voteazå pe cei care dau dovadå de dinamism çi care cred în cauza lor.

Nu în ultimul rând, suntem aici pentru a lansa oferta partidului nostru cåtre Transilvania.

Avem datoria så le spunem oamenilor cå ceea ce le propunem aståzi nu este doar o ofertå printre toate celelalte.

Noi nu venim cu promisiuni, ci cu dovada lucrului bine fåcut.

Noi suntem cei mai buni, pentru cå noi am adus cele mai multe beneficii României çi cetåÆenilor ei. Cine se uitå cu bunå credinÆå la ce am realizat în aceçti ani, vede cå am folosit puterea pe care am avut-o pentru a face bine.

Totuçi, România încå se confruntå cu multe provocåri. În ultimii ani, am muncit mult pentru a rezolva problemele oamenilor, dar adevårul este cå nu am reuçit så facem tot ce ne-am propus.

1

Mesaj la reuniunea de lansare a candidatilor din Transilvania, mai 2004

705

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Çtiu cå veniturile sunt încå prea mici, iar corupÆia este încå prea mare. Dar am pornit pe un drum sigur, çi çtim aståzi cå România se îndreaptå în direcÆia cea bunå.

România a intrat în NATO çi se apropie rapid de Uniunea Europeanå. Paçii cei mai importanÆi i-am fåcut deja.

România nu mai este blocatå din cauza vizelor, iar românii au libertatea de a circula çi de a munci în Europa.

Creçterea economicå a dus la venituri mai mari, la investiÆii mai mari, la posibilitåÆi mai mari de a finanÆa programele sociale çi la scåderea såråciei.

Ne-am Æinut de cuvânt çi am creat locuri de muncå. În ultimii patru ani, s-au realizat peste 1 milion de angajåri în economie. Cornul çi laptele, dublarea pensiilor agricultorilor, introducerea venitului minim garantat – sunt premiere în România.

Am fåcut primele legi anticorupÆie, am creat Parchetul NaÆional AnticorupÆie, am impus publicarea averilor demnitarilor, am fåcut curåÆenie în propriul partid, am propus blocarea migraÆiei politice.

De aceste lucruri beneficiazå toÆii românii, fie cå ne-au votat, fie cå nu.

Aceasta este esenÆa unei bune guvernåri. Iar realizårile noastre ne dau dreptul de a conduce România încå patru ani.

Rezultatele bune ale guvernårii sunt însoÆite çi de rezultate bune ale administraÆiei. În localitåÆile pe care mulÆi dintre dumneavoastrå le conduceÆi, eficienÆa çi spiritul gospodåresc se våd cu ochiul liber.

Oamenii nu mai cred în cuvinte, aça cå, cei care vor oferi çi în acest an promisiuni sunt condamnaÆi så piardå.

Oamenii nu mai cred decât în rezultate.

Vå îndemn ca atunci când veÆi merge çi vå veÆi întâlni cu oamenii, în campania electoralå, så fiÆi cinstiÆi, så recunoaçteÆi ce aÆi fåcut, dar çi ce nu aÆi fåcut, çi så vorbiÆi doar despre lucruri concrete.

Fiecare faptå conteazå mai mult decât o sutå de promisiuni.

Clujul trebuie så fie mândru de miniçtrii pe care i-a dat Æårii.

Fårå a neglija sau minimaliza contribuÆiile celorlalÆi colegi din guvern, nu pot så nu remarc seriozitatea çi cultul pentru lucrul bine fåcut al miniçtrilor clujeni.

Ei au contribuit decisiv la schimbarea modului de a guverna în România. Au adus cu ei spiritul ardelenesc care face ca politica çi guvernarea din România så fie mai bune.

La nivel local înså, ardelenii au fost întotdeauna mai exigenÆi cu noi.

Trebuie så vå gândiÆi mai mult la acest lucru. Så facem în aça fel încât oferta noastrå så råspundå açteptårilor ardelenilor.

Sunt convins cå prin dumneavoastrå, candidaÆii PSD din Transilvania, putem så-i convingem pe oameni cå noi suntem soluÆia.

Oamenii care tråiesc în Ardeal trebuie så çtie cå le va fi mai bine cu noi.

706

DISCURSURI – În campanie: candidaÆii din Transilvania – mai 2004

Dragi prieteni, Ceea ce då o notå distinctå acestei regiuni este caracterul ei multi-etnic.

Clujul, inima acestei regiuni, poate fi considerat o reprezentare la scarå reduså a Transilvaniei. Ca toÆi ardelenii, çi clujenii au învåÆat så fie mai toleranÆi. În ciuda unui primar care a agitat spiritele, românii çi maghiarii din Cluj ne-au aråtat cå pot convieÆui paçnic. Ne-au aråtat cå tentaÆia de a construi ziduri între noi nu e bunå Clujenii au învåÆat cå înÆelegerea este o cale mai potrivitå pentru a ne face viaÆa mai bunå.

Mai avem un pas pânå la intrarea în Uniunea Europeanå.

De aceea, trebuie så conştientizåm cå multiculturalismul çi convieÆuirea paçnicå între etnii este drumul pe care trebuie så mergem çi care ne fereçte de izolare.

Pe suprafeÆe întinse din Transilvania, bilingvismul este foarte råspândit, între români çi maghiari deopotrivå.

Acestea sunt zonele cu cel mai scåzut pericol de conflict. Oamenii din aceste locuri au o permanentå experienÆå a convieÆuirii.

Este un lucru care ne aratå cå pericolul nu poate apårea decât în regiunile care se izoleazå.

Am încredere cå aceasta nu se va întâmpla nicåieri çi niciodatå!

PSD nu sprijinå çi nu poate accepta o asemenea situaÆie.

Este responsabilitatea noastrå naÆionalå.

Pentru cå fårå aceastå atitudine s-ar crea un culoar liber partidelor extremiste. S-ar încuraja conflictele, neîncrederea çi nesiguranÆa.

România se îndreaptå înspre o comunitate a înÆelegerii.

România se îndreaptå înspre Europa.

De aceea, noi, PSD, pledåm pentru înÆelegere.

Acest oraç çi, la un alt nivel, însåçi România, sunt date ca exemple pe plan internaÆional de bunå colaborare între majoritate çi minoritåÆile etnice.

Este un lucru care ne spune cå a trecut vremea politicienilor care încearcå så-çi ascundå lipsa de realizåri çi idei constructive în spatele atitudinilor extremiste.

Maghiarii reprezintå 17-20% din populaÆia Clujului. A-i ignora sau a-i desconsidera nu poate fi de bun augur pentru viitorul acestui oraç.

Ca partid social-democrat ne preocupå destinul tuturor cetåÆenilor acestei Æåri.

Duçmanii noçtri nu sunt maghiarii, Æiganii sau evreii.

Duçmanii noçtri sunt såråcia, mizeria, drumurile proaste çi corupÆia.

Cu aceçti adversari vrem så ne luptåm. Çi dacå vom çti så le explicåm oamenilor acest lucru simplu, sunt sigur cå ne vor acorda încrederea lor.

707

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Dragi prieteni, Guvernarea noastrå este întemeiatå pe un fundament solid: social-democraÆia, în care credem çi pe care o aplicåm în tot ceea ce facem. Social-democraÆia, adicå doctrina grijii pentru oameni.

Iar oamenii apreciazå eforturile noastre çi ne onoreazå cu încrederea lor.

PSD este cel mai puternic partid din România pentru cå a çtiut întotdeauna så raporteze la oameni tot ceea ce face.

Credem în democraÆie, în libertate, în proprietate, în muncå, în economia de piaÆå, în justiÆie socialå, în solidaritate.

Dar, mai presus de orice, credem în oameni.

Am dovedit, la guvernare, cå suntem profesioniçti, eficienÆi. Cå putem transforma România în Æara pe care ne-o dorim.

Dar am dovedit, în acelaçi timp, cå suntem responsabili çi implicaÆi.

Tot ceea ce facem pleacå de la nevoile çi açteptårile oamenilor.

PrioritåÆile lor sunt prioritåÆile noastre. Sunt probleme punctuale, mergând de la cåutarea unui loc de muncå pânå la siguranÆa de zi cu zi în cartierul în care locuiesc.

Dar marea politicå nu constå în gesturi spectaculoase, ci în rezolvarea acestor probleme de zi cu zi.

Pentru mulÆi dintre români, creçterea economicå, scåderea inflaÆiei, reducerea çomajului, progresul în domeniul integrårii europene çi euroatlantice nu sunt, încå, decât fraze spuse la televizor, pentru cå nu fac parte, încå, din viaÆa lor.

Ei açteaptå programe pentru reducerea efectelor såråciei çi o creçtere palpabilå a bunåstårii.

Aceasta facem de patru ani, çi vom face çi în continuare.

Nu am reuçit chiar tot ce ne-am propus. Asta nu înseamnå cå nu ne vom strådui så facem mai mult pentru oameni.

Dar nimeni nu poate nega faptul cå anii mandatului nostru au fost anii cei mai buni pentru România de dupå 1989. Iar succesul nostru la alegerile din acest an va confirma acest lucru.

Så nu credeÆi cumva cå, dacå faceÆi parte din cel mai mare partid românesc sunteÆi automat câçtigåtori.

Ceea ce vå face câçtigåtori sunt propriile eforturi çi propriile merite. Çtiu înså cå dacå nu aÆi fi fost oameni capabili, gospodari çi responsabili, nu v-aÆi fi aflat aståzi în aceastå salå. PSD este echipa cu care românii au câçtigat cel mai mult. Çi pentru cå echipa câçtigåtoare nu se schimbå, suntem încrezåtori în çansa noastrå.

708

DISCURSURI – În campanie: candidaÆii din Moldova şi Dobrogea – 4 mai 2004

9. În campanie: candidaÆii din Moldova çi Dobrogea1

Dragi colegi, Vå mulÆumesc foarte mult pentru aceastå machetå de vapor pe care mi-aÆi oferit-o. Sunt convins cå la sfârçitul mandatului 2004-2008 o så vå rog så-mi faceÆi cadou o machetå de avion.

Este o vitezå tot mai mare çi ritmul schimbårilor noastre ne apropie tot mai mult de inima Europei.

Dragi prieteni, Putem demonstra întregii Românii cå Moldova are încredere în PSD. Nu am câçtigat încå alegerile. Mai avem câteva såptåmâni, câteva luni, aça cå trebuie så ne pregåtim foarte serios.

Aça cum Moldova are încredere în PSD, noi credem cå putem så facem în aça fel încât Moldova så voteze cu PSD.

StimaÆi prieteni, Spuneam la Târgoviçte, la lansarea candidaÆilor noçtri din Muntenia şi Oltenia, cå echipa noastrå este câçtigåtoare pentru cå avem oameni câçtigåtori, un partid câçtigåtor, cu o guvernare câçtigåtoare.

Cea mai mare satisfacÆie a unui om de stat este så câçtige alegerile în urma propriilor realizåri atunci când se aflå la guvernare. Noi ne aflåm acum în aceastå situaÆie. Suntem pregåtiÆi så câçtigåm alegerile, pentru cå am guvernat bine în aceçti patru ani, am guvernat pentru binele cetåÆenilor, iar rezultatele activitåÆii noastre se våd cel mai bine nu doar în cifre çi statistici, ci în realitate, în viaÆa de zi cu zi a oamenilor.

1

Discurs la lansarea candidaÆilor PSD din Moldova çi Dobrogea, 4 mai 2004

709

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Chiar dacå România încå se confruntå cu probleme, chiar dacå nivelul de trai nu este încå ridicat, chiar dacå mai existå corupÆie, putem spune fårå ezitåri cå în România începe så fie bine. România este pe drumul cel bun.

Dragi prieteni, În 2000, ne-am propus multe obiective, am dorit så facem viaÆa românilor mai bunå. Realitatea aratå cå am fåcut mai mult decât oricare guvernare pânå acum.

Dragi colegi, Românii pot circula acum, pot munci liber în Europa. Românii sunt apåraÆi de NATO. Românii vor deveni, în curând, cetåÆeni europeni. Avem o susÆinere puternicå din partea statelor europene, a çefilor de state çi de guverne – Jacques Chirac, Gerhard Schroeder, Tony Blair, Silvio Berlusconi – çi, mai mult, aståzi, preçedintele SUA, George W. Bush, a salutat extinderea Uniunii Europene spunând: „ne pronunÆåm în favoarea aderårii la U.E. a unor Æåri calificate så facå acest lucru, printre care România çi Bulgaria”.

Dragi prieteni, Românii våd cå lupta împotriva corupÆiei este fermå, cå existå måsuri dure împotriva celor care furå. Românii au venituri mai sigure datoritå creçterii economice çi scåderii inflaÆiei. Românii au locuri de muncå mai bune çi mai multe. Românii încep så aibå mai multe çanse în Æara lor.

Indiferent de opÆiunile lor politice, toÆi românii beneficiazå de aceste schimbåri în bine.

Noi nu guvernåm doar pentru votanÆii PSD, ci pentru întreaga Românie.

Dragi prieteni, La Târgoviçte am spus cå PSD a început adevårata schimbare a României çi doar PSD poate continua cursul schimbårilor în bine. Aç vrea så înÆelegeÆi cu toÆii cå aceasta nu e o frazå de campanie electoralå. Ea exprimå realitatea! Noi am schimbat cu adevårat faÆa României începând cu 2001.

710

DISCURSURI – În campanie: candidaÆii din Moldova şi Dobrogea – 4 mai 2004

În acelaçi timp, aceastå frazå exprimå çi un angajament! Angajamentul nostru pentru urmåtorii patru ani. Un angajament pe care trebuie så ni-l asumåm cu toÆii, primari, consilieri, membri ai guvernului sau parlamentari.

Am fåcut o treabå bunå, dar nu am fåcut suficient în toate domeniile. Existå încå români la care nu au ajuns încå efectele dezvoltårii. ViaÆa lor nu s-a îmbunåtåÆit semnificativ. Pentru ei, trebuie så continuåm acest drum al schimbårilor în bine, pentru cå doar împreunå cu PSD viaÆa tuturor românilor va fi mai bunå.

Dragi colegi, Noi, Partidul Social Democrat, le-am aråtat oamenilor cå România poate fi çi altfel. Noi, social-democraÆii, am aråtat cå România nu înseamnå doar probleme, doar conflicte, mizerie, gropi sau tristeÆe. Am aråtat cå Adevårata Românie înseamnå stabilitate, toleranÆå, frumuseÆe, speranÆå! Adicå acel drum spre „mai bine” çi de aceea trebuie så câçtigåm!

Dragi colegi, Dragi prieteni, Trebuie så explicåm cu claritate: PSD-ul trebuie så câçtige pentru cå dacå nu câçtigå PSD aceste alegeri, atunci pierde întreaga Românie çi trebuie så amintim oamenilor, så reamintim ce s-a întâmplat în perioada 1997-2000, în timpul regimului liberalo-Æårånist! România çi românii au trecut printr-o aventurå. Eu cred cå a fost suficient. Nu putem så ne întoarcem de fiecare datå la zero, nu putem så consumåm energii pentru a repara toate erorile unei guvernåri dezastruoase. Çi de aceea, stimaÆi colegi, aç vrea så vå spun câteva lucruri despre ceea ce avem de fåcut.

Poate vå imaginaÆi cå ne aflåm aici doar pentru a vå încuraja çi pentru a vå ura succes în campania electoralå. Vreau så vå spun înså cå acesta este doar unul dintre motive.

Ne aflåm aici mai ales pentru a vorbi despre ce înseamnå o nouå administraÆie. Despre cum vrem noi så transformåm administraÆia, pentru ca ea så råspundå cu adevårat nevoilor oamenilor.

Aç dori så precizez un lucru important. Noua administraÆie înseamnå çi oameni noi. Çi când spunem românilor cå PSD continuå lucrurile bune pe care le-a început în 2001, trebuie så mai spunem cå o vom face cu foarte mulÆi oameni noi, cu foarte mulÆi tineri, cu foarte multe femei care lucreazå pentru viitorul comun, mai bun, al acestei Æåri.

711

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Partidul Social Democrat propune României, în alegerile locale de la 6 iunie, peste 14 mii de tineri çi peste 13 mii de femei. Tinerii çi femeile pe care le propunem noi vor aduce o transformare majorå a modului cum aratå çi cum funcÆioneazå administraÆia localå. Tinerii çi femeile din partidul nostru vor face o administraÆie europeanå alåturi de toÆi ceilalÆi candidaÆi ai noçtri care vor aråta cå PSD este gata pentru schimbul de generaÆii, cå PSD este un partid deschis, modern, european.

Dragi prieteni, Ceea ce propunem noi este o administraÆie pentru Europa, definitå în aça fel încât så corespundå tuturor criteriilor de performanÆå respectate de toate statele dezvoltate. Dar este, mai presus de orice, o administraÆie pentru oameni.

Candidatura dumneavoastrå, a colegilor care se aflå aici, în aceastå salå, pe acest podium, împreunå cu dumneavoastrå, çi mulÆi alÆii, nu trebuie så reprezinte doar un nume pe o listå, pe un buletin de vot. Oamenii trebuie så çtie cå, dacå vå aleg, opteazå pentru cea mai bunå soluÆie, pentru cå dumneavoastrå aveÆi idei, proiecte serioase, responsabile çi, în plus, aveÆi sprijinul PSD, aveÆi sprijinul Guvernului României.

Dragi colegi, DaÆi-mi voie så vå dau un sfat: oferta pe care dumneavoastrå o veÆi face localitåÆii unde doriÆi så fiÆi aleçi trebuie så se afle în zona açteptårilor, iar oferta trebuie så fie chiar lista de prioritåÆi a comunitåÆii locale respective.

Ceea ce conteazå cu adevårat este ca, în satul sau oraçul în care doriÆi så fiÆi aleçi, oamenii så spunå, nu acum, ci peste patru ani: „el este, cu adevårat, primarul nostru”. „El a luptat pentru noi, iar acum nouå ne e mai bine”. Gândul cu care trebuie så plecaÆi la drum, aståzi, la începutul campaniei electorale, dar çi peste douå luni, când va începe mandatul dumneavoastrå, nu poate fi decât unul singur: „cum pot så fiu eu cel mai folositor pentru viaÆa oamenilor, pentru viaÆa celor care m-au ales?” Pentru oamenii simpli, pentru cei care muncesc zi de zi fårå så-çi punå problema de a fura sau de a încålca legea. Pentru oamenii care îçi cresc copiii cu speranÆa cå le va fi mai bine acestora decât le-a fost lor. Pentru oamenii care ne-au oferit încrederea lor çi pe care am încercat så nu-i dezamågim niciodatå. Ei sunt, de acum încolo, prioritatea noastrå absolutå çi, de aceea, stimaÆi colegi, PSD poate fi echipå câçtigåtoare.

712

DISCURSURI – În campanie: candidaÆii din Moldova şi Dobrogea – 4 mai 2004

StimaÆi colegi, Så speråm cå dupå alegerile din 6 iunie vom putea spune cå toate açteptårile noastre s-au întâlnit cu açteptårile celor care vor vota. Cå vom çti så gåsim pentru ei råspunsurile, încurajårile, proiectele pe care ei så le considere esenÆiale pentru cei ce vor fi aleçi.

Dacå noi vom câçtiga aceste alegeri, dacå vom çti så le câçtigåm în acest mod, atunci nu numai noi vom fi câçtigåtorii alegerilor, ci oamenii care au ales, fiecare oraç, fiecare comunå, fiecare sat, pentru cå, pânå la urmå, succesul României nu poate fi succesul unui singur oraç, nu poate fi doar succesul unui guvern, în abstract, ci este suma succeselor, a realizårilor din fiecare localitate a Æårii.

Vreau så vå cer un lucru: Så vå gândiÆi cå tot ce faceÆi acum çi ce veÆi face în continuare va fi pentru cei care vå aleg.

Suntem un partid social-democrat çi, prin urmare, trebuie så aråtåm oamenilor cå çtim ce este solidaritatea, ce este omenia. Poate aceste cuvinte sunå puÆin demodat, poate sunå ciudat în aceastå lume în care individualismul începe så câçtige teren. Cred cå este important pentru cei care vor fi aleçi, pentru cei care vor så fie aleçi, så fie atenÆi la câteva verbe simple care trebuie så cålåuzeascå în principal acÆiunea unui primar: ascult, fac, merg, decid, rezolv.

Acestea sunt de fapt instrumentele intelectuale, dar çi cåile de voinÆå prin care primarii noçtri vor reuçi så ducå fiecare localitate a Æårii în aceastå direcÆie pe care cu toÆii am hotårât-o.

Vå rog så ÆineÆi minte vorbele poetului: „Niciodatå så nu-i uitåm pe cei mai triçti ca noi”.

Pe cei neajutoraÆi, pe cei singuri, pe cei lipsiÆi de speranÆå, pe cei care nu mai au sau nu au pe nimeni. Noi PSD suntem singurul lor sprijin. Noi avem grijå çi vrem så avem grijå de cei în nevoie pentru cå nouå ne paså. Nimeni nu trebuie så se simtå dat deoparte, nimeni nu trebuie så se simtå låsat în urmå. Asta înseamnå solidaritate. Asta înseamnå PSD! Çi încå ceva. Nu e suficient så îi ascultaÆi pe cei care vin cu probleme la primårie. Trebuie så çtiÆi cå vå faceÆi datoria çi atunci când dumneavoastrå mergeÆi la casele lor, så vedeÆi ce griji au, care sunt problemele pe care trebuie så le rezolve. Acolo veÆi gåsi rostul unei activitåÆi care înseamnå, în primul rând, så rezolvåm problemele mici, problemele de fiecare zi, problemele fiecåruia.

Un primar nu este un filosof care trebuie så vorbeascå despre binele cetåÆii. El trebuie så aibå grijå de fiecare dintre oamenii care l-au ales, de toÆi cei care se aflå – îndråznesc så folosesc un cuvânt care nu este, neapårat, din administraÆie – în parohia sa.

VeÆi gåsi foarte multe dificultåÆi. Sunt multe lucruri pe care nu reuçim så le rezolvåm la nivel central. Adeseori, problemele nerezolvate nu Æin de lipsa legilor, ci mai ales de indiferenÆa oamenilor, de indiferenÆa celor din jur, de faptul cå cei care trebuie så rezolve nu vor så se implice. Çi, de aceea, dincolo de calitåÆile profesionale, calitåÆile umane sunt extrem de importante. Oamenii vor cåuta întotdeauna pe cineva care så aibå aceastå vocaÆie de constructor, vocaÆia celui care rezolvå, nu vocaÆia celui care spune „nu”, care se då deoparte.

713

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

În casa fiecåruia vom gåsi întrebåri nerostite, vom gåsi dificultåÆi de rezolvat. În casa unui båtrân care poate nu mai are bani pentru a-çi cumpåra medicamente, poate în casa unei familii care nu are bani så plåteascå întreÆinerea, în casa unor bolnavi la care nu are cine så ajungå, încå, cu o maså caldå çi cu un gând bun.

Trebuie så fiÆi profesioniçti, trebuie så fiÆi buni administratori, trebuie så fiÆi gospodari, dar mai ales trebuie så fiÆi oameni.

Dragi colegi, Fiecare om din aceastå Æarå açteaptå o çanså sau açteaptå încå o çanså. Noi putem så le dåm încredere cå viitorul are sens, cå viitorul poate fi mai bun. Oamenii n-au nevoie neapårat de promisiuni, nu açteaptå neapårat încurajåri, ei vor så simtå cå oamenii pe care îi vor alege vor çti så le reprezinte cauza, cå se vor bate pentru ei.

De aceea, voi trebuie så fiÆi o çanså realå pentru toÆi cei care vor ca Æara noastrå så meargå în direcÆia cea bunå.

Dragi prieteni, DaÆi-mi voie så vå spun cå mi se pare ciudat faptul cå pe unii dintre adversarii noçtri îi deranjeazå grija noastrå faÆå de oameni, îi deranjeazå faptul cå vrem så-i ajutåm pe cei slabi, så oferim pensionarilor o viaÆå decentå, så oferim un sprijin familiilor care n-au cu ce så-çi trimitå copiii la çcoalå. Îi deranjeazå cå nouå ne paså. Îi deranjeazå programul nostru „Laptele çi cornul” prin care am ajutat un milion cinci sute de mii de copii cu o picåturå de sånåtate în plus; îi deranjeazå programul nostru de construcÆie a 400 de såli de sport, îi deranjeazå programele noastre de a aduce calculatoare în çcoli, îi deranjeazå programele noastre pentru a ajuta copii din familii mai sårace så-çi termine liceul sau çcoala profesionalå, så aibå o çanså.

Liberalii au criticat guvernul pe care îl conduc pentru faptul cå am mårit pensiile çi pentru cå vrem så le mårim în continuare, reproçându-ne cå mituim alegåtorii. Ne-au cerut så mårim pensiile acum, nu din 2005. Noi le råspundem: ei au scåzut pensiile în perioada 1997-2000, noi le-am crescut în perioada 2001-2004 çi le vom creçte în continuare pentru cå aça este normal.

De ce nu vor cei care în perioada 1997-2000 au creat un regim – „regimul liberalo-Æårånist” – care a însemnat o recesiune imenså pentru Æarå, o parantezå de istorie, de ce nu vor ca 714

DISCURSURI – În campanie: candidaÆii din Moldova şi Dobrogea – 4 mai 2004

pensionarii s-o ducå mai bine? De ce nu vor så mårim pensiile? De ce-i deranjeazå aceste måsuri? De ce vor så refuzåm drepturi fireçti celor care au muncit o viaÆå? Pentru cå pensionarii nu sunt bågaÆi în afaceri? Pentru cå nu pot så cotizeze la Partidul NaÆional Liberal, pentru cå nu pot så se înscrie la SAFI, pentru cå nu pot så participe la toate aceste aranjamente?

De aceea eu vreau så-i întreb pe liberali: sunt ei oare gata så sacrifice un an din viaÆa pensionarilor doar pentru raÆiuni de campanie electoralå? Eu cred cå este incorect din partea lor.

Så ne unim forÆele pentru a gåsi resursele financiare necesare. Nu putem så cerem la infinit pensionarilor så se sacrifice pentru generaÆiile viitoare.

Este clar, liberalii, în special, se tem cå noi ne vom face datoria faÆå de oameni. Sigur, sunt disperaÆi. Se tem cå vor pierde çi aceste alegeri. Vor, de aceea, så ne acuze de absolut orice.

Campania lor este exclusiv negativå. În definitiv, liberalii care vor så ne dea impresia cå reprezintå un alt partid acum, nu se prezintå decât cu o mare diversiune în care, practic, este vorba de aceiaçi oameni care sunt la butoane, iar în faÆå este Theodor Stolojan care învârte un volan nelegat cu nimic la pârghiile maçinii. De maçini se ocupå Tåriceanu, de benzinå se ocupå Dinu Patriciu.

Dragi prieteni, Noi vom continua cu ceea ce credem cå este bine pentru Æarå. Plåtim adeseori pentru cå am impus måsuri care poate cå nu erau populare. De fiecare datå eram întrebaÆi „cum, vreÆi så continuaÆi reformele çi în acelaçi timp vreÆi så câçtigaÆi din nou alegerile?” Çi am spus „da”, putem så facem çi campanie electoralå çi reforme, în acelaçi timp, pentru cå românii au înÆeles cå aceasta este calea.

Nu putem så råmânem în acelaçi loc geometric, în locul zero, acolo unde nu se întâmplå nimic, açteptând desanturi, cum promitea fostul preçedinte Constantinescu – 60 de miliarde de dolari care vor veni investiÆii stråine. Ce s-a întâmplat? Au venit, poate, un miliard sau douå, sau trei miliarde...

Dragi colegi, Så nu mai acceptåm demagogia! Så aråtåm cå destinul României depinde de faptele noastre, de faptele acestor oameni care au dovedit ce pot så facå. Poate nu întotdeauna vorbesc extrem de sofisticat, extrem de elegant, poate nu întotdeauna çi-au fåcut doctoratele în istorie, dar soarta unei Æåri se hotåråçte de cåtre cei care muncesc, nu de cåtre cei care se ocupå exclusiv de bucåtåria cuvintelor.

715

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Råmâne cum am vorbit...! Vom dubla pensiile, pensia minimå va fi dublatå, pensia medie va fi måritå cu 50%. Råmâne cum am vorbit...! Vom dubla salariile pentru cå salariul mediu nu poate så continue så fie de 60, 70, 80 de euro într-o Æarå în care fiecare doreçte ca beneficiile legårii de Europa så se simtå în familia fiecåruia.

Vom asigura românilor îngrijirea medicalå pe care o meritå. Dorim så asiguråm renovarea, modernizarea totalå a 200 de spitale, dar dorim ca întreaga structurå de asistenÆå medicalå så fie modernizatå.

Ne întreabå domnul Stolojan de ce nu facem aceste lucruri acum!? Îi råspund de la aceastå tribunå: pentru cå regimul liberalo-Æårånist ne-a låsat o datorie de 500 de milioane de dolari, au cumpårat echipamente medicale pe care nu le-au instalat, le-au låsat în vamå çi în diferite depozite, iar noi trebuie så le plåtim în aceçti ani. De aceea n-am putut så facem aceste reforme acum! Şi-i voi mai da çi alte råspunsuri. În aceçti ani a trebuit så reparåm o mulÆime de mizerii pe care ni le-au låsat, o mulÆime de gåuri pe care le-au låsat nu doar în asfalt, ci în economia unei Æåri care oricum avea dificultåÆi.

Vrem så dåm o çanså copiilor românilor. Nu putem så rezolvåm într-un timp foarte scurt problemele tuturor acestor copii. Am reuçit totuçi så dåm la aproape 1 milion de copii rechizite çcolare la începutul anului çcolar. Am reuçit så realizåm laboratoare cu calculatoare moderne în toate liceele. Am reuçit så racordåm çcolile la internet. În aceçti ani am reuçit så modernizåm peste 700 de çcoli, peste 400 de çcoli noi au fost construite.

Toate acestea au însemnat eforturi din partea acestor oameni care sunt aici, pe scenå, çi care au fåcut în aça fel încât lucrurile så se întâmple cu puÆini bani dar cu multå muncå.

Dragi prieteni, Trebuie så vå apåraÆi cu fermitate proiectele, trebuie så aveÆi curajul så vorbiÆi despre ele.

Trebuie så aråtåm cu toÆii cå ele sunt fåcute pentru a sprijini oamenii çi prin aceste proiecte noi aråtåm, de fapt, diferenÆa dintre noi çi ceilalÆi. Noi facem, ei doar promit! Mai mult, ei au stricat. Noi reparåm çi facem ce ei au stricat çi promit! Acestea sunt diferenÆele dintre noi, pânå la urmå çi de aceea mi-a plåcut acel videoclip çi sloganul pe care l-a lansat Radu Mazåre, la ConstanÆa. El spunea acolo „Eu fac, ceilalÆi promit!”

Aça este, dar aceste lucruri sunt valabile pentru noi, pentru PSD çi este important så le spunem de fiecare datå. AveÆi dreptate, PSD – aceasta este alegerea pe care oamenii trebuie så o facå. Çi sunt convins cå ei vor judeca bine. Sunt convins cå vom continua împreunå. Împreunå pentru România. Împreunå pentru o viaÆå mai bunå.

716

DISCURSURI – În campanie: candidaÆii din Transilvania şi Banat – 8 mai 2004

10. În campanie: candidaÆii din Transilvania çi Banat1

Dragi prieteni, Dragi colegi, Nu çtiu dacå mai avem nevoie de foarte multe cuvinte pentru a transfera de la unii la alÆii, de la inimile noastre la inimile celor care vor încerca så intuiascå ce se întâmplå cu noi, ce se întâmplå în aceastå salå. Dincolo de cåldura extraordinarå a acestei întâlniri, trebuie så vå spun cå, venind spre aceastå salå çi trecând printre oamenii care mi-au strâns mâna çi care voiau, într-un fel, så simtå cå suntem o echipå, mi-am amintit o frazå spuså demult de un învåÆat al Renaçterii, un om care afirma atunci cå „este tot atât de greu så faci liber un popor care e hotårât så tråiascå în sclavie, ca çi când ai vrea så aduci în stare de sclavie un popor care nu concepe så nu fie liber”.

Mi-am adus aminte de aceste cuvinte, pentru cå, pânå la urmå, ceea ce ne uneçte aståzi, aici, este dorinÆa de libertate, dar nu o libertate gratuitå, o libertate absolutå despre care så vorbim, ci o formå de a ne exprima european, liberi din acest punct de vedere. Çi avem nevoie, în primul rând, så ne schimbåm noi mentalitåÆile, så fim toleranÆi, så privim spre viitor çi, în acelaçi timp, så le cerem celorlalÆi så ne respecte demnitatea.

Aceasta este, probabil, starea noastrå de spirit acum, când ne pregåtim så ne întâlnim cu Uniunea Europeanå iar ceea ce se întâmplå acum în Cluj-Napoca mi se pare a fi un fel de bastion, într-un moment în care încercåm så câçtigåm o mare båtålie cu noi înçine, în primul rând, dar çi cu cei care vor så ne Æinå în secolul 19 sau în secolul 20. Marea noastrå båtålie este de a fi în secolul 21, împreunå cu tot ceea ce se întâmplå bun, modern, eficient, demn, în Europa.

Acesta este mesajul pe care noi trebuie så-l transmitem. Nu este un mesaj despre putere, nu este o încercare de a ajunge la pârghii de comandå. Este un mod de a revoluÆiona felul nostru de a ne raporta la ceilalÆi, fie cå este vorba de o comunitate localå, fie cå este vorba de o comunitate europeanå.

1

Discurs cu prilejul lansårii candidaÆilor PSD pentru Transilvania çi Banat, 8 mai 2004

717

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

De aceea sunt emoÆionat aståzi, aici. Sunt emoÆionat mai mult decât am fost în alte capitale de judeÆ, pentru cå miza noastrå, aici, nu este o mizå electoralå, ci este o mizå politicå.

Aici vom verifica dacå am avut dreptate, dacå proiectul nostru este inteligibil, dacå am reuçit så vorbim despre el çi så-i convingem pe ceilalÆi cå avem dreptate. EmoÆia de aståzi nu este legatå doar de mesaje, de cuvinte, este datå de ceea ce, într-un fel atât de inspirat, vedem pe panourile çi pe bilboardurile din oraç aici, în Cluj-Napoca. Inimi lângå inimi înseamnå, în primul rând, så construim o stare de spirit care så ne permitå så fim convingåtori atunci când aducem cu noi proiecte, cuvinte, atunci când vrem så-i convingem pe ceilalÆi cå avem dreptate.

Må bucur så må aflu aici, în inima Ardealului, alåturi de dumneavoastrå, la apogeul unui turneu în care am lansat candidaÆii partidului nostru în toatå Æara. Vin aici dupå ce am participat la lansarea candidaÆilor noçtri la Târgoviçte, GalaÆi, la Bucureçti. Ieri am fost la Oradea çi, peste tot pe unde am mers, am întâlnit oameni entuziaçti, oameni plini de energie, de hotårâre çi må bucur enorm så simt aceeaçi atmosferå aici, la Cluj-Napoca.

Må bucur în mod special, pentru cå aici, în inima Transilvaniei, deçi am fost priviÆi mereu cu multå prietenie, am fost mereu, totuçi, îndemnaÆi så continuåm så fim lucizi, så nu ne înflåcåråm prea repede la victorii, så nu disperåm atunci când avem eçecuri. Aici am fost çi cel mai drastic sancÆionaÆi atunci când nu am råspuns aspiraÆiilor sau speranÆelor puse în noi.

Aståzi, înså, dragi prieteni, ceva mi se pare schimbat. Parcå în aceastå salå çi în acest oraç am simÆit mai multå fericire, mai multå bucurie, mai mult entuziasm, un fel de complicitate prieteneascå, mai mult decât oricând, altådatå. Am våzut feÆe mai destinse, zâmbete, puÆinå ironie, dar foarte multå cåldurå. Într-un fel, aç spune cå am simÆit fiorul solidaritåÆii. O stare de spirit absolut necesarå pentru a construi ceva solid.

Må bucur de douå ori mai mult, pentru cå îmi dau seama cå cei care au venit aståzi aici nu au venit doar pentru a face un act de prezenÆå, au venit cu prietenie, au venit pentru a-i sprijini pe candidaÆii noçtri în cursa electoralå. Çi nu este vorba doar de cei care au venit din Cluj-Napoca, ci de toÆi cei care au venit din Ardeal, din Banat pentru a susÆine o echipå de învingåtori, o echipå de oameni extraordinari care sunt candidaÆii noçtri pentru alegerile locale. În al doilea rând, simt cå bucuria dumneavoastrå aståzi, aici, vine çi din efectul discursului deosebit al colegului nostru Ioan Rus. Ardelenii çi-au recunoscut întotdeauna liderii, i-au respectat çi nu i-au trådat. Ioan Rus, prietenul meu, este unul din acei lideri care electrizeazå prin calitåÆile umane de cea mai înaltå calitate.

Må bucur så fim alåturi la aceastå adevåratå sårbåtoare çi så facem parte din acest lanÆ de solidaritate care – sunt sigur – cå-l va purta spre victorie. Aç vrea så fiu sincer, så vå spun cå nu mi-a fost deloc uçor så må despart de unul dintre cei mai buni oameni din echipa mea din Guvern, dar sunt mai mult convins aståzi de faptul cå, pânå la urmå, Guvernul este – îndråznesc 718

DISCURSURI – În campanie: candidaÆii din Transilvania şi Banat – 8 mai 2004

så spun – o locomotivå, pânå la urmå, pentru viaÆa de partid, dar çi un loc unde învåÆåm cu toÆii; este un fel de çcoalå, avem un program accelerat de învåÆat, iar apoi, din nou, liderii aceçtia de partid trebuie så meargå înapoi, în diferite locuri, så conducå alte proiecte çi så ducå mai departe un anumit tip de învåÆåturå, un anumit tip de luminå, o concepÆie. Aceasta este, de fapt, filozofia oricårei çcoli. Çi, îndråznesc så spun cå, pânå la urmå, guvernul nostru a fost, în primul rând, o çcoalå çi, dupå aceea, un mecanism de comandå.

Unii întrebau de ce, la început, çedinÆele noastre de guvern durau 10-12 ore. De ce?

Pentru cå învåÆam împreunå, discutam împreunå, stabileam împreunå care sunt punctele importante pentru Guvern, nu pentru fiecare minister. Acum, când maçinåria este mai bine puså la punct, putem så facem çedinÆe de Guvern de douå-trei ore, pentru cå multe dintre problemele tehnice sunt preluate de secretarii de stat. Dar a fost o perioadå în care am învåÆat unii de la alÆii. În acest context aç vrea så spun cå, probabil una dintre deciziile mele cele mai bune a fost aceea de a aduce mai mulÆi miniçtri în Cabinet din zona Transilvaniei. Nu este vorba doar de Ioan Rus, dar çi pe Vasile Puçcaç çi pe Vasile Dâncu.

Noi încercåm så realizåm la Bucureçti o echipå în care toate mesajele, toate felurile de mentalitåÆi, toate semnalele så fie primite într-un mod amical, prietenesc, så înÆelegem, de fapt, ce este bine çi ce este råu, nu doar prin ochiul, prin privirea, prin abordarea bucureşteanului, ci så înÆelegem cum sunt våzute lucrurile çi în Moldova, dar çi în Cluj-Napoca sau la Timiçoara. În felul acesta, mi s-a pårut normal ca atunci când trebuie så punem în aplicare ceea ce noi am hotårât prin strategii, cei mai buni membri ai echipei så meargå pe teren, så iaså la luptå, så ducå acest mesaj care, altfel, nu ar fi convingåtor dacå el nu ar presupune çi sacrificii. Nimic din ceea ce se construieçte fårå sacrificiu sau fårå suflet nu poate så dea rezultate.

Iatå pentru ce eu sunt convins cå locuitorii din Cluj-Napoca vor înÆelege mesajul pe care noi am vrut så-l dåm, vor înÆelege cå vrem så convingem cå ceea ce am fåcut trei ani de zile pentru Æarå din punct de vedere economic, din punctul de vedere al relaÆiilor externe, putem så facem pentru fiecare localitate. Çi trebuie så înÆelegem cå, pânå la urmå, progresul Æårii nu înseamnå de fapt progresul Guvernului, nu înseamnå rapoarte cu trei virgule schimbate în poziÆii mai bune pentru Æarå, scrise undeva în afarå, ci înseamnå progresul individual, dar însumat la nivelul Æårii, pentru fiecare comunitate localå. Aceasta este de fapt båtålia adevåratå çi sensul adevårat al descentralizårii. Nu este vorba de o filozofie a pierderii suveranitåÆii, ci o întårire a suveranitåÆii naÆionale çi a forÆei naÆionale, prin luarea în considerare a tuturor intereselor care existå în România.

Acesta este mesajul principal çi aç dori ca toÆi så-l înÆeleagå în acest fel. Nu este foarte simplu så lucrezi într-o echipå care, în mod evident, în lunile viitoare, va avea sarcini deosebite.

Creçtem oameni tineri care, pânå la urmå, vor trebui så preia de la noi o çtafetå care va fi la fel de dificilå. Vå rog så vå uitaÆi la miniçtrii din cabinetul actual. Cei mai mulÆi au vârsta de aproximativ 40 de ani. Este vorba de o generaÆie tânårå, de oameni entuziaçti, dar este 719

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

extrem de important ca mesajul acesta så-l transferåm çi în alegerile locale. De aceea, pe listele noastre sunt 13.000 de femei, 14.000 de tineri, sunt enorm de mulÆi oameni noi care au apårut pe aceste liste, tocmai pentru cå echipa noastrå este foarte numeroaså çi putem så alegem pe cei mai buni pentru aceastå întâlnire cu alegåtorii.

Dragi prieteni, Ioan Rus este un manager. A devenit, între timp, un manager politic. Poate så fie un administrator de oraç, poate så creeze spiritul de echipå câçtigåtoare. Aceste lucruri sunt importante.

Spuneam la Oradea: omul sfinÆeçte locul! Avem multe idei, dar noi trebuie så oferim, în primul rând, modele, iar Ioan Rus poate så ofere acest model despre ceea ce credem noi cå trebuie så reprezinte un candidat çi, în viitorul foarte apropiat, un primar de mare oraç în România, pentru întâlnirea noastrå cu Uniunea Europeanå.

De ce l-a ales partidul pe Ioan Rus pentru a da aceastå båtålie? În primul rând, pentru cå în Transilvania çi în Banat nu e foarte simplu så faci politicå. În aceste zone ale României societatea este diferenÆiatå. Existå aici mai multå diversitate decât în alte locuri. Diversitatea creeazå uneori conflict, dar creeazå çi competiÆie. Çtiu cå aici trebuie så te prezinÆi în competiÆie cu oamenii cei mai buni.

Vreau så vå spun cå, pânå la urmå, Ioan Rus nu då aceastå båtålie doar pentru Cluj-Napoca.

Ioan Rus se luptå aici, în numele social-democraÆiei, pentru întreaga Transilvanie, ceea ce çtiÆi mai bine decât mine. Dupå 1989, ardelenii au fost mai rezervaÆi, au votat mai puÆin cu partidul nostru. A fost nevoie de foarte mari eforturi pentru a câçtiga mai multå încredere aici, în aceastå parte a Æårii. De aceea, vreau, într-un fel, så aråtåm respectul nostru pentru alegåtorii din Transilvania, venind cu cei mai buni candidaÆi.

De acum, înså, sarcina noastrå – çi spun, poate a dumneavoastrå, a celor care sunteÆi aici în salå, a prietenilor, a colegilor de partid, a simpatizanÆilor – este de a nu-l låsa singur în aceastå båtålie çi de a-l ajuta într-un efort care înseamnå riscuri çi muncå. Çi nu întâmplåtor suntem aståzi aici, pentru a aråta cå çi echipa noastrå de conducere, liderii partidului sunt aici pentru a aråta cå susÆinem çi înÆelegem acest sacrificiu çi, în acelaçi timp, suntem conçtienÆi de miza politicå deosebitå a acestor alegeri. De aceea, dragi prieteni, vreau så ne înÆelegem bine. Aceasta nu este o acÆiune de imagine la sfârçit de såptåmânå. Este, de fapt, prima noastrå acÆiune în campania electoralå, o acÆiune foarte hotårâtå. O acÆiune în care punem suflet, cåreia vrem så-i dåm multå substanÆå. Trebuie så aråtåm cå, împreunå, formåm o echipå, çi nu orice fel de echipå, ci o echipå câçtigåtoare.

720

DISCURSURI – În campanie: candidaÆii din Transilvania şi Banat – 8 mai 2004

Nu în ultimul rând, suntem aici pentru a lansa oferta partidului nostru pentru Transilvania çi avem datoria så le spunem oamenilor cå ceea ce le propunem aståzi nu este doar o ofertå printre multe altele, cå nu venim cu promisiuni, ci cu dovada lucrului bine fåcut. Suntem cei mai buni, pentru cå noi am adus cele mai multe beneficii Æårii într-o perioadå relativ scurtå.

O dovadå vie a acestui lucru este çi atitudinea ardelenilor faÆå de noi. Am vizitat în aceastå dimineaÆå un nou cartier care, practic, a råsårit ca din påmânt, o zonå în care mii de oameni vor tråi altfel, mai bine. Este o dovadå concretå a unui proiect care nu a råmas doar pe hârtie.

Este efortul unor echipe de la nivel central. Este, pânå la urmå, çi båtålia permanentå a lui Ioan Rus la Bucureçti, aça cum çi Autostrada Transilvania este tot rezultatul båtåliei lui la Bucureçti.

Am fost aståzi la sediul BECHTEL aici, în Cluj-Napoca, împreunå cu Miron Mitrea, Mihai Tånåsescu. Mihai Tånåsescu a çi semnat aståzi prima trançå din cele 150 de milioane de dolari din acest an pentru începerea lucrårilor çi faptul cå lucrårile efective vor începe în luna iunie dovedeçte cå proiectele pentru care ne zbatem noi au viaÆå, sunt adevårate, nu sunt poveçti, nu sunt speranÆe lansate în campanie. Pentru acest proiect am luat multe critici, dar a meritat. Ne batem pentru acest proiect, pentru cå noi credem cå acest proiect este important pentru Transilvania, este important pentru România. Este important nu doar så vorbim despre integrarea europeanå, ci så çi realizåm aceastå legåturå fizicå pe un drum modern, rapid, care va deschide teritoriul României pentru ceea ce înseamnå, de fapt, investiÆii viitoare, proiecte importante viitoare. Încå nu intuim importanÆa acestei autostråzi, de aceea ne-am båtut ca lucrårile så înceapå acum çi nu peste 15 ani.

Unora, sigur cå le este indiferent, celor care stau în birouri confortabile çi au salarii „puÆin mai mari” decât cele din România în diferite capitale europene. Nouå, înså, ne paså de acest proiect çi vrem ca el så înceapå anul acesta.

Dragi prieteni, OrganizaÆiile noastre din Ardeal sunt tot mai puternice, tot mai mulÆi oameni vin alåturi de noi, pentru cå politica noastrå are fundamentul faptelor. România a intrat în NATO, se apropie rapid de Uniunea Europeanå. Paçii cei mai importanÆi i-am fåcut deja. România nu mai este blocatå çi românii nu mai sunt blocaÆi din cauza vizelor, iar românii pot så circule liber oriunde doresc în Europa, cu excepÆia Marii Britanii, dar speråm så rezolvåm çi aceastå chestiune, cât mai curând. Creçterea economicå a creat venituri mai mari, investiÆii importante s-au realizat çi lângå Oradea, la Aleçd, am fost martorii inaugurårii unei investiÆii de 70 de milioane de euro, o nouå fabricå de ciment, ultramodernå.

721

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Putem vorbi despre programe sociale ambiÆioase çi chiar despre scåderea såråciei. Raportul Båncii Mondiale ne-a aråtat foarte clar cå såråcia în România, doar în anii 2001-2002, a scåzut de la 35% la 29%. Probabil în lunile urmåtoare, va apårea un nou raport çi speråm ca cifrele, datele acestea så fie çi mai bune. Sigur, nu mai sunt 35%, råmân 29%. Poate vor fi 25%, poate vor fi 20%, dar este un segment important în societatea noastrå de oameni care o duc greu çi datoria noastrå ca social-democraÆi este så ne ocupåm nu doar de macroeconomie, så ne ocupåm nu doar de politica fiscalå, nu doar de buget, ci så ne gândim la fiecare dintre cei care poate cå sunt în suferinÆå çi au nevoie de ajutorul nostru.

Oricât de mult am încerca, la nivelul Guvernului, så vedem fiecare situaÆie de acest gen în Æarå, nu vom reuçi. Este datoria aleçilor locali, a celor care vin în contact nemijlocit cu locuitorii, cu cetåÆenii Æårii, så înÆeleagå aceste probleme çi så le rezolve. Adeseori, când merg la o întâlnire mai importantå unde sunt mulÆi oameni, mulÆi vin cu un plic, cu câteva cuvinte scrise rapid pe o hârtie, o problemå pe care nu çi-au rezolvat-o.

Uneori, poate este greu de rezolvat, uneori, poate este imposibil, alteori, poate cå problema respectivå nu poate fi rezolvatå acum, imediat, dar toate aceste solicitåri, aceste strigåte de durere, trebuie så gåseascå ecou, så gåseascå un råspuns din partea noastrå. Aceasta este rugåmintea mea cåtre colegii de aici çi cåtre cei peste 60.000 de aleçi locali, candidaÆii noçtri pe care îi trimitem într-o båtålie politicå, dar, în acelaçi timp, îi trimitem la o întâlnire cu cetåÆenii pentru a-i asculta çi pentru a le rezolva problemele.

De aceea, dragi colegi, trebuie så continuåm så credem în nevoia unei bune guvernåri. Guvernarea nu înseamnå exercitarea în sine a puterii, înseamnå folosirea puterii pentru realizarea unei bune guvernåri. Aici este, de fapt, marea båtålie pe care o dåm în fiecare zi, pentru a înÆelege, pentru a rezolva, pentru a hotårî, pentru a decide, pentru a urmåri, dupå aceea, împlinirea a ceea ce noi am hotårât. Aceste lucruri trebuie fåcute çi la nivel local.

Oamenii nu mai cred în cuvinte, nici în promisiuni, de aceea noi, în aceastå campanie electoralå, venim, în primul rând, cu exemple concrete, cu proiecte realizate: un bloc de locuinÆe, o aducÆiune de apå, o aducÆiune de gaz metan, o investiÆie realizatå undeva, o clådire modernå pentru un spaÆiu administrativ, rezolvarea unora dintre proiectele directe, anumite tipuri de ajutoare çi, în acelaçi timp, le spunem celor care au încredere în noi cå n-am parcurs decât o etapå dintr-un drum foarte lung çi cå în fiecare etapå vom face un pas mai departe.

Vom rezolva mai bine problema pensiilor, pentru cå, în urmåtorii ani, aça cum am promis, vom dubla pensia minimå, vom måri cu 50% pensia medie, vom dubla salariul minim, vom måri cu 50% salariul mediu.

722

DISCURSURI – În campanie: candidaÆii din Transilvania şi Banat – 8 mai 2004

Dragi prieteni, Ceea ce då o notå distinctå acestei regiuni este caracterul såu multietnic. Clujul, inima acestei regiuni, poate fi considerat o reprezentare la scarå reduså a Transilvaniei. Ca toÆi ardelenii, çi clujenii au învåÆat så fie mai toleranÆi, în ciuda unui primar care întotdeauna a agitat spiritele, românii çi maghiarii din Cluj ne-au aråtat cå pot convieÆui paçnic, ne-au aråtat cå tentaÆia de a construi ziduri între noi nu e bunå. Clujenii au învåÆat cå înÆelegerea este o cale mai potrivitå pentru a ne face tuturor viaÆa mai bunå.

Mai avem un pas pânå la intrarea în Uniunea Europeanå. De aceea, trebuie så fim conçtienÆi de faptul cå multiculturalismul çi convieÆuirea paçnicå între etnii definesc drumul pe care trebuie så mergem çi care ne fereçte de izolare. Pe suprafeÆe întinse din Transilvania, bilingvismul este foarte råspândit între români çi maghiari, deopotrivå. Acestea sunt de fapt çi zonele cu cel mai scåzut pericol de conflict. Oamenii din aceste locuri au permanenta experienÆå a convieÆuirii. Este un lucru care ne aratå cå pericolul nu poate så aparå decât în zonele care se autoizoleazå. Am încredere, înså, cå lucrul acesta nu se va întâmpla în România de acum înainte, niciodatå. Partidul nostru nu sprijinå çi nu poate accepta o altå cale decât cea a convieÆuirii paçnice, a toleranÆei, a spiritului european, a înÆelegerii faptului cå secolul al XXI-lea nu mai este un secol al frontierelor çi al ameninÆårilor cu teritorii care så fie mutate dintr-o zonå în alta, Europa devine ea însåçi un stat confederal, cu noi reguli la care trebuie så ne adaptåm.

Este o responsabilitate naÆionalå pentru noi. Este çi o responsabilitate de a ne pregåti pentru ca interesele noastre så poatå så fie apårate într-un mod inteligent în aceastå nouå realitate europeanå. Fårå o astfel de atitudine, s-ar crea un culoar liber partidelor extremiste, s-ar încuraja conflictele, neîncrederea, nesiguranÆa. Suntem într-o competiÆie chiar çi în zonele noastre europene. MulÆi vor spune: „Dacå aveÆi probleme încå de rezolvat, poate mai råmâneÆi o vreme în staÆia în care sunteÆi çi veniÆi, vå rog, cu noi mai târziu. Poate aveÆi probleme, mai aveÆi încå lucruri de rezolvat între voi. Poate ne ocupåm de alte Æåri între timp, CroaÆia sau poate chiar Turcia”.

Dacå nu înÆelegem cå nu mai avem timp de pierdut çi cå mesajul nostru trebuie så fie neechivoc pentru schimbare, pentru modernizare, pentru reformå, pentru o convieÆuire între generaÆii, pentru o convieÆuire paçnicå între etnii, vom pierde cu toÆii.

Vreau så înÆelegem bine. Vorbim despre ceea ce putem noi så aducem Uniunii Europene ca valoare adåugatå. Fårå îndoialå, este adevårat, dar çtim oricum, çi çtiu çi cei din Uniunea Europeanå, cå ceea ce au ei de oferit este mult mai mult decât putem aduce noi. De aceea, este nevoie de acest efort care så se desfåçoare nu doar în Palatul Victoria, nu doar în clådirile Guvernului, ci peste tot în Æarå. Acest mesaj trebuie så fie parte a mesajului nostru electoral.

Sunt convins cå ne îndreptåm spre o comunitate a înÆelegerii. România merge pe aceastå cale.

România se îndreaptå spre Europa. Çi de aceea noi, PSD, pledåm pentru acest fel de înÆelegere, pentru acest fel de politicå. Sunt lucruri care ne spun cå a trecut vremea politicienilor care încearcå så-çi ascundå lipsa de realizåri çi de idei constructive în spatele atitudinilor extremiste.

723

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Vreau så vå reamintesc climatul politic de acum un an, de acum doi ani, strigau unii, vorbeau mai apåsat, se plângeau în diferite locuri, plângeam pe umårul populaÆiei, spuneau „ungurii vor lua Transilvania”. În momentul în care am intrat în AlianÆa Atlanticå çi în momentul în care, într-un mod absolut, frontierele noastre sunt garantate în cadrul unei alianÆe care este cea mai puternicå alianÆå din lume, iatå cå, pânå çi unii dintre cei care veneau cu acest tip de mesaj, încep så se schimbe. Unii încep så se ducå în pelerinaj la Auschwitz, unele partide s-au dotat cu niçte clipuri care schimbå imaginea comportamentului liderilor – ceea ce, în definitiv, nu este råu – dar trebuie så aråtåm ce înseamnå seriozitatea çi constanÆa în atitudinea noastrå.

Noi am spus anumite lucruri çi am construit strategiile care så înfåptuiascå ceea ce ne-am propus, pentru cå aceasta a fost forÆa noastrå. Ne-am båtut pentru anumite lucruri nu dupå ce ele s-au realizat, ci înainte ca ele så se întâmple. Acum, unii vorbesc foarte detaçat despre subiectul vizelor, despre NATO, dar noi a trebuit så facem eforturi imense tocmai pentru a compensa lipsa de activitate în anumite perioade.

Dragi prieteni, A-i ignora pe maghiari sau a-i desconsidera nu poate fi de bun augur pentru viitorul acestui oraç çi nici pentru viitorul Æårii noastre. Ca partid social-democrat, ne preocupå destinul tuturor cetåÆenilor acestei Æåri. Duçmanii noçtri nu sunt maghiarii, nemÆii, Æiganii sau evreii, duçmanii noçtri sunt såråcia, mizeria, drumurile proaste, corupÆia. Cu aceçti adversari trebuie så ne luptåm. Dacå vom çti så le explicåm oamenilor aceste lucruri, sunt sigur cå ne vor acorda încrederea lor.

Dragi prieteni, Guvernarea noastrå este întemeiatå pe un fundament extrem de solid – social-democraÆia, în care credem çi pe care o aplicåm în tot ce facem. Social-democraÆia, adicå doctrina grijii faÆå de oameni. Oamenii apreciazå eforturile noastre, ne onoreazå cu încrederea lor. PSD este cel mai puternic partid din România, pentru cå a çtiut întotdeauna så se raporteze la oameni, la problemele lor în tot ceea ce a fåcut. Credem în democraÆie, credem în libertate, credem în proprietate, în muncå, în economia de piaÆå, în justiÆia socialå, în solidaritate. Dar, mai presus de orice, credem în oameni!

724

DISCURSURI – În campanie: candidaÆii din Transilvania şi Banat – 8 mai 2004

Un patriot ardelean spunea, acum aproape douå secole, cå ura duçmanilor este cununa de lauri a bårbåÆiei. Aståzi, ardelenii çi bånåÆenii çtiu cå toleranÆa çi solidaritatea sunt valori care caracterizeazå mai bine exigenÆele timpului în care tråim. Aceste valori sunt valori centrale ale social-democraÆiei çi le slujim cu sufletele çi cu minÆile noastre. Numai de noi depinde victoria.

Avem aici, pe scenå çi în salå cea mai bunå echipå pe care am propus-o vreodatå Transilvaniei çi Banatului. Dragi prieteni, aceastå echipå då o båtålie decisivå a social-democraÆiei pentru recâçtigarea acestei pårÆi importante a României. Este o echipå pe care ne-o dorim câçtigåtoare çi care are un cåpitan de echipå, pe Ioan Rus. Dacå vom câçtiga aceastå båtålie, atunci, acesta va fi semnul cå integrarea europeanå este deja un proiect realizat.

Inimi lângå inimi, împreunå så construim Europa la noi acaså! Împreunå pentru normalitate!

725

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

726

DISCURSURI – În campanie: candidaÆii din Transilvania şi Banat – 8 mai 2004

11. În campanie: susÆinerea lui Mircea Geoanå1

Doamnelor çi domnilor, DaÆi-mi voie çi mie så salut vizita în România a domnului Luis Ayala2, o vizitå care vine într-un moment pentru noi.

Ca Æarå, ne aflåm, probabil, în cel mai bun moment din istoria postdecembristå, foarte aproape de atingerea obiectivelor pe care ni le-am propus cu toÆii: integrarea europeanå çi euroatlanticå, refacerea nivelului de trai, reintrarea în normalitate.

Ca guvern, ne apropiem cu paçi rapizi de îndeplinirea angajamentelor luate la începutul anului la Bruxelles çi suntem pe ultima turnantå a negocierilor cu Uniunea Europeanå.

Iar ca partid, suntem în situaÆia de a recâçtiga alegerile. Suntem în situaÆia de a primi un nou vot de încredere de la populaÆie. Recâçtigarea alegerilor, obiectivul general pe care îl avem, ne va ajuta så continuåm împreunå, så putem pune în aplicare toate proiectele de dezvoltare pe care le-am anunÆat såptåmânile trecute.

Suntem, din octombrie 2003, membri ai InternaÆionalei Socialiste. Nu mai trebuie så vå spun cât de important este acest lucru pentru noi, partid aflat la guvernare. Este, cumva, cea mai bunå confirmare a succesului guvernårii noastre pe care o puteam primi dupå trei ani de la câçtigarea puterii. Dacå nu am fi avut rezultate bune, ca partid, dar çi în fruntea Æårii, nu am fi primit niciodatå aceastå confirmare din partea celei mai puternice structuri politice din lume.

Vreau så îi mulÆumesc personal domnului Ayala pentru încrederea sa çi pentru sprijinul pe care întotdeauna ni l-a acordat. Sprijinul såu aratå cå România, cå PSD au, în continuare, prieteni în cancelariile occidentale, cå suntem respectaÆi çi apreciaÆi.

1

Discurs la mitingul electoral de susÆinere a lui Mircea Geoanå, candidatul PSD pentru funcÆia de primar general al Capitalei, 17 mai 2004 2 Luis Ayala, Secretar general al InternaÆionalei Socialiste (IS), a avut un rol major în puternica afirmare a social-democraÆiei în Europa Centralå şi de Sud-Est. Dupå Consiliul InternaÆionalei Socialiste de la Lisabona, din iunie 2001, Luis Ayala a sprijinit constant primirea PSD ca membru cu drepturi depline al IS.

727

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Doamnelor çi domnilor, Alegerile locale sunt un foarte bun prilej pentru a vorbi despre social-democraÆie. Prea mult timp, s-a considerat cå în campania electoralå vorbeçti despre promisiuni, despre oferte pe 4, 8 sau 20 de ani, despre câte puncte ai tu mai mult decât adversarul...

Noi, PSD, venim aståzi çi spunem cå în campania electoralå trebuie så vorbim despre douå lucruri: despre principii çi despre soluÆii.

Principiile noastre fundamentale sunt cele social-democrate, pe care le-a promovat în toatå cariera sa politicå domnul Ayala, pe care le susÆinem çi le împårtåçim toÆi cei care ne aflåm aici, pe care le susÆin çi le vor duce mai departe çi cei 14.000 de tineri aflaÆi aståzi pe listele noastre de candidaÆi la primårii çi consilii locale çi judeÆene.

Aça înÆelegem noi campania electoralå: ca pe o discuÆie deschiså despre soluÆii. Despre cele mai bune soluÆii pentru oameni.

La Bucureçti, candidatul PSD se numeçte Mircea Geoanå. Aceasta este o dovadå a faptului cå avem cele mai bune soluÆii. Tocmai pentru cå îi respectåm pe bucureçteni, am decis så le propunem cel mai bun candidat care s-a angajat vreodatå în aceastå curså.

Mircea Geoanå este un candidat de claså. El face parte, pur çi simplu, dintr-o altå categorie decât toÆi competitorii såi, prin educaÆie, calitåÆi, experienÆå çi realizåri. El vine cu propunerea de a ridica Bucureçtiul la nivelul tradiÆiei sale istorice çi al viitorului såu european.

Iar celor care spun cå Mircea Geoanå este un politician prea bun pentru Bucureçti, pentru funcÆia de primar general, le spun cå, de fapt, primarii de pânå acum, cu toÆii, au fost prea slabi. Çi au fåcut prea puÆin faÆå de cât ar fi trebuit så facå un primar general adevårat.

Mircea Geoanå nu va fi sprijinit, în aceastå curså, doar de cåtre PSD. Nu va avea alåturi de el doar susÆinerea noastrå. El va avea alåturi çi speranÆele acestui oraç, speranÆele tuturor bucureçtenilor de a tråi într-o Capitalå çi de a avea mândria cå sunt locuitorii unei metropole europene. Çi, de asemenea, va mai avea alåturi çi sprijinul social-democraÆiei europene çi mondiale.

Acest sprijin, pe care ni-l då aståzi domnul Ayala – este confirmarea faptului cå am fåcut çi facem ceea ce trebuie pentru Bucureçti çi pentru România.

Vå mulÆumesc.

728

DISCURSURI – În campanie: la Iaşi – 1 iunie 2004

12. În campanie: la Iaçi1

Dragi prieteni, Ne apropiem de finalul acestei campanii electorale. Duminicå, speråm så veniÆi la vot çi så alegeÆi ceea ce credem noi cå este echipa câçtigåtoare: candidaÆii Partidului Social Democrat.

Am asistat la o campanie electoralå mult mai mult bazatå pe soluÆii çi pe teme concrete.

Apreciez modul în care candidaÆii noçtri din Æarå, çi cei de aici, din Moldova, au înÆeles mesajul pe care l-am dat la începutul campaniei. V-am cerut atunci så vå apropiaÆi de oameni, så îi ascultaÆi çi så vå gândiÆi doar la cum le puteÆi rezolva problemele çi nu la cum i-aÆi putea påcåli cu promisiuni çi amågiri. Så vå prezentaÆi în faÆa oamenilor cu responsabilitate çi cu idei.

Alegerile de anul acesta sunt diferite de cele din alÆi ani. În primul rând pentru cå românii îi cunosc, deja, pe politicieni çi acum pot compara în deplinå cunoçtinÆå de cauzå. Românii au våzut: Cine promite çi cine se Æine de cuvânt. Cine se laudå çi cine reuçeçte cu adevårat. Cine îi duce cu vorba çi cine munceşte zi de zi pentru România. Cine îi înçalå çi cine le e alåturi.

Cine minte çi cine spune adevårul.

Din påcate, am asistat çi de aceastå datå la gesturi incorecte. L-am våzut pe domnul Båsescu fåcându-çi campanie ca çi când nu ar fi primar çi nu ar fi responsabil de gropile çi de mizeria din Bucureçti. L-am våzut pe domnul Boc jurând pe Biblie, pentru ca dupå doar câteva zile så îçi calce cuvântul. L-am våzut pe domnul Stolojan mergând prin Æarå çi strigând împotriva corupÆiei, deçi atunci când s-a pus problema declaraÆiilor de avere pentru candidaÆi, a fost printre primii care s-au opus. Aceçtia sunt contracandidaÆii noçtri! Astfel de oameni vor så conducå România!

Duminicå, pe 6 iunie, aveÆi ocazia så le daÆi tuturor acestor candidaÆi falçi o lecÆie. VeniÆi la vot çi aråtaÆi-le cine meritå çi cine nu. Poate cå în anii trecuÆi ne-am båtut prea tare cu ei. Poate cå am acceptat prea uçor dispute false, în care nu contau faptele, ci doar cine çtie så Æipe mai tare.

Am învåÆat înså cå oamenilor nu le paså de politicå. Nu le paså de cei care vorbesc mai frumos çi mai tare, ci de cei care fac, de cei care au rezultate. Noi am demonstrat, în aceastå campanie, cå ne paså doar de ce cred çi de ce vor oamenii. Ne paså de nevoile çi de grijile lor.

Ne paså de nivelul lor de trai. Ne paså de familiile lor çi de soluÆiile pe care le açteaptå pentru a o duce mai bine.

1

Discurs la mitingul electoral de la Iaçi, 1 iunie 2004

729

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Må bucur cå în aceastå campanie toÆi candidaÆii noçtri au avut un comportament decent çi responsabil, pentru cå în acest fel am aråtat cå îi respectåm pe români. Mi-ar fi plåcut ca aceastå atitudine så o aibå çi colegii noçtri din celelalte partide din parlament. Dupå cum mi-ar fi plåcut så nu se ajungå la politizarea tuturor temelor de pe agenda publicå. Integrarea europeanå, lupta împotriva corupÆiei, ajutoarele pentru cei såraci – toate aceste subiecte sunt transformate de cei din opoziÆie în teme de atac. În loc så muncim împreunå pentru ca românilor så le fie mai bine, iatå cå suntem nevoiÆi så suportåm atacuri sub centurå. Çi asta în condiÆiile în care în România începe så fie bine.

Campania electoralå din acest an este diferitå fiindcå oamenii nu mai cred în discursuri.

Au avut çansa de a vedea cum aratå România în viziunea fiecårui partid. România liberalilor çi a democraÆilor n-o va uita nimeni prea uçor, fiindcå a fost patria dezordinii, conflictelor çi såråciei. Iar ei nu s-au schimbat între timp.

România PSD este România normalå, readuså pe drumul cel bun, România care creçte çi care devine, zi dupå zi, Æara pe care ne-o dorim cu toÆii. JudecaÆi singuri! E simplu så alegeÆi.

Dumneavoastrå, ieçenii, çtiÆi så faceÆi diferenÆa, çi veÆi aråta acest lucru la vot.

PSD a fost întotdeauna partidul oamenilor. Al tuturor oamenilor, al celor mulÆi, cei care privesc spre noi ca spre unicul sprijin. Noi nu i-am dezamågit niciodatå. Politica noastrå e grija faÆå de oameni. Nimeni nu trebuie så råmânå în urmå. Nimeni nu trebuie dat deoparte.

Am vrut så redåm românilor speranÆa çi am reuçit. Suntem în NATO, vom fi în UE, am desfiinÆat vizele, am stabilizat preÆurile, am mårit pensiile, am oferit copiilor o maså gratuitå la çcoalå çi un calculator. Nu e suficient. Dar nu ne oprim aici.

Pensionarii au fost preocuparea noastrå constantå pe parcursul întregului mandat. În decembrie 2000, pensia medie de asiguråri sociale de stat a fost de 776.000 lei în Moldova.

Anul acesta, în aprilie, aceasta a fost de peste 2.000.000 lei. Începând de aståzi intrå în vigoare o nouå indexare a pensiilor. Pânå la finele acestui an, vom mai creçte pensiile în douå etape, în septembrie çi decembrie. Astfel, pensia medie va ajunge în decembrie 2004 la o creçtere cu 133% faÆå de decembrie 2000 çi cu 20,4% faÆå de decembrie 2003. În continuare vor fi acordate periodic, trimestrial, majoråri semnificative pentru ca pensionarii så se poatå bucura cu adevårat de un trai decent. În Moldova, anul trecut, am acordat o sumå de zece ori mai mare decât în 2000 pentru copii nou-nåscuÆi çi o sumå de cinci ori mai mare pentru alocaÆia pentru copii. Anul acesta, pensia medie a agricultorilor este de 4 ori mai mare faÆå de anul 2000, iar pentru protecÆia socialå a familiilor cu copii din Moldova, bugetul este de 6 ori mai mare decât în anul 2000.

Aproape 400 de miliarde de lei au fost alocate pentru programele de rechizite pentru copii, lapte praf pentru sugari, „Cornul çi laptele”. Anul acesta, am început så acordåm douå noi tipuri de alocaÆii pentru familiile cu venituri reduse çi cu copii çi pentru familiile monoparentale – sunt aprobate deja peste 275.000 de asemenea alocaÆii familiale.

730

DISCURSURI – În campanie: la Iaşi – 1 iunie 2004

În perioada 2001-2004, cele zece judeÆe ale Moldovei au beneficiat de sume importante de la bugetul de stat, acestea ridicându-se la peste 61.000 miliarde lei. Sumele medii alocate judeÆelor din Moldova sunt mai mari cu 20% faÆå de sumele medii alocate celorlalte judeÆe din Æarå, iar anul acesta peste 5,5 miliarde euro sunt destinate sectorului social.

Pentru noi grija nu e doar o vorbå. Solidaritatea nu e doar un cuvânt care sunå bine la televizor. Respectul este o valoare realå, în care credem cu adevårat. Am vorbit mai puÆin, dar am fåcut mai mult. Iar oamenii çtiu asta.

Noi credem cå o Æarå este cu adevårat prosperå çi demnå numai atunci când cei mai såraci, cei mai neajutoraÆi oameni ai såi îçi pot construi o viaÆå bunå. Succesul unei Æåri nu este niciodatå doar succesul celor bogaÆi. Dezvoltarea unei Æåri nu este posibilå doar prin îmbogåÆirea câtorva vârfuri. Suntem cu adevårat o naÆiune respectatå numai atunci când cei mai slabi dintre noi au, cu adevårat, çansa unui trai liniçtit. Acesta este obiectivul nostru. Çi nimic nu ne va opri så luptåm pentru oameni.

Moldova a fost mereu alåturi de PSD. Iar noi, în schimb, am venit în faÆa moldovenilor cu oameni destoinici, gospodari, care nu s-au temut niciodatå så schimbe ce e de schimbat çi så îndrepte ce e de îndreptat. Oameni care çi-au Æinut întotdeauna cuvântul dat. Unul dintre aceçti oameni este domnul Gheorghe Nichita.

Domnia sa nu a avut o sarcinå uçoarå. A trebuit så îl înlocuiascå pe domnul Simirad, un primar cu rezultate foarte bune çi care era çi iubit de oameni. Domnul Nichita a demonstrat înså, în cele çase luni în care a condus oraçul, cå meritå så fie ales. A aråtat de ce este în stare çi a convins ieçenii cå este un candidat serios. Un primar care merge mereu în mijlocul oamenilor çi nu stå doar în birou.

Vå cer dumneavoastrå, ieçenilor, så îl judecaÆi pe Gheorghe Nichita dupå faptele sale. JudecaÆi-l dupå ce poate så facå. Pe el çi pe toÆi candidaÆii noçtri din acest oraç. Pentru cå echipa PSD a avut rezultate foarte bune la conducerea Iaçului. A scåzut çomajul, s-au modernizat drumuri çi pieÆe, s-au refåcut zone de agrement, spitalul de urgenÆå, aeroportul. Primåria a cumpårat încå trei blocuri pentru a deveni locuinÆe sociale. S-a refåcut stadionul „Emil Alexandrescu”. Çtiu cå Poli Unirea Iaçi a promovat în acest an çi va avea nevoie de un teren pe care så poatå obÆine performanÆe în prima divizie. S-au inaugurat douå cåmine studenÆeçti, iar în anii urmåtori se vor mai realiza încå douå.

S-au fåcut multe lucruri bune, care trebuie continuate. Çi trebuie completate cu alte måsuri, care så facå viaÆa ieçenilor mai bunå. Acest oraç va trebui så revinå un centru de dezvoltare regionalå, printr-un acces mai mare la fondurile comunitare. Trebuie så dezvoltåm turismul în regiune, trebuie så investim mai mult în relaÆia dintre educaÆie-cercetare çi dezvoltarea domeniilor de vârf.

731

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Pentru toate acestea înså, e nevoie de votul dumneavoastrå pe 6 iunie. Dacå vreÆi så continuåm împreunå, dacå vreÆi så aveÆi o viaÆå mai bunå, vå îndemn så veniÆi çi så daÆi votul dumneavoastrå pentru candidaÆii PSD. Iaçiul este un oraç plin de valori, de tradiÆie çi de frumuseÆe. Dar este, mai ales, un oraç al istoriei. Moldova întreagå este o hartå vie a istoriei noastre. La 6 iunie, alegeÆi în fruntea dumneavoastrå pe aceia care vå pot oferi un viitor pe måsura istoriei Moldovei. AlegeÆi-i pe aceia care au curajul, onestitatea çi puterea de a lupta pentru dumneavoastrå! AlegeÆi-i pe aceia care v-au dovedit, deja, cå sunt niçte învingåtori!

732

DISCURSURI – În campanie: la Iaşi – 1 iunie 2004

13. O nouå iniÆiativå: „Bani de liceu” 1

Dragi prieteni, Dupå 1989, çcoala, educaÆia au fost subiecte mai degrabå ignorate în România. Din påcate, în toÆi aceçti ani, oamenii s-au obiçnuit ca despre educaÆie så se vorbeascå mult çi så se facå foarte puÆin. Noi am încercat så schimbåm aceastå obiçnuinÆå. Am folosit programele guvernamentale, fondurile europene çi buna pregåtire a colegilor mei pentru a stimula atât învåÆarea, cât çi pentru a îmbunåtåÆi condiÆiile în care se desfåçoarå procesul de învåÆåmânt.

Nu am venit aici pentru a face campanie electoralå. Am venit så vå vorbesc despre ce am fåcut noi, Guvernul, în ultimii ani, pentru educaÆie. Çi, mai important, despre ceea ce vrem så facem çi în continuare. Nu am så vå reÆin atenÆia cu vorbe frumoase despre sprijinul educaÆiei. La vorbe se pricepe aproape oricine. DiferenÆa este fåcutå de fapte. De rezultate concrete.

Despre acestea vreau så vå vorbesc.

Aståzi inauguråm, în acelaçi timp, în toatå Æara, 95 de såli de sport çi 135 de çcoli construite, renovate sau modernizate, în cadrul programului nostru guvernamental. Sålile de sport çi çcolile reabilitate fac parte dintr-un program mult mai amplu. În perioada 2000-2004, s-au reabilitat sau modernizat 1206 çcoli în întreaga Æarå. Au fost construite 236 de noi çcoli çi 128 de noi såli de sport. În urmåtorii patru ani, vrem så facem mai mult.

Cu bani de la BERD, vom realiza 4500 de lucråri pentru asigurarea condiÆiilor minime igienico-sanitare çi pentru dotarea cu mobilier a 1500 de çcoli din Æarå, pânå în 2009. Çi, în colaborare cu BEI, vrem så reabilitåm çi så modernizåm alte 1400 de çcoli din învåÆåmântul preuniversitar. Çi nu este vorba doar de lucråri de construcÆii, deçi acestea sunt extraordinar de importante, ci despre un întreg efort pe care guvernul îl face de mai mulÆi ani pentru a sprijini educaÆia în general. Noi încercåm ca, prin repararea çcolilor çi prin construirea de såli de sport, dar çi prin 1

AlocuÆiune la Grupul Çcolar ConstrucÆii Montaj „Anghel Saligny”, iunie 2004

733

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

alte måsuri, så asiguråm condiÆii normale, decente, pentru ca çcoala så devinå o çanså realå pentru bunåstare pentru tot mai mulÆi oameni. În aceastå guvernare, avem foarte multe alte rezultate convingåtoare: Am adus mai multe calculatoare în çcoli. Am început programul „Cornul çi laptele”. Am început så dåm mai multe rechizite gratuite. Am crescut alocaÆiile.

Am încercat så creçtem salariile pentru profesori çi pentru personalul din çcoli. Sigur, nu e suficient. Çtiu cât de important este ca profesorii så fie bine plåtiÆi. Vå asigur cå vom face çi mai mult în acest sens. În fine, am vorbit recent de un nou program, care va începe så fie aplicat din toamnå.

Este vorba de „Bani de liceu”, un proiect prin care peste 100.000 de tineri din familii sårace vor primi bani pentru a-çi putea continua studiile la liceu.

E un gest de solidaritate. Un gest prin care încercåm så creåm mai multe çanse.

Avem planuri mari pentru educaÆie. Multe dintre aceste planuri au început deja så fie puse în aplicare. Primarii noçtri din toatå Æara au tratat çcolile ca pe o prioritate.

Obiectivul nostru este ca çcolile så ofere çanse egale tuturor copiilor, indiferent dacå sunt såraci, orfani sau cu diverse dizabilitåÆi. Nu este normal ca numai copiii celor bogaÆi så fie favorizaÆi, ci toÆi copiii care vin la çcoalå. Pentru cå çcoala e un loc în care se pregåtesc pentru viaÆå. Çi de aici trebuie så le creåm çanse reale tuturor pentru a se afirma, în funcÆie de nevoile lor, dar çi de calitåÆile çi performanÆele lor.

DorinÆa mea este ca pregåtirea profesionalå så devinå principalul mijloc prin care românii så îçi asigure succesul în viaÆå. În prezent, cå nu este neapårat aça. Poate cå, de prea multe ori, joacå un rol prea mare tupeul, nesimÆirea, chiar ilegalitatea. Poate cå mulÆi tineri cresc cu ideea cå e suficient så fii çmecher ca så reuçeçti în viaÆå, iar ca så fii çmecher nu îÆi trebuie çcoalå. Angajamentul meu este ca, punând ordine în societate, så ajungem så refacem sistemul de valori al unei societåÆi normale, în care pe primul loc så fie munca cinstitå çi nu înçelåciunea. Må refer aici la respectul faÆå de lege, la respectul faÆå de oameni, faÆå de familie, la solidaritate çi la valorile democraÆiei. Çcoala este locul în care putem pregåti generaÆiile de mâine astfel încât så nu mai repete greçelile generaÆiilor de aståzi.

Sprijinul pentru tineri nu trebuie så existe doar în çcoalå. Noi am promovat foarte mulÆi tineri atât la guvern, în administraÆie, cât çi pe listele noastre de candidaÆi la alegerile locale.

Eu cred cå çi astfel putem da un exemplu de cum ar trebui sprijiniÆi tinerii bine pregåtiÆi, pentru cå aceçtia au energia çi puterea de a susÆine proiectele care vor schimba România.

Vrem så continuåm aceste schimbåri necesare, vrem så ajutåm tinerele generaÆii så reuçeascå mai mult decât am reuçit noi, vrem så le oferim çansa realå de a tråi într-o Românie normalå.

734

DISCURSURI – În campanie: mesaj cåtre bucureçteni – iunie 2004

14. În campanie: mesaj cåtre bucureçteni1

Dragi prieteni, Acum o lunå, din aceastå salå, anunÆam Bucureçtiul cå are, în sfârçit, cu cine så voteze: cu Mircea Geoanå, candidatul Partidului Social Democrat!

Acest oraç are nevoie ca de aer de un primar adevårat.

Bucureçtiul e aståzi cenuçiu, confuz çi obosit. Bucureçtiul s-a såturat de incompetenÆå!

Bucureçtiul s-a såturat de circ! Bucureçtiul s-a såturat de Båsescu!

Traian Båsescu a pus zilele trecute prin oraç un afiç prin care ne îndeamnå så ne hotårâm: totul sau nimic? Eu îi dau råspunsul fårå så stau pe gânduri: nimic! Bucureçtenii i-au dat oricum prea mult! Prea multå råbdare, prea mulÆi bani çi prea mult timp! Çi tot ce au primit în schimb a fost: nimic! Se pot spune multe lucruri despre bucureçteni, dar unul singur este clar pentru toatå lumea: bucureçtenii sunt oameni inteligenÆi.

Acum ei çtiu så aleagå. Acum nu îi mai înçalå nimeni cu promisiuni. Çi sper cå, duminicå, vor vota echipa câçtigåtoare a PSD. Din påcate, bucureçtenii au fost nevoiÆi så treacå prin experienÆa Båsescu, aça cum toÆi românii au trecut prin aventura CDR. Au supravieÆuit, çi atunci çi acum! În 2000, românii au ales drumul cel bun. Îl va alege çi Bucureçtiul la 6 iunie! Drumul cel bun înseamnå PSD çi echipa învingåtoare a primarilor de sector. Drumul cel bun înseamnå Mircea Geoanå!

ContracandidaÆii noçtri au venit din nou în faÆa oamenilor cu aceleaçi discursuri vechi din 1996 sau 2000. Între timp, noi am ridicat aceastå Æarå! Am preluat-o la marginea dezastrului çi am fåcut-o så creascå! Nimeni pânå acum nu a ajuns la rezultatele pe care echipa PSD le-a obÆinut la guvernare.

Nimeni nu a luptat pentru români aça cum am luptat noi. Nimeni nu a dus România atât de departe. De aceea vom învinge çi în Bucureçti. Românii au încredere în PSD. Fiindcå noi suntem singurul partid care le-a oferit o viaÆå mai bunå. Primarii noçtri de sector vor obÆine încå un mandat, fiindcå oamenii le apreciazå rezultatele çi au încredere în ei.

1

Discurs la finalul campaniei pentru locale, în Bucureçti, iunie 2004

735

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Ei au demonstrat cå sunt capabili, eficienÆi çi responsabili.

Oamenii vor çti så aleagå.

Bucureçtiul nu trebuie så mai suporte oportuniçtii, neserioçii, demagogii care vin la primårie crezând cå e rost de câçtiguri uçoare çi apoi îçi petrec mandatul la televizor!

Dragi prieteni, M-am uitat în aceastå perioadå la televizor, am citit ziarele çi am våzut o campanie electoralå în care primarul în funcÆie fåcea un joc incredibil: A refuzat mereu så îçi asume eçecul mandatului såu çi a încercat de fiecare datå så vinå cu aceleaçi promisiuni ca în 2000.

A prezentat lucråri neterminate, precum refacerea liniei de tramvai 32, ca succese redutabile. S-a låudat cu refacerea çcolilor, deçi a fost o realizare a primarilor de sector. A ignorat problema locuinÆelor, afirmând cå Bucureçtiul nu are aceastå grijå. A acuzat lipsa de sprijin din partea guvernului, deçi s-au dat pentru primårie de patru ori mai mulÆi bani acum decât în mandatul trecut. Cu un astfel de primar vreÆi så continuåm? Nu putem så continuåm la nesfârçit cu un primar general pentru care viitorul înseamnå doar distrugerea de chioçcuri sau omorârea de câini. Oamenii açteaptå de la primar mai mult. Oamenii açteaptå de la primar så se ocupe çi de viaÆa lor çi de bunåstarea lor. Oamenii açteaptå soluÆii pentru dezvoltarea acestui oraç care, altfel, va gåsi singur cåi så se dezvolte çi va deveni o aglomerare greu de gestionat. Bucureçtiul trebuie condus cu fermitate, cu grijå, cu eficienÆå, dar mai ales cu viziune, pentru cå aceasta då sens ideii de guvernare localå.

Eu cred cå alegerea este simplå. Acum avem o alternativå. Mircea Geoanå oferå bucureçtenilor mai mult. Le oferå soluÆii pentru problemele prezentului, dar çi programe pentru viitor.

Mircea Geoanå a fost unul dintre cei care au fåcut posibilå creçterea României în ultimii ani.

Va face la fel çi cu Bucureçtiul. Dacå m-ar întreba cineva care este diferenÆa cea mai mare dintre Traian Båsescu çi Mircea Geoanå i-aç spune cå primul çtie så Æipe, iar al doilea çtie så facå.

Sunt multe diferenÆe între Mircea Geoanå çi Traian Båsescu. Mircea Geoanå este capabil så se dedice, cu adevårat, fårå rezerve, fårå jumåtåÆi de måsurå, acestei misiuni de ridicare a Bucureçtiului.

Mircea Geoanå çtie så construiascå; nu doar case sau çcoli, ci çi consens, înÆelegere, colaboråri internaÆionale, proiecte, planuri de viitor. Mircea Geoanå are o viziune asupra Bucureçtiului. Çi niciun obstacol nu poate sta în calea unui om care çtie ce are de fåcut.

Bucureçtiului îi trebuie un primar care så poatå sta la aceeaçi maså cu primarul Parisului sau al Londrei – când vom ajunge în Uniunea Europeanå! Un primar care, atunci când ne va reprezenta, så çtie så vorbeascå într-un limbaj comun cu aceçti oameni.

736

DISCURSURI – În campanie: mesaj cåtre bucureçteni – iunie 2004

Un primar care så poatå fi capabil så ne priveascå în ochi la final de mandat. Un primar cu viziune, care a våzut çi a învåÆat toatå viaÆa ca så fie aståzi pregåtit så conducå oraçul.

Acest primar este Mircea Geoanå.

Vreau så mulÆumesc aståzi organizaÆiei PSD Bucureçti, care s-a mobilizat çi a muncit pe tot parcursul acestei campanii electorale pentru ca oferta noastrå så ajungå la oameni.

Aceçtia sunt primarii noçtri de sector.

Ei au muncit çi s-au stråduit timp de patru ani så îçi facå datoria faÆå de bucureçteni, iar aståzi sunt råsplåtiÆi cu încrederea acestora. Îi mulÆumesc lui Mircea Geoanå. El ne-a ajutat så demonstråm capitalei çi Æårii întregi cå nimic nu te poate opri atunci când ai, cu adevårat, ceva de spus în politicå.

Dar cel mai mult vreau så vå mulÆumesc dumneavoastrå, tuturor membrilor çi susÆinåtorilor PSD. AÆi fost alåturi de noi pas cu pas çi ne-aÆi ajutat så aråtåm ce înseamnå PSD: cel mai puternic partid din România!

737

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

738

DISCURSURI – În campanie: mesaj cåtre bucureçteni – iunie 2004

15. În campanie: îndemn cåtre alegåtori1

Dragi prieteni, Pentru cå duminicå, în multe dintre localitåÆile Æårii suntem chemaÆi din nou så votåm, simt nevoia så vå spun câteva lucruri. Într-o campanie electoralå se vorbeçte mult dar unele idei importante råmân necunoscute, deçi ele conteazå pentru viitorul fiecåruia dintre noi.

Pe parcursul ultimilor patru ani, PSD a început så transforme felul în care sunt gospodårite oraçele çi comunele din România çi så impunå câteva direcÆii de acÆiune.

Fiecare localitate are probleme serioase, cele mai multe nerezolvate de zeci de ani. Cei care conduc aceste localitåÆi au început så se ocupe temeinic de aceste probleme. Datoria lor este så continue, în interesul dumneavoastrå.

Fiecare consiliu çi fiecare primar au obligaÆia de a gåsi banii necesari pentru aceste probleme mari. Ei nu au dreptul så invoce lipsa de fonduri pentru a sta la nesfârçit. Legea permite acum localitåÆilor så gåseascå soluÆii de finanÆare çi un gospodar adevårat trebuie så punå legea în miçcare, în folosul dumneavoastrå. În fine, banii comunitåÆii trebuie folosiÆi integral pentru comunitate çi nu în interes personal sau de grup. Doar aça putem rezolva aceste probleme acum, în câÆiva ani. Doar aça nu vom mai amâna mereu începutul unei vieÆi cu adevårat normale. În multe localitåÆi, administraÆiile PSD au aplicat aceste direcÆii de acÆiune çi rezultatele se våd çi se simt. În alte localitåÆi, am avut oameni care nu au înÆeles ce trebuie så facå çi am schimbat aceçti oameni.

Acest mod de lucru reprezintå o garanÆie çi pentru candidaÆii pe care îi propunem acum.

Pe 20 iunie eu vå rog så-i votaÆi, pentru cå ei vor gospodåri localitåÆile dupå aceste reguli, cu privirea mereu spre problemele dumneavoastrå. Pentru PSD, social-democraÆia înseamnå, mai ales, siguranÆå çi civilizaÆie în fiecare comunå çi în fiecare oraç. Doar dupå asta putem vorbi cu adevårat despre un destin european al României, cu autostråzi, cu computere çi cu performanÆe economice mari.

1

Mesaj Adrian Nåstase pentru alegåtori la alegerile locale, turul al II-lea, iunie 2004

739

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Eu cred cå la sfârçitul såptåmânii aveÆi de ales, în multe localitåÆi, între o experienÆå responsabilå çi o nouå aventurå care amânå soluÆiile. Între siguranÆå çi experiment. Nu mai avem timp pentru aventuri. A venit momentul ca dezvoltarea economicå accentuatå a României, pe care o remarcå toate instituÆiile internaÆionale, så se vadå çi în viaÆa fiecåruia dintre noi.

MulÆumesc tuturor celor care au venit la vot pe 6 iunie – indiferent de opÆiunea lor – pentru interesul pe care îl aratå faÆå de viitorul lor çi al Æårii. Îi rog pe cei care ezitå, care nu au fost la vot în primul tur, så mai chibzuiascå çi så voteze în turul al II-lea. Vå chem så guvernåm cu adevårat împreunå çi, pentru asta, e nevoie de votul dumneavoastrå.

740

DISCURSURI – În campanie: mesaj cåtre bucureçteni – iunie 2004

16. Mesaj dupå turul al II-lea al alegerilor locale1

StimaÆi concetåÆeni, Dragi prietenii, Turul al doilea al alegerilor locale s-a încheiat fårå probleme majore, dovedind cå în România funcÆioneazå o democraÆie solidå. Ca prim-ministru, salut ajutorul pe care l-am primit din partea celor care au lucrat în secÆiile de votare, din partea presei, a societåÆii civile çi a observatorilor stråini.

Apreciez cå organizarea çi sprijinul primit au fåcut ca scrutinul de aståzi så se desfåçoare în condiÆii corespunzåtoare. Evident, în acest moment, nu putem face o evaluare globalå corectå numai dupå sondajele din municipiile Iaçi çi Cluj-Napoca precum çi din cele 5 sectoare din Bucureçti.

Aprecierea finalå va fi dupå finalizarea numåråtorii oficiale a voturilor din cele 1.842 circumscripÆii electorale de la municipii, oraçe çi comune.

Doamnelor çi domnilor, De aproape douå luni suntem în campanie electoralå. A fost o perioadå plinå de mesaje politice, de slogane, de promisiuni. Confruntarea electoralå a luat, uneori, çi forme mai puÆin plåcute, exagerându-se cu unele atacuri. Înfruntarea electoralå s-a încheiat.

Ne açteaptå o perioadå în care toÆi oamenii politici din România vor trebui så dialogheze unii cu alÆii.

Va trebui så punem interesul Æårii çi al românilor deasupra intereselor de partid çi så muncim împreunå pentru ca nivelul de trai så creascå.

1

Mesaj dupå turul al II-lea al alegerilor locale, iunie 2004

741

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Dacå nu vom înÆelege acest lucru, dacå nu vom pune punct campaniei electorale çi atacurilor sub centurå, cei care vor pierde cel mai mult vor fi toÆi cetåÆenii Æårii.

Pentru cå nu vor înÆelege de ce oamenii politici pe care i-au ales, în loc så îçi punå în practicå promisiunile, sunt mai preocupaÆi de lupte çi de certuri.

Zilele acestea Uniunea Europeanå ne-a dat o veste foarte bunå. Am primit confirmarea oficialå cå vom deveni membri ai Uniunii Europene în 2007.

Mesajul meu, al PSD, cåtre OpoziÆie este så colaboråm mai mult çi så trecem rapid peste tentaÆia prelungirii campaniei electorale în lunile care urmeazå.

Doamnelor çi domnilor, Vreau så îi felicit pe toÆi câçtigåtorii acestor alegeri, indiferent de partidul din care fac parte.

Vå asigur cå Guvernul va sprijini toate noile administraÆii locale.

Ca preçedinte de partid, vreau så felicit çi sutele de candidaÆi PSD care au câçtigat alegerile în localitåÆile lor. Vreau så mulÆumesc zecilor de mii de susÆinåtori, colaboratori çi voluntari. În final, Æinând cont înså de faptul cå în toate acÆiunile noastre de guvernare trebuie så ascultåm de dorinÆele oamenilor, så ne apropiem çi mai mult de problemele lor, vå mulÆumesc dumneavoastrå, tuturor cetåÆenilor României care au venit la vot, indiferent pe cine aÆi votat.

Vå mulÆumesc!

742

DISCURSURI – Dupå alegeri: evaluarea rezultatelor – 14 iulie 2004

17. Dupå alegeri: evaluarea rezultatelor1

StimaÆi colegi, Dragi prieteni, Vreau så încep prin a vå spune un citat din preşedintele american Woodrow Wilson. El spunea cå, dacå vrei så îÆi faci duçmani, încearcå så schimbi ceva. Ei bine, aceastå çedinÆå specialå a Biroului Executiv are tocmai rolul de a consacra schimbårile din fruntea Partidului Social Democrat.

Au trecut mai multe såptåmâni de la finalul alegerilor locale, în care partidul nostru a fost mai tulburat ca oricând în ultimii ani. Într-un fel, toatå aceastå agitaÆie ne-a fåcut bine. Ne-a aråtat cå suntem în continuare activi, cå ne paså de ce ni se întâmplå çi cå suntem capabili så ne recunoaçtem problemele. ÇtiÆi la fel de bine ca çi mine cå PSD, pe ansamblu, a pierdut de fapt aceste alegeri locale. Dincolo de cifrele pe care ne convine så le prezentåm oamenilor çi presei, PSD nu a obÆinut rezultatele pe care ni le-am dorit cu toÆii. Am mai pierdut çi pentru cå nu am çtiut cum så ne comportåm în faÆa oamenilor dupå primirea rezultatelor. Am pierdut, pentru cå nu am mai dat impresia unei echipe unite.

Eu cred cå nu putem continua aça. Chiar dacå unii dintre dumneavoastrå ar avea de câçtigat personal din înfrângerea altora dintre dumneavoastrå. Nu uitaÆi înså cå suntem în aceastå barcå cu toÆii. Çi orice loviturå primitå de cineva de aici este o loviturå primitå de toatå lumea. Dacå vrem så schimbåm tendinÆa actualå, dacå vrem så mai avem çansa continuårii actualei guvernåri, trebuie så facem ceva.

Am venit aståzi în faÆa dumneavoastrå pentru a susÆine schimbårile majore din PSD. Pentru a discuta noile formule de lucru. Noile criterii de performanÆå. Vå avertizez înså cå simplele schimbåri instituÆionale nu vor fi suficiente. Poate mai importantå decât toate acestea va fi schimbarea de atitudine. Modul în care ne vom purta în lunile care urmeazå. Trebuie så demonstråm oamenilor cå avem multe lucruri care ne Æin împreunå çi care ne motiveazå 1

Discurs la Biroul Executiv al PSD, 14 iulie 2004

743

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

în acÆiunile noastre. Iar eu cred cå acestea sunt valorile social-democraÆiei. Este vorba de reorientarea cåtre solidaritate, cåtre justiÆie socialå, cåtre grija faÆå de oameni.

Atunci când ne uitåm la agenda publicå, vedem cå principala temå care dominå este cea referitoare la corupÆie. Personal, am fost criticat în repetate rânduri pentru cå nu am vrut så consider tema corupÆiei drept principala problemå a României. Vreau så clarific aceastå idee.

Cred cu tårie cå problema corupÆiei este una din cele mai importante probleme. Dar mai cred cå, din cauza faptului cå aceastå problemå existå çi nu o rezolvåm, nu se mai våd celelalte performanÆe ale noastre. Acesta este sensul mesajului meu. HaideÆi så rezolvåm problema corupÆiei, pentru a putea prezenta oamenilor, credibil, tot ce am fåcut bun în aceastå Æarå.

GândiÆi-vå cå am dat cel mai bun guvern postdecembrist. Am asigurat cea mai performatå guvernare din ultimii 14 ani. Am fåcut cele mai multe lucruri bune pentru Æarå. De aceea, este absolut anormal så pierdem alegerile. Nu voi permite ca patru ani de rezultate bune så se piardå din cauza unor greçeli individuale sau din cauza unor probleme nerezolvate. Vå anunÆ cå nu accept ca nimeni så-çi batå joc de munca noastrå. În afarå de toate acestea, PSD trebuie så se mai orienteze cåtre moralå. Da, cåtre moralå.

Pentru cå, fårå moralå, degeaba facem politicå. Dacå nu aråtåm oamenilor cå avem principii la care Æinem, cå avem reguli pe care le respectåm, cå suntem conduçi de bun simÆ çi de spirit de sacrificiu, atunci degeaba vrem så câçtigåm alegerile. În acest sens, vå cer så susÆineÆi schimbårile din ultima perioadå çi pe cele care vor mai urma. Aça cum am schimbat România în bine din 2000 pânå acum, nu trebuie så ne fie fricå så ne schimbåm çi noi. Am schimbat perspectivele acestei Æåri, prin intrarea în NATO çi apropierea de Uniunea Europeanå. Am schimbat çansele românilor, prin eliminarea vizelor çi prin creçterea economicå. Am schimbat viaÆa românilor, prin programul „Cornul çi laptele”, prin modernizarea çcolilor, prin dublarea pensiilor agricultorilor, prin scåderea çomajului. Am schimbat regulile vieÆii politice prin introducerea declaraÆiilor de avere çi formarea PNA. Acum, trebuie så ne schimbåm çi noi. Trebuie så învåÆåm så tråim çi så muncim în conformitate cu aceastå nouå Românie. Trebuie så fim mai apropiaÆi de oameni çi trebuie så avem mai mult bun simÆ.

Dragi prieteni, Vreau så formulez, cu acest prilej, un avertisment. Nimeni nu trebuie så se bazeze pe aça-zisul meu conflict cu domnul preçedinte Ion Iliescu. Çtiu cå s-a speculat mult pe acest subiect. Dar reamintesc cå suntem împreunå de 15 ani, cå am trecut împreunå peste multe çi cå toate problemele prin care am trecut au întårit legåtura noastrå. Iar intenÆia mea este så råmânem împreunå.

744

DISCURSURI – Dupå alegeri: evaluarea rezultatelor – 14 iulie 2004

Çi, fiindcå am ajuns la momentul analizårii schimbårilor, vreau så vå anunÆ cå, dacå nu ne miçcåm rapid, dacå nu depåçim actualele probleme, vom pierde cu siguranÆå alegerile din toamnå. Dacå niciunul dintre argumentele care ne-au Æinut pânå acum împreunå nu vå mai conving aståzi, aç vrea så vå pun o întrebare sincerå: vreÆi så tråiÆi în Æara conduså de Stolojan çi de Båsescu? Chiar sunteÆi dispuçi så faceÆi acest experiment? Chiar sunteÆi dispuçi så îi låsaÆi pe români pe mâna acestor oameni? VreÆi o Românie în care prim-ministru e Radu Berceanu? În care Ministrul FinanÆelor e Dan Radu Ruçanu? Ministrul Industriilor e Tåriceanu? La vamå e Nini Såpunaru, iar Anca Boagiu la autostråzi! Dacå acest tablou vå surâde, atunci continuaÆi så vå certaÆi între voi, respingeÆi toate propunerile mele çi nu veÆi avea mult de açteptat pentru a tråi în aceastå Æarå.

Vreau så vå atrag atenÆia asupra unui lucru pe care nimeni nu are cum så-l conteste: am reuçit så ne batem singuri. A circulat mult timp o vorbå de duh care spunea cå PSD este atât de puternic, încât singurul partid care îl poate învinge este PSD. Ei bine, noi am reuçit så demonstråm cå se poate. Oricât de absurd ar pårea. În varå, nu ne-au învins ceilalÆi pentru cå au fost mai buni – dimpotrivå; nici måcar ei nu se açteptau la o asemenea victorie, ca dovadå cå çi acum sunt surprinçi. Noi suntem artizanii acestei înfrângeri, fiindcå am greçit foarte mult. Çi pentru cå am uitat cå am ajuns aici ca echipå.

Poate cå mulÆi dintre dumneavoastrå se bazeazå pe varianta liniçtitoare cå ceea ce s-a întâmplat în varå a fost un accident. Cå electoratul a comis o eroare, acum a înÆeles-o çi la toamnå ne va cere scuze çi ne va vota, disciplinat, tot pe noi. Nimic mai fals! Nimic mai nerealist!

Dacå un pantof nu se potriveçte nu trebuie så schimbåm piciorul. Aça e cazul çi aici: dacå noi avem o problemå, nu trebuie så ne gândim la schimbarea electoratului.

Oamenii ne-au avertizat! Ne-au avertizat cå, dacå nu ne schimbåm, nu mai avem ce cåuta la putere. Çi vå rog så nu uitaÆi cå, oricât de importanÆi vå credeÆi, totuçi singurii care au întotdeauna dreptate sunt oamenii. Oamenii care voteazå. Iar cei care sunt datori så se schimbe suntem noi. Nu faceÆi greçeala så vå consideraÆi eterni. Dacå rezultatul alegerilor locale are vreo semnificaÆie, atunci acea semnificaÆie este urmåtoarea: noi, PSD, nu suntem eterni.

Dacå nu începem så ne purtåm mai responsabil, mai deschis, dacå nu redevenim partidul care munceçte pentru oameni çi nu pentru el însuçi, atunci putem så ne ocupåm, de pe acum, liniçtiÆi, locurile pe banca opoziÆiei. Çi så asiståm la întoarcerea în timp a României çi la compromiterea creçterii çi viitorului european al acestei Æåri.

Trebuie så ne schimbåm. Un prim pas în acest sens este propunerea mea de organizare a alegerilor preliminare pentru desemnarea candidaÆilor noçtri în alegerile legislative. Este un semnal cå ne deschidem din nou cåtre oameni, cå ne reconfirmåm legitimitatea çi cå aceia pe care îi punem pe liste sunt oamenii care meritå cu adevårat så se afle acolo. Este o premierå democraticå pe care ar trebui så fim mândri cå o aplicåm noi, PSD. Este un exerciÆiu util nu numai pentru noi, ca partid, ci çi pentru clasa politicå româneascå în general. Pentru cå este o 745

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

måsurå cât se poate de concretå de a elimina distanÆa între români çi oamenii care îi reprezintå în conducerea Æårii. Acum politica este, mai mult sau mai puÆin, un privilegiu al liderilor de la centru. Çi oamenii ne-au aråtat cå nu e normal så fie aça. De aceea vom reda politica oamenilor simpli, çi toÆi membrii noçtri vor participa la luarea deciziilor importante pentru partidul nostru.

Tot prin acest pas, vom asigura cu adevårat participarea tinerilor la luarea deciziilor. Practic, o treime din candidaÆii noçtri pentru Camerå çi Senat vor fi desemnaÆi la nivel local prin alegeri interne transparente, de cåtre toÆi membrii PSD çi TSD. Alegerile vor avea o campanie electoralå de 15 zile, începând cu 10 august, iar votul se va desfåçura pe parcursul a trei zile. Mi-aç dori ca fiecare dintre dumneavoastrå så reflecteze cu atenÆie çi så înÆeleagå semnificaÆia profundå a acestui proces. Imensul såu potenÆial benefic pentru dezvoltarea acestui partid. Pentru reconfirmarea forÆei noastre. Çi abia apoi så îçi exprime pårerea sincerå despre el. Eu sunt convins cå aceastå pårere nu poate fi decât bunå çi cå fiecare dintre cei aflaÆi aici va sprijini acest proces.

Pentru unii dintre noi, acest proces de schimbare a PSD – care include alegerile preliminare – va însemna retragerea. Dacå feÆele vechi nu mai conving electoratul, atunci ne trebuie feÆe noi. Dacå atitudinile vechi nu mai sunt credibile çi utile, atunci ne trebuie atitudini noi. E o ecuaÆie simplå, çi ea stå dintotdeauna la baza politicii democratice. Vå rog så ÆineÆi minte cå aceastå ecuaÆie nu funcÆioneazå numai la nivelul partidului, ci çi la nivelul Æårii.

PSD este un partid al românilor, care reprezintå prea mulÆi oameni ca så îçi permitå så nu se schimbe atunci când oamenii i-o cer. Iar în urma acestei schimbåri, trebuie så råmânå un singur lucru: valorile social-democraÆiei în care credem cu toÆii. Repet, suntem datori så stimulåm solidaritatea çi justiÆia socialå.

Guvernul nostru trebuie så fie çi în continuare, poate mai mult ca pânå acum, un guvern care munceçte pentru oameni, un guvern cu rezultate pentru oameni. Dacå nu, vor veni ceilalÆi în locul nostru, iar asta ne va dezavantaja çi pe noi, çi pe oamenii la care nu se va mai gândi nimeni, pentru cå noii guvernanÆi vor fi prea ocupaÆi så-çi savureze çi så-çi distribuie privilegiile.

Aça au fåcut çi în perioada 1996-2000. Vom avea din nou aceeaçi guvernare care sacrificå oamenii, care e antisocial, care e incapabil så guverneze çi care e nepåsåtor la problemele oamenilor.

Dragi prieteni, Am fost çi suntem un partid puternic pentru cå suntem uniÆi. Am fost çi suntem un partid puternic pentru cå avem oameni de valoare. Vom råmâne un partid puternic doar dacå vom avea toÆi curajul de a ne recunoaçte geçelile çi dacå ne vom adapta la exigenÆele oamenilor.

746

DISCURSURI – Dupå alegeri: evaluarea rezultatelor – 14 iulie 2004

Cine nu înÆelege aceste lucruri înseamnå cå nu doreçte ca PSD så råmânå un partid puternic. Înseamnå cå doreçte så loveascå în PSD. Iar dacå face acest lucru atunci trebuie så-çi gåseascå o altå preocupare pentru cå eu, cel puÆin, nu îl voi tolera în mijlocul nostru.

Dincolo de faptul cå existå oameni care nu joacå în acest moment corect, nu putem så ignoråm un lucru: noi, ca PSD, ca întreg, suntem vinovaÆi pentru rezultatul alegerilor locale.

Trebuie så înÆelegem cu toÆii cå PSD înseamnå çi ce s-a fåcut bun çi ce s-a fåcut råu. PSD înseamnå çi integrare, çi NATO, çi vize, çi pensii çi corn cu lapte çi calculatoare în çcoli.

Dar, PSD înseamnå, ca imagine, çi baroni, çi aroganÆå, çi nesimÆire. Iar din cauza acestor probleme, nu se våd lucrurile bune. Transformårile prin care suntem obligaÆi så trecem trebuie så rezolve aceastå dilemå.

Cel mai important lucru este så fii capabil în orice moment så sacrifici ceea ce eçti pentru ceea ce am putea deveni. Suntem datori faÆå de noi înçine, suntem datori faÆå de milioanele de oameni care ne-au votat, dar çi faÆå de cei care nu ne-au votat sau nu au mai venit la vot, så aråtåm cå avem capacitatea çi curajul de a ne schimba în bine, cå putem så eliminåm cu totul problemele care ne-au fåcut mai puÆin credibili çi cå fårå ele råmânem adevåratul PSD. Adicå un partid al oamenilor, apropiat de oameni çi care este mereu alåturi de ei.

747

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

748

DISCURSURI – Tabåra de varå a Ecosy çi a grupului PES – 23 iulie 2004

18. Tabåra de varå a Ecosy çi a grupului PES1

Dragi prieteni, În primul rând, doresc så vå spun bine aÆi venit printre noi. Bine aÆi venit în România! Încep abrupt, prin a vå spune cå, în România, aplicarea adevåratå a principiilor social-democraÆiei moderne a început, de fapt, în 2001. În perioada 1997-2000, România a fost conduså de o coaliÆie de centru-dreapta. Iar înainte de 1997, elementele reale de social-democraÆie nu au fåcut parte dintr-un efort special de adecvare a acÆiunilor de guvernare la linia doctrinarå pe care o împårtåçim cu toÆii.

Suntem mândri de faptul cå suntem primul partid din România care a introdus pe scarå largå, în actul de guvernare, social-democraÆia modernå. Politicile de echilibrare socialå, solidaritatea faÆå de cei cu çanse çi posibilitåÆi mai puÆine au devenit realitate începând cu mandatul nostru.

Creçterea puternicå a salariului minim pe economie, crearea constantå de locuri de muncå, menÆinerea çomajului la o cotå scåzutå de 7-8%, creçterea acceleratå a pensiilor, ajutoarele sociale consistente, alocaÆiile pentru familiile cu mai mulÆi copii, indemnizaÆii consistente pentru tinerele mame, asigurarea gratuitå a unui pachet de hranå zilnicå pentru toÆi elevii de çcoalå primarå din România sunt premiere ale ultimilor ani care poartå amprenta social-democraÆiei. De asemenea, începând cu toamna acestui an vom demara un program special, intitulat „Bani de liceu”, prin care vom ajuta cu bani tinerii din familiile sårace pentru a-çi termina studiile liceale.

Dacå ar fi så tragem linie çi så privim la realizårile Partidului Social Democrat, cel mai important lucru este faptul cå noi am stabilit niçte standarde în România. Am stabilit niçte repere în materie de solidaritate, de respect pentru muncå, de ajutorare a celor aflaÆi în nevoi.

Câçtigul guvernårii noastre este cå aceste standarde, aceste repere vor trebui respectate de orice guvernare viitoare. În ultimii patru ani, am trecut printr-un efort de inovare çi construcÆie a unui sistem cât mai eficient de protecÆie socialå. Roadele acestui efort au început deja så se vadå çi vor deveni evidente pentru toatå lumea în urmåtorii ani.

1

Discurs la Tabåra de varå a Ecosy çi a grupului PES, 23 iulie 2004

749

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Valorile social-democraÆiei nu vor fi, poate, nicicând mai clare çi mai oportune pentru România decât în contextul transformårilor marcate de integrarea în Uniunea Europeanå.

Acest proces, care se va finaliza în anii urmåtori, impune intervenÆia guvernårii pe douå dimensiuni principale: facilitarea unei adaptåri cât mai rapide la noul context al categoriilor defavorizate çi asigurarea de çanse egale de a beneficia de noile oportunitåÆi astfel create. Çi ce guvernare poate aplica mai bine aceste principii decât una social-democratå?

Integrarea va presupune, pentru multe categorii de populaÆie, dezorientare, încercarea de acomodare cu o structurå încå nefamiliarå, adaptarea la un sistem în schimbare. Un stat guvernat de social-democraÆie çtie, înså, så facå aceastå tranziÆie mult mai uçoarå pentru cetåÆenii såi.

Noi çtim så ajutåm – acolo unde e nevoie de ajutor. Çtim så avem grijå de oameni, pentru ca ei så beneficieze de toate efectele pozitive ale integrårii fårå a simÆi dificultåÆile de acomodare la o nouå realitate. Çtim din timp care vor fi problemele çi ele nu ne vor gåsi nepregåtiÆi.

Fiindcå, dincolo de strategii, sloganuri, planuri, politicå, diplomaÆie, se aflå oamenii acestei Æåri, iar ei reprezintå preocuparea noastrå esenÆialå. Dincolo de discursuri çi principii, acesta este sensul social-democraÆiei. De aceea luptåm. Pentru ca toÆi românii så tråiascå mai bine çi så se bucure într-o måsurå cât mai mare de toate çansele oferite de integrarea europeanå.

Aceasta este una dintre garanÆiile cele mai importante pe care noi, ca guvernare social-democratå, va trebui så le asiguråm în noul context. GaranÆia cå çansele create dupå integrare vor aparÆine tuturor românilor, nu doar unor grupuri privilegiate. Aceste çanse sunt pentru toÆi românii, pentru cå toÆi românii au contribuit la crearea lor. Cu toÆii au muncit, au fåcut eforturi çi sacrificii pentru a-çi asigura un viitor mai bun. De aceea, ei meritå så aibå acces deschis la toate noile oportunitåÆi ce vor apårea în România – membrå a Uniunii Europene.

Alegerile pentru Parlamentul European au generat câteva concluzii pe care fiecare dintre noi trebuie så le interpretåm ca pe niçte semnale. Socialiçtii au reuçit abia al doilea scor în cele 25 de Æåri membre ale UE çi, ca urmare, ocupå 200 de locuri din parlament, dupå grupul popular european, care are 268 de locuri.

Sigur, existå multe explicaÆii care pot fi luate în calcul în ceea ce priveçte eçecul socialiçtilor în unele state importante, precum Germania sau Regatul Unit al Marii Britanii. Aceste explicaÆii nu Æin, din påcate, de elemente ale guvernårii sau de ideologie. S-a înregistrat, pe de o parte, un vot împotriva extinderii UE, care a afectat partide socialiste aflate la putere. Çi, pe de altå parte, s-a înregistrat un vot referitor la politica duså în cazul crizei din Irak. Ambele probleme sunt referitoare la tematica globalå çi nu la tematica internå a Æårilor respective. Acest lucru trebuie så fie o lecÆie, deoarece devine din ce în ce mai clar cå tematica globalå devine importantå pe agenda cetåÆenilor çi influenÆeazå votul în egalå måsurå cu politica internå.

750

DISCURSURI – Tabåra de varå a Ecosy çi a grupului PES – 23 iulie 2004

Chiar dacå România nu este încå în centrul problemelor globale, sunt convins cå çi la noi încep så conteze tot mai mult probleme ale sistemului internaÆional. Iar acest lucru trebuie så ne facå mult mai atenÆi în legåturå cu modul în care noi, ca partid social-democrat, abordåm tematica internaÆionalå. SoluÆiile social-democrate nu se referå doar la problemele sociale din cadrul unui stat, dar çi la modul în care se dezvoltå çi se asigurå çanse reale în cadrul comunitåÆii internaÆionale.

Un al doilea semnal pe care vreau så îl subliniez acum este legat de componenÆa noului Parlament European. Vreau, pe aceastå cale, så salut ponderea femininå semnificativå, care a rezultat în urma promovårii de cåtre grupul socialist a egalitåÆii de çanse. Existå, dupå acest vot, aproape 80 (79) de femei în grupul socialist, adicå aproape 40% (39,5) din numårul de parlamentari PES. În acest timp, grupul cel mai numeros, cel al popularilor europeni, are doar 66 de femei, adicå sub 25% din numårul propriu de parlamentari. Acest lucru aratå foarte clar diferenÆa de atitudine, diferenÆå pe care dorim çi noi så o evidenÆiem în alegerile din România. Çi aici va trebui så promovåm mai mult femeile çi tinerii. Adicå pe cei care pot så asigure o mai mare reprezentativitate a opÆiunilor çi a nevoilor. Am fåcut primul pas în alegerile locale, în urma cårora avem cel mai mare numår de femei primar din Æarå. Vreau ca acest pas så continue çi la alegerile generale.

Partidul Social Democrat s-a implicat puternic în promovarea intereselor tinerei generaÆii.

Semnalul cel mai puternic çi cel mai credibil în acest sens este legat de promovarea tinerilor în structurile de conducere ale partidului çi ale instituÆiilor publice. Înainte de alegerile locale, am decis la nivelul conducerii partidului, ca 30% din listele de consilieri pe care le vom prezenta så fie ocupate de tineri çi 30% de femei. Iar acest lucru s-a întâmplat. Drept urmare, în urma alegerilor locale, din aproximativ 14.900 de consilieri locali aleçi pe listele PSD, aproape 2000 sunt tineri çi foarte tineri, iar aproximativ 2200 sunt femei. Vorbim de rezultate concrete, în premierå pentru un partid politic din România.

Tineretul Social Democrat s-a dovedit în ultimii ani o organizaÆie foarte dinamicå. Unii au spus despre ei cå sunt prea agresivi. AlÆii, cå sunt obraznici. Eu am considerat înså cå aça este normal så fie o organizaÆie de tineret. Tinerii sunt purtåtorii ideilor noi, sunt vârful de lance, sunt creasta oricårui val reformator çi de aceea ei trebuie încurajaÆi.

Tinerii din PSD au dovedit cå meritå sprijinul partidului. De aceea, la viitoarele alegeri generale, 30% din listele cu care ne vom prezenta pentru Parlamentul României vor fi ocupate de tineri. Este un angajament al meu personal pe care l-am luat în faÆa a mii de tineri çi am de gând så må Æin de el.

751

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Tineretul Social Democrat este în acest moment, de departe, cea mai puternicå organizaÆie de tineret a unui partid politic din România. Çi-a câçtigat acest statut prin muncå, iar acest efort va fi råsplåtit. Am lucrat cu foarte mulÆi tineri în cadrul guvernului. Preçedintele TSD este ministru, AgenÆia Românå pentru InvestiÆii Stråine este conduså de un eminent absolvent de Stanford în vârstå de 26 de ani. În toate instituÆiile în care tinerii au avut poziÆii de råspundere, am våzut progrese remarcabile.

Sprijinirea tinerilor este o investiÆie nu doar în viitor, ci çi în prezent. Este un câçtig pentru Partidul Social Democrat çi mai ales pentru România.

Vå mulÆumesc çi vå doresc succes în activitåÆi çi så petreceÆi în mijlocul nostru zile cât mai agreabile.

752

DISCURSURI – Mesaj la reuniunea naÆionalå a femeilor din PSD – 29 iulie 2004

19. Mesaj la reuniunea naÆionalå a femeilor din PSD1

Stimate colege, Este o bucurie specialå pentru mine så fim aståzi împreunå, aici, çi så discutåm despre viitorul partidului nostru çi, în definitiv, despre viitorul Æårii noastre. Încercåm så repornim la drum cu o echipå mai bunå, cu multå hotårâre, pentru a realiza în condiÆii mai bune ceea ce çtim cå este necesar pentru Æara noastrå. Am reprezentat în ultimii ani, o echipå care a realizat multe lucruri pentru România. Suntem înså la un moment de analizå, când trebuie så vedem cum trebuie så ne schimbåm noi înçine pentru a asigura continuitatea înÆeleaptå a creçterii economice, a stabilitåÆii politice, a credibilitåÆii internaÆionale a României. Tråim într-o perioadå în care speranÆele çi açteptårile oamenilor sunt limitate de resursele actuale ale Æårii. Într-o Æarå în care s-au deschis toate uçile, toate ferestrele spre exterior, în care oamenii pot så circule foarte mult, så vadå foarte mult ce se întâmplå – televiziunea aratå în permanenÆå cum tråiesc oamenii în alte Æåri, care sunt condiÆiile lor de viaÆå, standardele de viaÆå – în mod firesc açteptårile sunt foarte mari. România este înså o Æarå care are un produs intern brut de doar 60 de miliarde de dolari.

Acestea sunt condiÆiile pe care le avem. Ceea ce am putut noi face în aceçti ani a fost så astupåm gropile pe care alÆii înaintea noastrå le-au creat. Scåderea economiei în perioada 1997-2000, de abia a putut fi acoperitå prin creçterea economicå din ultimii ani. Mai spun încå odatå, practic România a avut o parantezå de istorie, pentru cå timp de 8 ani, unii au creat recesiune economicå, alÆii creçtere economicå çi suntem acum înapoi la momentul 1996, din punctul de vedere al avuÆiei Æårii. Oamenii trebuie så çtie cât ne-a costat aventura ConvenÆiei Democrate din perioada 1997-2000, çi dacå noi nu spunem aceste lucruri riscåm o nouå aventurå care så însemne din nou o perioadå de stagnare. Am reuçit într-o perioadå, care a fost foarte dificilå, så rezolvåm multe dintre probleme, am reuçit så rezolvåm pentru Æarå o mulÆime de chestiuni care Æin, fårå îndoialå, de stabilitatea macroeconomicå: am ieçit din convalescenÆa în care, în anii anteriori, a fost Æinutå România, am reuçit så încheiem principalele procese ale 1

AlocuÆiune cu ocazia reuniunii naÆionale a femeilor din Partidul Social Democrat, 29 iulie 2004

753

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

procesului de tranziÆie, principale componente ale procesului de tranziÆie, am restituit în mare måsurå proprietåÆile, am încheiat în mare måsurå privatizårile.

Este important, acum, când suntem la acest nou început de drum, så înÆelegem cå o continuitate în ceea ce priveçte creçterea economicå depinde de noi. Motoarele economice, în principal investiÆiile, çi de asemenea întreprinderile mici çi mijlocii, toate au la bazå un efort general de modernizare. Dar toate aceste lucruri pot continua doar dacå existå o anumitå coerenÆå a proiectului politic. Vå rog så vå aduceÆi aminte unele dintre lucrurile pe care noi le-am gândit în ultimii ani çi pe care le-am pus în aplicare pornind de la reforma politicå çi instituÆionalå: revizuirea ConstituÆiei, solicitarea noastrå pentru alegeri uninominale, reforma Parlamentului.

Nu am reuçit så impunem votul uninominal pentru Parlament pentru cå celelalte partide nu au dorit acest lucru. Ce au dorit ele çi s-a våzut foarte clar în ultimele såptåmâni: PD-ul çi PNL-ul tranzacÆioneazå în continuare locurile din Parlament. Çi pentru cå nu am reuçit så impunem votul uninominal pentru Parlament noi am impus prin voinÆå comunå acest mod de desemnare democratic pentru candidaÆii la Parlament, în interiorul partidului nostru.

Nu este vorba doar de schimbarea unor nume, eventual de modificåri de liste, este vorba de o modificare de mentalitate, este vorba de un anumit tip de atitudine în care deciziile le ducem mai aproape de bazå. Consultarea cu membrii de partid reprezintå, pânå la urmå, efortul pe care îl facem în acest moment de a înÆelege mai bine ceea ce vor oamenii, ceea ce ei açteaptå de la noi, de a corecta nu doar mesajele pe care îl dåm dar çi candidaturile cu care venim.

Oamenii vor så se regåseascå în aceste candidaturi. Ei au nevoie så plaseze încrederea lor generalå în partidul nostru, în mod individual în fiecare candidat çi så se regåseascå în fiecare candidat astfel încât så fie siguri cå viaÆa lor de mâine va fi în mâini bune. SperanÆele lor pot så se îndrepte çi så se justifice în acÆiuni care vor depinde de oamenii în care ei au încredere. Sigur, o modalitate de a testa candidaÆii este aceea a sondajelor. Este o metodå utilå, o metodå necesarå, dar pânå la urmå nivelul doi de testare, pe care noi îl realizåm în perioada urmåtoare, este cel al verificårii acestor candidaturi chiar cu cei 700 de mii de membri ai partidului nostru.

Este un eçantion mult mai puternic decât eçantioanele obiçnuite pentru sondajele de opinie, de 1000-1200, poate 2000 de persoane.

Probabil cå, în fazele urmåtoare, vom trece chiar la o consultare a segmentelor de populaÆie teritoriale, indiferent de calitatea de membru de partid sau de membru al partidului nostru.

Deocamdatå acesta este stadiul pe care putem så-l realizåm din punct de vedere logistic çi el reprezintå pânå la urmå o modalitate de a spune cå dorim så relansåm viaÆa de partid. Dorim så aråtåm cå respectåm evaluårile çi mesajele pe care populaÆia ni le-a transmis çi cå çtim så dåm råspunsurile cuvenite. În acest context, aç vrea så vedem rolul pe care poate så-l aibå organizaÆia de femei a partidului nostru în ceea ce priveçte aceste eforturi, în ceea ce priveçte înnoirea din punctul de vedere al mesajului, înnoirea din punctul de vedere al candidaÆilor.

754

DISCURSURI – Mesaj la reuniunea naÆionalå a femeilor din PSD – 29 iulie 2004

Sigur cå existå o anumitå rezervå în partid în legåturå cu ceea ce este pânå la urmå asumarea nu doar a drepturilor dar çi a responsabilitåÆilor partidului nostru ca membru al InternaÆionalei Socialiste. Adeseori, noi românii – çi probabil cå nu doar românii – ne bucuråm când intråm într-un anumit club pentru cå putem så obÆinem niçte drepturi suplimentare, dar nu întotdeauna respectåm responsabilitåÆile corelative, cele care fac parte dintr-un nou statut çi care înseamnå obligaÆii solide pentru noi. InternaÆionala Socialistå, organizaÆie cu aproape 200 de partide în toatå lumea are acest avantaj enorm faÆå de alte InternaÆionale politice, prin aceea cå susÆine puternic rolul çi participarea femeilor la viaÆa politicå, la viaÆa publicå, la viaÆa socialå.

Acest lucru trebuie så-l acceptåm, trebuie så ni-l asumåm çi trebuie så-l promovåm. Este ceea ce conducerea partidului în ultimele luni a încercat så facå çi a reuçit în mare måsurå.

Båtålia înså nu este încå pe deplin câçtigatå. ÇtiÆi foarte bine cât de dificil a fost, în anumite judeÆe, så-i convingem pe unii dintre colegii noçtri så accepte aceastå nouå abordare. Eu cred cå am fåcut foarte bine cå ne-am båtut pentru acest lucru. Eu cred cå am fåcut bine cå am continuat så impunem la limitå, atunci când a fost nevoie, acest principiu a coparticipårii în conducerea partidului, în conducerea administrativå, çi sunt convins cå drumul pe care am pornit va continua cu çi mai multå vigoare. De aceea, în acest moment, în care vorbim despre un nou PSD, despre un nou Partid Social Democrat – care este, în mod inevitabil, nou çi altul în fiecare zi – l-am citat, la un moment dat, pe Heraclit din Efes, care spunea: „Nu ne scåldåm de douå ori în apele aceluiaçi râu”.

Partidul se schimbå în fiecare zi, se schimbå prin acest aport de noi membri, prin noii såi candidaÆi, prin noii såi consilieri. Cele peste 2000 de consiliere din partea partidului nostru, care reprezintå în momentul de faÆå o parte importantå a administraÆiei locale, înseamnå în mare måsurå oamenii acestui nou partid social democrat. Înseamnå contribuÆia nouå a partidului, cu oameni noi çi cu oameni care nu au probleme de moralitate, care nu pot fi contestaÆi. În aceastå campanie, în care, aça cum aråtam çi ieri, nimeni nu a pus în discuÆie competenÆa echipei noastre, dar în måsura în care existå o problemå în legåturå cu moralitatea, atunci trebuie så vedem împreunå, gradual, cu înÆelepciune, felul în care trebuie så dåm råspunsurile cele mai potrivite; nu liberalilor, pentru cå ei nu au dreptul så ne întrebe aceste lucruri, au ei de rezolvat propriile lor probleme de moralitate, dar noi trebuie så råspundem electoratului, celor care ne-au votat çi celor care dorim så ne voteze din nou în toamna acestui an.

De aceea am propus çi crearea çi introducerea în statutul partidului a unei noi instituÆii interne, Consiliul de Integritate Moralå. Astfel vom putea noi înçine så evaluåm, så decidem atunci când este cazul çi så reprofilåm Partidul Social Democrat ca fiind principalul vector, principalul motor al modernizårii României, dar nu într-o zonå gri a ambiguitåÆii çi a unei eficienÆe imorale, ci într-o zonå pozitivå care este, în mare måsurå, echilibru, justiÆie socialå, solidaritate, valorile social democrate pe care dorim så le promovåm.

755

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Fiecare dintre noi, fårå îndoialå, în aceçti ani, a fåcut foarte multe greçeli, fiecare dintre noi probabil are multe lucruri de învåÆat din ceea ce s-a întâmplat în aceçti ani. Så avem forÆa de a trage concluziile necesare çi de a face în aça fel încât contribuÆiile noastre la ceea ce înseamnå mersul înainte al Æårii så marcheze puternic destinul României.

Avem o mare responsabilitate, avem responsabilitatea de a aduce România la acea vitezå de croazierå care så ne permitå pânå la urmå, intrare pe pilot automat în cadrul Uniunii Europene în 2007, atunci când multe dintre problemele noastre vor fi judecate practic într-un alt complex de reglementåri, de voinÆå politicå çi de structuri instituÆionale.

Responsabilitatea noastrå este ca, dupå patru ani de eforturi, de sacrificii, så nu låsåm ca în ultimii doi ani înainte de 2007 så se aleagå praful, så vinå clientele håmesite ale unor partide care stau la pândå în acest moment çi care vor dori så împartå din nou, pe algoritm, economia româneascå. Am muncit în aceçti ani pentru a repara nenorocirile pe care ni le-au låsat liberalii çi democraÆii çi aceiaçi oameni vin acum så ne dea lecÆii despre ceea ce trebuie fåcut. Så fim de gardå, så apåråm ceea ce s-a realizat bun în Æarå, så protejåm interesele Æårii împotriva unei noi aventuri, aceasta este responsabilitatea noastrå. Trebuie så înÆelegem cå dacå nu corectåm noi înçine greçelile – çi pânå la urmå chiar imaginea care s-a creat în anumite zone – riscåm, pentru aceste motive, ca partidul nostru så fie sancÆionat. Atunci vor pierde mult mai mulÆi decât cei care suntem în aceastå salå sau în acest partid. Datoria noastrå este nu doar aceea de a redresa economia, nu doar aceea de a elimina vizele pentru români, nu doar aceea de a sprijini çi a realiza integrarea în AlianÆa Nord-Atlanticå sau aceea de a duce pânå la capåt integrarea României în Uniunea Europeanå. MulÆi vor spune poate acestea sunt obiective de politicå externå çi intereseazå mai puÆin, mulÆi vor spune poate suntem interesaÆi mai curând în problemele interne – aça este – çi noi trebuie så vedem felul în care legarea României de fluxurile de schimbare europeanå poate så producå beneficii în plan intern. Sigur cå aceste beneficii, aceste efecte nu vin imediat çi aici avem o problemå.

Noi investim, de fapt, în plan internaÆional astfel încât, pe o perioadå de câÆiva ani ce va urma, så putem så aducem în plan intern beneficiile în ceea ce priveçte standardul de viaÆå mai ridicat. Cum så explicåm aceste lucruri pentru oameni? Miliardele de euro care vin ca programe structurale, programe de coeziune, programele de preaderare, asistenÆa care înseamnå foarte mulÆi bani de la Uniunea Europeanå, dar çi bani de la bugetul statului çi bani de la nivelul bugetelor locale, toate acestea creeazå în momentul de faÆå o dinamicå extraordinarå la nivel local, investiÆii în infrastructurå dar çi modernizarea serviciilor sau a industriei çi respectiv a agriculturii.

MulÆi dintre cei care ne-au votat, çi-au pierdut råbdarea. MulÆi considerå cå ceea ce noi am promis pânå la urmå am rezolvat çi poate cå ar fi bine så vinå alÆii, cu alte promisiuni, pe care eventual çi ei så le rezolve. Avem nevoie de o nouå baterie de proiecte pentru perioada 2005-2008. Va trebui împreunå så gåsim motivele de speranÆå pentru concetåÆenii noçtri care 756

DISCURSURI – Mesaj la reuniunea naÆionalå a femeilor din PSD – 29 iulie 2004

så vadå în noi nu doar forÆa politicå capabilå så finalizeze procesul de tranziÆie, dar çi forÆa politicå capabilå så relanseze economia çi societatea româneascå într-o competiÆie cu Æårile din Europa centralå.

Sunt multe lucruri pe care aç dori så vi le spun. Nu vreau så vorbesc neapårat despre felul în care am reuçit så rezolvåm unele dintre problemele importante cu vecinii, nu vreau så discut despre felul în care am reuçit så legåm un dialog eficient cu marile puteri. România este o Æarå respectatå, în momentul de faÆå, în plan internaÆional. Am refåcut credibilitatea Æårii, problema este cum aducem aceste beneficii cåtre concetåÆenii noçtri. De aceea avem nevoie de proiecte foarte concrete. Despre unele am discutat la çedinÆa de Guvern. Am våzut anumite lucruri posibil de realizat la întâlnirea de ieri de la Biroul Executiv Central. Unele sunt mai mårunte – ele Æin pur çi simplu de gesturi de solidaritate.

Vå mulÆumesc cå OrganizaÆia de Femei a acceptat så preia ceea ce reprezintå o iniÆiativå a partidului nostru çi anume aceea de a-i ajuta pe cei care au suferit çi suferå din cauza inundaÆiilor în aceste såptåmâni în Æarå. Am fost zilele acestea çi la Comåneçti, în zona Bacåului, am fost ieri la Lupeni, sunt drame personale, sunt tragedii în anumite cazuri, sunt oameni care suferå.

Dacå din punct de vedere statistic nu este vorba uneori decât de cifre reduse – în Hunedoara au fost afectate 21 de hectare de teren agricol çi câteva zeci de hectare de grådini – din punctul de vedere al persoanelor care aveau grådinile respective, unii dintre ei oameni în vârstå care nu aveau alte venituri, situaÆia lor peste iarnå, resursele lor de supravieÆuire sunt afectate.

Solidaritatea noastrå trebuie så se manifeste nu într-un mod generic, ci într-un mod foarte concret, foarte direct, pentru cei care sunt în suferinÆå. Aceasta este unul dintre mesajele pe care vreau så vi le aduc çi care så reprezinte substanÆa activismului nostru politic în lunile care urmeazå.

De asemenea, este important så cåutåm anumite proiecte, så relansåm în perioada urmåtoare activitåÆile economice. Dådeam ieri un exemplu: sunt foarte mulÆi absolvenÆi de facultate care nu au un loc de muncå. În situaÆia în care putem så lansåm un proiect prin care absolvenÆii, într-un interval de un an de zile de la terminarea facultåÆii, sunt angajaÆi, patronul respectiv, dacå-i Æine 5 ani de zile, la sfârçitul celor 5 ani så poatå recupera suma contribuÆiilor sociale plåtite pentru salariile lor. În felul acesta çi angajatorii ar fi interesaÆi så angajeze tineri, çi tinerii ar avea o çanså suplimentarå de a-çi gåsi un loc de muncå. În cinci ani de zile fiecare dintre ei va da dovada dacå este serios, dacå poate, dacå rezistå în competiÆia de pe piaÆa muncii sau dacå sigur intrå într-un alt tip de susÆinere financiarå în måsura în care acest lucru nu se petrece. Aceste gen de proiecte reprezintå, sau poate så reprezinte, måsura în care la alegerile viitoare, oameni vor avea în faÆå nu doar campania negativå pe care o desfåçoarå liberalii çi democraÆii în acest moment, ci o sumå de idei clare, de proiecte care så le dea încredere cå noi vom fi în continuare partidul care så le reprezinte interesele.

757

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Anul acesta vom avea o recoltå agricolå deosebitå: anul agricol 2004 va fi probabil cel mai bun an agricol nu doar de dupå 1989 ci este posibil så fie cel mai bun an agricol din istoria României. Doar la grâu pot så vå spun cå în acest moment, çi recoltatul nu s-a încheiat încå, s-au depåçit 7 milioane de tone. Vom avea probabil cam de trei ori mai mult grâu decât anul trecut. Dar în acelaçi timp sunt oameni care datoritå inundaÆiilor, datoritå unora dintre fenomenele meteo din ultimele luni nu îçi pot permite så mai hråneascå animale în gospodåriile lor, çi trebuie så-i ajutåm. Trebuie så înÆelegem cå atunci când se distruge o serå sau un complex de sere aici lângå Bucureçti problema nu este doar a societåÆii comerciale respective, problema unui complex de sere de peste 90 de hectare este în primul rând aceea a aprovizionårii Bucureçtiului. Bucureçtenii trebuie så çtie cå dacå nu ar exista aceste sere atunci legumele pe care le-ar cumpåra – importate din diferite Æåri – i-ar costa uneori de douå ori mai scump.

Sigur Guvernul ar fi putut så spunå, domnule, nu ne paså pentru cå oricum problemele nu mai pot fi influenÆate pentru anul acesta çi anul viitor va fi un alt Guvern, nu çtim al cui... Nouå ne paså! Am investit în aceçti patru ani pentru a finaliza al doilea grup al uzinelor nucleare de la Cernavodå, care evident nu putea så fie gata în aceastå perioadå çi va fi gata çi va ajuta viitoarele guvernåri, de fapt pe români, pentru cå acolo se va produce energie electricå la jumåtate de preÆ faÆå de alte unitåÆi (termoelectrice). La fel gândim çi în acest proiect, pentru cå, dacå pânå în noiembrie, cele 60 de hectare de sere unde practic toate geamurile s-au spart nu vor fi reparate, anul viitor nu se vor putea face legume acolo çi preÆurile, anul viitor, pentru bucureçteni, la legume, vor fi de douå ori mai ridicate. Noi nu suntem obiçnuiÆi så judecåm çi så decidem doar în termeni unui singur ciclu electoral çi de aceea unele dintre lucrurile pe care le-am fåcut au însemnat mai mult sacrificii acum dar beneficiile probabil cå vor apare, unele dintre ele, mai târziu.

Vom continua så lucråm în acest fel pentru cå pentru noi interesul major al Æårii se aflå pe primul loc. Trebuie så fim conçtienÆi, înså, pe mai departe, cå fårå a Æine seama de nevoia de înnoire, de modernizare, a partidului, noi vom råmâne în urma procesului de modernizare pe care noi înçine prin intermediul Guvernului îl generåm. Aceste procese de modernizare sincrone la nivelul Æårii çi la nivelul partidului reprezintå eforturi pe care noi le facem inclusiv într-un an electoral. MulÆi se întreabå cum este posibil ca într-un an electoral nivelul de creçtere economicå så fie mai ridicat decât în ceilalÆi ani, când de obicei se întâmplå absolut invers – în perioade electorale economia scade, partidele se concentreazå mai mult pe alegeri.

ExplicaÆia probabil Æine çi de ceea ce am fåcut în anii anteriori. Acum apar rezultatele.

Agricultura, anul acesta, a mers mai bine nu doar pentru cå a plouat mai mult, ci pentru cå, anul trecut, am dat ajutoarele pentru agricultori, pentru cå, de patru ani, subvenÆionåm cu jumåtate din bani tractoarele care sunt cumpårate, pentru cå ne gândim la tot ceea ce reprezintå programul de îngråçåminte pentru agriculturå, problemele de zootehnie, sprijinirea agriculturii.

758

DISCURSURI – Mesaj la reuniunea naÆionalå a femeilor din PSD – 29 iulie 2004

Chiar în aceste condiÆii am reuçit ceea ce mulÆi nu credeau: încheierea negocierilor pe capitolul de agriculturå. Aç vrea så ating acum câteva lucruri care, pentru noi, în perioada urmåtoare, vor fi foarte importante.

Una dintre teme este aceea a legåturii mai strânse dintre partid çi cetåÆeni. Femeile fårå îndoialå vor putea reuçi mai bine çi în mai mare måsurå acest tip de legåturå. Este vorba de o legåturå în dublu sens, pentru cå ea va putea så ne aducå mai aproape preocupårile, semnalele, unele dintre îngrijorårile care existå în Æarå. De aceea, obiectivul nostru de a deveni un partid apropiat de oameni poate så-çi gåseascå un temei mai puternic, poate så-çi gåseascå o forÆå mai mare, în implicarea tinerelor çi femeilor din partidul nostru. Comparativ cu celelalte partide din România, PSD are cea mai mare pondere de femei alese în structurile administraÆiei locale.

Am mai spus acest lucru çi vreau så-l subliniez, 23% din consilierii noçtri judeÆeni sunt femei.

Ne-am propus 25%, nu am reuçit la consilieri locali. Avem rezultate bune dar ar fi putut så fie çi mai bune. ÇtiÆi foarte bine cå adeseori, la nivel local, intenÆiile noastre generoase au fost puÆin „influenÆate” de unii dintre colegi, care au încercat så se joace cu procentele acestea, nu numai pentru locurile eligibile, ci pentru întreaga listå. Sau au proiectat mai ambiÆios açteptårile, lårgind plaja pentru locurile eligibile çi practic cele care au fost cele mai dezavantajate de discrepanÆa dintre açteptåri çi rezultate au fost femeile, pentru cå procentul de femei în zonele acestea gri, procentele de femei au fost mult mai mari de 25%.

Deci greçelile au fost fåcute de bårbaÆi, dar pierderile au fost suferite de femei la alegerile locale. Sigur cå am simplificat foarte mult. Va trebui så privim cu mai multå atenÆie aceste aspecte. Evident este un lucru pe care mi-l asum çi eu dar am verificat procentele pe liste, nu am putut, de fiecare datå, så verific seriozitatea angajamentului la nivelul fiecårei organizaÆii.

Aç vrea totuçi så subliniez cå nu este vorba de a da premii pentru femei atunci când le punem pe listele partidului. Este vorba ca, la niveluri de competenÆå fireçti, necesare, femeile så aibå dreptul de a candida çi så fie prezente pe liste.

Au fost diferite forme de manipulare, anumite cazuri în care, persoanele care au fost puse pe liste erau mai curând persoane apropiate preçedinÆilor de organizaÆii çi care nu aveau neapårat o legåturå foarte strânså cu organizaÆia de femei, nu erau de fapt activiste, militante ale partidului, persoane cu adevårat recomandate de organizaÆia de femei. Çi aceste lucruri vom încerca så le corectåm pentru cå nu avem nevoie de o zonå din aceasta, cum så spun, de manevrå pentru unii sau alÆii dintre liderii locali ai partidului, de reprezentanÆi, într-un loc sau altul, prin femei, a unora din grupurile de interese de partid. Este nevoie de o recunoaçtere directå a calitåÆilor, a muncii, a colegelor noastre din partid.

Aceasta este, de fapt, ideea de bazå çi vreau så vå rog så vå opuneÆi atunci când se va încerca så se procedeze astfel la momentul finalizårii listelor, înainte de intrarea în competiÆie, dacå se vor încerca anumite manevre care så introducå pe „lista scurtå” persoane care nu reprezintå de fapt organizaÆia de femei sau care nu sunt relevante pentru acÆiunea din teritoriu.

759

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Sigur, mi se pare interesant cå unele dintre dumneavoastrå aplaudå, altele nu, dar forÆa noastrå va fi datå de faptul cå maçina noastrå, partidul nostru va funcÆiona cu toate „bujiile”. În momentul în care una dintre bujii nu funcÆioneazå – chiar dacå este acolo în blocul motor dar ea nu funcÆioneazå cum trebuie – motorul nu va avea randamentul necesar. Nu ne mai putem permite så avem, ceea ce unii numesc o majoritate tåcutå în partid, iar alÆii o majoritate tåcutå în Æarå. Fiecare dintre candidaÆii noçtri va trebui så fie un purtåtor de cuvânt pentru partid pe segmentul såu profesional, pe o anumitå zonå politicå, în întâlnirile internaÆionale. Parlamentarii noçtri, mai ales dupå semnarea tratatului de aderare în 2005, când se va pune problema ratificårii tratatului cu UE în 25 de parlamente vor trebui så meargå în toate aceste Æåri, så convingå parlamentarii din Æårile respective cå România meritå så intre în UE. Existå o dozå mare de euroscepticism în aceste Æåri çi noi va trebui så convingem în urmåtorii doi ani cå meritåm aderarea. Nu uitaÆi, nu este vorba doar de voinÆa Comisiei Europene. Nu uitaÆi, nu este vorba doar de Consiliul European din decembrie de la Bruxelles. Va fi vorba, dupå 2005, de 25 de parlamente care, fiecare, va trebui så ratifice tratatul de aderare pentru România çi Bulgaria.

Cele 10 Æåri înaintea noastrå au avut un mare avantaj, tratatul respectiv viza 10 Æåri çi atunci practic cele 10 lobby-uri reunite au funcÆionat în fiecare dintre aceste Æåri çi, în consecinÆå, o anumitå nemulÆumire sau rezervele respective nu putea fi direcÆionate pe una dintre Æåri fårå så afecteze çi celelalte 9 Æåri. De aceea, pentru noi, situaÆia de ratificare va fi mai complicatå çi, de aceea, evoluÆiile din România, în perioada 2005-2006, trebuie så fie foarte solide.

Stimate colege, Aveam mult mai multe lucruri notate, dar ceea ce cred, la limitå, cå este mesajul nostru cel mai important este acela cå duçul rece al alegerilor locale într-o perioadå de varå fierbinte a fost chiar util. Nu vreau så spun cå a fost plåcut, dar el poate så fie extrem de necesar pentru sånåtatea noastrå politicå, pentru viitorul partidului nostru çi pentru alegerile din toamnå, în måsura în care luåm în serios mesajele pe care le-am primit. Suntem într-un moment în care repornim energiile çi refacem structurile unite ale partidului nostru. Mesajul de unitate, mesajul de solidaritate în partid vor fi esenÆiale. MulÆi au considerat cå partidul nostru nu poate så suporte testul unor alegeri pe care nu le câçtigå în mod detaçat. Iatå cå noi dovedim cå suntem un partid extrem de solid, nu un partid de veleitari sau un partid de oportuniçti care se destramå când bate prima furtunå, ci suntem capabili så repornim la drum mai hotårâÆi cu voinÆa de a câçtiga.

Am så închei spunând cå çi eu, çi colegii mei din Biroul Coordonator ne vom bate pentru ca vocea dumneavoastrå så fie mai puternicå çi mai bine auzitå în viitorul parlament.

760

DISCURSURI – Nevoia unor soluÆii pentru redresarea PSD – 30 iulie 2004

20. Nevoia unor soluÆii pentru redresarea PSD1

Dragi colegi, Alegerile preliminare sunt un instrument prin care PSD îçi propune democratizarea puternicå a vieÆii de partid, dar çi un salt important pentru politica româneascå, în general. SemnificaÆia esenÆialå a acestor alegeri este reorientarea politicii cåtre oameni, redefinirea politicii ca instrument în slujba oamenilor. În ultimii ani, s-a creat un decalaj destul de mare între zona de luare a deciziilor çi beneficiarii acestor decizii, adicå oamenii. S-a creat astfel percepÆia cå hotårârile se iau în cadrul unui cerc de iniÆiaÆi çi nimeni nu le poate influenÆa.

Noi vrem så demonstråm cå nu este aça. Politica se face pentru oameni, iar acesta nu este un slogan, ci un principiu care ar trebui så ne ghideze acÆiunea politicå, fie cå suntem la putere sau în opoziÆie. Tocmai de aceea am hotårât introducerea, în premierå, a acestui mecanism democratic de desemnare a candidaÆilor noçtri în alegerile parlamentare.

Locurile pe liste vor fi – çi trebuie så fie – ocupate de cei mai buni oameni pe care îi avem. Iar acest verdict, de „cei mai buni” va aparÆine membrilor partidului. În acest fel, vom relua – çi consolida – legåtura cu una dintre cele mai preÆioase resurse ale noastre ca partid – oamenii simpli, care ne susÆin çi care cred în noi. ÇtiÆi la fel de bine ca çi mine cå ei pot reprezenta, în context electoral, un avantaj decisiv. Çi mai çtiÆi cå, în ultimii ani, am neglijat contactul cu ei, cu consecinÆe profund negative.

Nu vreau så se creadå cå instituim acest mecanism ca pe un artificiu pentru campania electoralå. Când am afirmat cå vrem så deschidem politica spre oameni, nu m-am referit la anul 2004 çi nici exclusiv la PSD. Alegerile preliminare vor deveni, pentru noi, un instrument permanent çi ne dorim ca, sub presiunea acestui precedent (çi al efectelor benefice pe care, sunt convins, el le va genera) toate celelalte partide så îl preia. În acest fel, oamenii participå cu adevårat la luarea deciziilor, iar politica de partid nu mai este un privilegiu al câtorva centre de putere.

1

AlocuÆiune la çedinÆa Biroului Executiv Central, 30 iulie 2004

761

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Cred cå anul 2004 constituie momentul oportun pentru ca PSD så introducå acest mecanism de selecÆie. Structura noastrå de partid s-a dezvoltat suficient de mult astfel încât så fie necesar un instrument care så regleze distribuÆia puterii în interiorul partidului. În acelaçi timp, dovedim cå suntem capabili så ne adaptåm, în timp util, la noua realitate care se contureazå. România se schimbå – pentru prima datå dupå mulÆi ani, am intrat într-o etapå a ascensiunii, a creçterii, vom face în curând parte dintr-o comunitate pentru care trebuie så ne pregåtim din timp, pentru cå ea are repere noi çi reguli noi. România se schimbå çi trebuie så ne schimbåm çi noi.

Faptul cå suntem capabili så adoptåm acest procedeu este, cred eu, un semnal de maturitate. Este un test al forÆei noastre, dar çi al responsabilitåÆii noastre. Çtiu cå aceastå idee, a alegerilor preliminare, este privitå în multe cercuri din partid cu un anumit tip de reticenÆå, chiar cu un anumit tip de teamå. Ambele moduri de raportare sunt de înÆeles pentru cå este vorba de o schimbare majorå în partid.

Eu cred cå noi, conducerea partidului, suntem datori så dåm primii semnalul cå dorim cu adevårat aceastå schimbare çi cå ne supunem procedurilor democratice de desemnare pentru Parlament. De aceea, vå propun så decidem aståzi împreunå cå ne vom prezenta cu toÆii, membrii Biroului Executiv Central, la aceste alegeri preliminare. La nivelul Biroului de Coordonare a fost luatå deja o asemenea decizie. Vå invit så adoptåm aståzi o hotårâre similarå çi în ceea ce priveçte Biroul Executiv Central.

Desigur, procedura de alegeri interne pe care am imaginat-o nu este una perfectå. Ea poate avea çi anumite dezavantaje legate de un anumit tip de proporÆionalitate cu care ne-am obiçnuit pânå acum.

Au apårut mai multe întrebåri legate de prezenÆa tinerilor çi femeilor pe viitoarele liste electorale çi de çansele lor reale de a accede pe locuri eligibile.

Vreau så reafirm cå intenÆia noastrå este ca tinerii çi femeile din PSD så aibå cât mai multe çanse de afirmare, iar aceste alegeri sunt un prilej foarte bun în acest sens. PSD este partidul care a încurajat cel mai mult exprimarea tinerilor, iar alegerile locale din acest an sunt o dovadå incontestabilå. Nu vrem så ne oprim aici – dimpotrivå.

Regulile de organizare a acestor alegeri includ, ca o condiÆie obligatorie, garantarea unei anumite ponderi pentru candidaÆii tineri. Oricum, sunt convins cå votul membrilor de partid va face inutilå acestå garanÆie.

Desigur, pe parcursul discuÆiei de aståzi vor mai apårea çi alte întrebåri.

Avem nevoie de o dezbatere serioaså çi constructivå a acestei propuneri. Formula în care se vor desfåçura alegerile preliminare nu este încå definitivatå, tocmai pentru cå procedura trebuie finalizatå în urma consultårilor noastre.

762

DISCURSURI – Nevoia unor soluÆii pentru redresarea PSD – 30 iulie 2004

ToÆi cei care au propuneri, sugestii sau amendamente – så le prezinte, cu argumente. Cu toÆii vor fi ascultaÆi. Dar vreau så menÆinem o atmosferå civilizatå çi constructivå, så avem o dezbatere realå çi så nu respingem din start o sugestie pe care poate nu am înÆeles-o bine.

DirecÆii de acÆiune pentru perioada urmåtoare Succesul nostru în alegerile generale çi prezidenÆiale depinde acum de capacitatea noastrå de a acÆiona concomitent în mai multe direcÆii.

Am reorganizat Guvernul çi am stabilit o serie de politici care så råspundå mai bine nevoilor electoratului nostru; în acelaçi timp am demarat reorganizarea internå a partidului. Acest proces este aproape finalizat. Putem spune, fårå nicio exagerare, cå PSD a trecut prin cel mai amplu proces de reformå cunoscut vreodatå de un partid politic într-un an electoral. A fost un act de curaj, dar un act necesar care ne legitimeazå în faÆa alegåtorilor.

Avem în continuare câÆiva paçi importanÆi de fåcut în orizontul alegerilor din toamnå: alegerile preliminare – un prilej de campanie electoralå pentru partid. În primul rând, concomitent cu alegerile preliminare, trebuie så ne concentråm în continuare asupra campaniei electorale.

Alegerile preliminare nu înseamnå cå abandonåm campania electoralå a partidului în favoarea competiÆiei interne. Dimpotrivå. Nu trebuie så uitåm niciun moment cå adversarii noçtri sunt în afara, nu înåuntrul partidului.

Alegerile preliminare trebuie så reprezinte o ocazie de a face campanie electoralå pentru partid, de a remobiliza militanÆii çi membrii noçtri. Lor trebuie så le transmitem mesajele noastre esenÆiale despre ceea ce am realizat, despre ceea ce dorim så facem în viitor, dar så le spunem çi ceea ce fac prost adversarii noçtri politici.

Regândirea politicii de alianÆe În al doilea rând, trebuie så regândim politica noastrå de alianÆe, atât din punct de vedere pre-electoral, cât çi din punct de vedere al viitoarei guvernåri. În 2000 ne-am prezentat în faÆa alegåtorilor cu o alianÆå çi am avut câçtig de cauzå.

ExperienÆa anului 2000, dar çi cea a alegerilor locale din iunie ne-a aråtat cå alianÆele pot fi o soluÆie viabilå care ne poate ajuta så guvernåm la nivel central sau local.

Mecanismul de constituire a consiliilor administrative judeÆene a fost un test important din acest punct de vedere. Acolo unde a existat o politicå de alianÆe çi suficientå flexibilitate a organizaÆiilor am câçtigat. Printr-o asemenea politicå am reuçit så ne asiguråm preçedinÆia a 19 consilii judeÆene. Mai mult decât atât, am reuçit så blocåm accesul principalilor noçtri competitori, alianÆa D.A., la conducerea unui numår important de structuri administrative 763

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

locale. Aceastå a fost o victorie importantå, atât din punct de vedere simbolic cât çi din punct de vedere al poziÆiilor pentru viitoarele alegeri generale.

Politica de alianÆe este o parte importantå a strategiei noastre pentru toamnå. Ea trebuie så ne asigure: 1. Capacitatea de a forma viitorul guvern pentru cå singuri nu vom obÆine majoritatea necesarå guvernårii; 2. Succesul în alegerile prezidenÆiale, în turul al doilea, când va exista o polarizare electoralå puternicå între cei doi competitori.

Pentru a ne maximiza çansele trebuie så construim o politicå de alianÆe inteligentå care så contrabalanseze votul excedentar ce ar putea fi atras de AlianÆa PNL – PD. În acest moment, doar patru formaÆiuni au certitudinea cå vor intra în Parlament. Aceastå situaÆie deschide un orizont suficient de larg în vederea realizårii unor alianÆe politice viabile electoral. De aceea, dincolo de alianÆele pre-electorale, trebuie så ne gândim din timp la un scenariu coerent de alianÆe post-electorale care så ne permitå exercitarea guvernårii.

Desigur, o politicå de alianÆe pre-electoralå implicå çi o anumitå opticå asupra listelor. Aç dori så låmurim o chestiune importantå pentru a nu avea surprize mai târziu. În urma alegerilor preliminare vom çti exact cine sunt candidaÆii noçtri pentru Senat çi Camera DeputaÆilor. Înså, lista cu care ne vom prezenta în alegeri ar putea suferi unele modificåri, în funcÆie de politica de alianÆe pe care o vom adopta.

Fiecare membru al partidului trebuie så çtie cå dacå vom lua decizia de a ne alia cu un alt partid, numårul locurilor disponibile va scådea. Acest lucru înseamnå cå, implicit, un numår de candidaÆi care au câçtigat în alegerile preliminare vor trebui så facå un pas înapoi.

Am preferat så låmurim de pe acum acest lucru pentru a nu ne trezi cu surprize la toamnå.

Este vorba de un gest politic care va trebui asumat de întregul partid, mai ales cå o alianÆå poate fi soluÆia cea mai bunå de reuçitå în alegeri.

Så folosim inteligent câteva avantaje derivate din noul context politic.

Pentru prima datå, dupå mult timp, avem mai multe avantaje semnificative, pe care trebuie så le jucåm inteligent.

Dupå alegerile locale, scena politicå s-a polarizat.

Unii au reacÆionat cu teamå, crezând cå aceastå polarizare pune probleme deosebite partidului nostru. Eu cred înså cå nu avem de ce så ne temem. Dimpotrivå. Sunt convins cå evoluÆiile viitoare vor folosi foarte mult partidului nostru çi legåturii noastre cu oamenii.

Så vå explic: prin aceastå polarizare, se va putea depåçi etapa „blocårii” PSD çi se va putea trece la etapa construcÆiei, la etapa dialogului concret, la etapa programelor.

Pânå acum, ne apåram de atacul referitor la „partidul-stat”. Acum, acest pericol nu mai existå. Cine vrea så ne contreze, va trebui så o facå la concret, legat de actul nostru de guvernare. De aceea, e momentul så aråtåm cå avem proiecte, soluÆii, programe, atât pentru prezent, cât çi pentru viitor.

764

DISCURSURI – Nevoia unor soluÆii pentru redresarea PSD – 30 iulie 2004

De asemenea, în aceste condiÆii, putem spera mai mult ca presa, societatea civilå, så aibå o atitudine echilibratå, o atitudine în care så se vadå cå PSD nu este „inamicul public numårul 1”.

Pe o scenå politicå echilibratå, se eliminå victimizarea unora çi se eliminå scuze precum „PSD dominå totul çi noi nu putem så facem nimic”. Aceastå scuzå a fost invocatå de mulÆi dintre parlamentarii opoziÆiei çi, din påcate, a creat o presiune suplimentarå pentru noi. Sper ca acum aceastå presiune så fi dispårut.

E momentul så subliniem mai mult ideea cå çi opoziÆia tråieçte din bani publici çi, prin urmare, are çi ea o responsabilitate în rezolvarea problemelor Æårii.

Så subliniem diferenÆa dintre noi çi AlianÆa D.A.: oamenii çi modul de a face politicå. În ceea ce priveçte activitatea AlianÆei PNL-PD, pot spune cå modul în care aceasta se comportå acum, în desemnarea listelor, este elocvent pentru problemele pe care noi toÆi le-am semnalat. Dacå ar câçtiga alegerile, AlianÆa s-ar comporta ca fosta CDR çi, din cauza problemelor lor, va avea de suferit întreaga societate.

Spre deosebire, PSD începe så arate oamenilor, opiniei publice, o altå faÆå, mai deschiså, mai transparentå, mai democraticå. E momentul så aråtåm oamenilor diferenÆa dintre aceste douå tipuri diferite de a face politicå.

Avem marele atu de a ne putea prezenta în faÆa oamenilor cu o echipå viabilå, cu un bilanÆ de guvernare pozitiv, cu rezultate foarte bune. Chiar dacå am avut probleme, chiar dacå au existat scandaluri, avem foarte multe lucruri bune pe care le putem promova. Çi asta, în timp ce opoziÆia nu are nici måcar o variantå de guvern. Eu cred cå trebuie så presåm AlianÆa pentru a prezenta opiniei publice oamenii cu care ei vor så conducå România.

Dacå nu o vor face, înseamnå cå nu au soluÆii, iar oamenii trebuie så çtie asta. Iar dacå o vor face, vom putea, în sfârçit, så demonstråm cât de slabi sunt oamenii lor.

Chiar çi soluÆia lor pentru preçedinte este foarte slabå: Theodor Stolojan nu este nici lider, nici liberal, nici manager çi nici politician de viitor.

Mai mult, nu are nici capacitatea dialogului çi a consensului de care are nevoie un bun preçedinte. Stolojan a demonstrat, dimpotrivå, cå este un perdant pe toate liniile.

Nu este lider, pentru cå nu poate Æine în frâu AlianÆa. Liderul real este Båsescu, dar acesta nu are curaj så candideze la preçedinÆie. Stolojan nu face decât så asculte de ceilalÆi çi så încerce så nu supere pe nimeni.

Nu este liberal, pentru cå niciuna din acÆiunile sale nu sugereazå liberalism. NaÆionalizarea valutei este supremul exemplu de grijå pentru principiile pieÆii libere.

Nu este un manager, pentru cå nu a avut niciun rezultat pozitiv pe unde a fost. Nici la Banca Mondialå, dar nici la firmele din Æarå la care a activat. Firma Tofan e acum în mari dificultåÆi, ca urmare a „excepÆionalului” såu talent de manager.

765

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

În fine, nu este un politician de viitor, pentru cå este dominat de urå çi de distrugere. Nu vrea dialog, nu çtie cå trebuie så îi respecte çi pe oamenii care nu îl voteazå, nu acceptå soluÆiile sau succesele cu care nu are legåturå.

Vreau så subliniez înså cå, deçi Stolojan are foarte multe defecte, este totuçi un candidat cu çanse de a obÆine voturi. Nu vreau så înÆelegeÆi din ce am spus mai sus cå ne va fi uçor så învingem AlianÆa.

CondiÆii pentru a câçtiga Avem înså foarte multe argumente care ne aratå cå çansele noastre în aceastå confruntare sunt suficient de mari pentru a putea câçtiga. Pentru aceasta, ne trebuie mobilizare, unitate çi foarte multå muncå. Açtept aceste lucruri de la fiecare dintre dumneavoastrå.

Repet, avem datoria, în aceste luni de pre-campanie, så gestionåm direcÆii de acÆiune diferite dar care se subsumeazå scopului comun de a câçtiga alegerile. În primul rând, modul de desfåçurare a alegerilor preliminare din partid va fi esenÆial. Seriozitatea, transparenÆa, acurateÆea procedurilor – toate acestea vor configura pentru noi fie o imagine pozitivå, fie una negativå.

Trebuie så Æinem cont de faptul cå presa va urmåri foarte atent acest proces. Dacå presa va identifica elemente de formalism, de fraudå, de aranjamente oculte la nivelul judeÆelor, atunci opinia publicå ne va penaliza sever. Am risca så transformåm întreg procesul dintr-un avantaj într-un handicap major.

De aceea, vå cer tuturor seriozitate. Mergem cu adevårat spre un alt mod de a face politicå, bazat pe legitimitate democraticå obÆinutå prin vot.

Am impus o serie de reguli de fair-play în ceea ce priveçte competiÆia internå din partid.

Ea trebuie duså cu mijloace cinstite, nu cu atacuri sub centurå çi în niciun caz cu implicarea presei. Unii dintre colegi au o experienÆå destul de consistentå în a manevra anumite atacuri din preså. Voi veghea personal ca orice tentativå de acest tip så fie sancÆionatå cu interdicÆia de a participa la alegeri pe listele PSD. Modul în care ne vom raporta la rezultatele acestor alegeri preliminare va fi çi el important.

Va trebui så acceptåm cå ele vor configura structura grupului nostru parlamentar. Inevitabil, unii vor câçtiga, alÆii vor pierde çi nu se vor mai regåsi pe liste. Vreau så vå asigur cå vom gåsi soluÆii de a-i menÆine pe toÆi militanÆii noçtri valoroçi în activitatea politicå. PSD a demonstrat, în timp, cå are grijå de membrii echipei sale. În afarå de testul alegerilor prelimininare, cea de-a doua mare provocare în perioada imediat urmåtoare este pregåtirea campaniei. Avem datoria så punem la punct un sistem de organizare impecabil al campaniei noastre electorale.

766

DISCURSURI – Nevoia unor soluÆii pentru redresarea PSD – 30 iulie 2004

Biroul de Coordonare are datoria så ne propunå în cel mai scurt timp o strategie de campanie eficientå çi o organigramå funcÆionalå. Cred cå nu mai trebuie så privim staff-ul de campanie exclusiv din perspectiva unor poziÆii de putere çi influenÆå. El trebuie så fie în primul rând un grup de oameni care så lucreze efectiv, mai puÆin un grup de reprezentare politicå, de demnitari. În final, aç vrea så insist asupra lunii august, practic un interval de pre-campanie electoralå. Cu toate concediile, cu toatå apatia opiniei publice în aceastå perioadå, nu trebuie så reducem turaÆia motoarelor.

Avem datoria så lucråm foarte intens acum pentru campanie, dar çi så fim tot timpul prezenÆi în spaÆiul dezbaterii publice.

767

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

768

DISCURSURI – Mobilizarea pentru campanie: întâlnirea cu OrganizaÆia Bucureçti – 6 august 2004

21. Mobilizarea pentru campanie: întâlnirea cu OrganizaÆia Bucureçti1

StimaÆi colegi, Må bucur cå suntem din nou împreunå, cå avem posibilitatea så ne sfåtuim acum, la un nou început de drum, çi sunt convins cå ultima perioadå, care a fost destul de încårcatå, ne-a ajutat så ne clarificåm unele dintre idei şi så ne stabilim mai clar strategiile. Vom avea multe lucruri de fåcut în cele peste 100 de zile care au råmas pânå la alegeri çi multe lucruri de fåcut în Æarå, dupå alegerile din noiembrie. Aç vrea så subliniez faptul cå aceçti patru ani în care am lucrat împreunå au fost ani de consolidare politicå pentru România, au fost, în acelaçi timp, ani de consolidare pentru partidul nostru.

Vå spun încå o datå un lucru pe care, uneori, îl uitåm. Noi am obÆinut la alegerile locale, la nivelul Æårii, mai multe voturi decât am obÆinut la alegerile locale din 2000. Sigur, dacå ne raportåm la açteptårile pe care le-am avut, putem spune cå am fi dorit ca rezultatele så fie mai bune. Am fåcut, înså, un exerciÆiu pe calculator, am folosit culoarea politicå a votului nostru pentru alegerile locale din 1996, 2000 çi 2004. ÎncercaÆi så faceÆi acest exerciÆiu pentru fiecare judeÆ. VeÆi vedea o diferenÆå enormå, o creçtere deosebitå care, fårå îndoialå, se bazeazå pe eforturile pe care noi le-am desfåçurat nu doar în ultimii ani, cei de dupå 2000, ci într-o perioadå complicatå pentru Æara noastrå, o perioadå a unei tranziÆii fårå reguli, în care a trebuit, încetul cu încetul, så introducem normalitatea ca çi criteriu al acÆiunii guvernamentale sau politice. Sigur cå nu am reuçit så facem tot ceea ce ne-am propus. Sunt încå atât de multe lucruri pe care nu le-am fåcut, sunt atât de multe lucruri pe care va trebui så le facem dupå alegerile din 2004, dar platforma foarte solidå a creçterii economice a Æårii s-a realizat în aceçti ani de muncå.

Aståzi, la videoconferinÆa cu prefecÆii, am prezentat câteva dintre elementele macroeconomice, dar çi implicaÆiile sociale ale unora dintre aceste realizåri. Pe baza unei creçteri economice care anul acesta va depåçi 6,5%, cea mai mare creçtere economicå pe care România 1

AlocuÆiune la çedinÆa Consiliului OrganizaÆiei Municipale Bucureçti a PSD, 6 august 2004

769

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

a avut-o la nivelul unui an în ultimele douå decenii, cel puÆin, putem så observåm cå noi am influenÆat nu doar statisticile, dar am reuçit så gåsim resurse suplimentare pentru tot mai multe programe sociale. E drept, într-o Æarå în care salariul minim este de aproximativ 100 de dolari, în care salariul mediu ajunge cu greu la 200 de dolari, sunt încå multe açteptåri neîmplinite çi multe frustråri cårora nu le putem råspunde corespunzåtor. Problema este cum asiguråm sprijinul populaÆiei în continuare, cum dobândim încrederea oamenilor în programul pe care noi l-am pus în miçcare, cum putem så facem în aça fel încât neråbdarea så nu distrugå rezultatele care s-au profilat deja din punct de vedere economic çi din punct de vedere social.

Sunt numeroase lucruri pe care aç dori så vi le prezint, dacå vom avea vreme, despre ceea ce înseamnå de fapt acÆiunea politicå de guvernare, felul în care un anumit tip de abordåri politice se transformå în decizii de guvern. Faptul cå economiile pe care noi le facem, veniturile suplimentare pe care noi le aducem în acest an, aproape 20.000 de miliarde, datorate acestei performanÆe guvernamentale, aceste sume le ducem spre programele sociale, aratå foarte clar opÆiunea noastrå de stânga, opÆiune social-democratå clarå. Pe de altå parte, înÆelegem ca, în acest an de confruntare electoralå, så nu mizåm totul çi så nu transmitem tot ceea ce înseamnå resurså economicå spre ceea ce poate så însemne acÆiune de guvern imediatå, ci så asiguråm çi rezervele necesare pentru o creçtere economicå de duratå. Am explicat aceste lucruri çi de dimineaÆå la videoconferinÆå. Este important ca noi så çtim cå, dincolo de ceea ce vor fi criticile la adresa noastrå „cå avem proiecte populiste”, „cå dåm bani la pensionari”, „cå dåm bani la agricultori”, am fi putut så dåm chiar mai mult.

Am anunÆat aståzi o creçtere cu aproape 10% a pensiilor începând de la 1 septembrie, ceea ce înseamnå cå fiecare pensionar va primi peste 300.000 de lei mai mult începând din septembrie, dar, dincolo de aceste lucruri, fårå îndoialå, putem spune, iatå, råmân câteva mii de miliarde pe care le-am pus de-o parte pentru a ne asigura cå anul 2005 nu va fi un an de recesiune, va fi un an de continuitate economicå, fiindcå obiectivul nostru principal ca partid, încå nu este îndeplinit – aderarea la Uniunea Europeanå în 2007.

Am reuçit så eliminåm vizele, am reuçit, împreunå cu cetåÆenii României, fårå îndoialå, så realizåm un obiectiv important de securitate naÆionalå, aderarea la NATO. Vom reuçi, sunt convins, så închidem negocierile cu Uniunea Europeanå în acest an, dar partea cea mai dificilå a proiectului nostru va fi în 2005 çi 2006, atunci când va trebui så punem în aplicare angajamentele luate în negocierile cu Uniunea Europeanå, astfel încât România så devinå membrå a Uniunii Europene în 2007.

De aceea, daÆi-mi voie så nu rup complet planul politic çi så nu vorbesc numai despre cele o sutå çi ceva de zile pânå la alegeri. Proiectele noastre sunt proiecte pe termen mediu çi pe termen lung. Am realizat cele mai multe dintre lucrurile pe care ne-am angajat cå le vom face în acest an, dar asta nu înseamnå cå ne-am epuizat ideile pentru viitor çi cå aceste lucruri 770

DISCURSURI – Mobilizarea pentru campanie: întâlnirea cu OrganizaÆia Bucureçti – 6 august 2004

trebuie så le transmitem oamenilor, så çtie cå am dus pânå la capåt unele dintre proiecte, cå acum vom veni cu proiecte noi pe care så le punem în aplicare în anii care urmeazå.

Cred cå primul plan important este cel al schimbårilor din partid. Unul dintre mesajele pe care le-am înÆeles cu toÆii în campania electoralå a fost acela al nevoii de restructurare a partidului, una dintre temele care au revenit foarte adesea, fiind legatå de felul în care am desemnat, uneori, candidaÆii pentru consiliile locale, consiliile judeÆene, consiliul general.

Trebuie så fim mult mai atenÆi de acum înainte. Nu întâmplåtor am lansat un proiect extrem de complex, cel al alegerilor preliminare, care reprezintå o premierå pentru partidul nostru çi într-un fel pentru multe dintre partidele din zonå. Este çi un mod de a råspunde açteptårilor oamenilor în legåturå cu nevoia de a decide prin vot uninominal în legåturå cu candidaÆii în Parlament. Nu am putut så facem acest lucru în Parlament, pentru cå reprezentanÆii opoziÆiei, deçi la început spuneau cå sunt pentru, au refuzat acest sistem, dar noi putem så facem acest lucru în interiorul partidului nostru tocmai pentru a evita aranjamentele de culise çi pentru a menÆine un sistem supertransparent în ceea ce priveçte decizia. În ceea ce priveçte acÆiunea de restructurare a partidului, vreau så subliniez necesitatea de a combina, într-un mod înÆelept, continuitatea cu schimbarea.

Când vorbim despre un nou PSD nu vorbim despre un alt partid, ci vorbim despre partidul nostru înnoit, modernizat, pregåtit pentru o nouå confruntare electoralå. Când vorbim despre reforma din partid vorbim despre påstrarea lucrurilor bune pe care le-am fåcut, despre nevoia de a accentua unele dintre direcÆiile de schimbare în care trebuie så implicåm în mai mare måsurå tinerii çi, de asemenea, femeile.

Pe de altå parte, este nevoie så reconfirmåm ideologia social-democratå, o ideologie a unor valori în care credem çi care reprezintå, în mare måsurå, mesajul nostru pentru alegåtori. Unii dintre colegii noçtri din Æarå nu au înÆeles de-a lungul acestor ani, nevoia nu doar de a rezolva probleme, ci çi pe aceea de a purta un dialog care så aducå – chiar în situaÆiile în care anumite lucruri nu pot fi fåcute – bucurie, satisfacÆie, înÆelegere celui care are o problemå çi certitudinea cå a fost ascultat çi cå, eventual, va exista o soluÆie.

Nu vreau så fac acum o analizå a scenei politice. Ar dura destul de mult. EvoluÆiile care au apårut dupå alegerile locale, într-un fel, erau previzibile. Spuneam, cu mulÆi ani în urmå, cå România a avut dupå revoluÆie un partid extrem de ciudat, care a dat douå grupuri interne, PNæCD, care era de fapt PNæ, un partid tradiÆional de stânga, un partid care era la stânga liberalilor în perioada interbelicå dar care, datoritå unor conjuncturi de dupå 1990, çi-a adåugat în coadå acel CD çi care a trecut pe o ideologie de dreapta.

Aceste tensiuni interne çi faptul cå, practic, în viaÆa politicå româneascå, opoziÆia a luat din bibliotecå un volum care avea, pânå la urmå, o reÆetå expiratå, a creat o problemå extraordinarå pentru toatå aceastå perioadå. De-abia acum se înÆelege cå era nevoie de fapt de un partid creçtin-democrat modern, compatibil cu ceea ce înseamnå familia creçtin-democratå 771

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

a partidelor populare din Europa. Dar aceasta Æine de o experienÆå a dreptei çi, pe de altå parte, de un nefericit experiment al României, care a pierdut în aceçti ani enorm din cauza acestor tensiuni çi interese pe zona dreptei.

Alegerile locale au permis o mai bunå clarificare a scenei politice pe care noi, am început-o dupå 2000. Vå reamintesc programul nostru de reformå politicå çi instituÆionalå. Vreau så vå aduceÆi aminte de ceea ce am pornit atunci, inclusiv proiectul de modificare, de revizuire a ConstituÆiei, dar çi acest proiect de restrângere, de limitare a numårului de partide politice. Îmi aduc aminte cå, dupå 1990, erau peste 200 de partide politice în România. Spectrul politic s-a redus, iar acum partidele din România aproape reflectå spectrul familiilor politice europene.

Sunt lucruri bune, în general, dar çi unele mai puÆin bune pentru noi. Sunt încå unele partide care nu au neapårat o legåturå directå cu ceea ce se întâmplå în spectrul politic european, douå partide mai mici, în afarå de noi çi de blocul PNL-PD. Am putea så discutåm foarte mult despre faptul cå într-un fel toatå tensiunea ConvenÆiei se reface în noua alianÆå, discuÆiile despre liste, despre leadership, felul în care Traian Båsescu încearcå så determine så fie çeful de campanie al lui Stolojan, unii care încearcå prin sondaje så creeze o imagine cå e mai bun prezidenÆiabil Traian Båsescu faÆå de Stolojan.

Toate aceste jocuri de culise pe care le putem urmåri cu atenÆie, ne aratå cå, de fapt, aceastå structurå are niçte probleme interne care se våd de acum, dar care, în mod evident, se vor vedea mai puternic dupå alegeri deoarece, pânå la urmå, ambele partide vor avea o problemå de conducere.

De data aceasta – de fapt nu e singura datå – am fost de acord cu Dan Voiculescu, care remarca faptul cå dupå alegeri, ambele partide vor råmâne de fapt fårå conducåtori çi cå va urma o perioadå extrem de complicatå. Stolojan, oricum, va pleca de la conducerea partidului, Traian Båsescu a anunÆat, de asemenea, cå la congresul viitor va pleca de la conducere.

Dar ceea ce este important este så observåm cå, spre deosebire de noi, care am reuçit så consolidåm un partid autentic pe zona de centru-stânga, de stânga practic – în zona de dreapta avem un partid care nu reuçeçte încå så-çi gåseascå alegåtori dupå pierderea alegerilor – PNæCD – çi, pe de altå parte, douå partide care au ideologii diferite, dincolo de frontiera de mijloc a spectrului politic çi care au probleme, în primul rând, de a decide dacå vor face sau nu o fuziune, în baza propunerii lui Valeriu Stoica.

Nu doresc så fiu acum un analist politic pentru ceea ce înseamnå partidele din opoziÆie.

Må intereseazå mult mai mult ce facem noi çi mai ales ce vom face de acum înainte. Çi, de aceea, discuÆia noastrå de aståzi de aici, la Bucureçti, desfåçuratå într-un context mai larg al reorganizårilor din partid, înseamnå acest element de continuitate çi de consolidare a unui partid care, în ultimii ani, a devenit un partid extrem de important. Partidul nostru reprezintå în momentul acesta un partid care funcÆioneazå, care are vocaÆie de partid de guvernare çi, în acelaçi timp, un partid care nu mai este conjunctural. DiferenÆa dintre noi çi Frontul Salvårii 772

DISCURSURI – Mobilizarea pentru campanie: întâlnirea cu OrganizaÆia Bucureçti – 6 august 2004

NaÆionale sau Frontul Democrat al Salvårii NaÆionale, care erau structuri ad-hoc, create pentru un anumit moment istoric, ne aratå tocmai acest element al cristalizårii, al clarificårilor ideologice, dar çi al legåturilor care s-au stabilit de pe acum între noi çi colegii noçtri social-democraÆi din întreaga lume. Nu este puÆin lucru, dar avem de fåcut o evaluare a unui moment electoral care, de obicei, este dureros pentru orice partid la guvernare.

Dupå trei-patru ani, partidele europene, dar çi cele din Europa Centralå, toate, au avut pierderi masive. În Europa de Est nu existå guvern care så fi recâçtigat alegerile, datoritå dificultåÆilor din perioada de tranziÆie. Oamenii açteaptå lucruri spectaculoase de la cei care participå în alegeri çi sunt tentaÆi mai curând så asculte promisiuni decât så continue un efort care nu då, în mod necesar, rezultate deosebite într-un singur ciclu electoral.

Va trebui så discutåm mai atent cu oamenii çi så le explicåm ce am realizat, dar çi ce vom realiza. Va trebui så le spunem mai clar ce s-ar putea pierde, pentru cå, pânå la urmå, perioada 1997-2000 pe care unii poate au uitat-o a însemnat tocmai o astfel de perioadå în care un experiment cu fosta ConvenÆie Democratå a creat efecte sociale çi economice dezastruoase.

Aç vrea så trec la aspectele care Æin de viaÆa noastrå de partid çi så vå spun cå, în Bucureçti, am fost împreunå çi în campania electoralå, am mers la sediile sectoarelor, am våzut împreunå dificultåÆile çi ne-am întristat. Eu sunt membru al OrganizaÆiei de Bucureçti çi sunt mândru cå sunt membru al acestei organizaÆii. Sunt bucuros cå aceastå organizaÆie s-a întårit în permanenÆå. În acelaçi timp, la fel ca çi dumneavoastrå, çtiu cå este un moment în care mesajul nostru trebuie så fie mult mai viguros.

De aceea, am vorbit în acelaçi timp despre continuitate çi schimbare. Acesta trebuie så fie, pânå la urmå, mesajul pe care så-l dåm çi în organizaÆiile noastre çi mesajul pe care så-l dåm în afarå.

Vreau så înÆelegeÆi foarte bine, Dan Ioan Popescu îmi este prieten çi Æin foarte mult la el.

Sunt absolut convins cå el va fi reconfirmat pe listele pentru Parlament în Bucureçti, çi cå el va sprijini, în continuare, cu toate forÆele, activitatea politicå din municipiu, din organizaÆia noastrå. În acelaçi timp, vreau så fac un apel la dv. în ceea ce priveçte solidaritatea çi unitatea echipei. A fost o perioadå de fråmântåri. Este momentul så ne strângem din nou, så vedem împreunå ce avem de fåcut în perioada imediat urmåtoare, iar apoi dupå alegeri.

De altfel, am convenit, împreunå cu DelegaÆia Permanentå, så mutåm accentul acÆiunii imediate de pe ceea ce era tema alegerilor, pe tema campaniei. Oricum, dupå alegerile din noiembrie, în ianuarie, februarie sau martie, va trebui så organizåm un congres al partidului, iar pregåtirea acestui congres va însemna cå vom derula alegeri la nivelul fiecårei organizaÆii.

De aceea, are mai puÆin sens ca acum så ne ocupåm, în primul rând, de alegerile de partid çi este mult mai înÆelept så intråm direct în faza de campanie electoralå. Am considerat cå este bine ca aceastå organizaÆie, care este cea mai puternicå din Æarå, cu 60.000 de membri, så poatå så-çi exprime forÆa, în primul rând, prin pregåtirea alegerilor çi prin rezultatele la alegerile care 773

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

vor urma. Este important, pe de altå parte, så înÆelegem cå munca pentru perioada urmåtoare nu va fi o muncå individualå a câtorva oameni, va fi o activitate de echipå çi, de aceea, am fost bucuros så constatåm sprijinul pentru o idee pe care noi am pus-o în practicå çi la nivelul organizaÆiei centrale, çi anume o autosuspendare a activitåÆilor DelegaÆiei Permanente çi, pe aceastå bazå, considerând cå Biroul Executiv reprezintå structura politicå cea mai importantå din municipiu, så creåm un Birou de Coordonare, din care så facå parte unii preçedinÆi de sectoare, unii dintre membrii organizaÆiei, în ideea cå aceastå nouå echipå se va ocupa într-un mod susÆinut de ceea ce trebuie så însemne pentru noi prioritatea absolutå, çi anume campania pentru alegerile.

Aç vrea så fie clar – aceastå idee nu vizeazå decât nivelul conducerii organizaÆiei municipale, nu este vorba de o destructurare a organizaÆiilor de sector sau a organizaÆiilor locale. OrganizaÆiile locale îçi continuå normal, cu structurile respective, eforturile care înseamnå, de fapt, forÆa adevåratå a organizaÆiei, dar la nivel de coordonare am creat acest birou, astfel încât munca pe care o desfåçuråm în perioada urmåtoare så aibå o direcÆie mult mai clarå, så însemne mai multå eficienÆå.

Sunt peste 1.100 de secÆii de vot în Bucureçti. S-au creat 993 de organizaÆii locale, cu 1.155 de grupe de partid. Bucureçtiul are o structurå de partid puternicå, dar va trebui, pe de altå parte, så întårim munca de partid. Aceasta este una dintre direcÆiile de acÆiune la care vå invit så reflectaÆi. Am cerut miniçtrilor, secretarilor de stat, reprezentanÆilor noçtri în segmentul politic al administraÆiei publice så înceapå så acÆioneze cu adevårat ca membri ai organizaÆiilor de partid, så participe la întâlnirile din organizaÆiile locale, så plåteascå cotizaÆiile acolo çi så întårim organizaÆiile noastre printr-o participare substanÆialå a tuturor membrilor de partid din Bucureçti la aceste activitåÆi.

Nu vreau så reiau aspectele care Æin de alegerile locale. Vreau så vå repet importanÆa alegerilor preliminare ca semnal çi restructurarea partidului ca mesaj pentru perioada urmåtoare.

Este important, de asemenea, så vedem împreunå felul în care evolueazå lucrurile în jurul nostru. În mare måsurå, o campanie electoralå este o båtålie între realitåÆi, dar, mai ales, între percepÆii despre realitate. Din påcate, în timpul alegerilor locale çi dupå alegerile locale, noi am pierdut aceastå båtålie pentru percepÆia legatå de alegeri çi s-a creat un fel de efect de bulgåre de zåpadå pe care, din fericire, am reuçit så-l oprim. Sondajele de opinie din ultimele zile ne aratå acest lucru într-un mod clar.

Nu am vrut så dåm publicitåÆii aceste sondaje ca så nu fim acuzaÆi de faptul cå vrem så influenÆåm în vreun fel populaÆia, dar împreunå cu unele institute importante de sondare a opiniei publice çi împreunå cu unii dintre consultanÆii noçtri, am verificat în ultima perioadå aceste aspecte çi în eçantioane mai largi de populaÆie.

Ceea ce pot så vå spun la acest moment este cå efectul politic al alegerilor locale a fost în mare måsurå resorbit çi cå, practic, în momentul de faÆå, noi conducem faÆå de AlianÆå 774

DISCURSURI – Mobilizarea pentru campanie: întâlnirea cu OrganizaÆia Bucureçti – 6 august 2004

cu 7 procente. Acest lucru este important, pentru cå el înseamnå cå, dincolo de ce a însemnat aspectul psihologic al alegerilor de la Bucureçti – televiziunile din Bucureçti au transmis despre alegerile din Bucureçti – lucrurile revin în zona de normalitate. Sigur, asta nu înseamnå så ne oprim din analizele noastre çi mai ales din måsurile pe care le luåm. Din contrå, eu cred cå ceea ce a contat foarte mult în ultimele såptåmâni a fost tocmai decizia noastrå de a reacÆiona într-un mod natural, înÆelept, la mesajele pe care le-am primit. Alegerile preliminare, schimbårile din partid, unele dintre deciziile pe care le-am luat, deciziile în care nu am vizat persoane, care au Æinut seama de anumite principii pe care am vrut så le punem în valoare, toate acestea se pare cå au contat foarte mult.

Va trebui, dupå pårerea mea, så continuåm cu aceste eforturi de restructurare. Insiståm så aducem oameni tineri, nu pentru procente, ci pentru forÆa lor vitalå, pentru aceastå voinÆå de a participa la ceea ce înseamnå, pânå la urmå, reprogramarea modelului de dezvoltare a României çi pe baza a ceea ce ei îçi doresc. Probabil cå mulÆi dintre ei sunt mai informaÆi decât noi, adicå mulÆi dintre ei comunicå mai bine cu Occidentul decât noi, probabil cå mulÆi dintre ei au mers în Occident, au våzut, au aflat, vor så contribuie. Så-i luåm alåturi de noi, så-i încurajåm. Unii dintre ei poate nu vor confirma, dar så nu renunÆåm la aceste eforturi luând ca pretext rebuturile sau nereuçitele, pentru cå viaÆa merge înainte çi, în mod necesar, un partid puternic se consolideazå în timp doar în måsura în care çtie så asigure convieÆuirea generaÆiilor în interiorul såu.

Vom avea câteva proiecte importante în perioada imediat urmåtoare. În primul rând, organizarea în condiÆii perfecte a alegerilor preliminare. Çi aici vreau så spun cå existå o anumitå båtålie, dacå så le organizåm pe calculator sau cu hârtii. Eu cred cå nu ar trebui så avem probleme în Bucureçti så organizåm aceste alegeri pe calculator. Dan Nica o så vå explice, dacå va fi nevoie aståzi sau vå va explica în perioada imediat urmåtoare. Este simplu, nu sunt probleme deosebite, dar ceea ce este important e cå printr-o astfel de procedurå asiguråm, cu adevårat, transparenÆa deciziilor çi evitåm orice comentarii legate de eventuale înÆelegeri, de eventuale acÆiuni paralele. Noi suntem, pânå la urmå, hârtia de turnesol a schimbårii partidului, aråtåm prin ceea ce facem cå partidul se schimbå çi deciziile pe care le vom lua în aceastå perioadå vor fi extrem de importante, dacå greçim, compromitem întreaga acÆiune.

De aceea, fac apel la dumneavoastrå så cåutåm måsurile organizatorice prin care så transformåm aceastå idee politicå în succes practic. Organizarea Congresului extraordinar çi nominalizarea candidatului la preçedinÆie reprezintå alte obiective ale noastre în aceastå lunå.

Så asiguråm desfåçurarea cât mai bunå a congresului çi pot så vå spun, se apropie de final un sondaj pe care l-am comandat, de evaluare a posibilelor candidaturi. Sunt convins cå în aproximativ o såptåmânå vom avea aceste rezultate. Este important pentru noi så intråm direct cu o candidaturå neechivocå în båtålia pentru prezidenÆiale. Este vorba de o båtålie 775

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

care are o componentå politicå deosebitå çi care va însemna pentru noi toÆi încå o linie de acÆiune care så sprijine hotårârile politice çi strategiile politice la nivel de partid.

Modificarea Statului partidului va fi importantå, în primul rând, prin ideea pe care am lansat-o la Biroul Executiv Central, çi anume introducerea Consiliului de Integritate Moralå, care va fi un tribunal intern, o instanÆå internå, care va avea un foarte mare impact dacå îi vom acorda atenÆia necesarå.

Cristian Diaconescu ne-a prezentat deja un prim document pentru pregåtirea materialului necesar çi am så vå rog så contribuim cu toÆii la modificarea statutului, dar mai ales la gåsirea acelor oameni în partid care så reprezinte cu adevårat instanÆa moralå pe care dorim s-o avem, astfel încât în viitor så putem så rezolvåm în interiorul nostru, eventual, chiar plecând de la sesizåri din afara partidului, unele dintre aspectele care altfel sunt discutate mai curând de cåtre ziariçti.

Suntem cu toÆii mobilizaÆi pe loc, suntem, pânå la urmå, într-o acÆiune care înseamnå efort, care seamånå foarte puÆin cu perioada de concediu, dar eu cred cå nu ne putem permite în aceastå perioadå så lipsim de la locul nostru de muncå care este, pânå la urmå al politicii. Avem competitori puternici, ei nu trebuie desconsideraÆi, dar este evident faptul cå noi reprezentåm cea mai puternicå organizaÆie din Bucureçti çi cel mai puternic partid din Æarå. Ca så reuçim, înså, trebuie så nu avem reÆineri în a lua måsurile necesare. Adeseori, ne pare råu descoperind dupå un timp cå nu am fåcut tot ce trebuia. În 1996, aveam ocazia så luåm unele måsuri. Îmi aduc aminte de acea perioadå. Poate cå a fost çi vina noastrå cå ceilalÆi au câçtigat çi cred cå trebuie, în mod necesar, acum så ne concentråm pe ceea ce este nevoia de solidaritate colegialå çi înÆeleaptå la nivelul organizaÆiei noastre.

Am multå încredere în membrii OrganizaÆiei Bucureçti. Sunt convins cå perioada care va urma va aråta din nou forÆa pe care noi o avem în Bucureçti. A fost o perioadå extravagantå, a fost o perioadå în care am avut mai mulÆi candidaÆi pentru Primåria Generalå. Am fåcut diferite încercåri. Am greçit cå nu am pornit imediat dupå alegerile din 2000 så pregåtim un candidat pentru Primåria Generalå çi a trebuit så recurgem la variante ad-hoc în ultimele luni de campanie. Lucrurile acestea nu trebuie så se mai întâmple çi va trebui de pe acum så ne gândim la soluÆiile necesare.

Nu vreau så intru în multe detalii. Întâlnirea noastrå de aståzi va fi importantå, în primul rând, prin faptul cå va trebui så desemnåm, la nivelul Biroului Executiv, noua echipå, un Birou de Coordonare care så asigure continuitate çi înnoire, care så aibå încrederea întregii echipe de Bucureçti çi care så asigure succesul în campania pentru locale. Sunt sigur cå aceste obiective pot fi realizate. Sunt convins cå proiectele noastre vor fi puse în aplicare, în primul rând, prin forÆa OrganizaÆiei Bucureçti. Suntem împreunå pe aceste baricade de foarte mult timp. Pe unii vå cunosc mai bine, alÆii sunt mai noi în partid. Am trecut prin multe lucruri împreunå. Am fåcut multe lucruri într-o perioadå care a fost foarte dificilå.

776

DISCURSURI – Mobilizarea pentru campanie: întâlnirea cu OrganizaÆia Bucureçti – 6 august 2004

Am realizat multe lucruri bune în opoziÆie sau la putere. Este timpul acum så decidem dacå vrem så câçtigåm alegerile. Eu cred cå vrem så le câçtigåm! Ca så le câçtigåm, înså, trebuie så ne pregåtim pentru acest lucru. Nu le vom câçtiga în mod automat, va fi o competiÆie durå çi de aceea tot ceea ce vom face, în fiecare zi de acum încolo pânå la sfârçitul lui noiembrie, va avea o semnificaÆie politicå deosebitå.

Vreau så vå mulÆumesc pentru eforturile pe care le-aÆi fåcut, så vå asigur încå o datå de întregul sprijin al conducerii centrale a partidului, çi cå vom cåuta resursele necesare logistice, astfel încât Bucureçtiul så însemne o organizaÆie nu numai de prima linie, dar çi o organizaÆie care så aibå un mare succes în alegerile din toamnå.

777

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

778

DISCURSURI – ImportanÆa alegerilor prezidenÆiale: discurs la Congresul Extraordinar al PSD – 27 august 2004

22. ImportanÆa alegerilor prezidenÆiale: discurs la Congresul Extraordinar al PSD1

Dragi prieteni, Dupå câte s-au spus aståzi despre mine ar trebui så spun doar simplu: Vå mulÆumesc, dar nu o så scåpaÆi atât de uçor pentru cå, în definitiv, ceea ce decidem noi aståzi nu este doar un candidat pentru alegerile prezidenÆiale. Noi decidem felul în care ne vom prezenta såptåmânile urmåtoare, ca partid, în faÆa alegåtorilor. Çi avem încå foarte multe lucruri de fåcut. Enorm de multe lucruri pe care trebuie så le decidem în zilele care urmeazå. Sunt hotårâri care vor influenÆa prezenÆa la vot a alegåtorilor çi, mai ales, susÆinerea lor pentru partidul nostru.

Vreau så vå mulÆumesc în mod special pentru hotårârea de a må propune så candidez pentru funcÆia de preçedinte al României din partea Partidului Social Democrat. Sunt emoÆionat çi îmi gåsesc destul de greu cuvintele pentru cå ascultam, cumva din afarå, lucruri pe care de obicei nu mi le spuneÆi atunci când discutåm çi când dialogul, conversaÆiile noastre vizeazå lucruri de multe ori prozaice çi în care nu avem neapårat, çi nu întotdeauna, puncte de vedere identice. Dar ceea ce a fost întotdeauna extrem de important pentru mine a fost så simt prietenia çi respectul vostru çi dorinÆa de a face echipå. DorinÆa de a lucra în echipå, dorinÆa ca, dincolo de faptul cå suntem un partid cu aproape 700.000 de membri, am reuçit så creåm elementele de comunicare, dincolo de cuvinte, elementele de interes în sprijinul interesului naÆional, prietenia care så ne facå så trecem chiar peste cuvinte mai dure, peste decizii uneori dureroase.

Dragi colegi, Ne aflåm într-un moment de råscruce din viaÆa çi din istoria Partidului Social Democrat.

Aståzi, vom da semnalul unor acÆiuni care vor avea impact pe termen lung, nu doar asupra noastrå, a Partidului Social Democrat, ci çi asupra scenei politice çi chiar a Æårii întregi.

1

Discurs la Congresul extraordinar al PSD, 27 august 2004

779

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Suntem cel mai mare çi cel mai puternic partid politic din România. Tot ceea ce se întâmplå cu partidul nostru se va råsfrânge asupra vieÆii publice din Æara noastrå.

Tocmai de aceea, doresc så abordåm lucrårile acestui Congres cu maximå responsabilitate.

Este o datorie faÆå de noi înçine, dar çi faÆå de cei care açteaptå, de la noi, paçi hotårâÆi înainte.

Dragi colegi, Timp de 4 ani noi am construit pentru ca Æara så nu mai cunoascå instabilitate, nesiguranÆå çi mizerie.

Acum, avem cu toÆii çansa de a låsa în urmå resemnarea çi såråcia. Pentru aceasta e nevoie înså ca, pe bazele pe care le-am pus, så asiguråm pe mai departe o echipå care are çtiinÆa guvernårii, curajul schimbårii çi puterea de a face bine.

România are nevoie de mai mult progres çi am încredere cå noi çi un nou guvern PSD suntem singurii capabili så facem acest lucru. Înainte de toate, noi putem aduce mai mult progres pentru cå partidul nostru el însuçi se schimbå în bine.

Niciun alt partid din România nu a trecut vreodatå prin procesul de înnoire pe care l-am generat noi în ultimele douå luni.

Dragi prieteni, Este adevårat, am reuçit så schimbåm România. Dupå patru ani de guvernare PSD, România este mai respectatå în lume. Suntem membru NATO. Suntem la un pas de integrarea europeanå. Românii nu mai trebuie så doarmå în faÆa ambasadelor ca så obÆinå vize pentru Europa.

Suntem respectaÆi în lume poate la fel cum au fost respectaÆi, în aceastå lunå, minunaÆii noçtri medaliaÆi olimpici. De asemenea, am fåcut progrese însemnate çi pe plan intern. Dar oare am fåcut tot ceea ce trebuia? Cu siguranÆå nu! Am çi avem o nemulÆumire cå nu am reuçit så facem tot ceea ce ne-am propus în aceçti patru ani.

Veniturile sunt încå prea mici. Sunt mulÆi oameni cu probleme. Dar am reuçit så întårim României calea spre progres. Am redus rata çomajului de la 10% la 6%. Pensiile sunt mai mari. SubvenÆiile pentru agricultori sunt mai mari. Pentru prima datå dupå RevoluÆie, inflaÆia este pe cale så scadå sub 10%. InvestiÆiile stråine au crescut puternic, aducând noi tehnologii, noi çanse, noi locuri de muncå mai bine plåtite.

780

DISCURSURI – ImportanÆa alegerilor prezidenÆiale: discurs la Congresul Extraordinar al PSD – 27 august 2004

Am pus în aplicare Programul „Cornul çi laptele”, am adus mai multe calculatoare în çcoli, am construit såli de sport çi locuinÆe, în special pentru tineri. Çi am început o luptå realå împotriva corupÆiei prin înfiinÆarea PNA, prin impunerea declaraÆiilor de avere pentru parlamentari, aleçii locali çi funcÆionarii publici.

Este acesta un progres real? Cu siguranÆå da! Este, dar nu trebuie så ne oprim aici.

Sunt toate acestea suficiente? Nu! Nu sunt!

Din påcate, am pierdut mult timp din vedere cå, odatå cu schimbarea Æårii, trebuie så ne schimbåm çi noi, partidul.

Suntem obligaÆi så ne adaptåm la o realitate pe care tot noi am schimbat-o. Suntem datori så evoluåm în ritmul pe care tot noi l-am impus Æårii. Iar acest lucru nu îl putem face decât cu oameni noi, cu principii noi çi cu o viziune nouå.

A venit momentul så aråtåm ce înseamnå Noul PSD! Noua Românie, al cårei fundament l-am construit pânå acum, nu poate fi consolidatå decât de un partid renåscut.

Dacå noi ne modernizåm, dacå noi ne îmbunåtåÆim performanÆele, atunci cetåÆenilor României çi Æårii le va fi mai bine.

Dragi prieteni, Aça cum am spus, Congresul Extraordinar reprezintå un moment de schimbåri profunde.

Ele sunt vitale pentru a ne asigura cå putem conduce mai departe România. Pentru a ne apropia de oameni çi a le întåri încrederea în noi.

Vreau så le spunem oamenilor cå: Am auzit nemulÆumirile legate de corupÆie çi le-am tratat cu seriozitate çi le vom trata în continuare cu seriozitate. Am transmis un mesaj clar acelor reprezentanÆi ai noçtri care au încålcat graniÆa dintre interesul public çi interesul privat: FaceÆi curat sau plecaÆi! Unii au înÆeles, alÆii au plecat, iar câÆiva s-au fåcut cå nu aud. Pe aceçtia din urmå i-am forÆat så-çi gåseascå alte preocupåri. Aç vrea så fiu bine înÆeles. Acest exerciÆiu de autoritate nu reprezintå decât o parte infimå a ceea va însemna Noul PSD. Pentru cå schimbarea pe care ne-o asumåm noi este mult mai amplå. Este bazatå pe lucruri pe care le-am fåcut deja, dar çi pe lucruri pe care urmeazå så le punem în practicå.

Forurile de conducere ale partidului s-au comprimat prin reducerea numårului de membri. Aceasta înseamnå cå suntem pe cale så devenim un partid mai puÆin birocratic, mai eficient çi mai activ. Am adoptat reguli noi pentru limitarea accesului membrilor din conducerea partidului în poziÆii guvernamentale.

781

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Aceasta înseamnå cå vor dispårea anumite interferenÆe nepotrivite, dar çi cå vom avea oameni care så se dedice total activitåÆii de partid.

Am îndepårtat din structurile noastre liderii locali cu probleme. Aceasta înseamnå cå PSD este un partid care poate privi electoratul în ochi, cu demnitate. Mai presus de toate, suntem autorii unei practici revoluÆionare pentru partidele politice româneçti. Sistemul alegerilor preliminare pentru selectarea candidaÆilor noçtri la alegerile parlamentare este într-adevår o revoluÆie.

Pentru prima datå, membrii obiçnuiÆi ai partidului, nu liderii de la judeÆe çi de la centru, desemneazå listele de candidaÆi.

Este o schimbare majorå, deloc uçoarå, dar foarte importantå. Este o schimbare care va avea cel puÆin trei rezultate majore: Unu: Va conferi candidaÆilor noçtri o legitimitate mai mare, pentru cå vor intra încrezåtori în competiÆie, din postura de învingåtori.

Doi: Îi va apropia mai mult pe candidaÆii noçtri de oameni, de problemele çi grijile lor.

Trei: Partidul va fi reprezentat de oameni noi, care se bucurå de încredere în comunitåÆile lor çi care vor contura direcÆiile noului PSD. Nu trebuie så uitåm cå circa 50% din actualii parlamentari PSD nu vor fi pe viitoarele liste, pentru cå au decis så nu candideze în alegerile preliminare.

Iar acum aç dori så le spun oamenilor din toatå Æara urmåtorul lucru: Atunci când veÆi vedea listele de candidaÆi, la alegerile din noiembrie, fiÆi foarte atenÆi la ele.

Când vå veÆi uita la lista AlianÆei, veÆi vedea o listå desemnatå de çefii de partide de la nivel naÆional, Traian Båsescu çi Theodor Stolojan.

Când vå veÆi uita la lista PRM, veÆi vedea o listå desemnatå de çeful de partid, Corneliu Vadim Tudor.

Dar când veÆi privi lista PSD, trebuie så çtiÆi cå aveÆi în faÆa ochilor singura listå formatå din candidaÆi aleçi din oameni obiçnuiÆi ca voi.

Dragi colegi, Ca parte a sistemului alegerilor preliminare, vom crea un Comitet de Integritate Moralå, menit så verifice çi så garanteze cå profilul moral al candidaÆilor noçtri întruneçte cele mai înalte standarde de integritate publicå.

De asemenea, o altå iniÆiativå, unicå în politica româneascå, este rezervarea pe listele de candidaÆi a 25% din locuri pentru femei, respectiv a 30% pentru tineri. Toate partidele din România s-au låudat cå promoveazå tinerii çi femeile. Înså, numai PSD a avut curajul de a susÆine vorbele prin fapte. Dau numai un exemplu: 23% din consilierii judeÆeni ai partidului nostru sunt femei.

782

DISCURSURI – ImportanÆa alegerilor prezidenÆiale: discurs la Congresul Extraordinar al PSD – 27 august 2004

Iatå de ce numai PSD va fi reprezentat în Parlament de zeci de tineri çi femei. Este Noul PSD, partidul ce renaçte aståzi. Partidul care va face mai mult pentru oameni. Partidul care va aduce mai mult progres României.

Dragi prieteni, În ultimele såptåmâni, am vizitat multe localitåÆi. Am vrut så stråbat Æara fårå girofar, fårå însemne de protocol. Oamenii se simt mai în largul lor atunci când nu au în faÆå pe cineva îmbråcat la costum çi cravatå.

Am båtut la uçile oamenilor, iar ei mi-au deschis, aça cum v-au deschis çi dumneavoastrå de fiecare datå când i-aÆi cåutat. Pentru cå vor så vorbeascå, så-çi spunå necazurile. Pentru cå vor så fie ascultaÆi çi vor så fie înÆeleçi. E adevårat cå atât eu, cât çi mulÆi dintre dumneavoastrå, prinçi de ritmul alert al guvernårii çi administraÆiei locale, nu am avut întotdeauna timpul necesar pentru acest gen de întâlniri.

Aceasta a fost o greçealå. O greçealå pe care trebuie så o corectåm. O discuÆie apropiatå cu un grup de oameni obiçnuiÆi este o surså de informaÆii, de învåÆåminte mai utilå adeseori decât rapoartele pe care le primim despre situaÆia din Æarå.

Contactele pe care le-am avut mi-au confirmat faptul cå oamenii recunosc progresele pe care le-am fåcut. În acelaçi timp înså mi-au aråtat çi cât de multe lucruri mai avem de fåcut. În România, mai ales în mediul rural, sunt încå mulÆi oameni såraci. Aceasta este adevårata problemå a românilor. Este lucrul cu adevårat important pentru oameni çi foarte simplu spus Æinta esenÆialå a viitoarei noastre guvernåri. Bazele economiei sånåtoase pe care le-am stabilit în mandatul 2001-2004 trebuie så se transforme, în anii viitori, în surse de bunåstare pentru oameni.

A fost important så ieçim din convalescenÆå, este importantå macrostabilitatea, dar aceçtia sunt termeni care nu au o influenÆå directå în ceea ce priveçte viaÆa de zi cu zi a fiecåruia dintre cetåÆenii României. Este misiunea pe care mi-o propun în calitate de Preçedinte al României.

Dragi prieteni, Vå adresez un îndemn. Noul PSD este partidul oamenilor simpli. Format din 700.000 de oameni ca ei.

Noul PSD este partidul ai cårui lideri îçi fac un obicei din a merge fårå suitå prin oraçele çi satele românilor, în casele lor pentru a le asculta problemele. Noul PSD este partidul care le înÆelege cel mai bine grijile, problemele. Çi nu în ultimul rând, Noul PSD este partidul care le rezolvå problemele.

783

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Dragi colegi, Congresul este forul suprem de conducere al partidului nostru. De aceea, aç dori ca aståzi, aici, alåturi de dumneavoastrå, så adresez, în mod oficial, invitaÆia preçedintelui Ion Iliescu de a accepta så candideze pe listele de senatori ale Partidului Social Democrat. Vrem ca reprezentanÆii partidului nostru în forul legislativ så aibå cel mai bun mentor care så îi îndrume spre politica fåcutå cu responsabilitate, în folosul cetåÆeanului. Iar din mulÆimea de personalitåÆi politice româneçti, preçedintele Ion Iliescu este omul cel mai în måsurå så vorbeascå despre cinste çi corectitudine, despre apropiere de oameni, despre atitudine civilizatå în politicå çi despre preocupare realå pentru legi bune. Decizia dumneavoastrå de aståzi ne conduce çi la nevoia de a aråta predictibilitate în ceea ce priveçte conducerea viitoare a partidului. Sunt convins cå vom câçtiga alegerile parlamentare çi cå eu voi câçtiga alegerile prezidenÆiale. În aceste condiÆii vreau så judecåm împreunå çi så-i propunem domnului preçedinte ca, dupå ce-çi încheie mandatul de preçedinte al României, så se reîntoarcå la conducerea partidului.

StimaÆi colegi, acesta ar fi un lucru firesc, important pentru continuitatea viziunii sociale çi pentru amplificarea apropierii de oameni a PSD. Niciun alt lider politic român nu a reuçit så påstreze o legåturå mai apropiatå cu oamenii.

De 14 ani, Ion Iliescu a construit çi a impus un model propriu al relaÆiei dintre politic, economic çi social. Este modelul care pune politicul çi economicul în slujba socialului, care pleacå de la premisa cå nicio acÆiune politicå çi nicio evoluÆie economicå nu au sens dacå ele nu urmåresc o viaÆå mai bunå pentru oameni.

Dragi prieteni, avem nevoie ca dupå alegerile din aceastå toamnå, în perspectiva unui drum care va fi în continuare dificil, Ion Iliescu så vinå înapoi în partid, så conducå partidul. Avem nevoie de el în Parlament. Çi acesta este motivul care m-a determinat så lansez aceastå invitaÆie, fiind sigur cå aceastå invitaÆie va fi acceptatå.

Dragi prieteni, Aç vrea înså ca aceastå invitaÆie så nu fie doar o invitaÆie a mea, ca preçedinte al partidului, responsabil nu doar pentru perioada în care eu sunt la conducerea Partidului Social Democrat, dar responsabil çi pentru ce se va întâmpla în viitor cu partidul nostru, aça cum ne simÆim cu toÆii, în acest congres, responsabili pentru viitorul României çi pentru viitorul partidului. Çi de aceea, vå invit så vå pronunÆaÆi prin vot asupra celor douå elemente pe care vi le-am prezentat: invitaÆia pentru preçedintele Iliescu de a candida pe listele noastre, acesta ar fi un prim vot çi vå rog så vå exprimaÆi cine este pentru?

784

DISCURSURI – ImportanÆa alegerilor prezidenÆiale: discurs la Congresul Extraordinar al PSD – 27 august 2004

Unanimitate de voturi. Aceastå invitaÆie o voi transmite preçedintelui Iliescu din partea Congresului. æinând seama de deciziile de aståzi privind candidatura mea la preçedinÆia României, este important så asiguråm siguranÆa pentru cetåÆenii României cå partidul va avea, în continuare, o conducere care så asigure eforturile pe mai departe, care så asigure, inclusiv în campania noastrå, un mesaj clar de unitate, de echipå. Vå propun, de asemenea, så fiÆi de acord så-i propunem preçedintelui så reflecteze – la acest moment, când este preçedinte al României çi când nu poate så facå politicå de partid –, så çtie cå îl vrem înapoi în partid çi cå îl açteptåm dupå alegeri, dupå ce îçi încheie mandatul, în calitate de conducåtor al PSD. Supun votului dumneavoastrå aceastå propunere.

Vå mulÆumesc. În unanimitate, aceastå invitaÆie a fost acceptatå de Congres.

StimaÆi colegi, Demonstråm în felul acesta trei lucruri. În primul rând, faptul cå partidul nostru are foarte mulÆi membri, dar are çi foarte mulÆi lideri de calitate. În al doilea rând, demonstråm spiritul de unitate, capacitatea generaÆiilor politice din partid de a convieÆui çi de a se susÆine. În acelaçi timp, dovedim capacitatea noastrå de a fi puternici în succesiunea generaÆiilor, dar çi în convieÆuirea dintre ele. Eu cred cå acesta este semnalul pe care trebuie så-l dåm peste tot în Æarå. Acesta este un semnal important pentru alegerile preliminare, care trebuie så însemne nu victoria tinerilor împotriva celor în vârstå, nu victoria celor în vârstå împotriva celor tineri. Listele noastre sunt liste pentru mâine, dar sunt çi liste pentru 2007, sunt liste care vor aråta çi capacitatea noastrå de a pregåti liderii partidului pentru confruntåri viitoare.

Noi nu suntem un partid pentru un singur ciclu electoral. De aceea, este important så pregåtim tinerii noçtri pentru viitoarele båtålii. Cea mai bunå formå de a-i pregåti este så-i luåm alåturi de noi, så-i ajutåm, så le spunem când greçesc çi, în acelaçi timp, så-i încurajåm så persevereze.

StimaÆi colegi, Spuneam cå partidul nostru este partidul care rezolvå problemele oamenilor. Dar soluÆiile la dificultåÆile oamenilor nu se gåsesc în vorbe. SoluÆiile la probleme se traduc în programe çi proiecte serioase, în politici de guvernare responsabile. Noi putem aduce mai mult progres în România pentru cå PSD are un program solid, cu politici detaliate, program ce va duce Æara 785

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

mai departe. Aståzi noi adoptåm o nouå ofertå. Ea este clarå, este la obiect, dar este çi perfectibilå. Pentru cå ea Æine seama de eforturile colegilor din Bucureçti, dar çi de ideile, comentariile, soluÆiile, colegilor din teritoriu. Este important så îmbunåtåÆim acest proiect, iar în urmåtoarele douå såptåmâni så-l definitivåm pentru a-l transforma în documentul de bazå, programatic, militant, de acÆiune în campania electoralå. Aceastå nouå ofertå va pune alegåtorii în faÆa unei alegeri decisive. O alegere între plângerile çi vorbele opoziÆiei, respectiv între planurile çi faptele noastre, ale PSD. Aç vrea så detaliez semnificaÆiile acestei alegeri prin câteva lucruri concrete despre cine suntem noi, care este oferta noastrå, cine sunt liberalii çi democraÆii çi despre ce ne vorbesc ei.

Noi, PSD, suntem partidul care a adus în çcoli programul „Cornul çi laptele”, calculatoare. Am realizat programul de såli de sport. Acum, programul nostru de guvernare prevede acordarea de alocaÆii de sprijin pentru 100.000 de adolescenÆi din familii cu venituri reduse din mediul rural pentru a termina liceul. În schimb, din partea AlianÆei D punct A punct nu am auzit decât vociferåri despre problemele din sistemul educaÆional. Nicio propunere concretå, niciun proiect de referinÆå care så le îndreptåÆeascå pretenÆiile de a guverna aceastå Æarå.

Noi ne-am pregåtit, ne-am fåcut temele çi avem acum un plan complet pentru a aduce mai mult progres în çcolile din România. Suntem partidul care a adoptat måsuri concrete pentru îmbunåtåÆirea vieÆii pensionarilor. Çi acest lucru dupå patru ani de ignorare a problemelor oamenilor de cåtre regimul liberalo-democrato-Æårånist înainte de 2000. În timpul mandatului, noi, PSD, am crescut semnificativ pensiile çi am dublat pensiile agricultorilor. Am perfecÆionat sistemul de subvenÆionare a medicamentelor cu 90%. În schimb, când au fost la putere, liberalii çi democraÆii au uitat de båtrâni, iar veniturile lor au scåzut dramatic. Pentru urmåtorii patru ani, programul PSD prevede dublarea pensiei minime çi mårirea cu 50% a pensiei medii. De asemenea, avem un plan de reformare a sistemului de sånåtate din România, inclusiv prin modernizarea a 200 de spitale.

Suntem partidul care a redus rata çomajului. Am creat locuri de muncå în Æarå. Am reuçit, prin acorduri bilaterale, så oferim locuri de muncå sigure çi bine plåtite în stråinåtate. Am dat oamenilor o speranÆå. În schimb, PNL çi PD se pregåtesc så repete istoria din 1997-2000 prin reluarea programelor masive de disponibilizåri.

Programul nostru de guvernare conÆine un nou plan de creare de locuri de muncå bine plåtite pentru tineri, prin susÆinerea societåÆilor care angajeazå tineri absolvenÆi. Vrem ca tinerii noçtri så nu mai fie obligaÆi så-çi facå un rost pe alte meleaguri, departe de familiile lor.

Så nu se uite cå tinerii au început så plece masiv din Æarå dupå såråcia cumplitå provocatå de guvernarea PNL-PD-PNæCD. Avem înså încredere cå, dupå corectarea nenorocirii produse de fosta CDR, actuala AlianÆå Dezastru çi Anarhie, noi PSD îi vom aduce pe tineri înapoi, acaså. Am dat tinerilor un orizont 786

DISCURSURI – ImportanÆa alegerilor prezidenÆiale: discurs la Congresul Extraordinar al PSD – 27 august 2004

de supravieÆuire prin ridicarea vizelor. A venit timpul så le oferim un al doilea orizont prin creçterea puternicå a nivelului de trai. În acest fel, ei vor avea motive så se întoarcå acaså. Vrem ca tinerii noçtri så se întoarcå la pårinÆii lor çi så tråiascå o viaÆå normalå în România. Aceasta este diferenÆa dintre faptele noastre çi dezastrul provocat de liberali çi democraÆi înainte de 2000. Aceasta este diferenÆa dintre angajamentele noastre concrete realizabile çi dezastrul unei noi guvernåri a liberalilor çi democraÆilor.

StimaÆi colegi, Proiectul social-democrat pentru o Românie europeanå, care în fapt este oferta electoralå a Partidului Social Democrat pentru perioada 2005-2008, este un råspuns direct la açteptårile çi speranÆele populaÆiei României.

Vom continua creçterea economicå sånåtoaså, la niveluri mai ridicate decât cele din Æårile Uniunii Europene. În acest fel vom reduce decalajele istorice care ne despart de ceilalÆi membri ai Uniunii. Dorim så reducem inflaÆia la 2% pe an în 2008, pentru ca veniturile oamenilor så nu mai fie mâncate de tipårirea de bani. Dorim så stimulåm sectorul privat så creeze noi locuri de muncå, cu productivitate înaltå, care så asigure creçterea veniturilor salariaÆilor. Dorim så reducem povara fiscalå asupra forÆei de muncå. Dorim så alocåm mai multe resurse autoritåÆii publice locale pentru a-çi îndeplini mandatul democratic acordat de cetåÆeni. Dorim så continuåm procesul de privatizare pentru ca în 2008 ponderea sectorului privat în Produsul Intern Brut så fie peste 70%. Dorim så îmbunåtåÆim protecÆia socialå, educaÆia, sånåtatea, ordinea publicå, în aça fel încât cetåÆeanul så fie sigur cå sistemele publice îl sprijinå la nevoie. Dorim så continuåm investiÆiile în autostråzi pentru a creçte productivitatea transporturilor. Dorim så investim, în continuare, în producÆia de energie nuclearå çi hidroelectricå, pentru a reduce dependenÆa de importurile de petrol çi gaze naturale çi pentru a proteja mediul. Dorim så modernizåm forÆele de apårare pentru a ne face datoria de membru loial çi substanÆial al AlianÆei Nord-Atlantice. Lupta cu fenomenul corupÆiei, începutå încå din 2001, va continua pânå la eliminarea acestui flagel. Vom creçte resursele alocate puterii judecåtoreçti în aça fel, încât så devinå cu adevårat independentå çi capabilå så råspundå cerinÆelor europene çi nevoilor çi açteptårilor cetåÆenilor români. Vom aloca resurse mai mari luptei împotriva drogurilor, contrabandei çi violenÆei domestice. Vom face din protecÆia mediului o prioritate a viitoarei guvernåri. Oferta electoralå a Partidului Social Democrat solicitå cetåÆenilor un mandat pentru dezvoltare çi curåÆenie moralå. Dacå primim acest mandat, în anul 2008 România va fi un membru demn, puternic çi respectat al Uniunii Europene çi al AlianÆei Nord-Atlantice.

787

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Dacå nu vom fi suficient de convingåtori, existå riscul ca România så se întoarcå la egoismul, corupÆia çi aventurismul unei guvernåri de dreapta care va pune iaråçi în pericol modernizarea statului çi societåÆii româneçti.

Dragi colegi, Putem så aducem prosperitate çi progres Æårii noastre pentru cå partidul pe care îl conduc çtie så facå politicå externå. Dupå patru ani, România este un partener respectat çi apreciat în lume. Am adus românilor securitatea çi oportunitåÆile pe care le oferå NATO. Am fåcut paçi ireversibili cåtre integrarea României în Uniunea Europeanå çi, împreunå cu Noul PSD, vom reda românilor certitudinea unui viitor mai sigur çi a unui nivel de trai mai bun. Am obÆinut ridicarea vizelor pentru Europa çi le-am redat românilor demnitatea de a cålåtori liber pe continent. Împreunå cu Noul PSD voi face ca drepturile concetåÆenilor noçtri – care cålåtoresc, muncesc sau locuiesc în stråinåtate – så fie respectate peste tot în lume.

Am fåcut ca relaÆiile României cu Æårile din Uniunea Europeanå, Statele Unite, Rusia çi China så fie dintre cele mai bune. Împreunå cu Noul PSD vom face în aça fel încât aceste legåturi, ca çi legåturile cu vecinii noçtrii, cu celelalte Æåri, så aducå mult mai multe beneficii concrete pentru România: mai multe investiÆii directe, mai mulÆi turiçti, mai mult sprijin internaÆional. Împreunå cu echipa pot så aduc prosperitate çi progres în România, pentru cå Noul PSD are o conducere puternicå. Çtim çi avem forÆa de a face la timp schimbårile care så aducå progres.

Am fåcut acest lucru pentru viitorul partidului çi îl vom face pentru prosperitatea României.

Avem puterea moralå de a ne respecta reciproc, de a lucra în echipå çi de a nu ne låsa orbiÆi de orgolii. Împreunå cu dumneavoastrå, colegii mei, am avut puterea çi curajul de a schimba PSD. Am reorganizat conducerea PSD, iar schimbårile fåcute s-au dovedit benefice. Împreunå cu dumneavoastrå am avut puterea çi curajul så organizåm alegeri preliminare pentru desemnarea candidaÆilor PSD. Suntem un partid puternic pentru cå suntem un partid unit. Oamenii înÆeleg politica çi çtiu, din experienÆa anilor 1997-2000, ce înseamnå o conducere dupå algoritm.

Hibridul bicefal liberalo-democrat nu funcÆioneazå, pentru cå el este sinonim cu algoritmul, cu fuga de responsabilitate, cu orgoliile çi interesele antagonice a douå structuri paralele, cu ideologii diferite, care s-au adunat fårå så existe un coagulant, fårå så existe un element de legåturå din punctul de vedere al valorilor, al principiilor.

AlianÆa are o conducere împårÆitå. O Æarå conduså de fosta ConvenÆie, actuala AlianÆå, va fi o Æarå slabå pentru cå va avea o conducere slabå. Cu lideri diferiÆi, în spatele cårora se ascund douå grupuri adverse de indivizi. Aceçtia vor duce o luptå încrâncenatå çi fårå scrupule, din care cel mai mult pot pierde românii.

788

DISCURSURI – ImportanÆa alegerilor prezidenÆiale: discurs la Congresul Extraordinar al PSD – 27 august 2004

Dragi colegi, Partidul Social Democrat va continua så coopereze cu celelalte organizaÆii ale societåÆii civile, aça cum am fåcut-o din totdeauna. În anul 2000, am câçtigat alegerile deoarece alianÆa electoralå cu Partidul Umanist din România a reuçit så convingå electoratul cå suntem serioçi, competenÆi çi avem viziunea necesarå guvernårii. Nu våd niciun motiv pentru a nu continua aceastå alianÆå electoralå cu PUR. De asemenea, vom continua buna colaborare cu UDMR, care s-a dovedit beneficå pentru asigurarea stabilitåÆii politice din România. Vom pune un accent deosebit pe cooperarea politicå çi socialå cu sindicatele, patronatele çi organizaÆiile societåÆii civile.

Avem o lungå colaborare cu CNSLR FråÆia çi cu sindicatul Meridian, pe care o vom continua pe toate planurile. AlianÆele pre- çi post-electorale sunt determinate de acceptarea unei platforme comune de guvernare. Nu vrem în niciun fel så repetåm experienÆa fostei ConvenÆii Democrate, actuala AlianÆå Dezastru çi Anarhie, care a consumat întregul an 1997 cu punerea în aplicare a tristului „algo-ritm”. Noi nu ne împårÆim sferele de influenÆå, ci ne conjugåm eforturile pentru a rezolva eficient çi echitabil problemele dificile ale guvernårii.

Dragi prieteni, PSD vine aståzi în faÆa românilor cu oameni noi, cu soluÆii noi, cu o cale nouå. Aç vrea, alåturi de dumneavoastrå, ca oamenii så înÆeleagå foarte clar acest lucru. Nu este vorba de victoria unui grup de oameni împotriva altora. Este o decizie comunå, este o decizie internå a noastrå, este o decizie beneficå pentru Æarå. Este datoria noastrå så ascultåm problemele românilor, så le înÆelegem çi så le rezolvåm. De asemenea, este de datoria noastrå så spunem ce le propunem pentru urmåtorii patru ani. Så le prezentåm argumentele care ne fac så fim optimiçti. Så nu le prezentåm doar dezastre, probleme. Ele existå fårå îndoialå, dar sunt çi foarte multe raÆiuni, foarte multe motive pentru care putem så speråm cå lucrurile vor merge mai bine în Æara noastrå. Så îi îndemnåm så munceascå alåturi de noi pentru o Românie prosperå, puternicå çi europeanå. Eu, Adrian Nåstase, voi merge din caså în caså, la sate, la oraçe, unde va fi nevoie, çi voi explica oamenilor ce le propune PSD: Prosperitate, nu såråcie. Onestitate, nu fåÆårnicie. Consens, nu luptå surdå pentru putere.

Demnitate europeanå, nu ruçine cederistå, pedistå çi liberalå.

Viitor, nu trecut. Noi propunem un Nou PSD, ei propun vechea ConvenÆie. Un preçedinte puternic çi hotårât, nu doi copreçedinÆi slabi. Împreunå cu dumneavoastrå, 700.000 de membri ai partidului, împreunå cu milioanele de români, vå chem så pornim pe un nou 789

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

drum, cåtre o Românie prosperå, puternicå, europeanå. O Æarå de care så fim mândri çi care så fie respectatå. Aceasta este destinaÆia spre care vom conduce România. Çi de aceea, eu, Adrian Nåstase, colegul vostru, accept aståzi propunerea Congresului Partidului Social Democrat de a candida la funcÆia de Preçedinte al României. Çtiu cå pot så urmez acest drum. Çtiu care sunt etapele viitoare. Våd clar în viitor, çtiu care sunt eforturile necesare.

Dragi colegi, Vreau så vå spun, la modul cel mai sincer – chiar dacå çtiu cå sunt încå supåråri, unele mici tensiuni inerente într-un partid atât de mare, inerente într-un moment de schimbare profundå –, vå spun cå eforturile acestea meritå så fie fåcute. Miza este viitorul partidului nostru. Miza este pânå la urmå chiar viitorul României. Nu trebuie så permitem prin greçelile noastre çi lipsa noastrå de decizie ca România så treacå din nou printr-o parantezå de istorie. Este important, de aceea, så facem toate eforturile pentru a câçtiga alegerile parlamentare çi prezidenÆiale. Så luptåm împreunå, în unitate, în solidaritate, pentru victorie.

790

DISCURSURI – Congresul Uniunii NaÆionale PSD+PUR – 9 septembrie 2004

23. Congresul Uniunii NaÆionale PSD+PUR1

Dragi prieteni, Acum suntem din nou împreunå.

PUR vine alåturi de noi într-un moment în care România îçi defineçte viitorul. Vreau så le mulÆumesc, în numele Partidului Social Democrat, pentru încrederea pe care ne-o acordå çi pentru decizia de a continua aceastå colaborare. Împreunå, sunt convins cå vom fi, aça cum afirmå sloganul nostru, un plus pentru viaÆa oamenilor! Ultima perioadå a aråtat cå Partidul Social Democrat se schimbå. Alegerile preliminare, înnoirea listelor, promovarea tinerilor çi a femeilor – toate sunt dovezi ale voinÆei noastre de a råspunde dorinÆelor oamenilor.

Noul PSD trebuie så devinå o certitudine. Çi aceasta este o obligaÆie a celor care au guvernat bine în aceçti patru ani, dar çi o obligaÆie pe care ne-o asumåm, o promisiune pe care o facem.

Aståzi, colaborarea cu PUR este o nouå dovadå a dorinÆei noastre de a fi mai aproape de oameni, mai atenÆi la nevoile lor, printr-un aflux de oameni tineri çi de idei noi. Precizez, încå de la început, cå noi nu vrem doar så câçtigåm alegerile. Noi vrem så punem în aplicare promisiunile, så ne îndeplinim mandatul çi så creçtem nivelul de trai al oamenilor. Câçtigarea alegerilor este doar un mijloc çi nu un scop în sine. De aceea, este important cum pregåtim echipa de guvernare çi cum stabilim direcÆiile de guvernare.

L-am nominalizat pe Mircea Geoanå drept candidat al nostru pentru postul de prim-ministru pentru cå este nevoie de un lider cåruia så-i fie familiar procesul de integrare europeanå çi care, sprijinit de echipa noastrå, så poatå asigura o viaÆå mai bunå pentru toÆi cetåÆenii.

Candidatura lui Mircea Geoanå va însemna un plus pentru viaÆa oamenilor, la fel cum este çi aceastå Uniune NaÆionalå.

1

Discurs la Congresul de constituire a Uniunii NaÆionale PSD+PUR, 9 septembrie 2004

791

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Dragi prieteni, În ultimii patru ani, România s-a dezvoltat foarte mult prin multå muncå çi cu mult efort.

Când spun asta, må gândesc la echipa guvernamentalå, la grupurile parlamentare, la colaborarea cu preçedintele Ion Iliescu. România este o Æarå mult mai stabilå din punct de vedere politic çi economic, cu inflaÆie reduså, cu çomaj mai mic, cu mai puÆine greve çi cu mai multå stabilitate.

Aståzi suntem membri ai NATO çi vom fi curând invitaÆi så intråm în Uniunea Europeanå.

TranziÆia este aproape de final, iar marile obiective naÆionale sunt virtual îndeplinite. Înså toate acestea, precum çi celelalte realizåri de care am vorbit în ultimele luni nu sunt încå suficiente, pentru cå problemele cu adevårat importante nu au fost încå rezolvate: oamenii au încå venituri prea mici, nivelul de trai este încå scåzut, serviciile publice nu sunt încå suficient de performante, corupÆia existå, în continuare, în instituÆiile publice.

De aceea, acum este timpul så stabilim, pentru români çi pentru România, noi perspective.

Este timpul så aråtåm viziunea noastrå pentru viitor çi cåtre ce ar trebui så ne îndreptåm. Este timpul så le aråtåm oamenilor cå nu am uitat de ei çi de condiÆiile lor de viaÆå.

Acum câteva såptåmâni, vorbeam despre Noua Românie, pe care trebuie så o reclådim pe baza lucrurilor bune care s-au fåcut în ultimii patru ani. Aceastå Nouå Românie trebuie så fie, mai mult decât orice, un spaÆiu în care så vorbim de o viaÆå mai bunå pentru oameni.

Românii au muncit enorm în aceçti ultimi ani çi, fårå energia sau hotårârea lor, cu siguranÆå cå nu am fi ajuns cu toÆii atât de departe. A venit înså momentul så låsåm în urmå un capitol încheiat cu succes çi så vedem ce e de fåcut în continuare, så hotårâm unde mai avem de lucrat.

Iar eu vå spun cå mai avem încå mult de lucrat când vine vorba, în special, de viaÆa de zi cu zi a oamenilor. A oamenilor simpli, pe care îi încålzeçte prea puÆin faptul cå în Bucureçti fluturå steagul NATO, cå inflaÆia se måsoarå cu o singurå cifrå sau cå am mai încheiat un capitol de negociere cu Uniunea Europeanå.

Mai avem mult de lucrat când vine vorba de români, care încå nu au o viaÆå suficient de bunå în Æara lor. Pentru a putea så le îmbunåtåÆim viaÆa, condiÆiile de viaÆå, calitatea vieÆii va trebuie så avem curajul çi responsabilitatea de a vedea realitatea aça cum este ea, de a recunoaçte cinstit care sunt adevåratele probleme, problemele importante, çi de a încerca rezolvarea lor.

Am så vå mårturisesc un lucru esenÆial – deçi, pentru mine, el este oarecum personal.

Pentru mine, vara care se încheie a avut o semnificaÆie specialå pentru cå a fost o perioadå în care am intrat în casele multor români, am discutat cu foarte mulÆi dintre ei, într-un mod neprotocolar, într-un mod foarte direct. Am mers prin Æarå, am mers în multe localitåÆi, în sate, în comune, în oraçe mai mici; poate în unele dintre ele nu a fost niciodatå pânå acum un om politic mai important, localitåÆi unde sunt çi probleme mari, dar çi probleme mai mici, probleme care pot fi rezolvate mâine, dar sunt çi multe probleme care nu vor putea fi rezolvate decât în timp.

792

DISCURSURI – Congresul Uniunii NaÆionale PSD+PUR – 9 septembrie 2004

Am mers, nu în primul rând ca un ministru, ci, în primul rând, ca membru al unei echipe care încercå nu doar så asculte sau så înÆeleagå problemele oamenilor, ci mai ales pentru a încerca så le rezolve. Peste tot, cei cu care m-am întâlnit m-au primit în casele lor la întâlniri neanunÆate çi mi-au vorbit unii cu nemulÆumire, cu îndråznealå, despre felul în care tråiesc.

MulÆi m-au privit ca pe un prieten, alÆii ca pe un om care nu îi poate înÆelege, mulÆi m-au întrebat dacå aç putea så tråiesc cu pensiile lor sau cu veniturile lor. Vreau så vå spun cå am fost destul de surprins de acest tip de dialog, dar, în acelaçi timp, foarte mulÆumit de faptul cå am reuçit så discut cu foarte mulÆi oameni despre dezamågirile lor, despre nemulÆumiri, despre speranÆe çi am învåÆat de la fiecare câte ceva.

MulÆi dintre ei probabil când privesc oarecum altfel açteptårile pe care le au çtiu cå nu discutåm despre fiecare om în parte, ci cå, pânå la urmå, încercåm så tratåm nu doar aceste chestiuni concrete individuale, foarte adesea trebuind så vedem cum putem rezolva probleme pentru 6 milioane çi jumåtate de pensionari sau câteva milioane de persoane care sunt în dificultate, pentru cei care nu au niciun fel de venit, persoane care au multe griji çi, din påcate, resurse foarte mici.

La un Æåran din Giurgiu am observat încå o datå cå, dincolo de subvenÆii çi de ajutoare – care sunt foarte multe çi care sunt date în mod general – va trebui så vedem çi situaÆii foarte concrete, situaÆii care sunt bazate pe problemele individuale din fiecare localitate. Într-un fel merg lucrurile acolo unde se cultivå cereale, altele sunt problemele acolo unde este vorba de zootehnie, într-un fel se desfåçoarå lucrurile la çes, altfel în zonele colinare. Un pensionar din Slatina îmi spunea cå degeaba îi trimite bani în fiecare lunå fata lui din Germania, dacå abia reuçeçte så o mai vadå, poate o datå pe an, iar nepoÆii lui nici nu-l mai cunosc foarte bine. La Livezeni, zilele trecute, spunea cineva cå succesele externe se våd la fel ca çi meciurile câçtigåtoare ale naÆionalei de fotbal: te bucuri pentru rezultat în ziua respectivå, dar a doua zi te gândeçti la problemele pe care trebuie så le rezolvi pentru tine, pentru familie. Sunt lucruri pe care, repet, le putem rezolva dacå ne aplecåm mai mult spre oameni pentru a-i asculta, pentru a înÆelege ce se açteaptå de la noi, de la administraÆia localå, de la administraÆia centralå.

MulÆi politicieni care apar la televizor pretind cå vorbesc despre problemele Æårii. Unii dintre ei poate au çi idei sau intenÆii bune, dar, de multe ori, clasa politicå uitå cå nu poÆi da sentinÆe din birou, hotårâri din birou, cå trebuie så cobori în mijlocul oamenilor pentru a le cunoaçte cu adevårat preocupårile çi pentru a stabili prioritåÆi realiste. Altfel, riçti så vorbeçti în gol despre lucruri care, de fapt, nu intereseazå pe nimeni. Çi, mai grav, riçti så menÆii aceastå distanÆå dintre oameni çi clasa politicå care ne afecteazå pânå la urmå pe toÆi. Çi îmi pare råu cå, uneori, må las çi eu implicat în tot felul de dispute pe teme care, de fapt, nu au niciun fel de legåturå cu agenda publicå sau personalå a celor care açteaptå 793

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

de la noi soluÆii pentru problemele lor çi nu încrâncenare, nu campanii murdare, nu campanii lipsite de legåturå cu toate aceste probleme pe care, în definitiv, noi suntem mandataÆi så le rezolvåm.

De aceea, am så vå propun çi am så încerc în campania pe care o vom desfåçura så ne concentråm asupra problemelor reale. Så încercåm så înÆelegem ce vor oamenii de la noi, dar çi de la viaÆa lor în general. Så låsåm la o parte discuÆiile inutile, så facem din politicå un instrument util pentru oameni, så vorbim doar despre problemele importante.

Eu vå spun câteva dintre problemele importante, aça cum le-am perceput în aceçti ani çi în aceste såptåmâni: pensiile care trebuie så creascå în continuare çi care vor trebui recalculate începând cu perioada imediat urmåtoare, spitalele care trebuie renovate, satele care trebuie conectate la utilitåÆi pentru a permite investiÆii majore çi pentru schimbarea statutului localitåÆilor rurale, producåtorii agricoli care trebuie ajutaÆi nu doar så realizeze producÆii mai mari, ci ajutaÆi, în primul rând, în colectarea produselor, så-çi vândå mai bine rezultatele muncii lor, oamenii såraci care vor trebui ajutaÆi så-çi trimitå copiii la liceu, românii care muncesc în stråinåtate çi cårora trebuie så li se creeze condiÆii pentru a se întoarce cu încredere acaså, tinerii care trebuie så se bucure de çanse reale pentru viitor.

Acestea çi multe altele ar trebui så fie lucrurile despre care så discutåm, la care gåsim soluÆii, atât puterea, cât çi, în definitiv, opoziÆia. Çi va trebui så vorbim nu despre lucruri care sunt artificiale, care nu au nicio legåturå cu viaÆa românilor. Mandatul 2000-2004 a fost un mandat în care am muncit pentru România, în mandatul 2004-2008 vom munci pentru români. Îi vom asculta çi îi vom înÆelege. Çi, mai ales, vom gåsi soluÆii pentru problemele care le afecteazå viaÆa çi îi împiedicå så aibå un trai bun. Acesta este obiectivul meu pentru urmåtorii patru ani: så fiu alåturi de românii simpli, de românii obiçnuiÆi, så muncesc zi de zi çi så må asigur cå ei se vor putea bucura, în sfârçit, de toate lucrurile bune la care au sperat. Ca Preçedinte, voi fi purtåtorul de cuvânt al fiecårui român cinstit çi muncitor.

Dragi prieteni, Într-o Æarå democraticå, oamenii câçtigå din competiÆie, din confruntarea de idei çi de soluÆii. Dar acest lucru înseamnå cå fiecare trebuie så vinå cu soluÆii. Poate, uneori, noi greçim cu soluÆiile pe care le aducem în faÆa opiniei publice, în faÆa alegåtorilor. Poate cå noi, uneori, ne înçelåm. În astfel de momente, avem nevoie de sprijin çi de observaÆii corecte.

Dar eforturile noastre sunt, din påcate, îngreunate çi de lipsa unei opoziÆii constructive.

Am fost acuzaÆi cå încercåm så blocåm opoziÆia. Cå nu îi låsåm så vorbeascå în preså, cå le furåm ideile çi oamenii. Aceste acuzaÆii nu sunt fireçti. Ele sunt doar scuze pe care oamenii nu 794

DISCURSURI – Congresul Uniunii NaÆionale PSD+PUR – 9 septembrie 2004

ar trebui så le accepte. Cine i-a împiedicat pe cei din opoziÆie så facå un program de guvernare, så-l prezinte publicului? În februarie, Theodor Stolojan spunea cå imediat dupå alegerile locale va fi publicat programul lor de guvernare. Unde este acest program? De ce le e fricå så-l prezinte publicului? Ce idei så le furåm, dacå nici måcar nu le prezintå? Cine îi împiedicå så-çi numeascå un candidat pentru postul de premier?

Se vede, în continuare, tensiunea legatå de algoritmul fostei ConvenÆii, actualei AlianÆe care nu reuçeçte så depåçeascå disputele dintre cele douå partide. Pentru noi lucrurile sunt, acum, foarte clare. Nu au un candidat, pentru cå nu au variante, nu au oameni credibili. Sunt aceiaçi care au distrus economia României înainte de 2000. Nu au program de guvernare, pentru cå nu au idei. Nu au idei despre ceea ce trebuie construit în continuare în România, nu çtiu nici acum despre ce este nevoie în Æarå. Mai mult, la toate iniÆiativele noastre au råspuns mereu cu NU. Nu, nu de fiecare datå nu...

Ar trebui, în definitiv, ca AlianÆa så se numeascå AlianÆa NU. Noi ne-am luat un angajament în faÆa oamenilor, nu vom accepta campania negativå, nu vom face atacuri murdare.

Vom råmâne la mesaje pozitive, la idei çi soluÆii, la prezentarea propriilor oameni. Noi çtim så adunåm echipe, så punem împreunå eforturile çi competenÆele fiecårui om.

De aceea, noi am construit o uniune naÆionalå PSD + PUR, deci PSD împreunå cu PUR, çi, de aceea, AlianÆa se numeçte AlianÆa PNL-PD sau AlianÆa PD fårå PD. Dacå ei vor så continue cu scandalul çi cu circul este problema lor, nu a noastrå.

Dragi prieteni, Sunt bucuros cå noi, PSD çi PUR, alcåtuim din nou o echipå, o echipå unitå, valoroaså çi puternicå. Sper cå fiecare dintre dumneavoastrå pleacå acaså de aici, din aceastå salå, cu aceeaçi energie çi cu aceeaçi speranÆå pe care le simt eu acum.

Dar vreau så vå mai spun ceva: sper ca niciunul dintre dumneavoastrå så nu plece din aceastå salå convins cå am câçtigat deja alegerile, pentru cå nu e aça. Aståzi suntem plini de entuziasm çi avem, fårå îndoialå, motive, dar så uitåm aici unele dintre gândurile noastre care sunt, poate, doar iluzii, în acest moment, çi så låsåm numai buna judecatå så ne conducå în aceastå campanie electoralå. Nu am obÆinut încå victoria în alegeri. Înainte de acest lucru, mai avem de fåcut un lucru important: avem de muncit pentru a o obÆine.

Alegerile locale ne-au aråtat tuturor cå românii açteaptå seriozitate, rezultate, atenÆie, mesaje pe care så le înÆeleagå çi de care så le pese, propuneri concrete çi planuri clare de viitor, candidaÆi în care så simtå cå pot avea încredere. Eu vreau så-i mulÆumim împreunå preçedintelui Ion Iliescu pentru cå a acceptat så candideze pe listele noastre la viitoarele alegeri.

795

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Putem fi învingåtori în alegeri, dacå çtim så îi ascultåm çi så îi înÆelegem pe oameni, dacå avem soluÆii care så le facå viaÆa mai bunå, dacå çtim så le explicåm planurile noastre, dacå le aråtåm cå se pot baza pe oamenii noçtri de valoare, pe tinerii noçtri pe care i-am promovat çi pe care i-am susÆinut în aceçti ani, dacå çtim så råmânem uniÆi, raÆionali, oneçti. Çtiu cå aceste întâlniri se terminå, de obicei, cu mult entuziasm. Dar eu vå îndemn så fim optimiçti abia dupå 12 decembrie.

796

DISCURSURI – Tineretul Social Democrat: o speranÆå confirmatå – 18 septembrie 2004

24. Tineretul Social Democrat: o speranÆå confirmatå1

Dragi prieteni tineri, Bine v-am gåsit, din nou, în aceeaçi atmosferå optimistå, caldå. Este o atmosferå pe care voi aÆi adus-o în partid, atmosfera unui activism, a unui militantism care înseamnå acÆiune, în primul rând.

Probabil, un anumit tip de pasivitate care, uneori, caracterizeazå organizaÆiile noastre, a creat imaginea unei organizaÆii PSD obosite, blazate. Voi aÆi reuçit så îi treziÆi pe foarte mulÆi dintre membrii noçtri dintr-o stare de automulÆumire çi, chiar dacå nu întotdeauna întrebårile voastre au fost comode, rezultatele au fost bune pentru partid.

Ieri am fost în Buzåu, iar seara am luat masa la restaurant cu câÆiva prieteni çi, de la o maså alåturatå, a venit la noi, la mine, o tânårå din Suceava, aflatå împreunå cu niçte prieteni veniÆi din toatå Æara la un stagiu de învåÆare a limbii engleze, stagiu organizat de o agenÆie guvernamentalå. Ea a venit çi mi-a spus: „Vreau så vå rog så-mi daÆi un autograf pentru prietenul meu care este TSD-ist çi care, mâine, este la Bucureçti la Congres”. Vreau så-l salut pe acel tânår çi så-i spun cå o så gåseascå acaså un autograf din partea mea, luat de prietena lui, care era ieri la Buzåu.

De ce m-am referit la episodul acesta? Pentru cå el aratå cå TSD a cåpåtat un anumit tip de identitate, care s-a consolidat çi care reprezintå, de acum, un punct important pentru o tradiÆie a activismului tânår.

Eu vreau så vå mulÆumesc pentru invitaÆia de a fi alåturi de voi în acest moment, un moment important, un moment în care stabilim, practic, ultimele detalii legate de strategia noastrå în alegerile generale.

Vreau så vå spun, de la început, cå må bazez pe voi în aceste alegeri. Må bazez pe faptul cå veÆi juca un rol important, cå vå veÆi afla în primele rânduri ale partidului, prin reprezentanÆii voçtri în fruntea listelor, dar çi prin toÆi tinerii din TSD care vor så schimbe faÆa politicii româneçti. Må bazez pe faptul cå veÆi çti så aråtaÆi oamenilor ce-am realizat în ultimii 4 ani, dar çi ce ne propunem så realizåm în anii care urmeazå.

1

AlocuÆiune la cel de-al II-lea Congres al TSD, 18 septembrie 2004

797

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Suntem singurul partid din România care a încurajat tinerii så urce în vârful ierarhiei politice. Recunosc, înså, în faÆa voastrå cå încå nu am fåcut destul în acest domeniu, încå nu avem suficienÆi tineri în structurile conducerii partidului sau în structurile administraÆiei locale.

Noi suntem, totuçi, primul guvern care are în componenÆa sa doi miniçtri çi 16 secretari de stat sub 35 de ani. În luna iunie a acestui an, Tineretul Social Democrat a trecut examenul alegerilor locale, obÆinând rezultate semnificative: un preçedinte de consiliu judeÆean, 84 de primari, 43 de viceprimari, 102 consilieri judeÆeni çi 2094 de consilieri locali. Vreau så vå spun cå, dacå i-am fi invitat pe toÆi aståzi aici, cei mai mulÆi dintre voi nu ar mai fi avut loc în aceastå salå, pentru cå, în afara structurilor de conducere, în afara militanÆilor partidului – çi sigur cå, uneori, se confundå cele douå calitåÆi, de consilier local çi de membru în conducerea organizaÆiei – am reuçit så creåm o nouå echipå tânårå a partidului pe care s-o promovåm în aceastå primå etapå a experienÆei politice, aceea a administraÆiei locale, astfel încât så intråm într-un ciclu firesc de pregåtire pentru structurile de putere mai importante, inclusiv la nivelul Parlamentului sau la nivelul Guvernului.

La alegerile generale din acest an vom avea, de asemenea, listele parlamentare cu cei mai mulÆi tineri pe locuri eligibile. Este un început. Este, fårå îndoialå, un punct de plecare, iar alegerile preliminare în partid, cu lipsurile lor, au reprezentat, în primul rând, posibilitatea de a introduce „ascensorul” în interiorul partidului, de a crea miçcårile pe verticalå, nu doar înÆelegeri pe orizontalå, iar acest lucru este extrem de important. Sigur, pe alocuri, uçile la ascensor nu s-au deschis, alteori au fost blocate çi au intrat alÆii în acest ascensor, dar ceea ce este important este cå mecanismul, ca atare, a început så funcÆioneze.

Existå un principiu pe care, în timp, vom reuçi så-l punem mai bine în aplicare. Acest lucru se datoreazå çi organizaÆiei çi se datoreazå çi lui Victor Ponta care are foarte multå dreptate în ceea ce spunea mai devreme. Împreunå cu colegii lui din conducerea TSD s-a båtut pentru ca lucrurile acestea så devinå realitate. Nu întotdeauna este simplu så treci de la principii generale la implicaÆii practice. Acolo lucrurile se complicå, pentru cå intervin interese personale çi, ceea ce ar trebui så se desfåçoare firesc, uneori îçi pierde din semnificaÆie sau pur çi simplu nu se întâmplå.

Dragi prieteni, Eu nu am så vå vorbesc aståzi despre ce vrea så facå partidul nostru pentru tineri, pentru cå voi nu sunteÆi o zonå a electoratului în faÆa cåreia eu så vin så vå conving cå trebuie så votaÆi programele noastre pentru tineri. Vom face aceste lucruri în perioada urmåtoare.

798

DISCURSURI – Tineretul Social Democrat: o speranÆå confirmatå – 18 septembrie 2004

Voi sunteÆi parte a echipei PSD çi, de aceea, eu vreau så discutåm aståzi çi så vå prezint prioritåÆile noastre la nivel naÆional, fiindcå voi va trebui så fiÆi alåturi de toÆi ceilalÆi colegi din partid în a explica aceste lucruri. Noi nu vom merge pe categorii de vârstå: „noi så-i convingem pe cei care sunt de vârsta noastrå, voi så-i convingeÆi pe cei din echipa voastrå”. Cu toÆii suntem o echipå, cu toÆii ne batem pentru aceleaçi principii çi pentru aceeaçi ofertå politicå çi, respectiv, program de guvernare.

Dragi colegi, dragi prieteni, Mandatul care tocmai se încheie a fost, probabil, mandatul cel mai important din ultimii 15 ani pentru România. Am reuçit în ultimii ani så recuperåm multe decalaje, så parcurgem multe dintre proiectele nefinalizate la timp çi så facem mari paçi înainte. Çtiu cå nu am realizat tot ceea ce ne-am propus. Çtiu çi eu acest lucru, çtiÆi çi voi, foarte mulÆi dintre cei cu care ne-am întâlnit, dar progresul României în aceçti ani nu poate fi contestat de nimeni. Am reuçit så ne consolidåm statutul extern, intrarea în NATO, prin negocierile cu Uniunea Europeanå am reuçit så stabilizåm çi så consolidåm economia, punând bazele unei creçteri economice deosebit de solide. În ultimii ani, am avut o creçtere de peste 5%, iar anul acesta vom avea, probabil, în jur de 7,5% creçtere economicå, nivelul cel mai ridicat al creçterii economice din zona noastrå çi poate din Europa. Este vorba de rezultate excepÆionale din punct de vedere economic çi care, într-un fel sau altul, ar trebui så fie transferate mai bine în zona socialå.

Am reuçit reducerea inflaÆiei, creçterea producÆiei industriale, sprijinirea masivå a agriculturii, îmbunåtåÆirea semnificativå a mediului de afaceri. Toate acestea sunt împliniri reale. Ele ne obligå, înså, la çi mai mult pentru viitor. Am publicat recent programul nostru de guvernare pentru urmåtorii 4 ani. Atunci când vorbim despre viitor trebuie, înså, så çtim så facem o selecÆie, o selecÆie între toate proiectele pe care le sprijinim çi o selecÆie între toate angajamentele pe care le luåm.

Ca oameni politici, va trebui çi voi så învåÆaÆi så luaÆi decizii çi så stabiliÆi prioritåÆi, pentru cå este important în politicå så ne angajåm doar la ceea ce este realizabil, så çtim cå întotdeauna existå costuri, cå acestea trebuie så fie suportate çi, de aceea, trebuie så gândim nu în termenii unor iluzii, în termeni demagogici, ci în termenii unei realitåÆi care så ducå întotdeauna la fapte.

SelecÆia problemelor este simplå. În afarå de informaÆiile primite la birou, existå, întotdeauna, surse suplimentare, în preså, la televizor, pe stradå, în Æarå. Trebuie så fim înså cu toÆii extrem de atenÆi. Nu întotdeauna problemele din preså sunt çi problemele oamenilor.

799

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Ca aleçi ai oamenilor, trebuie så cunoaçtem problemele lor, dar, mai ales, trebuie så çtim så alegem dintre acestea pe cele care sunt cu adevårat importante. Toate problemele sunt reale çi cele pe care le prezintå presa. Problema este ce ierarhie stabilim între ele çi cum stabilim pentru decizia ulterioarå care dintre ele sunt cele mai importante.

Unii folosesc institutele de sondare a opiniei publice pentru a determina agenda de prioritåÆi, agenda publicå, agenda comunitåÆii sau agenda personalå, toate aceste instrumente sunt utile, dar, pânå la urmå, fiecare dintre cei care iau decizii trebuie så fixeze propria percepÆie despre ceea ce ceilalÆi considerå a fi prioritåÆi. În felul acesta decizia va merge spre zonele pe care omul politic, tânår sau mai în vârstå, le stabileçte ca fiind esenÆiale pentru acÆiunea viitoare. Dacå se înçealå în legåturå cu aceastå ordine, atunci acÆiunea lui va fi haoticå çi va merge într-o direcÆie greçitå.

De aceea, va trebui så vedem împreunå – pentru Æara noastrå, în acest moment de evoluÆie – care sunt prioritåÆile pentru segmentul electoral pe care noi îl reprezentåm çi cåruia ne adresåm. Ca social-democraÆi trebuie så çtim care sunt prioritåÆile pentru care vom guverna în urmåtorii ani, iar principiul general va fi creçterea nivelului de trai çi o viaÆå mai bunå pentru toÆi românii.

Am så explic ceea ce am spus cu câteva zile în urmå. Am spus atunci cå, în aceçti 4 ani, noi ne-am ocupat de problemele importante ale României. De acum înainte, va trebui så ne ocupåm de problemele importante ale românilor çi am så explic ce-am avut în vedere atunci. În anul 2000, când am venit noi la putere, foarte multe dintre structurile de bazå, foarte multe dintre mecanisme, din elementele de credibilitate externå, toate acestea erau pråbuçite, Æara era într-o profundå stare de recesiune, într-o scådere economicå cum România n-a mai traversat decât, poate, în perioada anilor 1920. Toate aceste lucruri au avut nevoie de niçte soluÆii politice, macroeconomice, instituÆionale çi de politicå externå. Am reuçit, în aceastå perioadå de 4 ani, så rezolvåm aceste lucruri çi så scoatem, practic, România din convalescenÆa în care funcÆiona, la periferia Uniunii Europene, la periferia lumii civilizate.

Vå rog så observaÆi cå, în momentul de faÆå, nu avem niciun fel de dificultate de a realiza dialogurile cu Æårile occidentale, cu vecinii, de a trata problemele noastre prin prisma standardelor europene, nu prin prisma unor nemulÆumiri personale. Cå nu ne place o lege pe care o då Parlamentul din Ungaria, cå nu ne place o acÆiune pe care pe care o realizeazå, çtiu eu, Ucraina, toate aceste lucruri le putem corecta acum, pentru cå noi facem parte din comunitatea europeanå, facem parte din comunitatea unor state cu care avem în comun valori, principii çi care pot så ne susÆinå atunci când avem nevoie de sprijinul lor. Aceste lucruri s-au întâmplat în aceçti 4 ani. Suntem primul guvern care a reuçit så realizeze o înÆelegere cu Fondul Monetar InternaÆional. În momentul în care am pornit la guvernare, inflaÆia în România era de 45%. Aceasta însemna cå, dacå la începutul anului aveai o sutå de lei, la sfârçitul anului îÆi mai råmâneau 800

DISCURSURI – Tineretul Social Democrat: o speranÆå confirmatå – 18 septembrie 2004

55 de lei. Acum am dus inflaÆia la un nivel de 8-9%, iar în 2008 ea va ajunge la 2%. Aceasta înseamnå cå poÆi så-Æi faci un plan de afaceri, poÆi så iei un credit cu o dobândå care så fie mai convenabilå, çtii la începutul anului, când faci un plan de afaceri, cât vor fi salariile, cât vor fi cheltuielile pe care le realizezi.

Toate aceste lucruri Æin de normalitatea vieÆii economice. Poate cå nu çtim så explicåm suficient de bine ce înseamnå lucrurile acestea pentru cei mai mulÆi dintre români, dar, înainte de 2000, practic, ca så iei un credit trebuia så plåteçti o dobândå de 70-80%. Cine îndråznea så mai ia, în acele condiÆii, credite? Cine era capabil så plåteascå dobânzile respective?

Aça au apårut foarte multe dintre arierate, aça au apårut foarte multe dintre blocaje.

Nu vreau så vå reÆin foarte mult cu aceste explicaÆii. Ele Æin de ceea ce a însemnat efortul nostru de a aduce România înapoi, în sfera de normalitate a funcÆionårii economice, a funcÆionårii politice. Vreau så vå aduceÆi aminte cå, înainte de 2000, erau sute de acÆiuni greviste în fiecare an. Numårul acÆiunilor revendicative a scåzut de zece, douåzeci de ori çi am reuçit så menÆinem pacea socialå, care, împreunå cu stabilitatea politicå, au însemnat pentru noi condiÆiile înfåptuirii realizårilor excepÆionale în planul economic.

Vå rog så vå aduceÆi aminte – çi spun cu toatå prietenia pentru vecinii noçtri sârbi – cå Iugoslavia, înainte de 1989, era, probabil, cu 10 ani înaintea noastrå. Datoritå unui anumit mod în care au fost gestionate problemele politice, datoritå unora dintre problemele care poate cå au fost stimulate çi din afarå, într-o perioadå în care se reconfigurau zonele de influenÆå în Europa, dupå 1990, poate çi datoritå felului în care s-a descompus FederaÆia Iugoslavå, Iugoslavia çi republicile iugoslave cele mai multe au råmas blocate în propriile semne de întrebare.

Noi am reuçit så evitåm aceste riscuri datoritå unor poziÆii care acum par normale.

RelaÆia cu minoritåÆile din România, relaÆia cu Ungaria, relaÆia cu Bulgaria – aduceÆi-vå aminte relaÆia care a fost destul de complicatå o perioadå de timp. Sigur cå sunt în continuare probleme, dar aceste probleme le putem acum trata într-un mod foarte solid pentru cå suntem parte a unor cluburi importante, NATO çi, curând, vom fi membri ai Uniunii Europene.

Spuneam cå ne-am ocupat de problemele importante ale României. Urmeazå, acum, så ne ocupåm de problemele românilor, pentru cå aici este, de fapt, marea nemulÆumire a celor cu care ne întâlnim çi au dreptate. Multe dintre måsurile pe care le-am luat nu s-au transformat încå în efecte concrete, care så fie vizibile în viaÆa de zi cu zi, în nivelul de trai, în calitatea vieÆii.

Or, acum este datoria noastrå så facem aceste lucruri, så ne ocupåm mai mult de bunåstarea românilor çi de justiÆie socialå.

Una dintre problemele importante ale pensionarilor – am discutat cu mii, zeci de mii, probabil, în ultima vreme – nu este atât nivelul pensiei, pentru cå sunt oameni care au tråit o lungå perioadå de timp în viaÆa socialå, çtiu ce înseamnå aceste lucruri, çtiu ce înseamnå så gåseçti 801

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

soluÆii pentru 6,5 milioane de persoane, dar ceea ce îi deranjeazå, çi au dreptate, este inechitatea nivelului, al cuantumului pensiei pentru cei care au avut acelaçi tip de activitate, au muncit acelaçi numår de ani, iar cei care au ieçit la pensie înainte de 1989 au acum o anumitå pensie, iar alÆii, care au ieçit la pensie mai târziu, în aceleaçi condiÆii, cu aceeaçi muncå, au pensia de douå ori mai mare.

Aceste lucruri trebuie så le modificåm çi am stabilit la çedinÆa de Guvern cå vom revedea aceste aspecte çi vom începe recalcularea tuturor pensiilor, probabil la 1 octombrie, nu la 1 ianuarie, ca så nu dåm, cumva, impresia cå vrem så låsåm aceste probleme, så le aruncåm „dincolo de gard”, pentru o altå guvernare. Trebuie så începem noi înçine acest lucru.

Vom anunÆa toate aceste detalii såptåmâna viitoare, dar vreau så vå reamintesc faptul cå problemele, cu adevårat importante pentru foarte mulÆi dintre români, sunt cele legate de nivelul de trai, de mårimea pensiilor, salariilor, de ajutoarele pentru cei din mediul rural, de viaÆa pensionarilor çi a celor cu venituri mici.

Va trebui så ne concentråm prioritåÆile în aceste domenii, în agriculturå, în sistemele de protecÆie socialå, în sånåtate. Angajamentul meu este ca, prin oferta electoralå pe care am pregåtit-o, så rezolvåm marele probleme sociale care persistå încå în România çi vå rog så må ajutaÆi pentru a duce la bun sfârçit acest angajament. Poate cå unii dintre voi se vor întreba de ce vå vorbesc aici, vouå, tinerilor, despre problemele pensionarilor, despre cele ale agricultorilor. Fac acest lucru pentru cå eu chiar vå consider parteneri. Eu cred cå voi aveÆi interesul de a trata aceste probleme, care sunt problemele cele mai grele ale Æårii, la fel cum trataÆi problemele voastre, cele care sunt legate de deschiderea universitåÆilor, a anului universitar la 1 octombrie, de problemele çcolii, de tot ceea ce înseamnå pânå la urmå, viaÆa voastrå, a tinerilor. În România, este nevoie de mai multå solidaritate între generaÆii çi, aça cum noi încercåm în interiorul partidului så asiguråm convieÆuirea generaÆiilor, la fel trebuie så consideråm ca acÆiune vitalå pentru noi o corelare între problemele tuturor generaÆiilor çi aici rolul vostru va fi important. Vreau så ÆineÆi minte un lucru: în Æara noastrå nimeni nu trebuie uitat, nimeni nu trebuie låsat în urmå. Noi, PSD, tineri, seniori, trebuie så avem grijå så respectåm acest principiu social-democrat.

Unii vorbesc, în ultima vreme, în general, despre unul dintre domenii, domeniul agricol, despre ferme de tip european, despre atragerea tineretului la sate. Noi trebuie så aråtåm, în continuare, ce vom face în mod concret în acest sens. Am fost la mai multe ferme zootehnice.

Oamenii îçi aduc încå aminte cum animalele, înainte de 2000, în aceste ferme, rodeau barele de metal, din cauzå cå nu mai erau furaje, nu au uitat scåderea numårului de animale care a existat în zootehnie în perioada aceea.

Avem enorm de multe lucruri de fåcut, în condiÆiile în care populaÆia ruralå reprezintå, încå, aproximativ o treime din populaÆia ocupatå în economie. Vom continua så dåm subvenÆii pentru producåtorii agricoli, de 30 pânå la 50% din preÆul seminÆelor folosite, 2,5 milioane 802

DISCURSURI – Tineretul Social Democrat: o speranÆå confirmatå – 18 septembrie 2004

de lei la hectar pentru producåtorii de suprafeÆe mici, în primii doi ani, pentru ca, din 2007 så dåm subvenÆii de peste 4 milioane de lei la hectar çi aceasta va însemna foarte mult pentru peste 3 milioane de oameni. Vor fi subvenÆii de 50% din preÆul de achiziÆie a tractoarelor çi a instalaÆiilor de irigat. Vor fi ameliorate sistemele actuale de achiziÆii pentru ca producåtorii så-çi poatå vinde la preÆuri foarte bune cerealele sau legumele.

Vor fi ajutoare pentru tinerii care vor så se întoarcå în mediul rural, så dezvolte producÆii agricole: ajutoare de pânå la 700 de milioane de lei. Obiectivul nostru este ca, pe parcursul acestor ani, så creåm çanse reale pentru toÆi cei care vor så se întreÆinå prin producÆia agricolå.

Am så vå spun un lucru care pentru mine a fost extrem de çocant. Mergând prin foarte multe sate çi comune, în ultima vreme, am discutat cu oameni tineri, cu oameni mai în vârstå. Un båtrân de 80 de ani îmi vorbea despre programele SAPARD çi ISPA cu o uçurinÆå care m-a fascinat. Credeam cå, pentru mulÆi, cuvintele acestea par aça, oarecum ezoterice – SAPARD, ISPA – iniÆiale ale unor programe destul de sofisticate.

Ceea ce este important este cå, poate în fiecare comunå din România, în ultima vreme s-au realizat programe imense pentru utilitåÆi, pentru infrastructurå, pentru drumuri, aducÆiuni de apå, de gaze, care, toate, înseamnå condiÆii mai bune çi, mai ales, çanse pentru investiÆii.

Nu este vorba doar de standardele de viaÆå, ci, în primul rând, de capacitatea de a antrena, de a angaja investiÆii care så creeze locuri de muncå pentru tinerii din acele localitåÆi. Pentru pensionari suntem de acord så creçtem rapid çi constant nivelul veniturilor. Vom face acest lucru. Pensia medie va fi la toate nivelurile de cel puÆin 100 de euro pânå în 2008. Vom recalcula toate pensiile pentru a creçte pensiile råmase în urmå cu diverse decalåri. Vom înfiinÆa noi tipuri de pensii, o pensie socialå pentru persoanele de peste 65 de ani, care au venituri foarte mici.

De asemenea, în mediul rural, pensionarii agricoli vor primi o pensie suplimentarå, susÆinutå cu fonduri europene. Vom majora ajutoarele pentru încålzire çi vom continua så dåm gratuitatea de 90% sau subvenÆionarea cu 90% a medicamentelor. În sånåtate vor fi reabilitate 200 de spitale çi vor fi dotate corespunzåtor 2.000 de cabinete medicale. În educaÆie, vor fi modernizate 1.400 de çcoli, iar salariul profesorilor va continua så creascå în fiecare an. Pentru cei care îçi gåsesc cu greu locuri de muncå sau au venituri foarte mici vom continua så facem mai mult. Vom scådea impozitele pe salariu, vom sprijini firmele så angajeze persoane în vârstå de 45 de ani. Astfel, vom ajuta peste 100.000 de oameni så aibå un loc de muncå decent. Vrem så sprijinim cel puÆin 100.000 de persoane de la sate så poatå învåÆa o meserie pentru a putea obÆine locuri de muncå mai bine plåtite. Vom organiza programe speciale pentru încadrarea în muncå a cel puÆin 250.000 de femei. În întreaga Æarå vom face astfel încât veniturile så creascå pe baza acestor programe concrete. Prin acÆiunea noastrå vom creçte nivelul de trai çi vom putea ajuta oamenii så aibå o viaÆå mai bunå. Salariul minim va ajunge la 160 de euro, 6,5 milioane de lei, iar salariul mediu 803

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

va depåçi 350 de euro, adicå peste 14 milioane de lei. Obiectivul nostru este så scoatem såråcia din Æarå. æinta noastrå este o Românie în care românii îçi pot împlini toate darurile.

Este fundamental ca, la sfârçitul mandatului 2005-2008, oamenii så tråiascå mai bine în România, så tråiascå într-o Æarå în care munca este plåtitå la adevårata sa valoare, iar toÆi oamenii oneçti çi harnici så se bucure de viaÆa pe care o meritå, o Æarå care are grijå de toÆi, o Æarå în care reuçim så oferim un trai decent fiecårui om, o Æarå în care copiii çi tinerii au suficiente oportunitåÆi încât nu se simt tentaÆi så le caute în altå parte.

Toate acestea nu descriu o utopie sau o creaÆie fantasticå, ele descriu normalitatea.

Sunt atributele concrete ale normalitåÆii, cåtre care tindem cu toÆii. Noi, PSD, avem voinÆa, çtiinÆa çi puterea de a duce România cåtre normalitate çi acesta este mesajul pe care voi trebuie så-l transmiteÆi mai departe.

Care este modul în care trebuie explicate oamenilor aceste prioritåÆi? Dragi prieteni, comunicarea cu oamenii este indispensabilå pentru succesul unei guvernåri, indiferent de cât de bun este programul tåu de guvernare, de cât de buni sunt specialiçtii pe care îi ai în echipå.

Dacå nu çtii så le explici oamenilor de ce çi cum aplici o anumitå politicå, riçti så pierzi sprijinul lor. Aça cum în campania electoralå ne ducem din caså în caså, pentru a ne prezenta prioritåÆile, promisiunile, tot aça, în timpul guvernårii, trebuie så ieçim din birou, så mergem în casele oamenilor pentru a le explica måsurile care privesc viaÆa lor.

Fie cå vorbim de agriculturå, de modernizarea satului, de sprijinirea pensionarilor, de modernizarea serviciului medical, a sistemului educaÆional, noi avem datoria så mergem în zonele rurale, în policlinici, în spitale, în mijlocul pensionarilor, printre profesori, så le explicåm care sunt proiectele noastre çi, eventual, så gåsim împreunå soluÆii cât mai bune de punere în aplicare.

Pentru cå tot a venit vorba de profesori, aç vrea så fac o precizare. Pe fond, protestul profesorilor din urmå cu câteva zile a fost justificat. Salariile sunt prea mici în raport cu activitatea lor. Tocmai de aceea, am aplicat cea mai consistentå mårire de salarii în termeni reali, de care au beneficiat cadrele didactice. În schimb, criticile liberalilor pe acest subiect nu au niciun fel de justificare. Este profund imoral faptul cå domnul Cålin Popescu-Tåriceanu face o comparaÆie între salariile profesorilor din Uniunea Europeanå çi cele ale profesorilor noçtri, fårå a scoate niciun cuvânt despre nivelul salariilor profesorilor din anul 2004 comparativ cu cele din anul 2000, de la sfârçitul guvernårii din care a fåcut parte. Este strigåtor la cer cå foçti guvernanÆi, care au provocat dezastre, care au provocat cea mai mare recesiune din istoria României, så pozeze acum în apostoli ai dreptåÆii, så nu uite ce-au fåcut çi så plângå pe umårul celor pe care i-au adus la sapå de lemn. Nu avem voie så-i låsåm pe aceçti demagogi så spunå orice, så spunå fårå ruçine aceste lucruri. Avem datoria så le aducem aminte cine au fost, ce-au fåcut çi este aceasta o minimå dovadå de responsabilitate politicå pentru noi.

Câteva cuvinte despre felul în care vrem så acÆionåm în continuare.

804

DISCURSURI – Tineretul Social Democrat: o speranÆå confirmatå – 18 septembrie 2004

Dragi prieteni, politica nu este o activitate de laborator, o activitate în care så te închizi într-un birou ca så pui Æara la cale, pe baza unor scheme de guvernare artificiale.

Politica este o activitate care presupune o permanentå interacÆiune. Este locul unde trebuie så se întâlneascå nevoile, açteptårile oamenilor, cu soluÆiile de rezolvare propuse de cetåÆeni sau gândite de lideri politici çi, de aceea, eu cred cå profilul ideal al liderului politic, profilul dupå care må orientez çi eu este acela în care se fac în mod obligatoriu trei paçi: a asculta, a înÆelege çi a rezolva. Un adevårat lider politic trebuie, în primul rând, så çtie så asculte oamenii çi pentru aceasta el are datoria så creeze toate condiÆiile necesare.

Oamenii comunicå mai uçor dacå liderul politic evitå alaiurile, Æinutele de protocol, dacå le vorbeçte mai simplu, mai deschis. Am testat çi eu, în ultimele luni, în multe locuri, acest lucru. Am fost prin Æarå, am fost çi în vizite oficiale, la întâlniri cu primari, cu prefecÆi, directori de întreprinderi, dar çi în vizite neconvenÆionale, fårå cravatå, am mers în curÆile oamenilor, am mers acaså la ei, am luat masa cu ei, am stat de vorbå, am fost la faÆa locului çi am discutat despre ceea ce cred ei cå este important de fåcut, nu doar la nivel macroeconomic, nu doar la nivelul politicii mari, ci pentru fiecare comunitate în parte, pentru fiecare dintre ei în parte.

Vreau så vå spun cå am învåÆat mult mai multe lucruri utile sau destul de multe lucruri utile guvernårii din aceste discuÆii directe, pe care le-am avut cu oamenii simpli, unii dintre ei vorbind mai tåios, unii dintre ei nemulÆumiÆi de ceea ce se întâmplå, dar întotdeauna dorind, sperând ca lucrurile så meargå mai bine. Oamenii simpli çtiu ce este çi munca grea, înÆeleg problemele.

Adeseori, înså, nu înÆeleg de ce viaÆa lor, dacå tot spunem de fiecare datå cå lucrurile merg mai bine, nu urmeazå acelaçi curs, de ce cresc preÆurile, în timp ce noi vorbim despre realizåri în ceea ce priveçte economia, de ce creçtere preÆul pentru tractoare.

MulÆi dintre ei nu sunt la curent çi, pânå la urmå, nici nu-i intereseazå foarte tare faptul cå barilul de ÆiÆei care, în anul 1988-1989 era 12 dolari, acum a ajuns la 40 sau, în anumite perioade, chiar 50 de dolari çi cå ÆiÆeiul este importat în cea mai mare måsurå çi cå el creeazå aceste preÆuri. Toate aceste lucruri, sigur, sunt importante pentru noi, dar ele îi afecteazå çi pe ei çi trebuie så vedem care sunt soluÆiile de a compensa aceste evoluÆii inerente.

Este, de aceea, important nu numai så-i ascultåm pe oameni. Problemele lor trebuie înÆelese çi este extrem de important så explicåm în termeni reali care sunt lucrurile pe care le putem face çi, mai ales, ce putem så realizåm cu resursele pe care le avem.

Am våzut cu toÆii dezastrul pe care-l produc politicienii care fac politica algoritmului, politica coaliÆiei, politica interesului personal, care uitå de aceste probleme. Am våzut cu toÆii eçecurile regimului liberalo-democrato-Æårånist çi nu vrem så le vedem repetându-se sub acelaçi stindard liberalo-democrat.

805

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Datoria liderului politic mai presupune ceva. El trebuie så asculte oamenii, dar, spuneam mai devreme, în primul rând el trebuie så rezolve aceste probleme çi cine nu este capabil så gåseascå soluÆii la probleme, cine cautå mereu scuze çi nu poate veni dupå un mandat de guvernare, cel puÆin cu un set minimal de realizåri, atunci nu are ce cåuta la conducerea unei Æåri.

Regimul liberalo-democrato-Æårånist a reuçit, în 4 ani de guvernare, så rezolve un singur lucru: a reuçit så aducå Æara la marginea pråpåstiei, în pragul disperårii. Nu vom mai permite repetarea acestei situaÆii. În 4 ani de guvernare a Partidului Social Democrat nu numai cå am îndreptat relele comise de fosta ConvenÆie, actuala AlianÆå, dar am avut råbdarea de a asculta problemele oamenilor, le-am înÆeles, çi pe multe dintre ele le-am rezolvat. Çtim cå nu am realizat tot ceea ce ne-am propus. Mai sunt multe lucruri de fåcut, dar noi am reuçit så îndreptåm lucrurile pe calea cea bunå. În patru ani am realizat ceea ce nu s-a fåcut în România, poate, 10 ani. Noi înÆelegem problemele oamenilor çi, de aceea, vrem çi putem, în urmåtorii 4 ani, så scoatem såråcia din Æarå. Avem cunoçtinÆele, avem oameni capabili, putem så atragem resursele necesare pentru îndeplinirea acestui obiectiv. Planurile noastre de guvernare sunt foarte clare çi le-am prezentat deschis pentru toÆi, pentru cå noi çtim cum så muncim serios în Æara noastrå, çtim ce este de fåcut çi, mai ales, çtim så înfåptuim.

Dragi prieteni, Discursul meu de aståzi a fost un discurs açezat, a fost un discurs nu de activist politic, pentru cå eu nu vreau så vå înflåcårez pe voi. Vreau doar så vå explic problemele pe care le avem atunci când mergem så discutåm cu oamenii çi vreau så çtiÆi cå trebuie så pornim de la ceea ce noi am realizat, redactând programul de guvernare, oferta electoralå, pe care trebuie så le vedeÆi cu atenÆie. Ele reprezintå mesajele noastre, nu baloanele colorate, nu formulele excentrice de manifestare, care, sigur, unele dintre ele sunt utile în campanie, dar oamenii açteaptå de la noi semnalul unei responsabilitåÆi deosebite.

De aceea, trebuie så înÆelegem cå prima calitate a unui om politic este responsabilitatea faÆå de ceilalÆi, sens în care trebuie så vedem împreunå toate aceste lucruri care, uneori, par banale, så vedem ce înseamnå un centimetru mai departe, un metru mai departe atunci când mergem în direcÆia cealaltå.

Oamenii açteaptå de la noi, de la noi toÆi, indiferent de vârstå în partid, så venim cu soluÆii, pentru cå foarte mulÆi oameni sunt supåraÆi pe viaÆå. MulÆi dintre ei considerå cå nu au existat schimbåri pentru ei, chiar dacå noi vorbim despre lucruri importante care s-au întâmplat în aceçti ani, çi atunci trebuie så çtim så påstråm încrederea lor pentru încå un mandat. Cum vom face acest lucru? Aråtând çi ce-am fåcut çi ce nu am fåcut, aråtând çi care sunt problemele pe 806

DISCURSURI – Tineretul Social Democrat: o speranÆå confirmatå – 18 septembrie 2004

care le avem, aråtând ce înseamnå, din punctul de vedere al sumelor care trebuie alocate pentru fiecare problemå, rezolvarea oricåreia dintre ele.

Oamenii înÆeleg aceste lucruri çi înÆeleg cå nu putem så rezolvåm toate problemele o datå.

Politica, mai ales la guvernare, înseamnå, în primul rând, a rezolva aceste probleme care sunt zilnice, dar çi a gândi în termeni de viitor.

Noi am reuçit aceste lucruri foarte bine çi, de aceea, må întorc la ce spuneam înainte: am rezolvat în acest mandat problemele cele mai importante ale României, o Æarå care era decuplatå de toate evoluÆiile importante din Europa, o Æarå care nu mai participa la ceea ce era înnoirea europeanå, o Æarå care nu reuçise nici måcar eliminarea vizelor în anul 2000, aça cum obÆinuse Bulgaria, pentru chestiuni de neseriozitate çi incapacitatea guvernelor de a-çi Æine promisiunile.

Aceste lucruri nu trebuie så se mai întâmple. România este acum ancoratå în acest proces al schimbårilor europene, dar trebuie så Æinem seama de faptul cå, în interior, românii se considerå extrem de nemulÆumiÆi, pentru cå, prea des poate, au investit mai curând marile firme din stråinåtate, nu am reuçit încå så dezvoltåm un mediu de dezvoltare foarte solid pentru investitorii stråini, pentru cå nu am reuçit så creçtem suficient salariul minim garantat, pentru cå nu am reuçit så ducem undeva mai sus pensia. Aceste lucruri existå în jurul nostru, så nu ne facem iluzii.

De aceea, så låsåm deoparte sondajele, pentru cå, probabil, unii vor încerca så ne intoxice cu sentimentul cå lucrurile merg foarte bine. Nu, çtim ce s-a întâmplat, çtim care sunt lucrurile pe care le-am rezolvat, iar mergând la pas prin Æarå, discutând cu oamenii putem så ne dåm seama câte alte probleme sunt de rezolvat.

Aici vå cer sprijinul, aici vå spun cå må bazez pe voi çi cå sunt convins cå ceea ce aÆi realizat pânå acum poate så continue cu çi mai mult entuziasm, cu çi mai multå seriozitate çi sunt convins cå, dupå alegeri, vom face o sårbåtoare mare, mare de tot, vom aduce atunci çi orchestre, çi tot felul de DJ din toate zonele din Æarå çi atunci ne vom bucura. Pânå atunci trebuie, înså, så muncim foarte serios çi vå cer så facem acest lucru împreunå.

807

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

808

DISCURSURI – Din nou în vâltoarea alegerilor parlamentare – 9 octombrie 2004

25. Din nou în vâltoarea alegerilor parlamentare1

Dragi prieteni, Mandatul nostru este România Europeanå. De aceea vorbim aståzi, când lansåm candidaÆii noçtri, despre Europa çi România – ca parte a Uniunii Europene. Pe 6 octombrie, am primit o veste istoricå: din 2007 vom face parte din aceastå puternicå çi prosperå familie europeanå.

Datoria noastrå este ca aceastå apartenenÆå så ducå la beneficii concrete pentru fiecare român.

Europa trebuie så existe în fiecare sat çi oraç al României, în casa fiecårui român.

Dacå nu vom reuçi acest lucru, integrarea va råmâne doar un succes diplomatic çi çansa ratatå a unui viitor mai bun. Noi înså vom lupta pentru ca noul statut al României så însemne un nivel de trai mai ridicat, o economie mai puternicå, bani mai mulÆi pentru fiecare familie.

Uniunea Europeanå e un mijloc, nu un scop.

Suntem mândri cå vom face parte din aceastå comunitate. Dar aceastå apartenenÆå nu va avea niciun sens dacå ea nu va aduce lucruri bune în viaÆa tuturor românilor. Nu vrem så obÆinem un titlu onorific, ci garanÆia cå vom tråi mai bine.

Urmåtoarea guvernare presupune noi obiective.

Am dus la îndeplinire marile proiecte ale tranziÆiei, în economie çi în politica externå.

Acum trebuie så stabilim noile Æinte cåtre care ne îndreptåm. Bunul mers al economiei çi reuçitele diplomatice trebuie transformate în avantaje pentru oameni. Pentru fiecare român, creçterea economicå va însemna un loc de muncå mai bine plåtit sau o pensie mai mare çi posibilitatea unui trai decent; integrarea va însemna çcoli mai bune, spitale moderne, drumuri la standarde europene. Într-un cuvânt, mai multe çanse çi mai mult sprijin în viaÆa fiecåruia.

Urmeazå patru ani decisivi pentru România.

OportunitåÆile care ni se vor oferi vor fi esenÆiale pentru modul în care va aråta viitorul nostru ca Æarå. Aceasta este miza urmåtoarei guvernåri: så fructifice toate çansele ce ni se vor da, så se asigure cå toatå lupta çi toate eforturile unui popor întreg, în ultimii 15 ani, nu au fost în zadar. Este o responsabilitate uriaçå, dar în acelaçi timp este ocazia noastrå, ca popor, de a ajunge acolo unde ne dorim.

1

Discurs la lansarea candidaÆilor pentru alegeri parlamentare, 9 octombrie 2004

809

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Noi am dovedit cå ne putem asuma aceastå misiune. Adversarii noçtri au dovedit cå nu pot.

Noi, PSD+PUR, çtim ce e de fåcut în România. Noi avem experienÆa çi determinarea de a duce la capåt lucrurile bune pe care le-am început. Avem çtiinÆa de a ne stabili obiectivele çi echipa eficientå care så le punå în aplicare. Nu cu vorbe çi lovituri de teatru se face o bunå guvernare, ci cu muncå; cu muncå grea, zi de zi, cu råbdare çi cu mult respect pentru oameni.

Ca preçedinte al României, eu voi fi puntea de legåturå dintre Uniunea Europeanå çi poporul român.

România are nevoie de un preçedinte european, de un preçedinte negociator, de un preçedinte diplomat, de un preçedinte modern, de un preçedinte priceput çi apropiat de oameni.

Eu voi fi un astfel de preçedinte.

România are nevoie de un preçedinte care çtie cum funcÆioneazå Uniunea Europeanå.

Eu cunosc în detaliu modul în care lucreazå instituÆiile europene. O mare parte a vieÆii mele a fost dedicatå relaÆiilor internaÆionale. Çtiu cui så må adresez atunci când e nevoie, çtiu cum så vorbesc cu cei care decid çi çtiu cum så aduc rezultate concrete pentru Æarå.

România are nevoie de un preçedinte care çtie cum funcÆioneazå un guvern bun.

Ca prim-ministru, am adunat o experienÆå uriaçå. O voi folosi pentru a må asigura cå viitorul guvern PSD va merge pe drumul cel bun. Cå va continua lucrurile bune pe care le-am început çi cå va face çi ceea ce nu am reuçit în mandatul 2001–2004. În România, nimeni nu trebuie uitat sau låsat în urmå. Voi fi un preçedinte social-democrat, un avocat al oamenilor, un preçedinte care va impune instituÆiilor acestei Æåri o singurå lege: „Oamenii înainte de toate”.

Oamenii vor tråi mai bine dacå preçedintele çtie cum så atragå beneficiile integrårii.

Cei care muncesc vor avea de câçtigat; agricultura va fi sprijinitå çi consolidatå; valorile noastre culturale vor fi protejate çi promovate. Acesta va fi mandatul meu de preçedinte. În aceastå salå se aflå tot de ceea ce are România nevoie pentru urmåtorii 4 ani: un program de guvernare complet çi o echipå unitå çi priceputå ca så-l punå în aplicare.

România are nevoie, mai mult ca oricând, de liniçte çi echilibru. În locul dezbinårii, noi propunem unitatea. În locul rupturilor, noi propunem continuitatea lucrurilor bine fåcute. În locul improvizaÆiei, noi propunem seriozitatea.

Românii trebuie så spunå NU radicalilor çi så creadå în Æara lor çi într-un destin mai bun.

România a reuçit multe lucruri importante în ultimii patru ani. Ele au fost posibile pentru cå românii au muncit împreunå. Dacå vom låsa vrajba så se strecoare între noi, dacå îi vom låsa pe radicali så ne contamineze cu ura lor, România va deveni din nou urâtå çi bolnavå. Aça cum a fost în urmå cu puÆini ani. Ca preçedinte, eu nu voi permite acest lucru. Pentru cå românii meritå mai mult.

Oferta noastrå este clarå çi ea este aståzi completå: avem un mesaj, avem o viziune çi avem oameni.

810

DISCURSURI – Din nou în vâltoarea alegerilor parlamentare – 9 octombrie 2004

Mesajul vine din nevoia de a face viaÆa românilor mai bunå. Viziunea este cuprinså în planurile care compun programul de guvernare. Iar oamenii sunteÆi dumneavoastrå, cei care veÆi fi pe listele PSD+PUR çi cei care veÆi face parte din viitorul guvern.

Aståzi nu lansåm doar o listå comunå, ci çi o viziune nouå de a face politicå. Avem, pe liste, tineri, femei, oameni noi, buni profesioniçti, dar çi oameni cu foarte multå experienÆå.

Propunem tineri, pentru cå ei pot så aducå o energie nouå. Ei sunt mai entuziaçti, ei au mai multå energie, ei pot så facå progresele Æårii noastre mai rapide.

Propunem femei, pentru cå ele çtiu ce înseamnå grija çi apropierea.

Nu putem ajuta familiile cu copii, båtrânii singuri, oamenii aflaÆi în suferinÆå, dacå nu avem cåldura çi råbdarea pe care o pot oferi femeile.

Propunem oameni noi, pentru cå ei vor face politica zilei de mâine.

Am început înnoirea clasei politice, pentru cå românii ne-au cerut acest lucru. Çi cei mai mulÆi dintre dumneavoastrå sunteÆi aståzi aici pentru cå v-au votat românii în mod direct.

Propunem buni profesioniçti, pentru cå doar cu aceçtia putem så continuåm ce am fåcut bine çi så realizåm obiectivele concrete pe care le avem.

Integrarea europeanå nu se face cu amatori sau cu oameni nepricepuÆi. Dacå vrem ca lucrurile bune din aceçti patru ani så se transforme în bunåstare pentru fiecare, trebuie så dåm în continuare încredere oamenilor bine pregåtiÆi.

Aståzi e momentul så vedem de unde am plecat çi încotro ne îndreptåm. În 2000, înaintea campaniei electorale, am promis românilor cå vom intra în Uniunea Europeanå çi în NATO. Am îndeplinit aceastå promisiune. Aståzi, în 2004, promitem oamenilor o viaÆå mai bunå.

Suntem mândri de rezultatele noastre, dar çtim cå nu este încå suficient. De aceea, vrem så facem mai mult. Timp de patru ani, vom pune în practicå programul de guvernare astfel încât românii så aibå venituri mai mari çi mai sigure. Så fie mai bine protejaÆi. Så se bucure de servicii medicale çi de educaÆie mai moderne. Så fie mai puÆin apåsaÆi de greutåÆile vieÆii çi så simtå cu adevårat libertåÆile çi drepturile pe care le-au câçtigat încå de la RevoluÆia din 1989.

Aceasta nu este promisiunea unui om, ci a unei echipe.

Este promisiunea noastrå, a echipei PSD+PUR, çi speråm cå va fi întåritå de voinÆa românilor. Românii vor de la noi seriozitate, cinste, råspundere çi soluÆii reale.

De noi depinde så le påstråm încrederea çi så le împlinim açteptårile.

De noi depinde så câçtigåm alegerile!

811

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

812

DISCURSURI – O mårturisire de suflet – 28 octombrie 2004

26. O mårturisire de suflet1

Dragi prieteni, StimaÆi compatrioÆi, CetåÆeni ai României, Am ascultat cu multå atenÆie tot ce s-a spus aici despre aceastå campanie electoralå çi despre candidatura mea.

Am fost atent, de asemenea, la modul în care decizia de a candida pentru PreçedinÆia României a fost receptatå de colegi, de prieteni, de minunaÆii oameni care au semnat pentru susÆinerea candidaturii mele, de mass-media, de cetåÆenii Æårii.

FaÆå de toate acestea, må simt obligat moral så vin în faÆa dumneavoastrå pentru o mårturisire de suflet.

Omeneçte, sunt dator så explic çi så deståinui public argumentele personale care m-au determinat så candidez pentru PreçedinÆia României.

Cred cå aça e civilizat: ca toÆi românii så afle aceste motive, så primeascå aceastå explicaÆie, întrucât, ca viitor çef al statului, îmi propun så fiu Preçedinte al tuturor românilor – çi toÆi trebuie så çtie de ce îmi propun acest lucru.

Timp de aproape 15 ani am tråit strâns legat de logica vieÆii de partid. Aceasta creeazå, fårå îndoialå, virtuÆi çi deprinderi valoroase – cum sunt spiritul de echipå; solidaritatea; capacitatea de asociere a ideilor; dezbaterea çi forÆa de a lua decizii çi de a avea opÆiuni.

ViaÆa de partid îÆi creeazå, înså, çi sentimentul cå „ai noçtri” sunt, întotdeauna çi necondiÆionat, cei mai buni. Aceasta a fost o premiså verificatå în atâtea båtålii politice pe care le-am purtat împreunå çi pe care le-am câçtigat – aça cum o vom câçtiga çi pe aceasta! În anul 2000, am câştigat împreunå alegerile. Am preluat guvernarea într-un moment când România era o Æarå epuizatå, descurajatå çi fårå perspective.

Se schimbaserå trei guverne în patru ani. Economia pierduse 3,7 miliarde de dolari.

Numårul çomerilor se dublase, oamenii erau daÆi afarå pe capete din servicii. Peste 300.000 1

AlocuÆiune la lansarea candidaturii, 28 octombrie 2004

813

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

de IMM-uri dåduserå faliment. Leul se devalorizase cu 600% în numai patru ani. InflaÆia era galopantå. Agricultura era în paraginå, terenurile – în pârloagå, nelucrate de oameni nu din puturoçenie, ci din lipså de bani. Sistemul bancar era zdrenÆuit, economiile populaÆiei se topeau sub dogoarea inflaÆiei, credibilitatea monedei naÆionale era la påmânt. AlianÆa Nord-Atlanticå ne trântise de douå ori uça în nas. În cursa pentru integrarea în Uniunea Europeanå ajunsesem pe ultimul loc, dupå ce fusesem printre primii care încheiaseråm parteneriatul de asociere. Stråzile erau pline de greviçti. InstituÆiile statului erau dezorientate çi demobilizate. Oamenii erau resemnaÆi, supåraÆi, derutaÆi. Am preluat guvernarea pentru un mandat pe care l-am numit al renaçterii speranÆei. Oamenii au avut încredere în noi, pentru cå ne-am angajat atunci, împreunå cu preçedintele Ion Iliescu, så realizåm acest lucru fundamental pentru viaÆa compatrioÆilor noçtri: renaçterea speranÆei çi schimbarea în bine a României. Aça am spus, în mod clar, atunci, çi acesta a fost angajamentul de fond al programului nostru de guvernare.

Acum suntem într-un moment de bilanÆ. Împreunå avem datoria så ne prezentåm în faÆa Æårii çi så spunem ce am facut. De aceea, înainte de a må gândi la vreo candidaturå, mi-am luat rågazul pentru a-mi face un examen de constiinÆå çi pentru a-mi pune unele întrebåri: am readus noi speranÆa în sufletul oamenilor, aça cum ne-am angajat? Am reuçit noi så repornim motoarele economiei? Am reuçit så învingem resemnarea care, parcå, ne copleçise pe toÆi în anii dinainte?

Pentru a råspunde la asemenea întrebåri, am ascultat mai întâi glasul rece al cifrelor. Era prima tentaÆie så te uiÆi pe statistici. Dar lucrul åsta n-a fost suficient: în ceea ce må priveşte, a trebuit så ascult mai în profunzime glasul interior al conçtiinÆei.

Dacå e så råmânem la cifre çi la realizårile foarte vizibile – ele ne dau dreptate çi ne confirmå cå am fåcut destule lucruri bune. În anul 2000, am început så urcåm dealul anevoios al revenirii la normalitate. Guvernarea noastrå – çi nu cea dinainte – a adus România, pentru prima datå în istorie, în cea mai importantå alianÆå politico-militarå a lumii, dupå ce NATO ne refuzase în 1997.

Guvernarea noastrå – çi nu cea dinainte – a adus România la un pas de acceptarea în familia civilizatå a Uniunii Europene. Dupå ce, în 1995, eram a 6-a Æarå asociatå, în anul 2001 am preluat procedurile de aderare de pe locul ultim, locul 12. Am muncit din greu så recuperåm aceastå întârziere. Am negociat çi încheiat în numai patru ani tot atâtea dosare de integrare cât încheiaserå celelalte Æåri candidate în 8 ani. Çi nu numai dosarele au fost importante: am reuçit så imprimåm economiei naÆionale un ritm de creçtere de 4 ori mai mare decât media Æårilor din UE, tocmai spre a reduce din marile diferenÆe care ne despart de aceste Æåri.

Guvernul nostru – çi nu cel de dinaintea noastrå – a fost cel care a dus pentru prima datå la bun sfârçit un acord cu Fondul Monetar InternaÆional, folosind integral facilitåÆile acordate çi aducând o credibilitate fårå precedent în seriozitatea angajamentelor pe care ni le-am luat.

814

DISCURSURI – O mårturisire de suflet – 28 octombrie 2004

Guvernarea noastrå – çi nu cea de dinaintea noastrå – a fost cea care a reuçit så obÆinå libertatea românilor de a circula oriunde în Europa, fårå a mai îndura umilinÆele de nedescris tråite pe la porÆile ambasadelor, pentru a obÆine vize. E adevarat, „vizele Schengen” nu privesc pe absolut toÆi românii, dar måcar peste 2 milioane de compatrioÆi ai noçtri, care ies anual din Æarå, pot depune mårturie cât de importantå çi de valoroaså este aceastå uçurare. Ei çi familiile lor considerå acest lucru deja natural, ceva obiçnuit, dar a fost extrem de greu så-l obÆinem. În anul 2000, am preluat Æara cu o pierdere de 3,4 miliarde dolari çi am adus-o la un plus de 7,6 miliarde de dolari în Produsul Intern Brut.

Am preluat Æara cu o scådere a producÆiei industriale de 16,4% çi am adus-o la o creçtere de 24%. Am mårit exporturile de 1,5 ori în 2004 faÆå de anul 2000. Am crescut investiÆiile cu 40% în 2004 faÆå de anul 2000. Numårul çomerilor s-a redus aproape la jumåtate faÆå de anul 2000, rata çomajului coborând de la 10,5% la 6%. Rata såråciei a scåzut de la 36% în 2000, la 23% în 2004 – iar a såråciei severe de la 13,8% la 7,9%. Salariul minim net lunar era în anul 2000 de 28 de dolari SUA; acum este de 69 de dolari.

Salariul mediu net lunar era în anul 2000 de 98 de dolari SUA; acum este de 174 de dolari. Pensia medie de asiguråri sociale de stat era în anul 2000 de 42 de dolari SUA; acum este de 74,8 dolari.

Pensia medie a agricultorilor era în anul 2000 de 8,7 dolari SUA; acum este de 23,5 dolari. Fiscalitatea pe forÆa de muncå a scåzut de la 60% în anul 2000, la 49,5% în 2004.

InflaÆia a scåzut de la 45,7% în anul 2000, la 9% în anul 2004.

ProducÆia agricolå e acum cu 32% mai mare decât în anul 2000, peste 96% din suprafaÆa agricolå fiind în proprietate privatå. Colegii mei vor prezenta, în aceastå campanie electoralå, mult mai multe date, procente, grafice care så ateste cå România de aståzi este mult schimbatå în bine faÆå de acum 4 ani.

Acelaçi lucru îl spun, de altfel, çi Rapoartele de Æarå, îl spun instituÆiile financiare internaÆionale, agenÆiile de rating ş.a.m.d. Çi, totuçi, am simÆit cå aceste rezultate incontestabile nu au ecoul açteptat în viaÆa oamenilor. Cå viaÆa oamenilor este mai sensibilå çi mai complicatå decât ne spun cifrele din bibliorafturi. Politica pentru oameni nu se face de contabili, iar graficele nu Æin de foame.

De aceea, nu m-am lasat ameÆit de glasul liniçtitor al cifrelor. A trebuit så-mi ascult, mai în profunzime, glasul conçtiinÆei. M-am întrebat – „çi, totuçi, ce nu merge“? În acest an, am reflectat mult la aceste lucruri, la viaÆa mea politicå, în general, çi la sensurile adevårate çi ultime ale acestui zbucium electoral.

Pentru a gåsi råspunsuri, am încercat så ies din constrângerile inerente vieÆii de partid çi så intru în logica omului simplu, a cetåÆeanului obiçnuit.

Mi-am comprimat çi mai mult din activitåÆile curente de serviciu pentru a putea ieçi în spaÆiul larg al vieÆii oamenilor obiçnuiÆi. M-am întâlnit des çi în multe locuri cu foarte mulÆi 815

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

compatrioÆi ai noçtri – pe câmp, pe uliÆe, pe stradå, prin pieÆe, în satul Målin çi-n alte locuri – çi ei m-au ajutat så devin primul meu critic.

De la ei am cåpåtat învåÆåtura de minte çi forÆa de a recunoaçte acum deschis, în faÆa tuturor: am fåcut foarte multe în aceçti patru ani, dar n-am reuçit så facem tot ceea ce ne-am propus! FaÆå de ceea ce mi-au spus oamenii, faÆå de ceea ce mi-au aråtat prin curÆile çi casele lor, am înÆeles çi mai bine cå urcuçul este abia la început.

Totodatå, am mai înÆeles câteva lucruri esenÆiale: Cå niciun succes politic nu conteazå dacå el nu se råsfrânge, în mod direct, în traiul oamenilor, în viaÆa lor çi în liniçtea lor!

Cå nimic nu este mai reconfortant çi mai folositor în politicå decât råbdarea så-l asculÆi pe fiecare om în parte çi så înveÆi din ceea ce el îÆi spune – pentru cå românul nostru niciodatå nu te învaÆå de råu!

Am înÆeles çi mai bine ca nicio condiÆionare a vieÆii de partid, în sine, nu se justificå, dacå ea nu are legåturå cu binele cetåÆenilor çi al Æårii! În sfârçit, m-am convins definitiv cå nicio „sarcinå de partid” nu poate fi mai puternicå decât mandatul de conçtiinÆå faÆå de compatrioÆii tåi!

Din toate acestea am desprins motivul de cåpåtâi pentru care m-am decis så candidez: acela de a sluji un mandat de conçtiinÆå faÆå de toÆi compatrioÆii noçtri!

Aceasta înseamnå så n-am liniçte çi så nu fiu împåcat cu mine însumi pânå când rezultatele muncii noastre nu vor ajunge în curÆile çi casele oamenilor, în viaÆa lor! Çi vom realiza cu siguranÆå acest lucru în urmåtorii patru ani!

Dragi prieteni, stimaÆi cetåÆeni, România trebuie så producå permanent mai multå bogaÆie pe care, prin mecanisme specifice, comune întregii lumi civilizate, så o redistribuie la nivelul întregii societåÆi. Lupta cu såråcia va råmâne o constantå a acÆiunii mele în calitate de çef de stat!

Sunt primul care regretå cå, în aceçti patru ani, n-am avut suficiente mijloace care så ne permitå o mai rapidå çi mai substanÆialå reducere a såråciei.

Desigur, pentru asta îmi asum partea mea de råspundere – fiind convins cå asumarea responsabilitåÆii este primul pas pentru schimbarea mentalitåÆilor çi comportamentelor fiecåruia.

Dar trebuie spus çi faptul cå, ori de câte ori Guvernul a luat måsuri pentru creçterea coeziunii sociale, aceste måsuri au fost criticate pe nedrept ori chiar ridiculizate, ca fiind „pomanå electoralå” pentru puturoçi.

816

DISCURSURI – O mårturisire de suflet – 28 octombrie 2004

Resping cu hotårâre asemenea atitudini – care exprimå, de fapt, un dispreÆ profund faÆå de oameni!

Binele fåcut oamenilor nu trebuie batjocorit! Fiecare om are un nume, o soartå çi-un destin çi nimeni n-are voie så-i batjocoreascå pe cei mai necåjiÆi!

Iar sistemele de protecÆie socialå – fie cå se referå la sånåtate, pensii, ajutoare de çomaj – sunt sisteme de solidaritate, inclusiv de solidaritate între generaÆii. De pildå, çtim cu toÆii cå aproape o treime din populaÆia Æårii o reprezintå pensionarii çi persoanele în vârstå, cå pensiile sunt încå mici, cå ele nu ajung så acopere nevoile materiale ale unui trai decent. De aceea, de câte ori a fost posibil din punct de vedere economic, am acordat prioritate ca resursele suplimentare obÆinute la buget så fie destinate indexårii, recorelårii çi måririi pensiilor.

Vom continua acest lucru çi în viitor.

Voi continua marele proiect politic al reconcilierii naÆionale. Aici voi aduce, înså, çi mai puternic în prim-plan cel mai important capitol: „reconcilierea” mea personalå cu viaÆa nemijlocitå a cetåÆeanului, cu problemele omului simplu, cu durerile çi necazurile lui!

ConstituÆia îmi då dreptul så-mi asum aceastå misiune çi-mi creeazå obligaÆii fårå echivoc: „Statul – se spune în art. 47 – este obligat så ia måsuri de dezvoltare economicå çi de protecÆie socialå, de naturå så asigure cetåÆenilor un nivel de trai decent”. Çi aici se aflå al doilea important motiv al candidaturii mele: acela de a solicita tuturor cetåÆenilor Æårii un mandat pentru dezvoltarea României.

Acum avem cu toÆii datoria de a låsa în urmå resemnarea çi såråcia, de a consolida revenirea la normalitate çi de a continua pe drumul bun pe care abia l-am început, de a continua urcuçul, de a continua dezvoltarea. Am dovedit cå avem çtiinÆa guvernårii.

Procesul de conçtiinÆå pe care mi-l fac, în legaturå cu ceea ce n-am reuçit så realizåm, îmi då acum curajul schimbårii, îmi då forÆa de a recunoaçte erorile çi puterea de a le corecta.

De aceea, mi-am çi declarat susÆinerea deschiså faÆå de programul de guvernare al Uniunii NaÆionale PSD+PUR: pentru cå sunt convins cå acesta este programul de care are nevoie România modernå! Faptele vor fi politica noastrå!

Vom continua creçterea economicå a Æårii, astfel încât Produsul Intern Brut så ajungå de la 55 de miliarde de euro în prezent, la 80 de miliarde de euro în 2008!

Vom scådea inflaÆia de la 9% la 2%!

Vom scådea contribuÆiile sociale de la 49,5% la 44,5%, iar impozitul pe profit – de la 25% la 16%!

Vom subvenÆiona jumåtate din preÆul a 18.000 de tractoare çi utilaje agricole!

Vom construi, în fiecare an, câte 100 km de autostradå!

Vom construi 1000 de miniterenuri de fotbal şi de tenis pentru copii!

Vom simplifica înregistrarea firmelor – în numai 3 zile!

817

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Vom termina recorelarea pensiilor – la munca egalå, pensii egale –, nivelul pensiei medii ajungând la 100 de euro!

Vom asigura un plus de 92 de euro la salariul minim lunar çi 155 de euro la salariul mediu lunar!

Vom majora cu 50% salariile bugetarilor, care vor ajunge la un nivel mediu lunar de 300 de euro!

Vom indexa pensiile în fiecare an, pentru a acoperi creçterea integralå a preÆurilor!

Vom dubla volumul rechizitelor pe care le vom acorda fiecårui copil!

Vom acorda 100.000 de burse çcolare pentru elevii din familii nevoiaşe!

Vom asigura gratuit, pentru fiecare çcolar din clasele I-IV, un pachet de igienå çcolarå çi vitaminizare!

Vom continua programul de asigurare pentru copii a produselor lactate çi de panificaÆie!

Vom dubla numårul de bilete de odihnå çi tratament pentru persoanele vârstnice, cu trançe reduse çi diferenÆiate de suportare a costurilor!

Ca Preçedinte al tuturor românilor, garantez cå aceste lucruri se vor realiza!

Dragi prieteni, stimaÆi cetåÆeni, Trebuie spus cå angajamentele ferme amintite mai sus nu au fost gândite acum, pentru campania electoralå: ele fac parte din proiectele realiste pe care Guvernul nostru oricum le-a elaborat pentru perioada viitoare.

Peste tot în lume, performanÆa unei naÆiuni se måsoarå în capacitatea ei de a genera asemenea direcÆii predictibile, de a gândi çi a pune în operå proiecte pe termen lung, de a urmåri realizarea lor cu tenacitate çi determinare. În aceçti 15 ani de tranziÆie, o mare slåbiciune a noastrå, ca naÆiune, o reprezintå lipsa de consecvenÆå în urmårirea obiectivelor pe care singuri ni le-am propus, o reprezintå aceastå reluare a lucrurilor de la capåt. Este foarte clar cå nu vom putea fi consideraÆi parteneri egali çi respectaÆi de cåtre celelalte naÆiuni dacå nu vom da dovadå de consecvenÆå în îndeplinirea angajamentelor çi dacå nu ne vom respecta cuvântul dat.

Acum, este pentru prima datå când un guvern n-a mai lucrat la întâmplare, când alåturi de presiunea fiecårei zile a putut construi agenda perspectivei, a direcÆiilor pe care mergem, a proiectelor pe care le vom urma.

Este pentru prima datå când România are un Plan NaÆional de Dezvoltare, elaborat în douå etape – pânå în 2006 çi, apoi, pânå în 2013 – în care sunt planificate foarte riguros obiectivele concrete ale evoluÆiei societåÆii româneçti.

818

DISCURSURI – O mårturisire de suflet – 28 octombrie 2004

Suntem primul Guvern care am elaborat asemenea planuri clare çi realiste, cu proiecte concrete çi bine determinate!

De asemenea, ca viitor çef al statului, vå încredinÆez cå voi prelua amplul proiect elaborat sub coordonarea preçedintelui Ion Iliescu, privind Strategia de dezvoltare durabilå a Æårii. Este un proiect pentru viitorul poporului român, un proiect bazat pe valorile çi principiile europene çi care are ca idee centralå faptul cå socialul, problemele oamenilor determinå atât politicul, cât çi economicul!

Trebuie så spunem cå adversarii noçtri de acum au mai avut la dispoziÆie un document de dezvoltare a Æårii, pe termen mediu çi lung, elaborat în 1995 prin consensul tuturor partidelor politice, inclusiv ale celor care compun acum noua ConvenÆie Democratå. Dar, în loc så-l aplice çi så-l respecte, în 1997 – când au venit la putere – l-au aruncat la coç! Så evitåm repetarea unei asemenea rupturi! Så evitåm întoarcerea din drum çi blocarea viitorului în dezordine çi conducere anarhicå! Så evitåm remorcarea Æårii de o cåruÆå la care unul trage håis çi altul cea!

RenunÆarea – de cåtre guvernarea cederistå – la aplicarea prevederilor çi calendarului acelei „Strategii” adoptate, prin consens, în anul 1995, a fost un mare handicap în procesul de negociere a aderårii României la Uniunea Europeanå çi care a generat întârzieri çi mari costuri economice çi sociale.

Acum suntem în situaÆia de a încheia, foarte curând, toate capitolele de negociere cu Uniunea Europeanå. Acestea semnificå doar semnarea unui fel de „contract”, în care fiecare dintre parÆi îçi asumå obligaÆii clare.

Ce s-ar întâmpla dacå s-ar repeta experienÆa din 1997, când tot ceea ce prezentase România, cu un an înainte, la Uniunea Europeanå a fost aruncat la coş?

Ne-am pierde definitiv credibilitatea, respectul çi tot ceea ce am construit în aceçti ani!

Nu este momentul unor noi experimenÆe!

Nu este momentul „terapiilor de çoc” care, în 1997, au aruncat Æara în recesiune!

De aceea, al treilea motiv al candidaturii mele este pentru un mandat de continuitate al proiectelor noastre comune, pentru a duce la bun sfârçit integrarea în Uniunea Europeanå.

Ne aflåm într-un moment crucial al istoriei noastre çi nu avem dreptul så ne ratåm viitorul.

România nu a avut, în istoria ei, un moment mai favorabil pentru a-çi împlini destinul çi pentru a se afirma ca o Æarå modernå, apåråtoare çi promotoare a unor valori çi idealuri generoase.

819

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Dragi prieteni, stimaÆi compatrioÆi, Preluând mandatul ce ne-a fost încredinÆat în decembrie 2000, guvernarea noastrå a fåcut mari eforturi pentru revenirea la normalitate, pentru a asigura o creçtere economicå sånåtoaså, reducerea inflaÆiei, scåderea corupÆiei, restabilirea independenÆei puterii judecåtoreçti çi refacerea prestigiului internaÆional al României.

Au fost necesari patru ani de reformå çi sacrificii pentru ca aståzi România så revinå la starea de normalitate.

Bazele economiei sånåtoase pe care le-am realizat, creçterea economicå obÆinutå an de an, stabilitatea socialå çi cooperarea internaÆionalå dobândite în mandatul care se încheie acum reprezintå premisele pentru care am luptat tocmai spre a asigura, în continuare, sursele de bunåstare pentru oameni.

A fost important så ieçim din convalescenÆa, este importantå macrostabilitatea, dar acum e momentul – pentru cå avem resursele necesare – så îmbunåtåÆim viaÆå de zi cu zi a fiecåruia dintre cetåÆenii României. În ceea ce må priveşte, experienÆa acestor ani de guvernare mi-a fixat definitiv în conçtiinÆå douå lucruri esenÆiale: nu existå bucurie çi satisfacÆie mai mari decât atunci când poÆi så faci bine oamenilor çi, al doilea: încrederea cetåÆenilor se câçtigå extrem de greu, dar se pierde foarte uçor.

Drumul nostru spre încrederea cetåÆenilor n-a fost deloc uçor; çi trebuie så recunoaçtem cu toÆii cå uneori am reuçit ceea ce ne-am propus pentru a råspunde acestei încrederi, dar alteori am dat greç. Cu toÆii am învaÆat çi din erori, çi din succese. Cu toÆii suntem conştienÆi cå România nu este o Æarå perfectå, cå ne råmân încå multe lucruri de fåcut pentru a ne bucura de bunåstarea çi prosperitatea Æårilor dezvoltate.

Dar este important cå am fåcut paçii esenÆiali în direcÆia bunå – lucru pe care ni-l spun chiar oamenii. Pentru cå trebuie så Æinem seama de toate sondajele de opinie, indiferent cine le comandå çi cine le face, care aratå cå peste 40% din populaÆie este convinså cå România este aşezatå pe direcÆia bunå. Nu s-a mai întâmplat în istoria de dupå RevoluÆie ca, la sfârşit de mandat, o guvernare så primeascå o asemenea apreciere din partea populaÆiei.

Dar, din nou, nu råmân la cifre çi la procente, oricât de liniçtitoare ar fi ele. Înainte de a redacta oferta noastrå electoralå, cu toÆii am båtut la uçile oamenilor, iar ei ne-au deschis pentru cå vor så vorbeascå, så-çi spunå necazurile; pentru cå vor så fie ascultaÆi çi vor så fie înÆeleçi. Aça s-a nåscut programul de guvernare pe care l-am propus çi mulÆi cetåÆeni vor regåsi în prevederile sale multe idei, propuneri çi proiecte care le aparÆin.

820

DISCURSURI – O mårturisire de suflet – 28 octombrie 2004

Dincolo de toate, înså, am cåutat så aflåm direct de la oameni care sunt motivele încrederii, dar, mai ales, ale neîncrederii în noi. Oamenii mi-au vorbit foarte direct de nevoia de justiÆie; pe scurt, oamenii spun: så fie o lege pentru toÆi çi dreptate pentru fiecare! În anii de tranziÆie – în general – peste o treime din populaÆia Æårii a ajuns så fie ocupatå cu diferite procese în instanÆå. Majoritatea acestora graviteazå în jurul problemei proprietåÆii, sub trei aspecte: al reconstituirii proprietåÆii; al dobândirii proprietåÆii, prin acÆiunile de privatizare, çi al constituirii proprietåÆii, prin iniÆiative çi capitalizåri private, în firme mai noi sau mai vechi.

Aceastå avalançå de probleme, cu totul noi pentru societatea româneascå, a pus în evidenÆå o slåbiciune cu efecte directe asupra oamenilor – çi anume: capacitatea administrativå, reduså, de reacÆie çi de intervenÆie a statului nostru, atât la nivelul instituÆiilor centrale, cât çi la nivelul colectivitåÆilor locale.

Aceastå slåbiciune priveçte çi justiÆia, în toate aspectele ei esenÆiale. Pe fondul acestei slåbiciuni, instituÆionale çi legale totodatå, s-a dezvoltat fenomenul corupÆiei. Guvernul nostru s-a lovit frontal de amploarea acestui fenomen – afirmat cu putere încå din timpul guvernårii trecute, ca så ne înÆelegem foarte clar! De aceea, lupta noastrå a început cu ceea ce era democratic çi constituÆional så înceapå: cu crearea instituÆiilor çi a cadrului legal necesar combaterii eficiente a fenomenului corupÆiei. În acest sens, guvernarea noastrå a fost permanent preocupatå, mai întâi, så taie rådåcinile corupÆiei mari, realizând urmåtoarele: • accelerarea privatizårii: nu mai sunt întreprinderi de stat care pot fi parazitate, nu mai sunt bånci de stat care pot fi devalizate; • separarea politicii de afaceri – prin tot setul de reglementåri privind conflictul de interese, transparenÆa averilor, incompatibilitåÆile demnitarilor cu activitåÆile de afaceri ç.a.m.d.; • cercetarea çi pedepsirea corupÆiei de cåtre instituÆii specializate, nou create, cum este Parchetul NaÆional AnticorupÆie. Måsurile pe care le-am luat, inclusiv prin înfiinÆarea Parchetului NaÆional AnticorupÆie, au început så dea unele rezultate, dar, desigur, ele råmân så-çi dovedeascå pe deplin eficienÆa în lunile çi în anii care vin.

Ele singure înså, instituÆiile, nu vor putea face faÆå sarcinilor care le revin fårå un sprijin ferm din partea cetåÆenilor. Combaterea corupÆiei este nu doar lupta statului çi nici vreun atribut exclusiv al preçedintelui sau al premierului, ci este cauza fiecårui cetåÆean.

821

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

De aceea, ca viitor preçedinte al Æårii, må angajez ca – în limite strict constituÆionale – så adâncesc douå fronturi importante în lupta împotriva corupÆiei: Pe frontul 1, voi anunÆa, chiar de la începutul mandatului, mobilizarea a cinci vectori importanÆi: 1. CetåÆenii Æårii 2. Parlamentul României 3. Consiliul Suprem al Magistraturii 4. AdministraÆia PrezidenÆialå 5. ÇedinÆele de Guvern 1. CetåÆenii Prin toate intervenÆiile publice pe care le voi avea – direct sau prin mass-media – voi adresa îndemnul cåtre cetåÆeni så demaçte orice caz de corupÆie, fårå niciun fel de inhibiÆie.

2. Parlamentul României Voi adresa, de câte ori va fi nevoie, mesaje clare Parlamentului, deoarece: • Parlamentul este organul reprezentativ superior al poporului român; • mesajele la acest nivel au audienÆå sporitå; • pentru cå înçiçi reprezentanÆii aleçi ai poporului så ia aminte cå trebuie så fie parte aliatå în aceastå luptå comunå.

3. Consiliul Superior al Magistraturii Voi solicita principalului for de autoreglementare a justiÆiei så analizeze çi så realizeze douå lucruri fundamentale, cu efecte benefice în planul combaterii corupÆiei: • unificarea practicii judiciare din toatå Æara, astfel încât la speÆe identice så se pronunÆe soluÆii identice; • celeritatea judecårii cazurilor de corupÆie.

4. AdministraÆia PrezidenÆialå Voi dispune selectarea cazurilor de corupÆie din miile de scrisori, memorii, reclamaÆii sosite la Cotroceni çi le voi transmite instituÆiilor competente, pentru analizå şi soluÆionare potrivit legii.

5. ÇedinÆele de Guvern Cu prioritate, voi participa çi voi conduce çedintele de Guvern care vor avea pe ordinea de zi probleme ale corupÆiei.

822

DISCURSURI – O mårturisire de suflet – 28 octombrie 2004

Pe frontul 2, voi activa puternic rolul CSAT. În calitate de preçedinte al CSAT, voi acÆiona pentru cå problemele vizând marea corupÆie, care pot afecta securitatea naÆionalå, så facå obiectul analizelor în çedinÆele Consiliului.

Voi veghea ca CSAT så aprobe måsurile generale pentru înlåturarea factorilor de risc çi a vulnerabilitåÆilor create de corupÆie, care ar constitui ameninÆåri la adresa siguranÆei naÆionale. Voi arde cancerul corupÆiei din zona de contact a cetåÆeanului cu instituÆiile publice!

Pentru „corupÆia mare”, noi am fost primii care am creat legi speciale çi instituÆii speciale; ele au doar un an sau doi de când funcÆioneazå, iar dosarele sunt grele çi voluminoase, iar prezumÆia de nevinovåÆie trebuie obligatoriu respectatå; aceste instituÆii vor deveni din ce în ce mai puternice, iar legile din ce în ce mai acoperitoare, mai de neocolit.

CorupÆia micå, înså, trebuie cauterizatå! Vom crea mijloace directe çi accesibile cetåÆenilor, pentru a demasca fiecare caz de çpagå, mitå sau atenÆie – datå de cetåÆean unui funcÆionar, ca acesta så-çi facå treaba!

Fårå implicarea çi „intrarea la båtaie” a oamenilor direct afectaÆi, nu vom putea arde acest cancer al ghiçeelor, halatelor çi uniformelor! În toate aceste aspecte constå motivaÆia a patra a candidaturii mele – çi anume de a realiza un mandat al curåÆeniei morale!

Am anunÆat, deja, acest lucru la Congresul extraordinar, din luna august, al partidului nostru.

Am toatå hotårârea så garantez, fårå nicio ezitare çi fårå nicio excepÆie, aplicarea implacabilå a legii!

Så fie o lege pentru toÆi, så fie dreptate pentru fiecare – aça cum ne cere poporul!

Spun încå o datå cå puterea suveranå a poporului se împarte çi este exercitatå, transparent çi responsabil, de instituÆiile statului de drept, care au legitimitatea votului cetåÆenilor.

Aceste instituÆii trebuie så-çi facå datoria în numele puterii pe care le-a dat-o poporul – çi nimeni altcineva, nici vreun partid, nici vreo persoanå çi nici vreo societate civilå.

Cea mai puternicå societate civilå este electoratul român, care-çi deleagå puterea cåtre instituÆiile statului de drept – çi acest lucru trebuie recunoscut de toÆi. În caz contrar, cetåÆenii vor refuza, în numår tot mai mare, så participe la viaÆa politicå, erodând astfel încrederea în democraÆie ca sistem politic.

823

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Dragi colegi, stimaÆi cetåÆeni, Am gåsit de cuviinÆå så vå împårtåçesc – la începutul acestei campanii electorale – cele patru puternice motive personale pentru care candidez la funcÆia de Preçedinte al României!

Må angajez pentru un mandat de conçtiinÆå faÆå de toÆi cetåÆenii Æårii!

Pentru un mandat al dezvoltårii çi modernizårii României! Pentru un mandat al continuitåÆii lucrurilor bune realizate în Æarå!

Pentru un mandat al curåÆeniei morale în raporturile dintre guvernanÆi çi cetåÆeni!

Se aflå aici, alåturi de noi, Preçedintele României, Ion Iliescu.

Niciun alt lider politic român nu a reuçit så påstreze o legaturå mai apropiatå cu oamenii.

Felicit conducerea Partidului Social Democrat pentru hotårârea adoptatå în aceastå varå, de a-l invita så vinå înapoi în partid çi så conducå partidul!

Am astfel certitudinea cå partidul va încåpea pe mâini bune – iar eu, ca viitor çef al statului, voi avea în guvernarea majoritarå a Uniunii NaÆionale PSD+PUR un reazem de nådejde pentru îndeplinirea mandatului la care m-am angajat.

824

DISCURSURI – Discurs la lansarea candidaturii la funcÆia de preşedinte al României – 30 octombrie 2004

27. Discurs la lansarea candidaturii la funcÆia de preşedinte al României1

Dragi prieteni, Domnilor colegi, Doamnelor çi domnilor, Înainte de a începe acest discurs aç vrea så vå citesc un text scurt: „Domnule Nåstase, sunt un bucureçtean care, pânå acum câteva zile, era sigur cå o så vå voteze. Apoi v-am auzit disputa cu Traian Båsescu, aceea în care spuneaÆi cå sunteÆi din Colentina. Am fost foarte dezamågit de dumneavoastrå. Am o bunicå a cårei pensie este micå, tatål meu are douå servicii. Sora mea lucreazå ziua, çi seara e la facultate. Mama, când e çomerå, când lucreazå. N-o ducem bine, dar de votat v-am fi votat pe dumneavoastrå, fiindcå påreaÆi cå çtiÆi ce trebuie fåcut. Nu må intereseazå certurile dumneavoastrå cu Traian Båsescu. Nu må intereseazå care dintre voi este mai spiritual. OpriÆi-vå! Nu intraÆi în jocul åsta! Când apåreÆi la televizor gândiÆi-vå, dacå se poate, la unul ca mine, nu la unul ca Båsescu. Çi vorbiÆi de lucrurile care îl intereseazå pe unul ca mine! Çi atunci cei ca mine vå vor vota.” Am primit acest mesaj pe pagina de internet, acum douå zile, iar ieri, într-o întâlnire cu câÆiva jurnaliçti importanÆi din România, mi s-a repetat aceeaçi idee.

Când am luat decizia de a-i råspunde cu aceeaçi monedå lui Traian Båsescu, am fost convins cå era corect så procedez aça. Acum må întreb dacå, totuçi, n-ar fi trebuit så må abÆin, fiindcå este foarte clar cå lumea nu asta vrea de la noi.

De aceea, aç vrea så vå vorbesc mai ales despre propria noastrå ofertå. Chiar dacå voi spune câte ceva çi despre riscul întoarcerii celorlalÆi la putere. Çi vå îndemn çi pe dumneavoastrå så nu uitaÆi cå noi avem o ofertå pozitivå çi cå noi putem så câçtigåm aråtând cå suntem mai buni la guvernare, nu mai buni la scandal sau la spectacol. Alegerile din acest an reprezintå cea mai importantå decizie în faÆa cåreia s-a aflat poporul român de la RevoluÆia din 1989.

1

Discurs la lansarea candidaturii la funcÆia de preçedinte al României, 30 octombrie 2004

825

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Va merge România înainte pe drumul cel bun pe care a pornit sau o va lua iar de la început, riscând o nouå pråbuçire? Spre Europa sau înapoi în trecut? Spre creçtere sau înapoi în tranziÆie?

Ne aflåm, dacå vreÆi, în faÆa unei bifurcaÆii, în faÆa noastrå se deschid douå drumuri. Unul singur ne va duce acolo unde ne dorim cu toÆii. Unul singur este calea cåtre o viaÆå mai bunå.

Så le explicåm oamenilor, sau, mai bine zis, så le reamintim ce putem noi çi ce pot ceilalÆi. La sfârçitul anului 2000, când electoratul a dat un vot de blam partidelor care guvernaserå din 1996, România era o Æarå epuizatå, descurajatå, såråcitå, izolatå çi fårå perspective.

Dar în cei patru ani de guvernare PSD, România a intrat în normalitate çi s-a açezat pe direcÆia bunå. Aceasta nu este numai pårerea mea, ci çi o concluzie a mai multor voci. Prima tentaÆie este så te uiÆi la statistici, mai important este, înså, glasul oamenilor çi, de ce nu, glasul propriei conçtiinÆe. Voi vorbi despre oameni, pentru cå, în primul rând, oamenii ne spun cå suntem pe direcÆia bunå.

Toate sondajele de opinie aratå cå peste 40% din populaÆie este convinså cå România e pe drumul cel bun. Nu s-a mai întâmplat în istoria de dupå RevoluÆie ca, la final de mandat, o guvernare så primeascå o asemenea apreciere. Må bucur cå oamenii simt în jurul lor efectele intrårii în normalitate. Nu suntem încå o Æarå modernå, dar suntem o Æarå normalå, care începe så se dezvolte. Så nu låsåm AlianÆa PNL-PD så distrugå aceastå normalitate! Çi cifrele ne spun cå suntem pe direcÆia bunå. Dintre toate cifrele, cea mai importantå este aceea care aratå cå, în patru ani, am redus såråcia în România. Acum patru ani, vå reamintesc, erau 8 milioane de såraci, iar aceste date au fost confirmate de cåtre Banca Mondialå. Aståzi, aceastå cifrå s-a redus la jumåtate prin eforturile noastre comune.

Nu suntem încå o Æarå fårå oameni såraci, dar luptåm cu rezultate bune pentru creçterea bunåstårii. Så nu låsåm AlianÆa PNL-PD så creascå din nou såråcia în România!

Lumea ne spune cå suntem pe direcÆia bunå. Niciodatå România nu a stat mai bine pe piaÆa internaÆionalå, niciodatå riscul de Æarå nu a fost atât de mic, niciodatå investiÆiile stråine nu au fost atât de mari. PiaÆa începe så funcÆioneze, iar acest semnal aratå cå ne îndreptåm spre mai bine. Nu suntem o economie perfectå, dar statul a låsat din ce în ce mai multå libertate pieÆei.

Så nu låsåm AlianÆa PNL-PD så distrugå din nou economia României! Chiar çi partenerii noçtri din Uniunea Europeanå çi din NATO ne spun cå suntem pe direcÆia cea bunå. Evaluårile lor, foarte severe, ne-au aråtat unde mai avem de muncit, dar toate încep så arate cå ritmul actual este cel bun çi cå el trebuie susÆinut. Nu suntem încå un stat puternic, dar România a început så fie respectatå çi susÆinutå. Så nu låsåm AlianÆa PNL-PD så izoleze din nou România! Vreau så vå vorbesc, înså, çi despre alte exemple, poate mai mårunte, dar concrete çi cu impact direct asupra vieÆii oamenilor, de pildå, despre cei 50 de km din autostrada Bucureçti-ConstanÆa care au fost recent deschiçi circulaÆiei, la care se va adåuga, peste câteva zile, încå un tronson de 50 de kilometri. Aceastå autostradå ne aratå clar imaginea României de aståzi: cu mari întârzieri în infrastructurå.

826

DISCURSURI – Discurs la lansarea candidaturii la funcÆia de preşedinte al României – 30 octombrie 2004

Sunt puÆini, dar sunt, totuçi, primii kilometri de autostradå construiÆi dupå RevoluÆie. Întrebarea mea este: vrem så continuåm aceastå autostradå sau îi dåm lui Båsescu prilejul så opreascå din nou lucrårile?

Nu este o acuzaÆie, ci doar o constatare. Timp de patru ani, când a fost ministru, a refuzat så înceapå lucrårile la orice autostradå. A hotårât cå România nu are nevoie de autostråzi, aça cum a hotårât cå România nu are nevoie de flotå. Eu consider cå România are nevoie de autostråzi pentru a se moderniza, iar în urmåtorul mandat vom construi 500 de km de autostradå.

Dragi prieteni, Iatå de ce sunt atât de importante alegerile din acest an. Este vorba de o mizå uriaçå.

Pe 28 noiembrie, românii vor trebui så hotårascå ce vor face cu munca lor de pânå acum.

Cåci toate realizårile noastre au fost fåcute cu munca Æåranilor, a muncitorilor, a întreprinzåtorilor români. Ei au dezvoltat România, prin noi drumuri, prin mii de noi fåbricuÆe, prin produse mai bune, prin exporturi de calitate, prin construcÆii noi, prin investiÆii çi prin respectul lor faÆå de lege. Noi, ca partid de guvernare, am creat condiÆiile pentru ca aceastå dezvoltare så se producå çi, cel mai important, pentru ca efectele ei så înceapå så se întoarcå çi asupra vieÆii oamenilor. Am construit pentru România o çanså, aceea ca ea så meargå mai departe pe direcÆia bunå çi aceea de a transforma rezultatele creçterii în bunåstare pentru 22 de milioane de români.

Aceasta este direcÆia pe care vrem så continuåm!

Dragi prieteni, În anul 2000, am câçtigat împreunå alegerile. Am preluat guvernarea într-un moment când România era o Æarå epuizatå, descurajatå çi fårå perspective.

Se schimbaserå trei guverne în patru ani, economia pierduse 3,7 miliarde de dolari, numårul çomerilor se dublase, oamenii erau daÆi afarå pe capete din servicii, peste 300.000 de IMM-uri dåduserå faliment, leul se devalorizase cu 600% în numai patru ani, inflaÆia era galopantå, agricultura era în paraginå, terenurile – pârloagå, nelucrate de oameni, nu din puturoçenie, ci din lipså de bani. Sistemul bancar era slåbit, economiile populaÆiei erau distruse de inflaÆie, credibilitatea monedei naÆionale era la påmânt, iar AlianÆa Nord-Atlanticå ne trântise de douå ori uça în nas.

827

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

În cursa pentru integrarea în Uniunea Europeanå ajunsesem pe ultimul loc, dupå ce fusesem printre primii care încheiaserå Parteneriatul de asociere. Stråzile erau pline de greviçti, instituÆiile statului erau dezorientate çi demobilizate, iar oamenii erau resemnaÆi, pesimiçti, derutaÆi. Am preluat guvernarea pentru un mandat pe care l-am numit mandatul reintrårii în normalitate çi al întoarcerii în Europa. Oamenii au avut încredere în noi, pentru cå m-am angajat atunci, împreunå cu Preçedintele Ion Iliescu, împreunå cu dumneavoastrå, så realizåm aceste lucruri fundamentale pentru viaÆa compatrioÆilor noçtri.

Acum, suntem într-un moment de bilanÆ. Împreunå avem datoria så ne prezentåm în faÆa Æårii çi så spunem ce am realizat. Iar înainte de a må gândi la candidaturå, mi-am luat rågazul de timp pentru a-mi face un examen de conçtiinÆå çi pentru a-mi pune unele întrebåri: Am readus noi oare speranÆa în sufletul oamenilor, aça cum ne-am angajat?

Am reuçit oare så repornim motoarele economiei? Am reuçit så învingem resemnarea care, parcå, ne copleçise pe toÆi în anii dinainte? Pentru a råspunde la asemenea întrebåri, am ascultat, mai întâi, glasul rece al cifrelor. Çi prima tentaÆie era så te uiÆi pe statistici. Dacå e så råmânem la cifre çi la realizårile foarte vizibile – ele ne dau, fårå îndoialå, dreptate çi ne confirmå cå am fåcut destule lucruri bune. În anul 2000 am început så urcåm dealul anevoios al revenirii la normalitate.

Guvernarea noastrå, çi nu cei dinainte, a adus România, pentru prima datå în istorie, în cea mai importantå alianÆå politico-militarå a lumii, NATO, dupå ce aceasta ne refuzase. Guvernarea noastrå, çi nu cei dinainte, a adus România la un pas de acceptarea în familia civilizatå a Uniunii Europene. Dupå ce, în 1995, eram a şasea Æarå asociatå, în anul 2001 am preluat procedurile de aderare de pe ultimul loc, locul 12. Am muncit din greu så recuperåm aceastå întârziere. Am negociat çi încheiat în numai patru ani tot atâtea dosare de integrare cât încheiaserå celelalte Æåri candidate în 8 ani. Çi nu numai dosarele au fost importante: am reuçit så imprimåm economiei naÆionale un ritm de creçtere de 4 ori mai mare decât media Æårilor din UE.

Dragi prieteni, Guvernul nostru, çi nu cel dinaintea noastrå, a fost cel care a dus pentru prima datå la bun sfârçit un acord cu Fondul Monetar InternaÆional, folosind integral facilitåÆile acordate çi aducând o credibilitate fårå precedent în seriozitatea angajamentelor pe care ni le-am luat.

Guvernarea noastrå, çi nu cea dinaintea noastrå, a fost cea care a reuçit så obÆinå libertatea românilor de a circula oriunde în Europa, fårå a mai îndura umilinÆele de nedescris tråite la porÆile ambasadelor, pentru a obÆine vize. Este adevårat, „vizele Schengen” nu-i privesc pe absolut toÆi românii, dar peste 2 milioane de compatrioÆi ai noçtri, care ies anual din Æarå, pot depune mårturie cât de importantå çi de valoroaså este aceastå uçurare. Ei çi familiile lor considerå acest 828

DISCURSURI – Discurs la lansarea candidaturii la funcÆia de preşedinte al României – 30 octombrie 2004

lucru deja natural, ceva obiçnuit, dar a fost extrem de greu så-l obÆinem çi, ca urmare a eliminårii acestor vize, vin în România sume de bani importante, peste 3 miliarde de euro, care sunt folosiÆi pentru investiÆii, pentru noi locuri de muncå în România.

Toate aceste efecte nu pornesc doar de la o chestiune de formå, pornesc de la un act de voinÆå, de la credibilitatea noastrå în exterior, în condiÆiile în care Europa Occidentalå este sufocatå de presiunea migrårilor. Aceçti prieteni çi aliaÆi ai noçtri au avut încredere în noi çi au deschis frontierele, pentru ca românii så poatå så înveÆe, så cålåtoreascå, så munceascå çi apoi så se întoarcå acaså la ei, pentru a aduce acolo unde îçi au locul ceea ce au învåÆat, inclusiv o anumitå filozofie a muncii, pe care noi ne stråduim cu toÆii s-o aducem, ca motor principal al dezvoltårii. În anul 2000, am preluat Æara cu o pierdere de 3,4 miliarde dolari çi am adus-o, în cei patru ani, la un plus de 7,6 miliarde de dolari în Produsul Intern Brut. Numårul çomerilor s-a redus aproape la jumåtate faÆå de anul 2000, rata çomajului coborând de la 10,5% la 6%. Rata såråciei a scåzut de la 36% în 2000 la 23% în 2004 – iar cea a såråciei severe de la 13,8% la 7,9%.

Salariul minim net lunar era, în anul 2000, de 28 de dolari SUA; acum este de 69 de dolari.

Salariul mediu net lunar era, în anul 2000, de 98 de dolari SUA; acum el este de 174 de dolari.

Pensia medie de asiguråri sociale de stat era în anul 2000 de 42 de dolari SUA; acum este de 74,8 dolari.

Pensia media a agricultorilor era în anul 2000 de 8,7 dolari SUA; acum este de 23,5 dolari.

Fiscalitatea pe forÆa de muncå a scåzut de la 60% în anul 2000, la 49,5% în 2004. ProducÆia agricolå este acum cu 32% mai mare decât în anul 2000, peste 96% din suprafaÆa agricolå fiind în proprietate privatå. Acestea, dar çi multe altele, sunt cifrele care atestå cå România de aståzi este mult schimbatå în bine faÆå de acum 4 ani.

Dragi colegi, Sunt în politicå de 15 ani, la fel ca mulÆi dintre dumneavoastrå. Am învåÆat ce înseamnå så fii parlamentar, cum se conduce un minister, am învåÆat, încetul cu încetul, cum se conduce un guvern – çi vå asigur cå nu a fost uçor – cum se conduce un partid – çi recunosc cå nu a fost uçor – cum se obÆin rezultate çi cum se pune pe picioare o economie în derivå. „Arogant” cum må çtiÆi, credeam cå le çtiu pe toate. Må uitam la rezultatele noastre de pe hârtie, din rapoarte, din evaluårile externe çi nu înÆelegeam uneori de ce, totuçi, încå nu se tråieçte bine în România, de ce foarte mulÆi oameni sunt încå pesimiçti çi lipsiÆi de încredere în viitor.

Am simÆit cå aceste rezultate incontestabile nu au ecoul açteptat în viaÆa oamenilor.

Politica pentru oameni nu poate fi fåcutå de contabili, iar graficele nu Æin de foame.

829

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

A trebuit så-mi ascult, mai în profunzime, glasul conçtiinÆei. M-am întrebat: „çi, totuçi, ce nu merge”? Pentru a gåsi råspunsuri, am încercat så ies din constrângerile inerente vieÆii de partid çi så intru în logica omului simplu, a cetåÆeanului obiçnuit.

N-am reuçit så aflu råspunsul în biroul în care lucrez. Çi atunci, m-am gândit cå, dacå vreau så aflu cu adevårat cum tråiesc cu adevårat oamenii, trebuie så merg în mijlocul lor. Çi am mers. Unii m-au criticat, au spus cå må plimb prin Æarå fårå însoÆitori, cå vreau så demonstrez ceva, au spus cå m-am schimbat, cå au venit unii çi alÆii çi mi-au pus cipuri, cå am gânduri ascunse. Dar çtiÆi ce conteazå pânå la urmå? Cå oamenii cu care am stat de vorbå çi în casele cårora am intrat nu m-au privit cu suspiciune, nici cu teamå, nici cu neîncredere.

Nu toÆi ne votau pe noi (chiar dacå, poate, vå e greu så vå imaginaÆi acest lucru!), dar toÆi au acceptat, firesc, fårå så li se parå ciudat, så-mi vorbeascå despre adevåratele probleme pe care le au, ale românilor simpli, pe care nu îi impresioneazå neapårat faptul cå pot vorbi cu Tony Blair la telefon sau cu alÆi lideri europeni. Pentru ei, problema era, cu siguranÆå, faptul cå poçtaçul nu le aduce uneori pensia la timp sau cå se poate scumpi luna aceasta preÆul la pâine, deçi, în definitiv, procesatorii n-ar prea avea temeiul så o facå. Important este faptul cå prin toate aceste discuÆii pe care le-am purtat în casele oamenilor, pe câmp, pe stradå, oriunde cineva avea o întrebare pentru mine sau o plângere, am reuçit så înÆeleg întrebårile adevårate çi så încep så gåsesc, împreunå cu ei, råspunsurile, chiar dacå unele erau provizorii.

Am început, într-un fel, så Æin audienÆele în stradå, ceea ce sigur cå a surprins pe foarte mulÆi. Au fost unii nemulÆumiÆi de ceea ce li s-a întâmplat în aceçti ani. Am încercat så le explic, dar în primul rând am încercat så înÆeleg ce nu i-a mulÆumit în aceastå vreme çi am încercat, împreunå cu administraÆia localå, cu membrii Guvernului, så gåsim soluÆii rezonabile, så rezolvåm nu doar marile probleme, nu doar problemele macroeconomice, ci så înÆelegem problemele fiecårei comunitåÆi, în måsura în care puteam så gåsim råspunsuri adecvate.

Am reuçit så devin un critic mult mai onest, în felul acesta, al propriei mele activitåÆi.

Totodatå, am mai înÆeles câteva lucruri esenÆiale: cå niciun succes politic nu conteazå dacå, pânå la urmå, el nu se råsfrânge în mod direct în traiul oamenilor, în viaÆa lor, în liniçtea lor.

Nimic nu este mai folositor în politicå decât råbdarea de a-l asculta pe fiecare om în parte, så înveÆi din ceea ce el îÆi spune, pentru cå românul nostru niciodatå nu te învaÆå de råu. Çi am înÆeles mai bine çi o anumitå condiÆionare a vieÆii de partid, în sine, pentru cå o activitate de partid care, atunci când partidul este la guvernare, nu se leagå direct de problemele concrete ale oamenilor, considerând cå viaÆa politicå çi activitatea politicå se pot desfåçura într-un alt plan, diferit de ceea ce înseamnå guvernare în sens larg, înseamnå så tråim într-o lume a iluziilor. Din acest motiv v-am cerut de fiecare datå çi, în special în ultimele luni, så cåutåm acolo, în teritoriu, direct, så înÆelegem care sunt nu numai problemele de guvernare, ci çi problemele noastre politice cele mai acute.

830

DISCURSURI – Discurs la lansarea candidaturii la funcÆia de preşedinte al României – 30 octombrie 2004

În sfârçit, m-am convins definitiv cå nicio „sarcinå de partid” nu poate fi mai puternicå decât mandatul de conçtiinÆå faÆå de compatrioÆii tåi! Acesta este un alt motiv pentru care m-am decis så candidez.

Mandatul meu de conçtiinÆå înseamnå dorinÆa de a må pune, de pe alte poziÆii çi cu alte instrumente, în slujba oamenilor, pentru a face în aça fel încât açteptårile lor så se materializeze, iar speranÆele lor så se transforme în certitudini.

Dragi colegi, Aceasta înseamnå så nu am liniçte çi så nu fiu împåcat cu mine însumi pânå când rezultatele muncii noastre nu vor ajunge în curÆile çi în casele oamenilor, în viaÆa lor! Çi vom realiza cu siguranÆå acest lucru în urmåtorii ani. æinta principalå a mandatului meu de preçedinte este scoaterea såråciei din Æarå pentru totdeauna. Am început acest lucru în 2001, dar çtiu cå mai avem multe de fåcut.

România trebuie så producå permanent mai multå bogåÆie pe care, prin mecanisme specifice comune întregii lumi civilizate, så o redistribuie la nivelul întregii societåÆi.

Trebuie spus cå, ori de câte ori Guvernul a luat måsuri pentru creçterea coeziunii sociale, aceste måsuri au fost criticate pe nedrept ori chiar ridiculizate, ca fiind „pomanå electoralå” pentru „puturoçi”. Resping cu hotårâre asemenea atitudini – care exprimå, de fapt, un dispreÆ profund pentru oameni! Binele fåcut oamenilor nu trebuie batjocorit! Fiecare om are un nume, o soartå, are un destin, çi nimeni n-are voie så-i batjocoreascå pe cei mai necåjiÆi! Sistemele de protecÆie socialå, fie cå se referå la sånåtate, la pensii, la ajutoare de çomaj, sunt sisteme de solidaritate, inclusiv de solidaritate între generaÆii.

TranziÆia postcomunistå reprezintå unul dintre cele mai nedrepte procese, în definitiv. Economia Æårii a fost scoaså la mezat. Unii au câçtigat, mulÆi au pierdut. Trebuie så çtim så încheiem aceastå perioadå din istoria noastrå, asigurând sprijinul nostru pentru cei care sunt în suferinÆå, pentru cei care nu au reuçit decât så obÆinå suferinÆå din aceste transformåri ale societåÆii. Au fost necesare aceste transformåri, dar så facem în aça fel încât ele så nu-i loveascå cel mai tare pe cei care sunt mai såraci. Så-i ajutåm! Unul dintre stereotipurile obiçnuite este acela de a spune: „guvernele de dreapta, liberalii, eventual, creeazå bogåÆie, iar social-democraÆii o repartizeazå mai echitabil”. La noi s-a întâmplat exact pe dos sau, într-un fel, lucrurile s-au amestecat foarte tare. Liberalii au scåzut avuÆia Æårii çi, este adevårat, au crescut çi mai mult såråcia çi polarizarea socialå, în timp ce guvernarea social-democratå a creat mai multå avuÆie, dar a çi distribuit-o mai bine.

831

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Ceea ce este important, dragi prieteni, este nu numai cå am reuçit så creçtem avuÆia Æårii, dar, iatå, prin ceea ce a constatat Banca Mondialå, numårul såracilor din România a scåzut çi trebuie så continuåm pe acest drum care este drumul corect: reforme economice înÆelepte, pe de o parte, çi programe de solidaritate, pe de altå parte. Aceastå armonie între cele douå activitåÆi pe care noi le-am desfåçurat au însemnat pace socialå, au însemnat stabilitate economicå, au însemnat stabilitate politicå çi credibilitatea României în lume.

Sigur, çtim cu toÆii cå aproape o treime din populaÆia Æårii este reprezentatå de pensionari, de persoanele în vârstå, cå pensiile sunt încå mici, cå ele nu ajung så acopere nevoile unui trai decent. De aceea, de câte ori a fost posibil din punct de vedere economic, am acordat prioritate ca resursele suplimentare obÆinute la buget så fie destinate indexårii, recorelårii çi måririi pensiilor. Vom continua acest lucru çi în viitor. Al doilea motiv important al candidaturii mele este, deci, acela de a solicita tuturor cetåÆenilor Æårii un mandat pentru dezvoltarea României, pentru recuperarea decalajelor care ne separå de Æårile europene. Am dovedit cå avem çtiinÆa guvernårii. Faptele vor fi politica noastrå çi în continuare!

Dragi prieteni, Cu mine, ca preçedinte al României çi cu un guvern al Uniunii NaÆionale PSD+PUR, vom continua creçterea economicå a Æårii, astfel încât Produsul Intern Brut så ajungå de la 55 de miliarde de euro, în prezent, la 80 de miliarde de euro în 2008!

Vom scådea inflaÆia de la 9% la 2%!

Vom scådea contribuÆiile sociale de la 49,5% la 44,5%, iar impozitul pe profit de la 25% la 16%!

Vom subvenÆiona jumåtate din preÆul a 18.000 de tractoare çi de utilaje agricole!

Vom construi, în fiecare an, câte 100 km de autostradå!

Vom construi 1000 de miniterenuri de fotbal çi de tenis pentru copii! Sunt foarte mândru de programul celor 400 de såli de sport, dar nu trebuie så ne oprim aici, sunt încå foarte multe de fåcut, trebuie så continuåm.

Vom simplifica înregistrarea firmelor: în numai 3 zile!

Vom termina recorelarea pensiilor – la muncå egalå, pensii egale –, nivelul pensiei medii ajungând la 100 de euro! Vom asigura un plus de 92 de euro la salariul minim lunar çi 155 de euro la salariul mediu lunar!

Vom majora cu 50% salariile bugetarilor, care vor ajunge la un nivel mediu lunar de 300 de euro!

Vom indexa pensiile în fiecare an, pentru a acoperi creçterea integralå a preÆurilor!

832

DISCURSURI – Discurs la lansarea candidaturii la funcÆia de preşedinte al României – 30 octombrie 2004

Vom dubla volumul rechizitelor pe care le vom acorda fiecårui copil!

Vom acorda 100.000 de burse çcolare pentru copiii din familii nevoiaçe!

Vom asigura gratuit, pentru fiecare çcolar din clasele I-IV, igiena çcolarå çi vitaminele necesare.

Vom continua programul de asigurare pentru copii a produselor lactate çi de panificaÆie!

Vom dubla numårul de bilete de odihnå çi bilete de tratament pentru persoanele vârstnice, cu trançe reduse çi diferenÆiate de suportare a costurilor!

Dragi prieteni, Unii må întreabå: „De ce toate aceste lucruri acum, în 2004?”. Råspunsul este foarte simplu, dragi prieteni: pentru cå am fost buni la guvernare çi am strâns banii aceçtia, pe care putem så-i dåm pentru proiecte sociale. Dintr-o cåmarå plinå ai ce så împarÆi. Dintr-o cåmarå goalå nu ai ce så dai. Ce pot så ofere cei care au avut cea mai mare recesiune economicå çi au creat pentru România cel mai mare dezastru economic în perioada 1997-2000? De aceea, råspunsul nostru pentru cei care sunt încå supåraÆi pe viaÆå, pe noi, så le spunem cå, dacå economia va merge în continuare, dacå proiectele noastre de modernizare vor continua, vor fi çi mai mulÆi bani pentru proiecte sociale.

Dragi prieteni, Eu voi fi preçedintele care îi va aduce pe români acaså, în România. Noi am deschis graniÆele çi am permis oamenilor så munceascå în stråinåtate atunci când dezastrul låsat în urmå de foçtii guvernanÆi nu le-a mai permis så ducå o viaÆå decentå. Plecarea lor din Æarå nu va deveni, înså, o tradiÆie. Noi vom crea condiÆiile pentru ca aceçti oameni så se întoarcå acaså. Îi vom ajuta så munceascå, pe bani buni aici, în România, lângå familiile lor.

Aceasta va fi una dintre datoriile majore ale mandatului meu de preçedinte. Ca preçedinte al tuturor românilor, garantez cå aceste lucruri se vor realiza!

FiÆi convinçi, dragi prieteni, cå, aça cum am fåcut çi pânå acum, må voi bate cu toatå vigoarea pentru a împlini ceea ce promit. Sunt un om responsabil çi înÆeleg så-mi respect cuvântul dat. S-a acreditat ideea cå oricine ar veni la conducerea României ar fi obligat så facå aceleaçi lucruri, cå România este pe pilot automat çi nu mai are importanÆå cine vine la conducere.

Vreau så vå spun cå lucrurile se pot întâmpla, din påcate, la fel ca în 1997. Drumul este trasat, dar nu este suficient så påçim pe el, så mergem çovåitor. Sunt foarte mulÆi cei 833

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

care în Europa, în Occident, nu mai au råbdare så açtepte Æårile din centrul çi råsåritul Europei. Apare o anumitå obosealå, o anumitå blazare, o anumitå tensiune. Avem o çanså extraordinarå în urmåtoarele luni så finalizåm ceea ce am început. Så nu pierdem aceastå çanså!

Så ne aducem aminte cå, în 1996, România era în plin proces de însånåtoçire a economiei, semnase Acordul de asociere la Uniunea Europeanå, Parteneriatul pentru Pace, primise Clauza naÆiunii celei mai favorizate din partea Statelor Unite ale Americii, iar jaloanele procesului de integrare europeanå çi euroatlanticå erau puse împreunå cu partenerii noçtri europeni.

Cu toate acestea, nu am ajuns unde ne-am propus. De ce? Pentru cå cei care çi-au asumat guvernarea în perioada 1997-2000 s-au dovedit incapabili så meargå pe acel drum care, departe de a fi båtåtorit, era, totuçi, foarte clar jalonat.

Ne mai putem permite acum, când ne aflåm atât de aproape de destinaÆie, så ne abatem din drumul nostru çi så råtåcim prin jungla aventurilor politico-economice, a „terapiilor de çoc”, a modelelor de transformare economicå çi socialå care s-au pråfuit çi pe care oamenii le privesc ca pe niçte curiozitåÆi venite din altå lume? Evident cå nu!

Dragi prieteni, StimaÆi cetåÆeni, Niciuna dintre promisiunile noastre, vå spun încå o datå, cu putere, cu emoÆie, nu este fåcutå la voia întâmplårii: ele au, aceste promisiuni, ca obiectiv ultim, creçterea bunåstårii oamenilor çi a societåÆii. Noi dorim o societate mai solidarå, în care bogåÆia så fie distribuitå mai echitabil.

Noi nu suntem pentru un stat minimalist, cåruia nu-i paså de cetåÆeni, nu suntem de acord cu cei care vor så-i arunce pe toÆi cetåÆenii României într-un bazin, ca så vadå dacå çtiu så înoate, neajutându-i pe cei care nu se descurcå. Aceasta este politica unora dintre cei care vorbesc despre România ca despre un stat modern. Nu ne putem întoarce în secolul al XIX-lea, nu putem så ne întoarcem în perioada interbelicå. Trebuie så privim spre viitor.

De aceea, vreau så spun încå o datå, noi suntem pentru un stat responsabil, eficient, organizator al coeziunii naÆionale çi sociale, un stat capabil så facå faÆå sarcinilor çi sfidårilor integrårii europene çi euroatlantice, ameninÆårilor la adresa påcii, securitåÆii în lume.

Eu sunt convins de acest lucru çi, în numele acestui crez, voi acÆiona ca preçedinte al României, pentru cå stå în putinÆa noastrå så devenim o societate mai puternicå, mai unitå, mai performantå, capabilå så genereze proiecte de viitor çi så le punå în practicå, pentru cå putem 834

DISCURSURI – Discurs la lansarea candidaturii la funcÆia de preşedinte al României – 30 octombrie 2004

så trecem de la consens pe probleme importante la concertare, så aducem fiecare ideile noastre çi så le punem de acord undeva la un nivel mai înalt.

Este un efort pe care trebuie så-l facem cu toÆii, iar ca viitor çef al statului vå încredinÆez cå voi prelua amplul proiect elaborat sub coordonarea preçedintelui Iliescu, privind Strategia de dezvoltare durabilå a Æårii.

Dragi prieteni, Suntem în situaÆia de a încheia, foarte curând, toate capitolele de negociere cu Uniunea Europeanå. Aceasta semnificå nu doar semnarea unui fel de „contract”, în care fiecare dintre pårÆi îçi asumå obligaÆii clare. Trebuie så vedem cum vom pune în aplicare aceste angajamente çi, de aceea, nu este nevoie de noi experimente. Acesta este motivul pentru care a treia raÆiune a candidaturii mele este un mandat de continuitate a proiectelor noastre comune, pentru a duce la bun sfârçit integrarea în Uniunea Europeanå.

Ne aflåm într-un moment crucial al istoriei noastre çi nu avem dreptul så ne ratåm viitorul.

România nu a avut, în istoria ei, un moment mai favorabil pentru a-çi împlini destinul çi pentru a se afirma ca o Æarå modernå, apåråtoare çi promotoare a unor valori çi idealuri generoase.

Dragi colegi, Cu toÆii suntem conçtienÆi cå România nu este o Æarå perfectå, cå ne råmân încå multe lucruri de fåcut pentru a ne bucura de bunåstarea çi prosperitatea Æårilor dezvoltate. Înainte de a redacta oferta noastrå electoralå, cu toÆii am båtut la uçile oamenilor. Ei ne-au deschis pentru cå vor så vorbeascå, vor så-çi spunå necazurile. Çi ne-au vorbit foarte direct despre nevoia de justiÆie. În anii de tranziÆie, în general, peste o treime din populaÆia Æårii a ajuns så fie ocupatå cu diferite procese în instanÆå. Majoritatea acestora graviteazå în jurul problemei proprietåÆii.

Este o avalançå de probleme, cu totul noi pentru societatea româneascå, ce a pus în evidenÆå o slåbiciune cu efecte directe asupra oamenilor, çi anume capacitatea administrativå reduså de reacÆie çi de intervenÆie a statului nostru. Aceastå slåbiciune priveçte çi justiÆia, în toate aspectele ei esenÆiale.

Pe fondul acestei slåbiciuni, instituÆionale çi legale totodatå, juridice, s-a dezvoltat fenomenul corupÆiei. Guvernul nostru s-a lovit frontal de amploarea acestui fenomen, afirmat cu putere încå din timpul guvernårii trecute.

835

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

De aceea, lupta noastrå a început cu ceea ce era democratic çi constituÆional så înceapå: cu crearea instituÆiilor çi a cadrului legal necesar combaterii eficiente a fenomenului corupÆiei. În acest sens, guvernarea noastrå a fost permanent preocupatå mai întâi så taie rådåcinile corupÆiei mari, realizând urmåtoarele: clarificarea statului proprietåÆii, inclusiv prin restituiri conform legii; accelerarea privatizårii; separarea politicii de afaceri; cercetarea çi pedepsirea corupÆiei de cåtre instituÆii specializate, nou create, cum este Parchetul NaÆional AnticorupÆie; realizarea transparenÆei pentru achiziÆiile publice prin licitaÆii electronice (pânå în prezent s-au desfåçurat mai mult de 300.000 de astfel de licitaÆii!). Måsurile pe care le-am luat, inclusiv prin înfiinÆarea Parchetului NaÆional AnticorupÆie, au început så dea unele rezultate, dar, desigur, ele råmân så-çi dovedeascå pe deplin eficienÆa în lunile çi în anii care vin.

Ca viitor preçedinte al Æårii, må angajez ca, în limite strict constituÆionale, så adâncesc douå fronturi importante în lupta împotriva corupÆiei: Pe frontul 1, voi anunÆa, chiar de la începutul mandatului, mobilizarea a cinci vectori importanÆi: 1. CetåÆenii Æårii; 2. Parlamentul României; 3. Consiliul Suprem al Magistraturii; 4. AdministraÆia PrezidenÆialå; 5. Conlucrarea cu Guvernul çi participare la çedinÆele de Guvern.

Prin toate intervenÆiile publice pe care le voi avea voi adresa îndemnul cåtre cetåÆeni så demaçte orice caz de corupÆie, fårå niciun fel de inhibiÆie. Voi adresa, de câte ori va fi nevoie, mesaje clare Parlamentului, pentru ca înçiçi reprezentanÆii aleçi ai poporului så ia aminte cå trebuie så fie parte aliatå în aceastå luptå comunå. Pentru a avea un parlament curat çi responsabil, ca preçedinte, eu voi susÆine în continuare votul uninominal.

Dragi colegi, PNL çi PD s-au opus çi au blocat adoptarea acestui sistem în România. Dar noi am råspuns solicitårilor oamenilor, prin aplicarea în premierå a votului uninominal în alegerile preliminare pentru desemnarea candidaÆilor noçtri în Parlament. Este un experiment care, fårå îndoialå, va trebui så fie perfecÆionat, dar este un început, este un act de voinÆå pe care noi l-am marcat în peisajul politic românesc, în încercarea de a moderniza, de a înnoi clasa politicå.

Voi solicita principalului for de autoreglementare a justiÆiei så analizeze çi så realizeze douå lucruri fundamentale, cu efecte benefice în planul combaterii corupÆiei: unificarea practicii judiciare din toatå Æara, astfel încât la situaÆii de fapt identice så se pronunÆe soluÆii uniforme; urgentarea anchetårii çi judecårii cazurilor de corupÆie.

Voi dispune selectarea cazurilor de corupÆie din miile de scrisori, memorii, reclamaÆii sosite la Cotroceni çi le voi transmite instituÆiilor competente, pentru analizå çi soluÆionare potrivit legii çi voi verifica modul în care acestea au fost rezolvate. Cu prioritate, voi participa çi voi conduce çedinÆele de Guvern care vor avea pe ordinea de zi probleme privind combaterea corupÆiei.

836

DISCURSURI – Discurs la lansarea candidaturii la funcÆia de preşedinte al României – 30 octombrie 2004

Pe frontul 2, voi activa puternic rolul CSAT. În calitate de preçedinte al CSAT voi acÆiona pentru ca problemele vizând marea corupÆie, care pot afecta securitatea naÆionalå, så facå obiectul analizelor în çedinÆele Consiliului. CSAT va aproba måsuri pentru înlåturarea riscurilor create de corupÆie, care ar constitui ameninÆåri la siguranÆa naÆionalå.

Voi arde cancerul corupÆiei din zona de contact a cetåÆeanului cu instituÆiile publice! Dragi prieteni, pentru „corupÆia mare”, noi am fost primii care am propus, çi Parlamentul a aprobat, legi speciale çi instituÆii specializate; aceste instituÆii vor deveni din ce în ce mai puternice, iar legile din ce în ce mai acoperitoare, mai de neocolit. „CorupÆia micå”, înså, trebuie cauterizatå!

Vom crea mijloace directe çi accesibile cetåÆenilor, pentru a demasca fiecare caz de çpagå, mitå – atenÆie! – datå de oricare cetåÆean oricårui funcÆionar. Acesta så-çi facå treaba pentru care este plåtit de cåtre stat.

Toate aceste måsuri le putem realiza doar împreunå. Trebuie så înÆelegem cu toÆii cå aceastå perioadå cu provizoratul, cu încercåri, aceastå perioadå în care am fost în afara normalitåÆii, perioadå de încercåri s-a încheiat, dar, pentru ca ea så fie încheiatå definitiv, trebuie ca fiecare dintre noi så-çi facå datoria. Eu îmi voi face datoria!

Dragi prieteni, Se aflå aici, alåturi de noi, preçedintele Iliescu. El este, pentru noi toÆi, un reper. Putem spune, fårå niciun fel de ezitare, noi, toÆi care suntem aici çi mulÆi alÆii, în Æarå, cå politica româneascå a ultimilor 15 ani s-a construit în jurul personalitåÆii sale.

Dragi colegi, cu toÆii am învåÆat çi încå mai avem de învåÆat de la Ion Iliescu.

Eu, personal, am învåÆat de la Ion Iliescu douå lucruri. Primul este acela cå, oricâÆi adversari ai avea, oricâte neadevåruri s-ar spune despre tine, oricât de puÆine speranÆe Æi-ar mai fi råmas, trebuie så-Æi påstrezi întotdeauna încrederea, så ai curajul de a-Æi afirma convingerile çi så munceçti, cu perseverenÆå, ca så-Æi pui în practicå obiectivele.

Al doilea lucru pe care l-am învåÆat este cå nu poÆi fi cu adevårat om de stat decât atunci când poÆi sta la maså çi cu çefi de state, la dineuri somptuoase, dar çi cu o familie de Æårani dintr-un såtuc de câmpie, care îÆi pun pe maså ciorbå de roçii çi, mai ales, cå în amândouå situaÆiile ai la fel de multe de câçtigat çi la fel de multe de învåÆat.

Niciun alt lider politic român nu a reuçit så påstreze o legåturå mai apropiatå cu oamenii.

Ion Iliescu se simte bine în mijlocul oamenilor çi oamenii se simt în largul lor atunci când îl au alåturi.

837

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Preçedintele Iliescu ne-a dat tuturor, în toÆi aceçti ani, multe lecÆii tåcute. Ne-a fost çi ne este fiecåruia un exemplu. Suntem aståzi cel mai puternic partid al României çi valoarea echipei noastre este singurul reper stabil al vieÆii politice româneçti din ultimii 15 ani, iar meritul principal pentru ceea ce suntem noi aståzi îi revine. Am învåÆat în 15 ani de politicå cå una dintre calitåÆile omului politic este çi så çtie så açtepte.

Dragi colegi, În final, aç vrea så vå mai spun câteva cuvinte: în anii care urmeazå, românii vor avea nevoie, mai mult ca oricând, de forÆå çi echilibru.

Voi fi un preçedinte puternic pentru o Românie puternicå. Dragi prieteni, îmi place disciplina çi çtiu så må fac ascultat, iar când dau un ordin, am garanÆia cå el este respectat.

De aceea, çtiu cå problemele pe care eu le ascult çi le înÆeleg vor fi rezolvate de instituÆiile statului. Eu vreau så fie o lege pentru toÆi çi dreptate pentru fiecare! Voi fi un preçedinte care va uni, nu unul care va dezbina.

Dragi colegi, Am auzit cå Traian Båsescu vrea så medieze între instituÆii pentru a rezolva problemele românilor. Poate el så facå aça ceva, când toatå activitatea sa a stat sub semnul crizelor? De la råsturnarea guvernului Ciorbea, la påcålirea lui Theodor Stolojan sau la atacarea FranÆei sau a Germaniei, Båsescu a excelat într-un singur lucru: în provocarea de calamitåÆi. æara nu are nevoie în acest moment de o calamitate. Nu are nevoie de råbufniri, de cutremure politice, nici de urå sau de råzbunare.

Acum, esenÆiale sunt liniçtea çi continuitatea lucrului bine fåcut. Iar eu voi fi preçedintele care, în locul dezordinii, va menÆine pacea socialå în România. Spuneam cå miza alegerilor, din acest an, este mai mare ca niciodatå.

Voi fi un preçedinte al bunei integråri. O integrare bunå va însemna mai mulÆi bani în buzunarele oamenilor, în timp ce o integrare proastå ar însemna menÆinerea såråciei în Æarå. Aça cum, în timp ce noi am avut cea mai bunå guvernare, iar PNL-PD cea mai proastå guvernare, noi vom asigura o integrare bunå, iar ei nu ar face decât o integrare proastå. Spun aceasta pentru cå eu sunt singurul candidat la preçedinÆie care çtie cui så se adreseze, cum så negocieze çi cât de mult se poate obÆine de pe urma integrårii.

838

DISCURSURI – Discurs la lansarea candidaturii la funcÆia de preşedinte al României – 30 octombrie 2004

Dragi prieteni, Ca prim-ministru am construit fundaÆia unei integråri bune. Ca preçedinte, må voi asigura nu numai cå fundaÆia este bunå, dar voi construi çi primul etaj al acestui edificiu. Pentru ca oamenii så fie protejaÆi çi så simtå binefacerile celui de-al doilea mare proiect naÆional, dupå Marea Unire.

Voi fi un preçedinte „avocat al oamenilor”. Misiunea mea ca preçedinte va fi så ascult adevåratele probleme ale oamenilor, så le înÆeleg çi, mai ales, så le rezolv. Ca preçedinte, voi asculta cetåÆenii abuzaÆi de autoritåÆi çi le voi apåra interesele prin diminuarea risipei çi a corupÆiei din administraÆie.

Voi fi un preçedinte care va scoate definitiv såråcia din Æarå. În toatå istoria României, noi nu am avut niciodatå constanÆa unei vieÆi bune. Mereu, dupå o perioadå mai bunå a urmat o perioadå mai slabå. CivilizaÆia înseamnå continuitatea momentelor bune, înseamnå siguranÆå pentru generaÆii întregi de oameni. Asta vrem så facem noi acum. Mandatul actual înseamnå continuitatea binelui în România çi eliminarea din Æarå a fricii de incertitudini, de nesiguranÆå, de instabilitate çi dezordine.

La începutul acestei campanii electorale, vreau så-mi asum un angajament: Voi lupta – Pentru un mandat de slujire responsabilå a intereselor tuturor cetåÆenilor Æårii! – Pentru un mandat al dezvoltårii çi modernizårii României! – Pentru un mandat al continuitåÆii lucrurilor bune realizate în Æarå! – Pentru un mandat al curåÆeniei morale în raporturile dintre guvernanÆi çi cetåÆeni!

Dragi prieteni, Nu vå propun încå cinci ani de sacrificii. Nu vå cer o perioadå de graÆie pânå când vor apårea rezultatele. Cei patru ani de pânå acum ne-au adus în situaÆia de a putea, chiar din prima zi de mandat, så realizåm tot ceea ce promitem.

De altfel, multe din dorinÆele noastre Æin de continuarea unor proiecte începute din aceçti ani. Noi nu trebuie så ne consultåm, så ne facem un algoritm, så ne acomodåm cu funcÆia çi cu motorul economiei. Noi çtim exact ce avem de fåcut. Çi vom începe chiar din prima zi. Este angajamentul pe care ni-l asumåm aståzi. Este motivul pentru care vom învinge!

Dragi prieteni, DaÆi-mi voie så vå spun, în încheiere, suntem o echipå. Nu putem så reuçim decât solidar, în spirit de unitate. Pentru viitorul României trebuie så continuåm lucrurile bune. Çtim cå nu am reuçit så facem tot ceea ce ne-am propus, dar am fåcut foarte multe lucruri bune çi avem proiecte valoroase, proiecte care nu sunt aventuriste.

839

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Så-mi daÆi voie în încheiere så spun câteva cuvinte de mulÆumire. Aç vrea så le mulÆumesc colegilor mei de partid. Mi-ar trebui încå o datå pe atâta timp ca så-i numesc pe toÆi. Unii dintre ei sunt aici, alåturi de noi, pe aceastå platformå, fiindcå nu vreau s-o numesc scenå. Este o platformå electoralå care înseamnå nu doar mesaj, ci çi oameni de calitate. ToÆi cei care sunt în salå sunt cei pe care, de-a lungul anilor, m-am putut sprijini, cu care am lucrat.

Vreau så le mulÆumesc noilor colegi de la PUR. Suntem împreunå o Uniune naÆionalå, o uniune pentru România unitå, puternicå. Aç vrea, de asemenea, så mulÆumesc mass-media care nu m-a cruÆat în aceçti 4 ani, dar sunt convins cå, atunci când, la rece, vom judeca lucrurile, fiecare dintre noi va recunoaçte în ceilalÆi çi calitåÆi, çi defecte într-o manierå mai bunå. Çi vreau så mulÆumesc, de asemenea, familiei mele, Danei, lui Andrei çi lui Mihnea.

Vreau så le mulÆumesc pentru cå mie îmi este mult mai simplu atunci când cineva må înjurå, må acuzå de ceva çi nu pot så le dau un råspuns. Ei sunt cei care suportå nemulÆumirile mele pentru care nu sunt vinovaÆi, cu stoicism, cu prietenie çi ei reprezintå sprijinul meu cel mai valoros în aceastå luptå.

Vå mulÆumesc, de asemenea, celor care aÆi fost aici lângå mine, celor care sunteÆi în Comitetul de sprijin, pe care vå iubesc, pe care vå respect çi care, de-a lungul anilor, aÆi realizat aceastå evoluÆie intelectualå, valoroaså în România, pentru a duce România acolo unde îi este, cu adevårat, locul.

Le mulÆumesc tinerilor din organizaÆiile noastre, celor care vor face campanie electoralå çi se vor bate pentru ca noi så câçtigåm alegerile.

840

DISCURSURI – Discurs la lansarea candidaturii la funcÆia de preşedinte al României – 30 octombrie 2004

28. Cele douå Românii1

Dragi prieteni, Numåråtoarea noastrå paralelå, precum şi rezultatele oficiale ale BEC indicå faptul cå Traian Båsescu este viitorul preşedinte al României. Aceasta a fost voinÆa românilor pe care eu o respect. Gândurile mele se îndreaptå în acest moment cåtre toÆi românii care au votat ieri şi care au confirmat cå democraÆia româneascå este solidå. Vå mulÆumesc tuturor celor care m-au votat şi care m-au susÆinut în aceastå perioadå. MulÆumesc familiei mele, mulÆumesc colegilor de partid, colaboratorilor noştri, activiştilor noştri, celor care au fåcut un efort deosebit în aceste luni foarte complicate.

StimaÆi compatrioÆi, Datoritå voturilor dumneavoastrå, Uniunea NaÆionalå PSD+PUR are cele mai multe mandate. Avem deja negociatå o majoritate parlamentarå şi sper cå Traian Båsescu va Æine seama de ea. România nu-şi permite acum perioade de pauzå, perioade de cåutåri, pentru cå presiunile externe sunt foarte mari. Pentru ca România så devinå o Æarå cu adevårat europeanå pânå în 2007, anul integrårii, este nevoie de foarte multå muncå şi mai ales de spirit de colaborare şi de responsabilitate. Vom sprijini proiectele pe care le va propune Traian Båsescu pentru a continua drumul spre Europa şi spre bunåstare. Sper ca şi Traian Båsescu, în calitate de preşedinte, så sprijine toate proiectele similare pe care le vom propune noi în parlament sau prin intermediul viitorului guvern. Am convingerea cå prin dialog şi prin înÆelegere putem aråta românilor cå meritåm votul lor şi cå le ducem la îndeplinire mandatul. Rezultatul votului, faptul cå noi am câçtigat alegerile parlamentare, iar Traian Båsescu pe cele prezidenÆiale aratå cå în prezent existå douå Românii. Este vorba de o Românie urbanå, în creştere, cu o solidå componentå liberalå, deşi uneori afectatå de şomaj, care aşteaptå de la stat mai degrabå

1

Discurs dupå anunÆarea rezultatelor la alegerile prezidenÆiale, 13 decembrie 2004

841

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

şanse decât sprijin. Aceasta este România care l-a votat pe Traian Båsescu. Dar mai existå şi o Românie ruralå, cu oameni în vârstå şi oameni såraci, care are încå nevoie de ajutor nu doar pentru dezvoltare, ci şi pentru supravieÆuire. Aceşti oameni au avut încredere în mine.

Ambele Românii vor trebui reprezentate în anii urmåtori. Noi vom fi şi în continuare vocea românilor care ne-au votat. Împreunå, câştigåtorii acestor alegeri, Uniunea NaÆionalå PSD+PUR şi Traian Båsescu, suntem datori så gåsim soluÆii pentru rezolvarea tuturor acestor probleme.

Din acest punct de vedere, principalele prioritåÆi ale României sunt reducerea såråciei şi combaterea corupÆiei. Economia a început så funcÆioneze şi så creascå, iar instituÆiile au devenit tot mai eficiente. Nivelul de trai înså este zona în care va trebui så se acÆioneze tot mai mult.

Ambele Românii meritå så tråiascå mai bine, så se bucure de beneficiile integrårii, ale continuårii creşterii economice şi ale unei guvernåri echilibrate. De asemenea, va trebui så coagulåm în jurul nostru interesele tuturor românilor şi motivele care ne unesc, iar nu pe cele care ne dezbinå. Avem un parlament echilibrat şi va urma foarte probabil o perioadå de coabitare. Îl felicit pe Traian Båsescu, l-am felicitat de altfel şi personal în cursul zilei de aståzi la telefon, şi-i urez succes în mandatul de preşedinte. Vå mulÆumesc.”

842

Bibliografie

BIBLIOGRAFIE

Andronic Octavian, DicÆionar politic. B de la Båsescu, Editura Semne, Bucureçti, 2009 Andronic Octavian, DicÆionar politic. N de la Nåstase, FundaÆia AlegRo, Bucureçti, 2010 Andronic Octavian, Anul 2002. Capitalismul de cumetrie, FundaÆia AlegRO, Bucureçti, 2012 Andronic Octavian, Anul 2003 – SeparaÆia palatelor. Cronologie comentatå a Mileniului III, FundaÆia AlegRO, Bucureçti, 2013 Anghelache Constantin, România 2003. Starea economicå. Perspective, Editura Economicå, Bucureçti, 2003 Aronson Elliot, The Social Animal, Worth Publishers, Ninth Edition, 2003 AsociaÆia ProDemocraÆia, Alegeri la limita democraÆiei. Analiza procesului electoral din România, octombrie-decembrie 2004 Aurescu Bogdan, Avanscena şi Culisele Procesului de la Haga. Memoriile unui tânår diplomat, Editura Monitorul Oficial, Bucureçti, 2009 Barbu Ion, Adrian Nåstase. Tratat de aroganÆå, Editura Ziua, Bucureçti, 2003 Boia Lucian, De ce este România altfel?, ediÆia a II-a adåugitå, Editura Humanitas, Bucureçti, 2013 Boçtinaru Victor, PSD – patru ani de cooperare internaÆionalå fructuoaså, Bucureçti, aprilie 2005 Boush, David M., How Advertising Slogan Can Prime Evaluation Of Brand Extensions, Psychology & Marketing, 1993 Cårtårescu Mircea, Panicå în ochii premierului, Jurnalul NaÆional, 8 iunie 2004 Cårtårescu Mircea, Victorie pe merit, Jurnalul NaÆional, 13 decembrie 2004 843

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Centrul de analize çi studii politice (CASP), Alegerile locale 2004. Câtå victorie, ce fel de schimbare, Bucureçti, iunie 2004 ChiÆu Alexandrina, Fenomenul PiaÆa UniversitåÆii 2012, Bucureçti, 2013 Constantinescu Adrian, Itinerarii diplomatice, vol. II, Editura Expert, Bucureçti, 2014 Dobrescu Caius, Împotriva interpretårii rezultatelor ultimelor alegeri, „Provincia 2000.

Antologie”, Editura Pro Europa, 2001 Dobrescu Paul, Iliescu contra Iliescu. Analizå din interior a campaniei electorale 1996, Editura Diogene, Bucureçti, 1997 Dobrescu Paul, Un deceniu cât un secol. Secolul lumii emergente, Editura Comunicare.ro, 2013 Gallagher Tom, Furtul unei naÆiuni. România de la comunism încoace, Editura Humanitas, Bucureçti, 2004 Gallagher Tom, Deceniul pierdut al României. Mirajul integrårii europene dupå anul 2000, Editura All, Bucureçti, 2010 Georgescu Florin, Cartea Albå a preluårii guvernårii în luna decembrie 2000, Monitorul Oficial, Bucureşti, 2001 Giddens Anthony, Sociologie, Editura All, Bucureçti, 2000 Giddens Anthony, A treia cale. Renaçterea social-democraÆiei, Editura Polirom, Iaçi, 2001 Institutul „Ovidiu Çincai”, Victoria democraÆiei sau a neo-cezarismului?, Raport asupra alegerilor parlamentare çi prezidenÆiale din România, Bucureçti, 12 ianuarie 2005 Institutul „Ovidiu Çincai”, Analiza Congresului PSD: semnificaÆii çi consecinÆe, Bucureçti, mai 2005 Institutul „Ovidiu Çincai” (ISD), Analizå privind manipulårile în campaniile electorale, Raport de analizå politicå, Bucureçti, 8 decembrie 2005 International Idea, DemocraÆia în România, Editura Humanitas, Bucureçti, 1997 Jugånaru Anne, Alexandru Radu, FSN – un paradox politic, vol.1, Editura ProUniversitaria, Bucureçti, 2013 Kenworthy Lane, America's Social Democratic Future, în Foreign Affairs, January/February 2014

844

Bibliografie

Lasch Christopher, La révolte des élites et la trahison de la démocratie, Flammarion-Champs, Paris, 2010 Marcus H., Kitayama S., A Collective Fear Of The Collective, 1994 McNair Brian, Introducere în comunicarea politicå, Editura Polirom, Bucureçti, 2007 Mihåescu Eugen, Strigåte în pustiu, Editura RAO, Bucureçti, 2013 Momoc Antonio, Online Negative Campaign in the 2004 Romanian Presidential Elections, în Styles of Communcation, Nr. 2/2010 Multimedia Political Communication, 2001, anul de miere al puterii, Regent House Printing & Publishing, Bucureçti, 2003 Multimedia Political Comunication Anul Armaghedon. Cronica politicå a anului 2002, Editura Historia, Bucureçti Multimedia Political Communication, România dezordonatå. 2003 – Anul dinaintea schimbårii, Editura Historia, Bucureçti Multimedia Political Communication, 2004 – Anul despårÆirii de Ion Iliescu, Editura Historia, Bucureçti Nåstase Adrian, Ideea politicå a schimbårii. Discursuri politice, Editura Monitorul Oficial, Bucureçti, 1996 Nåstase Adrian, Documente programatice ale Partidului DemocraÆiei Sociale din România, Institutul Român de Studii Social-Democrate, Bucureçti, 2000 Nåstase Adrian, Spre normalitate. O viziune social-democratå modernå privind viitorul României, Bucureçti, 12 octombrie 2002 Nåstase Adrian, Spre normalitate. Guvernarea reformelor. Reforma guvernårii, Institutul Social Democrat „Ovidiu Çincai”, Bucureçti, 2004 Nåstase Adrian, Victoria normalitåÆii. Constituirea României Europene, Editura Mondo Media, Bucureçti, 2004 Nåstase Adrian, De la Karl Marx la Coca-Cola, Editura Nemira, Bucureçti, 2004 Nåstase Adrian, Discursuri parlamentare, Editura MondoMedia, Bucureçti, 2004 Nåstase Adrian, România europeanå, Editura MondoMedia, Bucureçti, 2007 Nåstase Adrian, Blog'n roll, vol. 1, Editura Uranus, Bucureçti, 2009 Nåstase Adrian, Lumea, americanii çi noi, Tiparg, 2010 845

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

Nåstase Adrian, Båtålia pentru viitor – sezonul 2, Editura MondoMedia, Bucureçti, 2011 Nåstase Adrian, Reprezentarea României la Uniunea Europeanå în contextul reglementårilor interne çi europene, Editura Monitorul Oficial, Bucureçti, 2012 Nåstase Adrian, ExerciÆii de libertate, Editura Jurnalul, Bucureçti, 2012 Nåstase Adrian, Blog'n roll, vol. 2-5, Editura Monitorul Oficial, Bucureçti, 2013 Oprea Marian, Adrian Nåstase çi sensul inamicului, Lumea Magazin, Bucureçti, 2003 Orwell George, Politics and English Language, 1946, Oxford City Press, 2009 Pasti Vladimir, Sociologie politicå, Editura Ziua, Bucureçti, 2004 Pådurean DominuÆ, Insula Çerpilor çi implicaÆiile statutului såu juridic asupra intereselor geostrategice ale României în Marea Neagrå, în vol. „Surse de instabilitate la nivel global çi regional, implicaÆii pentru România” (Coordonator C. Moçtaflei), Universitatea NaÆionalå de Apårare, 2004 Pîrvulescu Cristian, CompetiÆie çi bipolarizare, în Sfera politicii, anul XII, Nr. 110-111, 2004 Preda Cristian, Soare Sorina, Regimul, partidele çi sistemul politic din România, Editura Nemira, Bucureçti, 2008 PSD, Program politic, Bucureçti, 16 iunie 2001 Rådulescu George, În cåutarea României pierdute, Editura Adevårul, Bucureçti, 2011 Sarkozy Nicolas, Martor, Editura RAO, Bucureçti, 2007 Sålågean Viorel, Cartea cu evenimente. Primele 100 de zile ale Mileniului Trei, Editura Penta Media, Bucureçti, 2002 Sârb Lucian, Revolta la urne–interviuri cu Iosif Boda, Editura Tritonic, Bucureşti, 2007 Stoica Valeriu, Aligicå Dragoç Paul, Provocåri liberale. Dialoguri despre gândirea, istoria çi practica liberalismului, Editura Humanitas, Bucureçti, 2003 Stoiciu Andrei, Comunicarea politicå. Cum se vând idei çi oameni, Editura Humanitas, Bucureçti, 2000 Strategia PSD pentru alegerile parlamentare çi prezidenÆiale din 2004, Congresul extraordinar al PSD, Bucureçti, 27 august 2004 Sultånescu Dan, Cele 3 Românii, www.infopolitic.ro, 18 martie 2014 Çtefånescu DomniÆa, Cinci ani din istoria României, Editura Maçina de scris, Bucureçti, 1995 846

Bibliografie

Çtireanu Octavian, a.m.r. 55. atitudini politice, Editura Scripta, Bucureçti, 2009 Çtireanu Octavian, Pacea pierdutå: cronici din vremea marii evaziuni politice, Editura Scripta, Bucureçti, 2012 Teodorescu Alin, Sociolog în viaÆa cotidianå, Editura Economicå, Bucureçti, 2005 Teodorescu Bogdan, Sultånescu Dan (coordonatori); Berteanu Petru... [et al.], 12/XII: RevoluÆia portocalie în România, Editura FundaÆiei PRO, 2006 Teodorescu Bogdan, Sultånescu Dan, Berteanu Petru, Curciu-Sultånescu Dana, Suciu Arthur, Epoca Båsescu. Integrarea çi dezintegrarea României, Casa Editorialå Proiect, Bucureçti, 2007 Teodorescu Bogdan, Cinci milenii de manipulare, Editura Tritonic, Bucureçti, 2007 Tismåneanu Vladimir, Påtråçconiu Cristian, Cartea preçedinÆilor, Editura Humanitas, Bucureçti, 2013 Tucå Marius, Milionarii de la miezul nopÆii, Editura Machiavelli, Bucureçti, 2001 Tudor Sorin, Politica 2,0 – politica marketingului politic, Editura Tritonic, Bucureçti, 2008 Voiculescu Dan, Uniunea Social Liberalå. Ideea care l-a îngenuncheat pe Båsescu Traian, Editura RAO, Bucureçti, 2014

Surse internet: www.codulzambaccian.ro www.nastase.wordpress.ro http://www.cdep.ro/proiecte/2003/200/20/7/rp227.pdf http://jurnalul.ro/stiri/politica/nastase-va-candida-la-presedintie-62983.html http://news.bbc.co.uk/2/hi/europe/4049061.stm http://sociollogica.blogspot.ro/2013/03/adrian-nastase-evaluare-sociologica.html http://www.amosnews.ro/arhiva/lista-completa a incompatibililor viziunea-coalitiei-pentru-unparlament-curat-i-14-11-2004 http://inpolitics.ro/nastase-lucrat-in-2004-de-un-turnator-al-securitatii, 30 august 2009

847

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

848

Cuprins

CUPRINS

PREFAæÅ ........................................................................................................................ 7

1. Introducere ......................................................................................................................... 11 2. Çi câteva precizåri... ............................................................................................................ 13 3. Cele douå Românii.............................................................................................................. 17 4. Reformå çi modernizare în societate çi în viaÆa de partid .................................................... 25 5. Politicå çi globalizare ........................................................................................................... 39 6. Politicå çi politicieni ............................................................................................................ 43 7. Guvernarea – punct de plecare çi rezultate la final ............................................................. 47 8. Premier politic sau premier tehnocrat? ............................................................................... 61 9. Eçecul desemnårii unui secretar general „tehnocrat”.......................................................... 65 10. Atacul cu „armaghedoane” ................................................................................................. 73 11. Efortul de modernizare doctrinarå....................................................................................... 79 12. RelaÆia cu UDMR................................................................................................................ 93 13. Promovarea tinerilor în partid ............................................................................................. 97 14. Pregåtirea pentru alegeri ................................................................................................... 103 849

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

15. Ideea alegerilor anticipate çi alte variante ......................................................................... 109 16. Revizuirea ConstituÆiei ...................................................................................................... 117 17. Comunicarea politicå – câteva noÆiuni de bazå ................................................................ 123 18. Înainte çi dupå alegerile locale .......................................................................................... 133 19. Proiectul „Noul PSD” ........................................................................................................ 157 20. Alegerile preliminare din partid ........................................................................................ 167 21. „Baronii locali” .................................................................................................................. 171 22. Minciuna çantajului cu fuziunea ....................................................................................... 179 23. Rolul elitelor în politicå. Cu douå exemple: Mircea Cårtårescu çi Tom Gallagher .......... 183 24. Societatea civilå çi ONG-uri partizane .............................................................................. 203 25. Partide politice .................................................................................................................. 211 26. RelaÆia cu PNL .................................................................................................................. 213 27. AlianÆa cu PUR ................................................................................................................. 219 28. RelaÆia cu PRM ................................................................................................................. 229 29. RelaÆiile externe ale partidului .......................................................................................... 233 30. RelaÆia cu Uniunea Europeanå – câteva aspecte .............................................................. 243 31. PSD çi mass-media ............................................................................................................ 249 32. O legendå: publicitatea de stat .......................................................................................... 259 33. Pregåtirea pentru alegeri ................................................................................................... 267 34. Rolul consultanÆilor stråini ................................................................................................ 283 35. Candidatura la prezidenÆiale ............................................................................................. 287 36. Complicitatea CoaliÆiei pentru un Parlament Curat ......................................................... 299 37. Alegerile parlamentare – evaluare..................................................................................... 305 850

Cuprins

38. Campania pentru prezidenÆiale ......................................................................................... 313 39. Alegerile prezidenÆiale – Rezultate çi evaluare .................................................................. 335 40. Dezertarea lui Stolojan ...................................................................................................... 353 41. În faÆa oglinzii .................................................................................................................... 359 42. Minciuna Fraudei în campania pentru Dreptate çi Adevår .............................................. 363 43. De ce nu am cerut renumårarea voturilor? ....................................................................... 391 44. Formarea guvernului „imoral” ........................................................................................... 395 45. RelaÆia cu Ion Iliescu ......................................................................................................... 405 46. AnticorupÆia, claxonul çi vânåtoarea de vråjitoare ........................................................... 419 47. Proiecte controversate, false legende ................................................................................ 427 47.1. O primå legendå: „Nåstase – patru case” ................................................................ 428 47.2. Minciuna cu „mandatul de 5 ani” ........................................................................... 429 47.3. RAFO – JAFO ........................................................................................................ 430 47.4. Cazul Teo Peter ....................................................................................................... 431 47.5. Proiectul „Dracula Land” ........................................................................................ 432 47.6. „Legenda” PETROM............................................................................................... 434 47.7. La vânåtoare, cu Ilie Sârbu...................................................................................... 436 47.8. Roçia Montanå ........................................................................................................ 436 47.9. Liberul acces la informaÆiile publice ........................................................................ 437 47.10. ProtecÆia informaÆiilor clasificate .......................................................................... 438 47.11. Sesizarea CurÆii InternaÆionale de JustiÆie ............................................................. 439 47.12. Pozele cu Ion Iliescu, din campanie ...................................................................... 441 47.13. Datoria suedezå ..................................................................................................... 442 851

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

47.14. Controverse legate de Proiectul Bechtel ............................................................... 445 47.15. Scrisoarea de scuze a lui Båsescu ........................................................................... 445 47.16. Cine era „turnåtorul-disident” din SUA? .............................................................. 447 47.17. SituaÆia ordonanÆelor de urgenÆå .......................................................................... 450 47.18. Problema copiilor de romi la Paris ......................................................................... 452 47.19. RelaÆiile cu sindicatele .......................................................................................... 453 47.20. „Documentul” Miclescu ........................................................................................ 453 47.21. Teoria „Centrului Imaculat” ................................................................................. 453 47.22. RelaÆiile cu serviciile de informaÆii ........................................................................ 454 48. Unificarea stângii româneçti .............................................................................................. 457 49. Concluzii............................................................................................................................ 461

DISCURSURI .............................................................................................................. 477 Anul 2001 ............................................................................................................. 479 Modernizarea social-democraÆiei româneşti – 16 iunie 2001 ........................................ 479 Anul 2002.............................................................................................................. 495 1. Obiectivele strategice ale PSD în anul 2002 – 6 februarie 2002................................ 495 2. Relansarea şi dinamizarea activitåÆii Partidului Social Democrat – 19 iulie 2002 ..... 509 3. Viziunea PSD asupra relaÆiei dintre stat şi cetåÆean – 12 octombrie 2002 ................ 523 4. Spre normalitate – o viziune social-democratå modernå pentru viitorul României – 12 octombrie 2002 ......................................................... 529

852

Cuprins

Anul 2003.............................................................................................................. 541 1. AlianÆa cu UDMR – 31 ianuarie 2003....................................................................... 541 2. Strategia politicå a PSD pentru 2003 – 18 martie 2003 ............................................ 547 3. Tinerii şi politica – 24 mai 2003 ................................................................................ 563 4. Mesaj la Forumul Ecologiştilor – 5 iunie 2003 ........................................................... 575 5. Mesaj cåtre profesorii social-democraÆi – 10 iunie 2003 ............................................ 587 6. Despre ConstituÆia Europeanå – 30 iunie 2003 ......................................................... 593 7. O nouå ofensivå politicå – 9 iulie 2003 ..................................................................... 601 8. Reformå çi descentralizare – 28 septembrie 2003 ...................................................... 625 9. A 50-a aniversare a grupului parlamentar al PES – 7 octombrie 2003 ...................... 645 10. Noua arhitecturå a Europei de Sud-Est – 27-29 octombrie 2003 .............................. 653 11. Suntem membri ai InternaÆionalei Socialiste! – 6 noiembrie 2003 ............................ 657 Anul 2004.............................................................................................................. 671 1. Femeile social-democrate în campanie pentru alegerile locale – 13 martie 2004 ...... 671 2. Primåvara Social Democratå – 27 martie 2004 ......................................................... 679 3. Mesaj adresat pensionarilor – 17 aprilie 2004............................................................ 687 4. Mesaj adresat Consiliului NaÆional al CNSLR-FråÆia – 20 aprilie 2004 .................... 689 5. În campanie: candidaÆii PSD din Oltenia çi Muntenia – 24 aprilie 2004 .................. 691 6. În campanie: candidaÆii din Bucureşti – mai 2004 .................................................... 697 7. În campanie: candidaÆii din Bihor – mai 2004........................................................... 701 8. În campanie: candidaÆii din Transilvania – mai 2004 ............................................... 705 9. În campanie: candidaÆii din Moldova çi Dobrogea – 4 mai 2004 .............................. 709 853

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

10. În campanie: candidaÆii din Transilvania çi Banat – 8 mai 2004 ............................... 717 11. În campanie: susÆinerea lui Mircea Geoanå – 17 mai 2004 ....................................... 727 12. În campanie: la Iaçi – 1 iunie 2004............................................................................. 729 13. O nouå iniÆiativå: „Bani de liceu” – iunie 2004 ......................................................... 733 14. În campanie: mesaj cåtre bucureçteni – iunie 2004 ................................................... 735 15. În campanie: îndemn cåtre alegåtori – iunie 2004 ..................................................... 739 16. Mesaj dupå turul al II-lea al alegerilor locale – iunie 2004 ........................................ 741 17. Dupå alegeri: evaluarea rezultatelor – 14 iulie 2004 .................................................. 743 18. Tabåra de varå a Ecosy çi a grupului PES – 23 iulie 2004 .......................................... 749 19. Mesaj la reuniunea naÆionalå a femeilor din PSD – 29 iulie 2004 ............................. 753 20. Nevoia unor soluÆii pentru redresarea PSD – 30 iulie 2004 ....................................... 761 21. Mobilizarea pentru campanie: întâlnirea cu OrganizaÆia Bucureçti – 6 august 2004 ............................................................................................................. 769 22. ImportanÆa alegerilor prezidenÆiale: discurs la Congresul Extraordinar al PSD – 27 august 2004 ........................................................................................................... 779 23. Congresul Uniunii NaÆionale PSD+PUR – 9 septembrie 2004................................. 791 24. Tineretul Social Democrat: o speranÆå confirmatå – 18 septembrie 2004 ................. 797 25. Din nou în vâltoarea alegerilor parlamentare – 9 octombrie 2004 ............................ 809 26. O mårturisire de suflet – 28 octombrie 2004.............................................................. 813 27. Discurs la lansarea candidaturii la funcÆia de preşedinte al României – 30 octombrie 2004 ..................................................................................................... 825 28. Cele douå Românii – 13 decembrie 2004 .................................................................. 841

BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................... 843

854

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

2

Cele douå Românii. Politici, discursuri, poziÆionåri. 2001-2004

2