Issuu on Google+

Nr. 64 mai 2010

Director: Cristina Alcalde Bonet

actualidadrumana@lacomarcacalatayud.com

Ziar gratuit Editie de 3.000 exemplare Franqueo Concertado 50/166

“LA ACTUALIDAD RUMANA”.- PERIÓDICO PARA LA INTEGRACIÓN DE LOS RUMANOS EN ARAGÓN “ ACTUALITATEA ROMÂNEASCA”.- ZIAR PENTRU INTEGRAREA ROMÂNILOR ÎN ARAGON

Al treilea pelerinaj a familiilor române din Spania

Comisia Provinciala de Patrimoniu nu a aprobat cedarea localului pentru biserica ortodoxa Comisia Provinciala de Patrimoniu nu a aprobat cedarea terenului pentru construirea bisericii ortodoxe române din Calatayud. Localul cedat pentru aceasta constructie este foarte aproape de un zid care apartine de patrimoniul cultural din Calatayud Intre necesitatile solicitate de membrii comunitatii de români din Calatayud era si construirea bisericii pentru celebrarea slujbelor religioase. Primaria a oferi.....pag3

Sobre la poblacion rumana de Aragon

Primul festival româno-spaniol din localitatea aragoneza Zuera

Desde finales de los años 90, a nuestra Comunidad Aragonesa han ido llegando grupos de población foránea desde distintos lugares del mundo. De entre ellos se debe destacar por diferentes motivos el de aquellos que provienen de Rumanía, que sin entrar en consideraciones técnicas ni en discusiones al respecto, oficialmente se estima que existen en Aragón en torno a 64.000 rumanos y rumanas empadronados. El fenómeno de afluencia fue España .....pag 7

Localitatea aragoneza Zuera a fost gazda sarbatoririi zilei de 1 Mai în cadrul unei activitati interculturale româno-spaniole. Aceasta a avut loc cu scopul de a îmbunatati relatiile dintre comunitati, fapt pentru care la organizarea ei au participat românii Oana si Pavel Harastasan, tânara de origine rusa, Cristina si localnicul Jesús Larraz, cu totii sprijiniti de catre primaria din Zuera. Programul a început cu primirea doamnei consul Mioara Grigorescu de catre .....pag 9


2

mai 2010

Agenda telefonicá Primária din Calatayud ...................... Biblioteca Municipalá ........................ Pompieri. ............................................ Camera de Comert ............................. Casa Tineretului ................................. Policlinica ......................................... Centrul Serviciilor Sociale ............... Centrul Sportiv ................................. Comisariat .......................................... Comunitatea de Calatayud ................. Posta ................................................... Crucea-Rosie-Calatayud .................... Electricitate (ERZ) .............................. Electricitate-Gas Aragón- Avarii ....... Statia de Autobuze ............................. Pompe Funebre Aguaviva ................. Pompe Funebre Pellejero ................ Pompe Funebre Bilbilitana ................ Gimnastica Ston ................................. Garda Civilá ...................................... Garda Civilá (trafic) ......................... Ministerul de Finante ......................... INEM ................................................. INSALUD........................................... Judecátoria nº 1 ................................. Judecátoria nº 2 ................... ............. Biroul D.G. A .......................................... Pavilion Polisportiv ... ....................... Politia Localá ..................................... Politia Nationalá ................................ Protectia Civilá - Calatayud ............... Protectia Civilá - Zaragoza ................ Radio Local Onda - Calatayud .......... RENFE (statia de tren) ...................... Rezidenta pentru Bátrâni ................... Serviciul Veterinar ............................ Sáptámânalul LA COMARCA ........ Morga Municipalá.......................... Morga San Antonio ....................... Taxi .................................................... Tele Ruta (informatii trafic) ............... Telegraf ........................................... UNED................................................... Zona Medioambientalá ......................

(976) 881700/881701 (976) 887384 (976) 881868-883359 (976) 881006 (976) 881008 (976) 881000/881001 (976) 881018 (976) 881491 (976) 881916/091 (976)883075 (976) 881544 (976) 881513/881747 (976) 760000 (976) 760000 (976) 882140 (976) 881623 (976) 881772 (976) 897100 (976) 887175 (976) 897060-897061 (976) 882053 (976) 884265 (976) 883149 (976) 880964 (976) 881506 (976) 881934 (976) 889060 (976) 886468 (976) 881520-884813 (976) 889450-091 (976) 881705 (976) 295016 (976) 883032-884561 902 240 202 (976) 881914 (976) 889062 (976) 883246-884111 (976) 897100 (976) 546500 (976) 881428 (976) 914417222 (976) 882114 (976) 881800 (976) 889063

Adrese si numere de telefon Ambasada României în Regatul Spaniei Adresa: Avenida de Alfonso XIII nr. 157, Madrid 28016 Telefoane: relatii publice : 0034 913.501.881; 0034 913.597.623; 0034 913.504.436; 0034 913454553; 0034 914137412; 0034 914137425 Atasat Atasat Atasat Atasat

ministerul ministerul ministerul ministerul

muncii : 0034.913.595.576 de interne 0034.913.595.087 apararii 0034.913.598.469 comertului 0034.913.595.107

Fax: 00 34 913.452.917 Site Web: http://madrid.mae.ro/ E-mail: secretariat@embajadaderumania.es Program de lucru: luni-vineri 9:00-14:00 s,i 15:00-18:00

Consulatul României în Zaragoza Adresa: C/Camino de las Torres Nº 24 ( intrarea prin spatele cladirii, fostul sediu al INAEM Telefon: 976 481 429 E-mail: secretariat@crozaragoza.e.telefonica.net Program de lucru luni-vineri 09:00-14:00- depunere solicitari servicii consulare 17:00-18:00 - ridicare documente

Consulatul General al României în Barcelona Adresa: C/San Juan de la Salle 35 bis (08022), Barcelona Intrare pentru public: Alcoy 22 Telefon: (0034-93) 4341108; 4341139 Fax: (0034-93) 4341109 E-mail: consuladogeneralenbarcelo@telefonica.net Site web: http://www.barcelona.mae.ro/ Consulatul General al României de la Barcelona are în jurisdictie urmatoarele provincii: · Cataluña (Barcelona, Girona, Lleída, Tarragona) - Insulele Baleare

Adresele Bisericilor Ortodoxe din Aragon Biserica ortodoxa Adormirea Maicii Domnului Zaragoza Adresa:C/ Ballesteros Nº 23 50013 Zaragoza Preot: Aurel Nae tel.686 792 227

Biserica ortodoxa Sfântul Ioan Iacob Românul Calatayud Adresa: In zilele de duminica Aula Culturala San Benito Restul zilelor C/ Sancho y Gill Nº19 Preot: Datcu Florin Ioan tel. 634 225 052

Biserica ortodoxa “Sfântul Nichifor” Teruel Adresa: C7Dolores Romero Nº38 Preot Octavian Nichifor Dicu

Biserica ortodoxa “Zamislirea Sfântului Ioan Botezatorul”Alcañiz Adresa: Plaza San Francisco s/n 44600 Alcañiz (Teruel) Preot. Marius Pârvulescu Tel. 627 243 639 Biserica ortodoxa “Zamislirea Maici Domnului” Huesca Adresa: C/Juaquin Costa Nº15 (Convento de la Miguelas) Preot Florin Raducu tel.627 719 535

Adresele Bisericilor Penticostale Biserica Penticostala”Betania” Zaragoza Poligono El Pilar C/ Veintitres de Abril Nº13 B Pasto Flavius Rusu tel. 651 673 201

Biserica Penticostala”Betania” Calatayud C/Aguelar Nº6 bajo 50300 Calatayud Responsabil Benga Onetel Tel. 697 963 019

Adresa Biserica Catolica Zaragoza Preot Paul Budau mob: 667 975 655 Biserica la care se fac slujbele este: NUESTRA SEÑORA DE MONTSERRAT, din Delicias, de pe C/. Dronda, S/N, 50009, Zaragoza

Te l e f o a n e d e u r g e n t á .....112..........061..........091.....

Vrei ca acest ziar sa ajunga si Quieres que este periodico în localitatea ta? llegue en tu localidad? Suna la tel 976 88 32 46 Llama al 976 88 32 46 si comunica adresa si numarul y comunicanos tu dirrection y de ziare de care ai nevoie el numero de periodicos que necesitas.


mai 2010

3

Comisia Provinciala de Urbanism a refuzat cedarea localului pentru biserica ortodoxa

C

omisia Provinciala de Patrimoniu nu a aprobat cedarea terenului pentru construirea bisericii ortodoxe române din Calatayud. Localul cedat pentru aceasta constructie este foarte aproape de un zid care apartine de patrimoniul cultural din Calatayud Intre necesitatile solicitate de membrii comunitatii de români din Calatayud era si construirea bisericii pentru celebrarea slujbelor religioase. Primaria a oferit un teren care este proprietate municipala, un spatiu situat în fata la Colegiada del Santo Sepulcro. Spatiul a fost mult timp depozit pentru Brigada municipala si care acum este o ruina. Problema o reprezinta unul dintre peretii cladirii fiind foarte aproape de unul dintre cele mai vechi ziduri din oras si totodata parte din Conjunto Fortificado Islamico. Comisia Centrala de Urbanism vrea ca acel zid sa ramâna vizibil si sa nu mai existe alta costructie în fata.

Raspunsul negativ a venit dupa ce Departamentul de Urbanism a trimis catre Comisia Provincila de Patrimoniu o schita a proiectului. In momentul de fata continua procedura pentru ca spatiul sa fie dat în folosinta parohiei ortodoxe Sântul Ioan Iacob Romanul din Calatayud. Primaria a solicitat din nou autorizatie pentru aceasta constructie prezentând proiectul din care reiese ca peretele apropiat de zidul în cauza se va construi astfel încât sa ramâna vizibil si cei care vor sa viziteze vor avea acces prin interiorul bisericii ortodoxe, ne-a infomat presedintele comisiei de Urbanism Jose Antonio San Miguel. Raspunsul Comisiei îl vom avea doar peste aproximativ o luna dar Jose Antonio San Miguel a evidentiat ca “întelegerea dintre primarie si parohia ortodoxa se va mentine” si daca “Patrimoniul nu va autoriza proiectul se va cauta alt spatiu”. Festival pentru a strânge fon-

duri pentru biserica Biserica ortodoxa româna din Calatayud se va construi cu sprijinul economic al enoriasilor. Cu acest motiv s-a organizat o sarbatoare pentru a petrece româneste. Evenimentul este un moment de bucurie sufleteasca si trupeasca. Preotul Florin Ioan Datcu ne confirma desfasurarea evenimentului pe care Asociatia Pro Romania l-a pregatit pentru data de 12 iunie. Se va desfasura în Plaza de Torros din Calatayud. Comunitatea românilor se va putea veseli alaturi de cântareti faimosi de muzica populara din România, vor dansa alaturi de Ansamblul Folcloric Sandu Calusarul a Asociatiei Invingatorii din Calatayud si vor putea gusta din mâncarurile traditionale românesti care se vor pregati. Au fost împartite în locurile frecventate de români bilete de intrare în valoare de 15 euro biletul. La aceasta sarbatoare sunt asteptati toti cei care doresc sa petreaca româneste.

Acces gratuit la internet în zonele publice

B

aruri, zone comerciale, parcuri, biblioteci sau o simpla banca din centrul orasului Zargagoza sunt locurile unde oricine poate avea acces gratuit la internet. Un studiu recent arata ca în Aragon exista 177 de puncte publice de acces la internet gratuit. In Zaragoza reteaua

oferita de Primarie are 21 de puncte WIFI printre care baruri si zone comerciale care folosesc serviciul pentru a atrage clientii. Serviciul este folosit în special de studentii straini care petrec doar câteva luni în capitala Aragonului sau de vizitatori.

P

Localul prevazut pentru biseica ortodoxa

Foto saptele localului

60 de locuri de munca în Teruel

latea firma care apartine de Hierros Spain S.L a primit peste 400 de cereri pentru locuri de munca. Fabrica este înca în faza de constructie si lucrarile vor dura aproximativ patru luni. Oferta de munca înca nu a fost prezentata in toate zonele dar au fost prezentate cereri chiar si din Zaragoza sau Valencia.

Pentru început va oferi 60 de locuri de munca urmând ca pe parcursul a doi ani sa dubleze oferta. Primii muncitori vor începe activitatea în luna septembrie a acestui an. Oferta este diversa fiind nevoie de sudori, fierari, ingineri tehnicieni de întretinere pentru partea mecanica si electrica, personal pentru birouri, etc...


4

mai 2010

Masuri pentru iesirea Spaniei din criza

E

xecutivul spaniol are nevoie "urgent" de o mai mare profundizare în reducerea cheltuielilor publice pentru reducerea deficitului si stabilitatea economiei, dupa cum explica expresedintele Guvernului Jose Maria Aznar într-un articol publicat de ziarul britanic Financial Times. Aznar sintesizeaza masurile în sapte puncte. Prima tema tratata este o reforma a muncii în care include si deregularizarea contractarilor. Deasemenea vede necesar scaderea impozitelor muncitorilor si încurajarea somerilor pentru a se reîncorpora în piata

In acest sens, mizeaza pentru "reforma în profunzime", pentru reducerea marimii administratiilor regionale creînd astfel "un stat viabil si eficient". La fel de importante sunt si schimbari în sistemul bancar, care sa sprijine investitiile de capital privat în casele de economii. Unul din punctele adaugate de fostul presedinte îl reprezinta un sprijin ferm pentru energia nucleara, flexibilizand piata energetica, si renuntând la subventiile energiilor renovabile pe care le considera "putin eficiente". Pe alta parte, chiar daca Aznar considera societatea spaniola "di-

muncii. Pentru fostul presedinte "decizia guvernului (Zapatero) de a marii impozitele este o eroare care înrautateste situatia actuala de criza". Aznar propune si modificari a sistemului actual de pensii cara sa garanteze supravietuirea pe termen mediu si lung, si o reforma fiscala care sa impulsioneze competitivitatea. Pe linia politicilor neoliberale, aparate de fostul presedinte de Guvern, sustine o mai mare deregularizare a economiei" care ar trebui sa includa schimbari în starea de bine si privatizarea companiilor sectorului public".

Jose Maria Aznar namica" si "cu firme capabile sa creeze milioane de locuri de munca ", crede ca tara risca sa sufere, în situatia actuala, probleme

Luisa Fernanda Rudi candidata PP la Presedintia Guvernului de Aragon

S

ambata 29 Mai, Presedintele Partidului Popular, Mariano Rajoy , va prezenta, candidata la Presidentia Guvernului de Aragon Luisa Fernanda Rudi, la alegerile autonomice din mai 2011. In acest act public atat de important pentru popularii aragonezi, care va avea loc in amfiteatrul Expo din Zaragoza (Avenida Ranillas, langa Hotelul Hiberus ) la ora 11.30, sunt invitati si membrii executivului Partidului Democrat Liberal din Zaragoza, care "vor fi însotiti de un numar mare de simpatizanti români" ne informeaza secretarul executiv a Organizatiei PD-L Zaragoza Lucretia Filipas "Prin prezenta masiva in astfel de acte romanii vor demonstra înca o data dorinta lor de a construi inpreuna drumul spre noul Aragon pe care il meritam" spune Presedintele PD-L Zaragoza Gabriel Trandafir.

Luisa Fernanda Rudi

Respectati obligatiile, cereti-va drepturile si fiti mândri ca sunteti români! “Nu am tolerat si nu voi tolera niciodata vreo acuza nedreapta la adresa poporului român. Suntem cetateni europeni, am luptat pentru acest drept si ne mândrim ca suntem români în Europa”. Acesta este mesajul presedintelui PDL Diaspora, William Brînza, ca urmare a aparitiei materialului cu tema „Cartierul tau este sigur?”, în cadrul campaniei electorale pentru alegerile locale din Badalona-provincia

Barcelona. Deputatul de diaspora a tinut sa sublinieze ca ”este parerea unui individ care probabil a avut o ratacire de moment”. În urma discutiilor purtate cu reprezentantii PP din Spania s-a asigurat ca situatia s-a reglementat asta cu atat mai mult cu cat deputatul la întâlnirea pe care a avut-o în 2009 cu presedintele PP Spania, Mariano Rajoi a punctat o colaborare bazata pe res-

pect si reciprocitate, iar un astfel de caz izolat nu poate umbri cooperarea dintre doua partide prietene: PDL si PP Spania. Deputatul William Brînza a felicitat Ambasada României la Madrid si Consulatul General la României la Barcelona pentru reactia ferma vis a vis de acest incident, oficialii români asigurandu-l pe deputat ca aceasta situatie nu caracterizeaza relatiile foarte bune pe care autoritatile spaniole le au cu comunitatea româneasca din Spania În calitate de presedinte PDL Diaspora si de deputat William Brînza a precizat” Dragi români aveti obligatii, dar aveti si drepturi ! Respectati obligatiile, cereti-va drepturile si fiti mândri ca sunteti români!”

C

similare cu Grecia, deoarece prezinta un deficit de 12% din PIB , si o rata a somajului de 20%. Gabriel Emil Trandafir

Intre ciocan si nicovala

riza economica sa instalat deja printre noi, si nu este vorba despre Produsul Interior Brut (PIB), nici de indicele de scadere al economiei, nici de inflatie sau de somaj sau locuri de munca, toate acestea nu sunt decat niste cifre care in functie de persoana care le foloseste, prosteste populatia. Altfel spus nu mai credem in nimic si pe nimeni. Suntem intr-o barca ce se scufunda si se salveaza cine poate. Nu mai exsista solidaritate, responsabilitate, binele comun si toate aceste cuvinte frumoase au ramas fara continut. Fiecare se gandeste numai la el si asa se da nastere Legii junglei. Dar fenomenul nu ne este necunoscut. In secolul XVII un filozof englez, Tomas Hobbes, vorbea de "bellum omnium contra omnes"( lupta oamenilor contra oamenilor).Va suna cunoscut, deja ne confruntam cu ea. Pentru ca aceasta criza nu afecteaza un grup, o comunitate, o profesie, un domeniu de activitate, o clasa sociala sau culturala iar cei ce de moment se salveaza, daca aceasta continua, vor sfârsi deasemeni afectati. Si separat

de persoanele onorabile care chiar daca pare minciuna exsista si alti multi care îsi alimenteaza veniturile pe spinarea celorlalti. Continuam cu acelasi filzof englez ce spunea :"home homine lupus"(omul este lup pentru oameni). Cel mai putin protejat este cel mai vunerabil. Dupa aceasta criza nimic nu va mai fi ca înainte si nici persoanele nu vor mai fi acolo unde erau. Sa nu ne înselam, ocriza economica nu produce aceleasi efecte ca o revolutie. Iar capetele însîngerate care ne vor înconjura vor fi de oameni buni, asa cum Rousseau spunea "buni prin natura lor dar pe care ia stricat societatea". Adevarat este ca institutiile, organizatiile, grupurile si diversele triburi vor proteja întodeauna "omul lup", ascuns între hatisurile birocratiei în asteptarea momentului oportun pentru a devora mieluselul. Si cum bine spune un proverb "prietenul la nevoie se cunoaste " este precis acum în epoca de criza cand se vede mai clar omul bun si omul rau. Cand cel mai bine se distinge negina de grau, în timpurile noastre. Gabriel Emil Trandafir


mai 2010

Asociatia Acasa anunta noul comitet director si proiectele care se vor derula

Gabriela Marginean - Presedinte Asociatia Acasa

A

sociatia Acasa are un nou presedinte si un nou comitet director care in continuare vor munci astfel încât

sa poata raspunde necesitatilor de maxima importanta a membrilor. Presedintele acestui grup este Gabriela Marginean, vicepre-

sedinte Lucian Borza, secretar Marioara Tanca, trezorier Monica Moldovan, vocal Emil Catalin Musca si Emil Adrian Mohan. Una dintre hotarile luate de acest comitet este acordarea sprijinului în vederea gasirii unui loc de munca si alte necesitati de maxima importanta. “Interesul fiecaruia dinte noi trebuie sa fie marirea asociatiei pentru a putea da un sprijin efectiv celor care sunt în situatii dificile, pentru a putea oferii un spatiu în care fiecare membru sa poata obtine informatia, sprijinul moral sau laboral de care are nevoie. Nu ezitati sa ne contactati pen-

tru a obtine informatii in orice aspect: juridic, economic, laboral, educativ, etc.” transmite Gabriela Marginean. Printre proiectele stabilite pentru anul 2010 se numara si un “curs de initiere in domeniul informatic pentru persoanele interesate sa invete cum sa utilizeze calculatorul pentru a obtine informatii de interes si a se comunica prin intermediul e-mailului sau al chat-ului, o tabara de vara de LCCR în Tarragona pentru copii cu varste între 12 si 17 ani” precum si alte proiecte despre care puteti obtine mai multe informatii contactând asociatia.

5

Templul din Teruel care va fi cedat parohiei ortodoxe trebuie renovat urgent

B

iserica San Miguel din Teruel, care este proprietate municipala, va fi cedata parohiei ortodoxe din Teruel. Parohia se va ocupa de lucrarile de renovare a templului care pâna în momentul de fata prezinta un grad înalt de deteriorare. Se estimeaza ca lucrarea poate ajunge la suma de 500.000 de euro. Templul a fost închis în urma cu patru decade si pâna în momentul de fata a fost nefolosit. In provincia Teruel locuiesc peste 6000 de români dintre care 1500 în capitala. Pentru acestia templul se

Preot Ortodox Octavian Nichifor Dicu

va transforma într-o biserica ortodoxa si sediul Asociatiei “Sfantul Nichifor Marturisitorul” care se va ocupa de organizarea a diferite evenimente culturale ne

informeaza Georgeta Dicu sotia preotului ortodox Octavian NichiforDicu din “Parohia Sfântul Nichifor Marturisitorul” din localitatea aragoneza Teruel.


6

mai 2010

La subida del IVA aumenta la crisis

H

ace poco hacía referencia a los problemas más graves que padecemos en estos momentos en España, el paro y el déficit público, uno más urgente que el otro pero ambos gravísimos. Porque si el déficit supone una seria amenaza para nuestra recuperación económica, el paro es un riesgo cierto de exclusión social para colectivos muy concretos de ciudadanos. Me refiero, por supuesto, a los jóvenes, pero también muy especialmente a los inmigrantes, que han contribuido en estos últimos años a sostener nuestra economía y que se ven ahora castigados en mucha mayor medida por la amenaza del paro. Un dato: la tasa de paro entre los inmigrantes alcanzó un impresionante 28% de la población extranjera durante el año pasado, según el Anuario de la inmigración 2009, muy por encima de la tasa general que ronda ya el 20%. Es sabido que, como en cualquier país europeo, los españoles disponemos por el natural arraigo en nuestro propio país de una eficaz red de protección formada por las propias familias, que complementa y sustituye las carencias del Estado y de los servicios de asistencia social. Lamentablemente muchos inmi-

grantes, que se han visto obligados a dejar a sus familias en sus países de origen, no disponen de esa 'red de seguridad' que ofrece el entorno familiar. La población inmigrante en muchos casos sólo cuenta con los servicios públicos, con la ayuda de organizaciones humanitarias o con las propias organizaciones de inmigrantes que se articulan para prestarse ayuda mutua. La solidaridad es imprescindible en los tiempos que corren. Pero los recursos no crecen en la misma medida que las necesidades. En esta situación, que está empezando a ser angustiosa para muchas personas, el anuncio de Rodríguez Zapatero de subir el IVA, que se producirá a partir de julio, constituye una amenaza muy real. Para los que están al límite de la subsistencia, parados y personas con pocos ingresos y muchas cargas familiares, una subida de los precios supondrá caer directamente en la pobreza. No es comprensible que los ciudadanos -inmigrantes o españoles, da lo mismo- hayan de renunciar a gastos básicos, que afectan incluso a la propia dignidad del ser humano: alimentación, vestido o vivienda, para que las Administraciones públi-

cas puedan mantener sus gastos suntuarios, sedes y coches oficiales. España no es hoy aquel sueño que impulsó a muchos extranjeros a venir; a vosotros, precisamente los más activos, valientes y emprendedores. Las cosas no son ahora tan fáciles como pensabais ni como eran seguramente cuando llegasteis, y no son fáciles tampoco para nosotros los españoles. Nuestras expectativas, las de todos, se han reducido dramáticamente. Pero entre todos hemos de esforzarnos en salir. Recientemente expresaba mi deseo de que el Partido Popular se convirtiera en el referente de la gente sensata y responsable, porque solo esa gente ya es una enorme mayoría de la población. Por supuesto, renuncio de antemano a ser el referente de los insensatos o irresponsables. Pues bien, creo que la gente sensata y responsable es cada vez más consciente de quién nos ha traído a la situación en que nos encontramos. Y lo primero que deberíamos hacer es poner en los puestos de responsabilidad a políticos que fueran capaces de proponer políticas sensatas, realistas, sencillas, entendibles y responsables. Políticos que propusieran

Rosa Plantagenet -Whyte esfuerzos, porque sin esfuerzo no saldremos de la crisis, pero que fueran capaces de hacerlos ellos mismos. En tiempos de crisis hay que atender sólo lo importante. ¿Y qué es lo impor-

En Calatayud se han incrementado las patrullas a pie de Agentes del Cuerpo Nacional de Policia

E

stos días se han incrementado en Calatayud las patrullas a pie de agentes del cuerpo Nacional de Policía con el objeto de reforzar la vigilancia en algunas zonas concretas de la ciudad El alcalde de Calatayud, Víctor Ruiz, y el delegado del Gobierno en Aragón, Javier Fernández, participaron en una reunión de la Junta Local de Seguridad en la que también estuvieron presentes el Coronel Jefe de la Comandancia de Zaragoza, el Jefe Superior de Policía de Aragón, así como representantes de la Guardia Civil, y de los cuerpos de Policía Local y Policía Nacional de Calatayud. En la reunión se abordaron diversos

asuntos relacionados con la seguridad ciudadana y, tras la misma, el delegado del Gobierno en Aragón indicó que las cifras de delincuencia en Calatayud ciudad y en la provincia de Zaragoza han sido muy similares a las del año pasado. Javier Fernández señaló que "la crisis no ha incrementado la delincuencia, al menos", dijo, "los datos niegan que esto sea así". En cuanto a las plantillas de la Policía Local y Policía Nacional el delegado del Gobierno en Aragón indicó que están al completo en este momento, y avanzó que a partir de este verano habrá dos agentes más en la plantilla de la Comisaría Nacional de Policía. Precisamente en el cuerpo

de Policía Nacional lo que faltan son mandos intermedios y en este sentido los representantes de las fuerzas de seguridad señalaron que nunca en 5 años se había hecho una oferta pública tan grande para cubrir plazas en los cuerpos de Policía Local y Policía Nacional, pero que muy pocos elegían como destino la ciudad bilbilitana. Tanto el alcalde de la ciudad como el delegado de Gobierno en Aragón señalaron que se están incrementando por parte de la Policía Nacional las patrullas a pie en las zonas más concurridas de la ciudad. Víctor Ruiz incidió en la abundante presencia policial en las calles y en la perfecta coordinación que a su juicio existe entre los tres

tante? Sólo lo que es imprescindible, las necesidades reales y cotidianas de la gente. Rosa Plantagenet-Whyte Secretaria General del Partido Popular de Aragón

cuerpos de seguridad, Policía Local, Policía Nacional y Guardia Civil. En cuanto al nuevo edificio que albergará a los cuerpos de Policía Local y Policía Nacional se ha desechado el solar que inicialmente iba a ocupar puesto que no disponía de buenos accesos y estaba demasiado a la vista de los edificios colindantes, lo que podía provocar una situación de inseguridad. Por ese motivo, desde el Ayuntamiento se está buscando ya otra parcela municipal donde ubicar un edificio de estas características, "una parcela que", según dijo el alcalde, "bien podría ser de una cesión urbanística". Primero se está buscando otra alternativa en cuanto a la ubicación, y luego se buscará la financiación, para lo que el alcalde ya avanzó ayer que solicitará la ayuda del Gobierno de Aragón. Con respecto a la rotonda del polígono de La Charluca el delegado del Gobierno en Aragón señaló ayer que hay ya una preasignación a una empresa y que por lo tanto ahora se seguirá la oportuna tramitación y cuando finalice ésta darán comienzo las obras que se prolongarán por un plazo de tres meses.


mai 2010

Sobre la poblacion rumana en Aragon Se estima que en Aragon existen en torno de 64.000 ciudadanos de nacionalidad rumana. Los primeros llegaron en el año 1997. Este año Calatayud contaba con 12 empadronamientos rumanos.

D

esde finales de los años 90, a nuestra Comunidad Aragonesa han ido llegando grupos de población foránea desde distintos lugares del mundo. De entre ellos se debe destacar por diferentes motivos el de aquellos que provienen de Rumanía, que sin entrar en consideraciones técnicas ni en discusiones al respecto, oficialmente se estima que existen en Aragón en torno a 64.000 rumanos y rumanas empadronados. El fenómeno de afluencia fue generalizado en el conjunto de España durante las referidas fechas, y vino de la mano de un período en el que se reactivaron los movimientos migratorios a lo largo y ancho de los distintos países de la Unión Europea, y concretamente por la fase de expansión económica que se conoció en el primero. A consecuencia de ello, de los países considerados como de la Europa del Este (Rumanía, Polonia, Bulgaria, Ucrania, Moldavia y Rusia), tras los drásticos acontecimientos que cambiaron totalmente sus regímenes políticos y económicos, concretamente en las últimas décadas de los años 90, partieron numerosos

contingentes de sus ciudadanos que partieron para establecerse en los principales países de la Europa Occidental. A todo ello cabría añadir que el período que va desde el final de los años 90 hasta el año 2008, colocó a España en segunda posición de los países del mundo en recibir a población de fuera de sus fronteras, siendo a partir del año 2000 cuando los procedentes de Rumanía se convirtieron en los de mayor y más rápido crecimiento, ya que si en el año 1998 había en España 719.647 residentes de origen extranjero en general, de los cuales 11.877 se hallaban en Aragón, en el 2007 esta cifra alcanzaba los 3.979.014, y en nuestra Comunidad los 148.319. En este último año, según datos del departamento de Servicios Sociales y Familia del Gobierno de Aragón, la población aragonesa empadronada de origen rumano llegaba a 41.090 de los que más de la mitad eran hombres. A las cifras anteriores, y para ser conscientes de la verdadera importancia de este contingente, el "Informe Económico de Aragón" del año 2008 que edita el Consejo Aragonés de Cámaras Oficiales

de Comercio e Industria, señalaba que Rumanía había sido el país que más población de origen extranjero había aportado a la Comunidad aragonesa con cerca de 63.000 ciudadanos, lo que llegó a representar cerca del 37% del total de nuevos ciudadanos aragoneses. El mapa de Aragón con sus 33 comarcas, nos ofrece una amplia visión panorámica de como han evolucionado los empadronamientos en todo el país, y como no podría ser de forma diferente, el Eje del Valle del Ebro, uno de los más importantes a nivel económico de España, junto con las comarcas de gran tradición agrícola tales como Comunidad de Calatayud, Campos de Cariñena y Daroca así como Valdejalón entre otros, son aquellas en las que se pueden encontrar en mayor proporción, seguidas no obstante por otras como Aranda, Cuencas Mineras y los Monegros, en las que se desarrollan actividades manufactureras y de explotación minera. En la Comunidad de Calatayud, habría que remontarse al año 1997 para encontrar los 12 primeros empadronamientos rumanos que han ido aumentando de

Rumanos, romanos y españoles La agrupación entre ciudadanos de la misma nacionalidad de origen en la emigración suele producirse como medida de auto protección cultural y social, una forma de apoyo mutuo y una lógica dinámica a la hora de ayudarse, encontrar alojamientos, etc.

U

na de las cosas que mas sorprende a muchos españoles y aragoneses en particular es la proximidad en muchos aspectos que existe entre el carácter y sobre todo la lengua de los ciudadanos rumanos que viven entre nosotros, que comparten muchas de las inquietudes comunes, disfrutan con las mismas cosas y ahora sufren la crisis de forma mas acentuada que los propios españoles. La explicación viene de lejos, está en los propios orígenes, en a formación del pueblo de la Dacia en el momento en que se convierte en provincia romana bajo el emperador hispano Marco Ulpio Trajano. Los dacios, luego rumanos, atravesaron a lo largo de su historia numerosas vicisitudes y situaciones que fueron forjando su historia, tal vez la mas reciente su pertenencia durante un largo periodo de tiempo al Imperio Turco, que dejó honda huella en el territorio con alteración de costumbres, en alguna medida introducción de nuevas creencias religiosas, el Islam, aunque la potencia del cristianismo

ortodoxo era muy potente y se mantuvo como religión predominante como lo es ahora tras su paso por el periodo comunista que finalizó con la caída del régimen de Ceaucescu. Rumanía ha mantenido siempre unas señas de identidad muy particulares que han permitido mantener ese carácter propio que hace de ellos un pueblo, en general tranquilo y pausado, como reflejo tal vez del río Danubio que majestuosamente recorre su frontera en la parte baja de su recorrido. Los rumanos que habitan entre nosotros en número muy numeroso, constituyen colonias y agrupaciones que suelen ser consideradas por el resto de la población como una señal de apartamiento voluntaria y justifican estas circunstancias para hablar de la no integración de estos ciudadanos entre las poblaciones que los han recibido. Nuestra interpretación es otra. La agrupación entre ciudadanos de la misma nacionalidad de origen en la emigración suele producirse como me-

dida de auto protección cultural y social, una forma de apoyo mutuo y una lógica dinámica a la hora de ayudarse, encontrar alojamientos, etc. Esa agregación se convierte en disgregación cuando se afianza la población inmigrante, cuando pasado cierto tiempo no la primera, sino ya la segunda generación, ha roto muchas de las barreras sociales iniciales y se ha mezclado con el resto de la población. En España sabemos mucho de procesos migratorios sufridos en nuestras carnes, por motivos políticos, económicos, etc. que han permitido conocer de primera mano esos problemas de llegada, adaptación y asimilación mutua entre recién llegados y residentes tradicionales y haríamos mal si no comprendiéramos la situación, muchas veces dolorosa por la que atraviesan quienes abandonan su país, su familia, su entorno y su modus vivendi, aunque fuera miserable, por una incertidumbre, por un sueño, por una ilusión, por una quimera a veces, que en tantas ocasiones se convierte, como para mu-

7

forma progresiva hasta llegar en el 2010 a cerca de 3.600, lo que nos indica su grado de integración e importancia en este espacio de tiempo. Si hubiera que esgrimir razones objetivas al fenómeno, se podría decir sin temor a equivocarnos que la población de origen rumano, tras la Revolución de 1998 y la caída del anterior régimen, ha buscado destinos de cierto despegue económico donde mejorar su nivel de vida, a lo que se ha sumado, como el caso aragonés, la existencia de un tejido industrial, agrícola y de la construcción, sin olvidar el de servicios, donde la mano de obra rumana, en concreto la que posee una formación técnica de prestigio, ha encontrado un campo donde desarrollarse y cumplir con sus expectativas vitales. Aragón ya cuenta con estos nuevos ciudadanos que han conseguido proyectar una imagen positiva en general sobre la población autóctona y el sector empresarial aragonés. Su capacidad de integración en su nueva sociedad, acompañada del gusto por salvaguardar su identidad, así como las participación cada vez más importante en el terreno social, cultural y político, refuerza los lazos culturales de "latinidad" que llevaron a este número importante de rumanos a venir hasta aquí, desde lugares lejanos como Bucarest, Tergoviste, Cluj-Napoca, Turda, Agnita , Sibiu y Brasov entre otros muchos de la geografía rumana. Colaborador: Jorge Garris Mozota Politólogo y Sociólogo

chos ahora con la crisis en una triste realidad cuando no en una tragedia. Los primeros en sufrir las consecuencias de la crisis, pero también con la dificultad añadida de que las cosas en su país de origen son mucho peores. Una rebaja del 25% del salario de los trabajadores y un 15% de rebaja para los pensionistas en la propia Rumanía, son unas expectativas terribles para aquellos que sin trabajo aquí han pensado en regresar su tierra en busca de un nuevo horizonte del que tal vez tan solo quede el paisaje conocido pero nada mas. La crisis es triste, afecta a todos y quizás la proximidad lingüística y cultural nos haga comprendernos mejor y aceptar con resignación la tragedia del otro. Son tiempos de dificultades, también de solidaridad y de esperanza, mientras a prepararse lo mejor posible para resistir y salir reforzados de la situación. Los planes de formación que ofrecen los organismos oficiales de empleo como el INAEM en el caso aragonés son una salida que no debe desperdiciarse. En definitiva, rumanos, españoles, sufrimos igual, atravesamos por las mismas dificultades, pero el común origen romano tal vez nos ayude a comprendernos mejor y a que la solidaridad aflore a nuestra piel y se trasmita a los sentimientos. Profesor Manuel Martín-Bueno


8

mai 2010

Primul festival româno - spaniol din localitatea aragoneza Zuera

L

ocalitatea aragoneza Zuera a fost gazda sarbatoririi zilei de 1 Mai în cadrul unei activitati interculturale românospaniole. Aceasta a avut loc cu scopul de a îmbunatati relatiile dintre comunitati, fapt pentru care la organizarea ei au participat românii Oana si Pavel Harastasan, tânara de origine rusa, Cristina si localnicul Jesús Larraz, cu totii sprijiniti de catre primaria din Zuera. Programul a început cu primirea doamnei consul Mioara Grigorescu de catre José Manuel Larque, primarul localitatii, dupa care acestia s-au îndreptat catre parcul fluvial, însotiti de catre un grup folcloric. Petrecerea a continuat în interiorul

pavilionului multifunctional, ce avea la dispozitie 800 de locuri. Invitatii s-au bucurat de mâncarurile cu specific românesc si spaniol, în timp ce era proiectat un video realizat de Georgiana Harastasan si care avea sa reuneasca imagini din diverse zone ale României cu muzica lui Tudor Gheorghe sau a Sofiei Vicoveanca. Românii nu sau putut abtine sa nu întinda hora si sa îi invite pe cei din jur sa intre in joc. Dansurile populare românesti ale grupului din Calatayud si jotele aragoneze din Ontinar de Salz au pus mai apoi stapânire pe scena salii, împletind astfel doua tradiaii din colauri diferite ale unei Europe unite. Alti invitati precum

consulul onorific francez, mediatorul cultural Liliana Puscas sau profesorii de Limba, Cultura si Civilizatie Româneasca din Aragon au avut placerea sa participe la aceasta petrecere care se spera sa fie prima dintr-un lung sir de astfel de activitati interculturale ne informeaza Lucian Condrut si Mariana Toma. La festivalul româno spaniol a fost invitat si presedintele organizatiei PD-L Zaragoza Gabriel Emil Trandafir care împreuna cu familia si un grup de prieteni au intrat în hora româneasca alaturi primarul din localitate si toti cei care au fost prezenti la eveniment.

Ziua Europei sarbatorita de elevii si profesorii LCCR în Zaragoza

Gabriel Trandafir Presedintele organizateiei PD-L Zaragoza alaturi de Jose Manuel Larque Primarul Zuera

I

n data de 6 mai a avut loc in IES Corona de Aragon o activitate dedicata Zilei Europei, prilej cu care elevi inscrisi la cursul de Limba, Cultura si Civilizatie Romaneasca din institutul gazda, din colegiul Monsalud si din IES Miguel Servet au prezentat printr-un referat cate o tara a Uniunii Europene. In sala de festivitati a mai avut loc vizionarea unui power-poit legat de aceeasi tema, dupa care elevii au raspuns la diverse intrebari privind Comunitatea Europeana si au realizat o expozitie cu desene si afise. Activitatea organizata de profesorii Ligia Giurgiu, Mariana Toma, Mihaela Horumbete si Lucian Condrut a avut ca sprijin colaborarea profesorilor din cadrul P.I.E. si s-a incheiat prin premierea cu diplome a tuturor participantilor. Profesori L.C.C.R. Lucian Condrut si Ligia Giurgiu

Consulul României în Zaragoza - Mioara Grigorescu


aprilie 2010

“România Tara Mea” Eruptiile vulcanice Colaborator: prof geografie Lucretia Filipas Vulcanii reprezinta partea superioara, terminala a sistemului magmatic, prin care magma ajunge la suprafata sub forma de lava. In România nu exista vulcani activi. In Carpatii Orientali întalnim munti de origine vulcanica cum sunt de la nord spre sud: M-tii Oas, Gutai, Tibles, Calimani, Gurghiu, Harghita, însa întâlnim în Subcarpatii Buzaului vulcani noroiosi. Pe glob se cunosc în total cca 1100 vulcani noroiosi, cei mai multi fiind raspânditi sub apele marilor cum sunt cei din apele Norvegiei, cei din marile Caspica si Barents. România pare a fi o tara prielnica vulcanilor noroiosi, astfel de fenomene întalnim în Subcarpatii Buzaului dar si în alte zone ale tarii, langa Ocna Sibiului, la Homorod, la Bazna, pe dl. Transilvaniei dar si în Moldova. Din anul 1924 vulcanii noroiosi de la Paclele Mari si Mici, situati la 12 km. de com. Berca, jud. BUZAU sunt declatati monument al naturii, se numara printre putinele locuri din Europa, în care pot fi vazuti vulcani noroiosi, fenomene similare înregistrandu-se doar în Siberia, Australia si I.Trinidad din Caribe. Desi denumirea de vulcani noroiosi ne poate inspira o anumita teama, ducândune cu gândul la ceva mare si înfricosator, ei nu reprezinta altceva decât niste ridicaturi sub forma de con care se formeaza la suprafata pamantului, datorita eruptiei gazelor degajate de zacamintele de hidrocarburi din subsol. Astfel spus avem de-a face cu niste vulcani în miniatura la care conurile un depasesc 5-6 m înaltime, iar adâncimea de la care este aruncata "lava"este mult mai mica. Vulcanii noroiosi de la Paclele Mici se înting pe o suprafata de 10 ha, aici pot fi vazuti atat vulcani deja formati, cât si gaurile de vulcani formate prin uni-

rea mai multor cratere, datorita gazelor care împing noroiul la suprafata. In zona Paclele Mari (20 ha) se afla cei mai mari vulcani care au un diametru de 100m fiecare. ..Aceasta zona minunata si unica la noi in tara merita vazuta,din pacate nu toti romanii apreciaza acest cadou colosal facut de natura, considera ca acest loc unic in Europa il pot infrumuseta cu gunoaie, cutii de bere etc.si de ce nu , sa incerce cu piciorul marginile craterelor, ca sa vaza ochiu"lui cum se scurge noroiul la vale......Totusi, datorita frumusetii unice, întreaga zona ar putea deveni cu ceva investitii un al II-lea culoar Rucar -Bran. Prin maretia si puterea lor de distrugere eruptiile vulcanice au impresionat oamenii din cele mai vechi timpuri. Prima descriere stiintifica a unei eruptii vulcanice a fost aceea a lui Pilinius cel Tanar care a trait experienta unei eruptii a Vezuviului(vulcan situat in patrea de sud a Italiei) in anul 79 d.Hr., eruptie ce a distrus orasele Pompei si Herculaneum. Manifestarile vulcanice se produc in zonele de riftogeneza, în zonlele de cponvergenta a placilor litosferice ca urmare a procesului de subductie, si in interiorul acestora, ca urmare a actiunilor "punctelor fierbinti" din mantaua inferioara. In prezent, pe Pamant exista peste 500 de vulcani activi. In Islanda exista peste 30 de puncte active de eruptie si peste 130 de vulcani stinsi. Cel mai înalt vulcan din Europa este vulcanul Etna din insula Sicilia, cu o altitudine de 3332 m, activ de peste 3500de ani. In i-la Hawai, vulcanul Mauna Kea este considerat ca fiind cel mai activ vulcan de pe glob, deoarece din anul 1983 este în continua eruptie. In i-lele rReunion se întalneste alt vulcan extrem de activ si anume vulcanul el Piton de la Fournaise, care din 1640erupe in fiecare an.

Pâclele Mici

Pâclele Mari

9


10

mai 2010


mai 2010

11

Limba româna si limba spaniola fac parte din limbile romanice L

imba romana este integrata in marea familie a limbilor romanice, alaturi de spaniola, franceza, italiana, catalana, portugheza, provensala, retoromana, sarda si dalmata (limba disparuta astazi). La baza limbilor romanice a stat "latina vulgara", adica limba vorbita in mod curent de catre diferitele categorii sociale existente în imperiul roman, diferita de latina literara, clasica, cunoscuta din texte. Limbile romanice sunt formele pe care le-a luat cu vremea limba latina în urma unor numeroase schimbari si influente pe care le-a suferit. A spune ca limba româna este de origine latina însemana a spune ca punctul de plecare l-a constituit limba latina si nimic mai mult. Dupa cuceriea Daciei de catre romani, populatia a fost supusa

unui proces de romanizare care a avut ca rezultat nasterea unui popor romanic si a unei limbi romanice. Cronicarii moldoveni, Grigore Ureche, Miron Costin si Ion Neculce (XVI-XVIII) vorbesc in scrierile lor despre etnogeneza romanilor (originea latina a limbii romane si a poporului roman). Ideea originii latine a limbii romane si a originii romane a poporului roman a devenit certitudine de nezdruncinat in secolele XIIIXIV, cand invatati straini ca Lorenzo Hervas, cat si romani (Sincai, Maior), au scris despre aceasta tema si au dovedit stiintific latinitatea limbii romane. Retragerea aureliana (271-274) a lasat în urma o limba romanica, limba care va suferii influente diverse si va deveni de-a lungul secolelor, limba româna de astazi. Limba vorbita în Dacia s-a numit

Curiozitati ale limbii române ELECTROGLOTOSPECTROGRAFIE (25 de litere) este unul dintre cele mai lungi cuvinte ale limbii romane. Unii termeni medicali sau din chimie pot ajunge chiar la peste 30 de litere; Cea mai lunga denumire de localitate din România formata dintr-un singur cuvânt: Streisângeorgiu (15 litere); Cea mai scurta denumire de localitate din România: Ip (2 litere); Cel mai lung cuvânt din DEX alcatuit doar din vocale: UIUIU (5 litere); Cele mai lungi cuvinte care contin aceeasi consoana: CIOCOAICEI, LÁLÁIELILE, LOAIALULUI (10 litere); Cele mai lungi cuvinte în care fiecare litera se repeta exact de 2 ori: ANGIONEFROGRAFIE (16 litere), CONCENTRATOARE, GANGLIONARILOR (14 litere); Cele mai lungi cuvinte alcatuite din doar 2 litere diferite: PU-PU-PUP si ATATATA (= "atâtatá", 7 litere); Cuvinte cu cel mai mare numar de vocale consecutive (6): GREOAIEI, LIGHIOAIEI, VIOAIEI; Cuvintele cu cele mai multe consoane consecutive (5): ANGSTROM, OPTSPREZECE; ABCES este singurul cuvânt din DEX care contine grupul de litere ABC; PROMPT este singurul cuvânt din DEX care se terminá în MPT; Cuvântul AUTOÎNSÁMÂNTÁRILE conTine toate cele 8 vocale din limba românA (a, á, â, e, i, î, o, u); "C" este litera cu care încep cele mai multe cuvinte în limba româna; Consoana cea mai frecventa în cuvintele limbii române este "R", urmata de "T"; JAZZ ar fi ultimul cuvânt din Dictionarul limbii române daca toate cuvintele ar fi scrise invers.

latina dunareana sau carpato-dunareana. A spune ca romana îsi are originea în latina nu înseama a nega prezenta în ea a altor elemente de alta origine. Popoarelor migratoare au avut o influenta semnificativa asupra limbii romane. Migratia cea mai importante si cu influenta semnificativa asupra limbii a fost cea a slavilor, semnalati pentru prima data in secolul al VI-lea. Slavii, apoi bulgarii, sau asezat la sudul Dunarii. Principala consecinta a fost separarea celor doua graiuri romaneasti: nord-dunarean (daco-roman) si sud-dunarean (aroman, istro-roman, megleno-roman). In secolul al XV-lea romana se reintalneste, prin varianta ei culta, cu toata romanitatea occidentala si sufera un proces de relatinizare care a durat aprope un secol. Cuvintele savante patrunse in aceea perioada au fost adaugate la modele latinesti. Limba romana literara se costiruie in a doua jumatate a secolului al XVIlea si se dezvolta ulterior sub forma unor variante provinciale, care se vor uni intr-o limba literara unitara in secolul al XIX-lea. In cursul secolului al XIX-lea se realizeaza normele supradialectale ale romanei moderne, se creaza stilurile functionale, dispar slavonismele, turcismele si alte

Profesor Limba Cultura si Civilizatie Mihaela Horumbete

formule invechite, romana devine un instrument perfectionat de expresie. Limba are, ca functii de baza, mijlocirea comunicarii dintre oameni si contributia la formarea gândirii. Mesajul sau textul de transmis, oral sau scris, este codificat în cuvinte cu o anumita structura si îmbinate într-un anumit mod. Limba unui popor este istoria lui. Limba nu este a scriitorilor, a savantilor, a învingatorilor de limba si literatura româna, sustine Grigore Vieru, ea apartine poporului. "Apartine celor care au trudit la ea de-a lungul veacurilor, adica apartine stramosilor nostri. Vorbind corect limba, îi

pomenim astazi pe strabuni. Uitînd un cuvînt trebuincios, uiti din istoria neamului tau." Ortografia limbii române este fonetica si fonematica, în sensul ca scriem cum pronuntam, dar, de foarte multe ori, indicatia fonetica si solutia ortografica nu concorda, ba chiar sunt în opozitie totala. Toate aceste contradictii se datoreaza actiunii principiilor ortografice: fonetic, etimologic, morfologic, sintactic, simbolic, silabic si estetic, care reprezinta temeiul doctrinar al sistemului ortografic si ortoepic al limbii române. Profesor LCCR Mihaela Horumbete

În La Almunia de Doña Godia a început campania pentru a strânge ochelari folositi

C

ampania pentru a strânge ochelari folositi în La Almunia de Doña Godina este organizata de voluntari din Valdejalon si MPDL si este sprijinita de Primaria din La Almunia. In tarile cu un nivel de viata ridicat ochelarii, fie cu dioptrii fie de soare au devenit un produs de consum. Situatia însa este diferita în alte tari unde ochelari sunt un bun rar întâl-

nit si foarte apreciat, fiind un produs pe care mare parte din populatie îl procura foarte greu. Acesta fiind motivul un grup de Voluntari din Valdejalon si ONG-ul Movimiento por la Paz, el Desarme y la Libertad organizeaza în localitatea aragoneaza La Almunia o campanie pentru a strânge ochelari folositi. Aceasta campanie, care se bazeaza pe sprijinul cosiliului

Bunastarii Soaciale (Bienestar Social) a Primariei din La Almunia, este conceputa pentru populatia din Sahara si Serbia. Se vor strânge ochelari folositi, atât pentru copii cât si pentru adulti atât cu dioptrii cât si de soare. Ochelarii vor putea fi depozitati în Centrul de Sanatate din localitate. (Centro de Salud din La Almunia de Doña Godina.)


12

mai 2010

Un grup de credinciosi catolici din Zaragoza au participat la cel de-al treilea pelerinaj a familiilor române din Spania Colaborator - Preot romano-catolic Budau Paul Pe data de 25 aprilie, la Torreciudad, la Sanctuarul închinat Maicii Domnului, un grup numeros de credinciosi din Zaragoza si împrejurimi s-a alaturat participantilor la cel de-al treilea pelerinaj al familiilor române din Spania la acest sanctuar. Pelerinajul a început cu procesiunea din România reprezentând-o pe Maica Domnului. Este vorba de niste icoane provenind din diferite zone geografice ale României aduse si donate sanctuarului de grupurile de pelerini români care au trecut si s-au rugat în acest loc deosebit închinat Maicii Domnului. Printre acestea se afla si icoana Maicii Domnului, Maica Unitatii, venerata de comunitatile catolice de români din Spania care se bucura de prezenta unui preot român în mijlocul lor: Lerida, Madrid si Zaragoza. La subsolul sanctuarului exista o galerie care adaposteste un numar mare de astfel de icoane si statui reprezentând-o pe Preasfânta Fecioara Maria care au fost, de asemenea, purtate în procesiune si apoi donate sanctuarului de grupurile de pelerini de pe toate cele cinci continente care au ajuns sa treaca pragul acestui sfânt locas. Dupa ce am salutat-o pe Maica Domnului în sanctuarul sau din Torreciudad, am

facut loc pentru a celebra Sfânta Liturghie unei comunitati de credinciosi care locuiesc în apropiere de Torreciudad si care au venit sa o cinsteasca la rându-le pe Preasfânta Fecioara purtând în procesiune statuia Preacuratei pe care dânsii o venereaza în biserica lor parohiala. Între timp, credinciosii care au avut în intentie lucrul acesta s-au putut spovedi, pregatindu-se sufleteste pentru participarea la Sfânta Liturghie care a urmat la scurt timp dupa aceasta si la care ne-am rugat împreuna Maicii Domnului pentru toti cei dragi, pentru toti cei prezenti, pentru bolnavi, pentru tara noastra, pentru cei care ne conduc, pentru nevoile personale si comunitare, pentru pace si pentru atât de mult dorita unitate a tuturor crestinilor. Dupa un prânz "la pachet" servit în mijlocul naturii si dupa vizitarea vechiului "schit" si a împrejurimilor, prin rugaciunea Sfântului Rozariu si Adoratia Euharistica desfasurate din nou în bazilica sanctuarului, ne-am închinat si rugat Bunului Dumnezeu din nou, multumind totodata pentru darul prezentei sale reale în Euharistie si pentru ca ne-a încredintat ca fii Maicii sale Preasfinte. Ne-am luat ramas bun de la gazdele noastre primitoare si binevoitoare, dându-ne întâlnire pentru anul viitor, în octombrie, la o data care va fi stabilita si comunicata ulterior.


mai 2010

13

Sarbatori si traditii românesti Sarbatoarea Inaltarii Domnului Iisus Hristos sau Ispasul Crestinii ortodocsi au sarbatorit Inaltarea Domnului sau Ispasul vineri 13 mai, ziua cand Iisus Hristos s-a ridicat dintre apostolii sai adunati pe Muntele Maslinilor si s-a inaltat la cer. Ispasul este considerat o sarbatoare de o importanta religioasa la fel de mare ca si Pastele. Incepand de astazi si pana pe 23 mai, adica de Rusalii, credinciosii se vor saluta cu “Hristos S-a inaltat!” si vor raspunde “Adevarat a inaltat!”. Potrivit calendarului crestin ortodox, Inaltarea Domnului cade totdeauna in ziua de joi a saptamanii a sasea, dupa Paste, adica la 40 de zile dupa Inviere.

Dupa ce a inviat, Iisus s-a aratat ucenicilor sai si le-a împartasit cele din urma invataturi. Desi prin Inaltarea Domnului, activitatea sa pamanteasca lua sfârsit, Iisus spuse Apostolilor in momentul Inaltarii “Iata, Eu sunt cu voi pana la sfarsitul veacurilor!”. Iisus s-a inaltat pentru a trimite in lume pe Sfantul Duh, asa cum promisese: “Voi ruga pe Tatal sa va trimita un alt Mangaietor, ca sa fie cu voi in veac… care va va aduce aminte de toate cate v-a spus”, adauga Hristos. In traditia romaneasca, in seara dinaintea Ispasului se taie leustean, se pune prin case, pe la porti si pe la ferestre, pentru a fi aparati de strigoi. Casele si

mormintele sunt impodobite cu crengi de paltin, iar in noaptea de Ispas au loc diverse obiceiuri pentru a fi aparati de rau: se culeg frunze si ramuri de alun, nuc, paltin si se duc la biserica pentru a fi sfintite. Ziua de Ispas se sarbatoreste pentru a proteja copiii, holdele (se fac slujbe pentru belsugul acestora), animalele. In aceasta zi, traditia crestina spune ca muncitorii nu trebuie sa intre in gradina pentru a semana sau a prasi pentru ca nu rodeste. In schimb, crestinii dau pomene, spunandu-se ca acum “sufletele strabunilor pleaca spre cer”. Tot în aceasta zi se marcheaza vitele si se taie mieii.

Prima Împartasanie obicei în biserica romano catolica La varsta de opt ani copii catolici primesc Sfânta Impartasanie (Primera Comunion) Colaborator - Preot romano-catolic Budau Paul În comunitatea romano-catolica româneasca din Zaragoza, pe data de 11 aprilie, în duminica a doua a Pastelui, duminica Alba sau a Tomei, duminica în care Biserica Catolica sarbatoreste Iubirea Milostiva izvorâta din coasta strapunsa a lui Isus, patru copilati au trait aceasta bucurie nespusa de a-l primi pe Isus din Sfânta Împartasanie, pentru prima oara în viata lor. A fost o sarbatoare la care comunitatea întreaga de credinciosi romano-catolici a participat cu rugaciunea si cântarea sa si i-a însotit cu emotie si admiratie atât pe copii cât si pe familiile acestora. În luna mai în multe comunitati parohiale catolice spaniole au loc binecunoscutele "primeras comuniones". Despre ce este vorba? În traditia crestina apuseana romano-catolica, primirea sacramentelor initierii crestine - Botezul, Mirul si Euharistia - are loc la vârste diferite. Astfel, Botezul se administreaza, în general, la scurt timp dupa nasterea copilului; Mirul se administreaza în jurul vârstei de 12-14 ani iar Euharistia sau Sfânta Împartasanie, se primeste pentru

prima data în viata la vârsta de 89 ani. De ce la aceasta vârsta si nu mai devreme? Conform Catehismului Bisericii Catolice pe care copiii încep sa-l cunoasca în forma scurta si pe întelesul lor, pentru ca cineva sa primeasca cu vrednicie Sfânta Împartasanie se cer patru lucruri: 1. Sa stie si sa creada ca în Sfânta Împartasanie primim adevaratul trup si sânge al lui Isus Cristos; 2. Sa fie fara pacate de moarte; 3. Sa nu manânce si sa nu bea cel putin o ora înainte de a se împartasi; 4. Sa se roage înainte si dupa primirea Sfintei Împartasanii. Având în vedere faptul ca vârsta de 8-9 ani este considerata vârsta priceperii, vârsta la care copilul deja face distinctie clara între bine si rau si, prin urmare, poate sa îndeplineasca cerintele mentionate mai sus, Papa Pius al X-lea (1903-1914) a fost cel care a încurajat primirea mai deasa a Sfintei Împartasanii si a stabilit pentru întreaga biserica catolica vârsta de opt ani ca fiind vârsta la care copiii sa primeasca pentru prima oara în viata lor acest sacrament (înaintea acestui papa Împartasania era un sacrament care se primea mai rar si începând cu o vârsta mai târzie, 10-12

ani). Evident ca acest moment este pregatit cu emotie si intensitate de copii în primul rând, dar si de catre familie si comunitatea parohiala. Are loc în primul rând o pregatire catehetica, pregatire ce poate sa se desfasoare pe perioada a doi-trei ani, în functie de posibilitati si necesitati. În timpul acestei pregatiri, copiii sunt familiarizati cu teme legate de persoana si activitatea Mântuitorului care culmineaza cu perceperea darului neasemuit pe care El ni l-a facut, de a ramâne prezent cu noi, în Sfântul Sacrament al Altarului, în Sfânta Împartasanie, pâna la sfârsitul veacurilor, adica totdeauna, mereu. Înainte de a primi Sfânta Împartasanie, copiii primesc un alt sacrament: Sacramentul Pocaintei sau al Sfintei Spovezi. Stiind acum foarte bine ce înseamna raul în plan spiritual si faptul ca sufletul lor trebuie sa fie imaculat, nepatat, lipsit de orice urma de pacat în momentul în care se apropie de Sfânta Împartasanie, tot pentru prima oara în viata ei îngenuncheaza înaintea preotului confesor si-si marturisesc cu inocenta si simplitatea specifice unui suflet de copil, propriile pacate. Pentru ca momentul este unul deosebit, deosebita este si tinuta

Preot catolic Budau Paul lor vestimentara: fetitele, îmbracate asemenea unor mirese, în rochite albe, iar baieteii în costumase elegante pentru ca, asemenea unor nuntasi, ei sunt invitati sa ia parte la ospatul euharistic la care se hranesc cu Trupul si Sângele lui Cristos. Fara îndoiala ca în privinta vestimentatiei, în functie iar de posibilitati si necesitati, exista variatii.

Si pentru ca este o sarbatoare a copiilor si a familiei, are loc o masa festiva la care sunt invitati prietenii si rudele apropiate. În traditia noastra catolica româneasca, exceptând poate fastul uneori sufocant al mesei festive si al cadourilor care îl coplesesc pe cel aflat în centrul atentiei, lucrurile, în mare masura, sunt aproximativ asemanatoare.


14

mai 2010

Regula de aur "Tot ce voiti sa va faca voua oamenii, faceti-le si voi la fel."Matei 7,12 Cuvintele acestea sunt numite adesea regula de aur. Mai au ele vreun sens în ziua de astazi, unde este o întrecere neînduplecata în sport, scoala si afaceri? Unii oameni socotesc ca trebuie sa doboare pe semenii lor, pentru ca ei sa câstige, încercând sa ajunga la tinta, indiferent ce i se întampla altuia. John Wanamaker a fost unul care socotea ca principiile Bibliei erau înca bune. Când a fost tanar, i s-a întamplat ceva ce l-a facut sa ia hotararea sa traiasca dupa regula de aur. Cu numai câtiva dolari în buzunar, John a intrata într-un magazin sa cumpere pentru mama lui un dar. Dorind sa cumpere cel mai frumos cadou posibil cu putinii bani pe care-i avea, el a examinat cu atentie diferitele exponate din vitrina. Vânzatorul a devenit cam nerabdator. In cele din urma, John a spus:"Il vreau pe acela." In timp ce vânzatorul îl împacheta, John a vazut ceva ce îi placea mai mult. "Domnule, va rog ", a spus el, "miam schimbat hotarârea. Vreti sa-mi dati în locul acestuia pe acela?" "Acum este prea târziu, tinere" a spus vânzatorul. "Dumneata l-ai cumparat pe acesta si trebuie sa-l pastrezi." Cand John s-a facut mare, s-a hotarât sa aiba un magazin în care oamenii sa poata obtine ce doreau. Avea sa fie un magazin unde vânzatorii sa fie totdeauna politicosi. El avea sa dea calitate mai buna la preturi mai mici. Pretul avea sa fie acelasi pentru oricine, cu nici un fel de târguiala spre a încerca sa obtina cât mai mult de la client. Pe primul loc el avea sa puna clientul, tratându-l asa cum ar fi dorit sa fie si el tratat. Daca vreunul avea sa fie nemultumit de ceea ce cumpara, el putea sa-l aduca înapoi si sa-si primeasca banii. Oamenii din Philadelphia au ramas uimiti. Comerciantii au prezis ca John va da faliment , dar au gresit. Clientii au venit cu gramada la magazinul lui si, în curand, el a deschis unul mai mare. Nu peste mult timp, el avea mai multe magazine

care au avut cea mai mare cifra de afaceri în comertul de îmbracaminte cu amanuntul din America. Urmand regula de aur aceasta i-a adus bogatie si fericire. Iisus întodeauna a asezat persoanele în fata lucrurilor. Noi suntem capabili sa acumulam cunostinte considerabile despre istorie, stiinta si litertura, dar ne interesam prea putin cum sa traim bine si sa fim fericiti. Suntem în stare sa punem stapanire pe spatiul de dincolo de planeta noastra, în timp ce launtrul ramâne o uriasa pata alba. Devenim capabili sa stapânim fortele naturii, dar suntem incapabili sa ne stapânim propriile porniri. Putem mânui aparate de mare complexitate, în timp ce ne dovedim neputinciosi a ne conduce instinctele elementare. Suntem capabili sa controlam energía atómica, dar un putem sa ne controlam energía sexuala. Putem face viata de pe Tera sa înceteze, dar nu ne putem abtine de la înfumurare sau critica. Ne sustragem fortei gravitationale, dar ramânem robi obiceiurilor rele. Conducem vehicole ultrasofisticate, dar ne scapa de sub control propriul comportament. Luptam cu succes împotriva epidemiilor, dar cedam sub povara prejudecatilor. Stabilim legaturi extraordinare cu sisteme electronice de mare complexitate, dar nu putem stabili relatii normale cu membrii propriei noastre familii. Comunicam cu mare precizie cu oricare parte a globului, dar nu suntem în stare sa comunicam eficient cu parintii, copiii si cu partenerul de viata. Cu siguranata ca lumea ar fi un loc mai placut, daca toti am urma aceasta regula de viata a lui Iisus. Indiferent ce se întampla astazi, încearca sa te asezi pe tine însuti în locul celeilalte persoane si sa te întrebi: daca as fi eu cealalta persoana, cum mi-ar placea sa fiu tratat? Colaborator: Liviu Arnautu, licentiat in teologie ,membru al Bisericii Crestine Adventiste de Ziua a Saptea "Gloria Domini " Zaragoza

Reguli de buna conduita O lume agreabila o putem construi doar noi. Reusita consta în felul în care ne comportam unii cu ceilalti, cuvintele care le adresam unii celorlalti....etc. Reviste, carti sau internet sunt anumite modalitati cu ajutorul carora vom putea sa ne analizam si sa stabilim daca suntem un exemplu pentru societatea în care traim. Indiferent de tara sau localitatea în care ne aflam respectându-ne unii pe altii vom descoperii placerea de a trai. Diplomatia, respectul de sine si fata de ceilalti tin de "bunele maniere". Trebuie sa ne controlam în permanenta atitudinea, tinuta si discursul, purtându-ne cu ceilalti asa cum ne-ar placea sa se poarte cu noi. La început, omul traia în salbaticie, mânat de instincte primitive, iar cadrul social nu era unul tocmai favorabil. Cu timpul, el a învatat sa se autoeduce, sa stabileasca niste reguli, pe care fiecare membru al societatii era nevoit sa le respecte, întocmai pentru a atinge acel prag de civilizatie care sa confere armonie si întelegere în cadrul comunitatii de trai. Burghezia este cea care stabileste un cod de maniere unanim acceptat. Prin respectarea acestui cod de maniere, individul devine educat, instruit si cultivat, capatata siguranta de sine, îsi largeste orizonturile, gandeste în perspectiva si devine liber în tot ce întreprinde. Respectarea regulilor de comportament mentine echilibrul social. Comunitatea se împarte in mai multe categorii de oameni, oameni care respecta cu strictete codul bunelor maniere, alti oameni care cunosc codul de conduita, dar care renunta sa îl respecte din diverse motive, cât si oameni care au ramas tot la acel stadiu de primitivitate, care fie renunta sa primeasca o educatie aleasa, fie nu traiesc într-un cadru favorabil dobandirii ei. Copilul cunoaste lumea prin ochii oamenilor din jurul lui. Este foarte important ca acestia sa stie foarte bine care sunt cele mai importante calitati ale omului pe care, înca de la cea mai frageda vârsta, sa le dobândeasca. Deprinderile se formeaza cel mai bine

în copilarie, dar asta nu înseamna ca problemele de educatie nu pot fi corectate. Individul manierat este cel caracterizat de onoare, cel pe care francezii il numesc "l'honnete homme", prin care se întelege un om cinstit, în care poti avea întotdeauna încredere. Calitatile lui sunt toleranta, sensibilitatea, rabdarea, respectul fata de sine si fata de cei din jurul lui, simtul libertatii, spiritul constructiv si conciliant. Este acea persoana pe care mai toata lumea o îndrageste si o admira. Reprezinta, astfel, un model demn de urmat in societate. Opus acestui tip de persoana este individul întotdeauna nemultumit, egocentrist, intolerant, lipsit de principii morale, agresiv si extrem de brutal în comportament si limbaj. Este genul de om care, constient sau nu de propriile sale defecte, genereaza conflicte, tulbura apele linistite, distruge echilibrul societatii si recurge la cele mai nepotrivite metode. Asadar, respectarea bunelor maniere în societate este secretul unui trai lipsit de conflicte, pasnic si echilibrat.

Salutul o modalitate de a demonstra politete si bune maniere Spatiu realizat în colaborare cu Centrul Serviciilor Sociale din Calatayud Persoanele care încep sa se relationeze au nevoie de diferite formule verbale sau fizice pentru asi exprima intentiile. Salutul este modalitatea de a initia apropierea si astfel se va demonstra interlocutorului felul de a fi a celui care vrea sa se prezinte. Salutul denota politete si bune maniere iar lipsa lui va demontra dusmanie sau ostilitate persoanelor. In functie de felul de exprimare salutul se va interpreta ca un gest de apropiere, de relatii profesionale, va transmite afectiune sau va fi un simplu gest de politete. A nu saluta înseamna mânie si lipsa de educatie sau sentiment de mare suparare. Modalitatea de a saluta depinde de la cultura la cultura; va fi o expresie verbala sau un

gest. In Spania se va folosi traditionalul “buenos dias” sau “buenas tardes” sau simplu “hola” “¿Que tal?”. Aceste forme de salut se folosesc atunci când ne întâlnim cu persoane pe care le cunoastem. In zonele rurale oamenii se saluta când se vad dar acest fapt nu se întâlneste în marile orase. Se va folosi când ajungem la locul de munca, când vom întâlni un vecin pe casa scarilor, în lift, în momentul în care ne vom apropia de o persoana pe care vrem sa o întrebam ceva, atunci cand intram într-o încapere unde se afla mai multe persoane,etc...


mai 2010

Redactia ziarului La Actualidad Româneasca telefon: 976 88 32 46 program: 10:00 - 14:30 de luni pâna vineri

Pagini web Acum pagina web ti-o pregatim si ti-o promovam Suna la telefon 651 463 749 sau lasa un mesaj cu datele de contact pe adresa electronica actualidadrumana@lacomarcacalatayud.com

15

Anunturi VAND BMW 320 TDI. Pret negociabil. Tel 647 805 782. VAND carucior pentru copii. Se poate folosi pentru copii cu varste cuprinse între 0 si 3 ani. Informatii la telefon 662221285Zaragoza PACHETE Spania- România cu doar 1 EURO pentru fiecare kilogram trimis. Informatii la telefon

600 468 715 - Vasile INVATA limba engleza, spaniola sau limba român cu profesor particular. Informatii telefon 651 463 749. VAND mobila de bucatari. totul foarte ieftin. telefon 616185124 VAND ceas de perete, oglinda pentru hol, o veioza de sticla. telefon 976883336

Caut....Busco Ofer....Ofrece Vând...Vendo Cumpar.....Compro Inchiriez.....Alquilo Tu anunció aqui

Contrata el Grupo de Bailes Regionales de Rumania “Invingatorii” para tus fiestas

Tel 663 320 060 Alexandru Dragomir

PUNE ANUNTUL TAU IN ACEASTA RUBRICA C/ DESCALZAS Nº5 , 50300 CALATAYUD


Edita: COM-CAL, S.L. D.L: Z2036/91 ISSN 1578-4991 C/. Descalzas, 5 Tfno. 976 88 32 46 Fax. 976 88 41 11 Imprime: Mensual

O frazá pentru toti

“Sunt succese care te înjosesc si înfrangeri care te înalta.” (N. Iorga)

Campania agricola din Aragon va începe cu mai multi someri si posturile de munca ocupate Arpoximativ 12.000 de sezonieri vor munci în campaniile agricole pe perioada mai - decembrie în Aragon. Dintre acestia 85% sunt sezonieri de origine straina. Lucrarile se vor desfasura cu mai multe probleme economice decât anul trecut. Institutul National de Statistica si INAEM publica în luna aprilie un numar de 96.082 persoane in somaj dintre care 4.153 someri in agricultura. Comparand cifra cu anul 2009 somajul in acest sector a crescut considerabil fiind 2345 de someri (tatal81.906). Agentii implicati in desfasurarea corecta a campaniei agricole anunta ca locurile de munca in agricultura in Aragon sunt ocupate. Prin acest mesaj incearca sa anunte pe cei posibil interesati sa caute de munca in aceasta zona ca sansele sunt minime. Initierea campaniei pentru recoltarea fructelor a întârziat datorita schimbarilor de temperatura. In Caspe a inceput culesul cireselor, la fel si in Mequinenza, unde s-a recoltat o parte din productie. In principiu cantitatea recoltei se arata a fi similara cu cea de anul trecut. Timpul, pretul pieteti si costurile vor avea ultimul cuvânt pentru ocuparea locurilor de munca.

Campaniile s-au normalizat progresiv în Aragon cu îmbunatatiri sociale si conditii de munca. Mai ramâne situatia imigrantilor care se deplaseaza de la o localitate la alta sperând ca vor gasi un loc de munca dupa o lunga perioada in care au asteptat acest moment. Pe fondul crizei economice exista persoane care dorm si mañanca unde pot si formeaza cozi la centrele de caritate. In aceste conditii s-au observat o tendinta mai mare catre furt si conflicte între ei. Zonele agricole care pâna anul acesta au oferit locuri de munca sunt luate cu asalt atat de romani cat si de alte comunitati de imigranti desi edilii din diverse localtati anunta ca locurile sunt ocupate. In aceasta perioada angajatorii se vor baza pe oamenii cu care au lucrat si pâna acum si pe mâna de lucru spaniola. Datorita lipsei locurilor de munca cetatenii spanioli isi exprima dorinta a munci pe camp, locuri care pâna acum erau ocupate in mare parte de imigranti. Cine va hotari soarta imigrantilor în Aragon si ce shimbari vor mai avea loc …..vom putea observa in perioada urmatoare.


Actualidad Romanesca