Ziarul Vaii Jiului - nr. 903 - 8 martie 2012

CMYK

Tipar digital Cel mai bun preţ din judeţ!

Transmite cererea ta de ofertă la office@zvj.ro

JOI

Ziarul Vãii Jiului

Nu există lege împotriva ADEVĂRULUI!

8 martie 2012 Anul V Nr. 903 12 + 4 pagini Preţ: 1 LEU www.zvj.ro Răsărit: 07:00 Apus: 18:27

ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe!

Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

R

Director: Cătălin DOCEA Curs valutar: 1€ = 4,3558 lei 1$ = 3,3114 lei 1₤ = 5,2118 lei MARCĂ ÎNREGISTRATĂ

Liderul Bebe Nica joacă pe aria PDL-ului, încercând să tempereze protestele ortacilor! Gafe jenante din partea organelor statului la marşul minerilor. În timp ce minerii tremură de frig de vreo trei zile în faţa Companiei Naţionale a Huilei, liderul sindical Bebe Nica, aflat în negocieri intense cu Partidul Democrat-Liberal pentru a candida la Primăria municipiului Lupeni, face eforturi susţinute să demonstreze că reprezintă interesele ortacilor. În realitate, coordonat permanent telefonic şi prin SMS de către liderul filialei judeţene a PDL, Dorin Gligor, Nica încearcă din răsputeri să-i tempereze pe minerii cărora le-a ajuns cuţitul la os.

Până când minerii de la EM Lonea nu au aprins scânteia revoltei, la începutul acestei luni, Nica & co. nu au întreprins niciun demers concret, adică în teren, mineresc, pentru a determina respectarea Contractului Colectiv de Muncă şi, implicit, majorarea sporului de periculozitate în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Minerii de la Lonea, nicidecum Nica ori un alt lider sindical din actuala configuraţie de reprezentare a minerilor, au fost cei care au cerut respectarea drepturilor lor.

Ce dovadă mai bună şi-ar putea dori angajaţii CNH SA că Bebe Nica & co. I-AU TRĂDAT SERVIND INTERESELOR PDL în condiţiile în care, ÎN ANUL 2011, conducerea CNH Petroşani şi LIDERII DE SINDICAT au semnat un acord prin care au decis SĂ SISTEZE facilităţile pe care pensionarii din domeniul minier le primeau până la acel moment???

Nica joacă rolul ce i-a fost scris de liderii PDL. Personal, preşedintele Traian Băsescu a promis, în campania din 2009, la Petroşani, că se vor face angajări şi minele nu se vor închide. Nica nu a ridicat capul din pământ în faţa liderilor PDL şi nu a cerut ferm, aşa cum ar fi trebuit, ca MINELE SĂ NU SE ÎNCHIDĂ, iar ANGAJĂRILE DE TINERI ÎN MINERIT, PROMISE PERSONAL DE PREŞEDINTELE TRAIAN BĂSESCU, SĂ FIE FĂCUTE! În realitate, trei mine sunt pe închidere, 900 de ortaci au fost disponibilizaţi în 2011 şi tergiversaţi trei luni cu ultima tranşă de bani, alte câteva sute urmând a fi disponibilizaţi în acest an! Liderii de sindicat din Valea Jiului, al căror coordonator este Bebe Nica, au semnat, în 2011, un act prin care pensionarii din minerit, adică părinţii şi foştii colegi ai actualilor mineri, au pierdut gratuităţile câştigate cu sânge şi ani grei de puşcărie la grevele minerilor, încă din perioada interbelică. În timp ce minerii stau în frig de trei zile pentru un amărât de milion de lei în plus pe lună la salariu, veniturile lui Nica le ajung pe cele ale şefilor CNH. De teama furiei ortacilor, actuala guvernare a comasat în Valea Jiului forţe de ordine impresionante.

Unele estimări vorbesc de 10 jandarmi şi poliţişti la tot atâţia mineri grevişti.

Neavând pic de coordonare şi strategie în gestionarea unor astfel de evenimente, comandantul poliţiei locale şi vreo şase jandarmi erau gata să fie călcaţi în picioare de minerii pe care încercau să îi oprească din drum în zona cartierului Aeroport. Solicităm conducerii MAI să gestioneze coerent aceste proteste, să nu împiedice acţiunile revendicative ale minerilor şi să evite, pe cât posibil, vărsarea de sânge prin provocarea oamenilor. Vom reveni. (Cătălin DOCEA)

Fie ca spiritul Primăverii să vă mângâie viaţa cu toată frumuseţea şi căldura acestui anotimp!

Vă doresc ca această zi să fie exact ca voi... cu adevărat specială!

Mircea Ioan MOLOŢ Preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara Să aveţi puterea de a oferi celor din jur numai bucurii, iar frumuseţea sufletului să reuşiţi să o dezvăluiţi în întregime familiei, colegilor şi prietenilor.

LA MULŢI ANI! Tiberiu IACOB-RIDZI Primarul municipiului Petroşani Dragostea s-a născut prin femeie sau femeia s-a născut din Dragoste?

Dacă există un sens al vieţii atunci femeia este sensul, dacă nu... femeia ar trebui să fie...

Cu ocazia zilei de 8 Martie Costel AVRAM Vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Hunedoara Vă urează LA MULŢI ANI! 8 MARTIE, ziua plină de feminitate şi căldură, să vă aducă în suflet multă linişte, bucurie şi toate împlinirile să vă însoţească pretutindeni. Vă doresc o zi minunată şi un călduros LA MULŢI ANI! Ioan RUS Vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Hunedoara

Comentează subiectele momentului accesând zvj.ro

2 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului

joi, 8 martie 2012

Fumuri de inginer Nu-i greu de desluşit ce anume arată bărbatul din imagine. La fel ca şi alţi vulcăneni care o iau în jos, pe trotuar, de la "Ciuperca lui Ile" spre piaţă, dumnealui a băgat de seamă un lucru de netrecut cu vederea.

prea mult pământ. Acum, odată cu topirea zăpezii, acesta se transformă în

Pe o porţiune destul de mare, trotuarul cel nou este plin de noroi.

Cauza o explică însuşi omul nostru: "Când s-a lucrat aici, partea de sus a trotuarului s-a umplut cu

VULCANUL ESTE CURĂŢAT DE MAGNEŢI Mai multe ştiri din ultima vreme confirmă faptul că la Vulcan, zilele acestea, hoţii de fier vechi au strâns tot ce-au putut, numai că hărnicia lor a operat în bunul altora.

Unii au furat tabla de pe containerele de gunoi, alţii au furat din zona unei preparaţii şi au fost prinşi doar după ce au fost somaţi cu pistolul.

Aflăm acum de alţi tineri care fac curăţenie prin scări de bloc. Cine a mai prins caloriferele din fontă, cunoaşte că îţi rupi spatele dacă încerci să ridici un calorifer, chiar dacă are numai 6 sau 8 elemenţi. Însă, pentru magneţi este floare la ureche. Dacă prind un calorifer, s-au îmbogăţit, nu glumă. Şi tocmai de aceea, orice calorifer văd pe undeva îşi fac planul cum să pună mâna pe el. Dar ideea este că nu orice calorifer scos din uz este un bun abandonat. Au priceput asta şi 4 tineri din Vulcan, după ce li s-au întocmit dosare penale pentru furt calificat.

Poliţiştii din Vulcan au identificat aceşti patru tineri, cu vârste cuprinse între 16 şi 28 de ani, toţi din Vulcan. Organele în uniformă au stabilit că în noaptea de 4 spre 5 martie, cei 4 au sustras din scara unui bloc de locuinţe 3 panouri metalice şi mai multe calorifere din fontă, aparţinând unei societăţi comerciale. Suspecţii sunt cercetaţi pentru comiterea infracţiunii de furt calificat. (Alina PIPAN)

În atenţia celor care-i folosesc numele în sondaje: Bujor Bogdan nu intenţionează să candideze!

Auzind că numele său apare într-un sondaj al unui partid politic, fiind folosit de operatorii în teren, distinsul domn ing. Bujor Bogdan ne-a rugat să aducem la cunoştinţa atenţiei publice următoarele: 1. Nu este membru al PSD şi nu este angrenat politic în niciun partid; 2. Nu a fost întrebat/ consultat cu privirea la intenţia sa de a candida la alegerile locale pentru funcţia de primar; 3) Nu intenţionează să candideze la nicio funcţie în alegerile locale şi generale din acest an.

www.lascar-service.ro

www.zvj.ro

noroi, iar trotuarul este plin de mizerie".

Pensionarul a mai adăugat că, înainte de operaţiunea asta, i-ar fi atras atenţia primarului Gheorghe Ile că uite ce se va întâmpla dacă aici se pune mult pământ. Observaţie la care, îşi aminteşte bărbatul, primarul i-ar fi răspuns cu un "eu sunt inginer şi ştiu ce fac". Cu alte cuvinte, ceva de genul ce ştiţi voi, ăştia, care mi-aţi fost subordonaţi la mină. Ei bine, se pare că oamenii au ştiut şi încă ştiu mai mult...

Gheorghe OLTEANU

Azi, la Uricani, PRIMARUL DĂNUŢ BUHĂESCU INTRĂ ÎN ACŢIUNEA „FLORI ŞI MĂRŢIŞOARE” Doamne şi domnişoare, fiţi cu ochii pe primar!

Astăzi, Dănuţ Buhăescu, primarul oraşului Uricani, oferă flori şi mărţişoare femeilor cu ocazia zilei de 8 Martie. Astfel, doamnele şi domnişoarele vor fi răsfăţate de ziua lor chiar de către primar, care doreşte prin acest gest să-şi arate recunoştinţa şi aprecierea faţă de femei. Acţiunea poartă denumirea ,,Flori şi mărţişoare” şi, după cum ne-a declarat primarul Buhăescu, consiliul local a alocat suma de 20.000 de lei pentru aceasta. Dar, având în vedere situaţia financiară actuală, edilii au hotărât să se cheltuiască doar 10% din această sumă. Mai trebuie spus că banii pentru mărţişoare au fost obţinuţi din sponsorizări, iar pentru flori va fi suficientă suma de 2.000 lei de la bugetul local. Acest gest al primarului a devenit deja o tradiţie pentru doamnele şi domnişoarele din Uricani, în anii anteriori având loc acţiuni similare acesteia de azi. (C.B.)

ACTUALITATE 3

Ziarul Vãii Jiului joi, 8 martie 2012

Ieri, la prânz,

Locul în care Gheorghe Ile promisese că le va distra pe femei era încă învăluit în mister Cu puţin timp în urmă, la un post local de televiziune drag lui, Gheorghe Ile le promitea femeilor din instituţia al cărei şef este că acestea vor avea parte de o surpriză de ziua lor. Adică, astăzi.

Şi, pe lângă această surpriză, primarul a zis, tot cu gura lui personală, că le pregăteşte o masă festivă. Nimic rău, ba, dimpotrivă, Gheorghe Ile ar putea fi chiar admirat pentru asta, numai că se pune o întrebare. Cu ce bani are de gând să facă cheful care, dac-ar fi să aibă loc, ar urma să se organizeze în după amiaza zilei de azi, 8 Martie?

Nu ar mai fi fost nicio bătaie de cap dacă, la ora aceasta, consiliul local ar fi aprobat "Programul acţiunilor culturale, ştiinţifice, artistice, sportive şi de agrement pentru anul 2012". Program în care, la punctul nr.2, prevede alocarea a 14.000 de lei (140 de milioane vechi) pentru sărbătorirea femeilor. A celor din primărie, mă gândesc, fiindcă nu s-a auzit în oraş c-ar fi vorba despre toate reprezentantele sexului frumos din Vulcan.

Ieri, pe la prânz, în primărie încă nu se auzise nimic despre cam unde ar avea de gând primarul să le distreze pe doamnele şi domnişoarele din subordinea sa. Dar, până la terminarea programului de lucru, mai era timp. Una dintre variantele despre care s-a auzit că

ar fi fost luată în calcul de primar ar fi fost Cabana Căprişoara, administrată de SC Pregoterm SA De luni, pe poarta SUP Vulcan. Tot ce-i posibil, fiindcă, dată fiind DOAR DACĂ AI 5 LEI MAI POŢI INTRA relaţia strânsă dintre primărie şi această so- CU MAŞINA cietate, plata cheltuConform unui regulament de ordine interioară, începând de ielilor ocazionate de luni toate autovehiculele care vor intra pe poarta Spitalului de sărbătorirea Zilei Urgenţă din Petroşani trebuie să plătească 5 lei. Fac excepţie, Femeii s-ar putea face, cu siguranţă, ambulanţele şi maşinile angajaţilor spitalului. bunăoară, prin Restul persoanelor care intră în curtea spitalului cu maşina peremiterea unei facturi sonală trebuie să plătească o taxă de 5 lei. La această decizie a pe care să apară ceva cu prestări servicii. ajuns directorul spitalului, exasperat practic de haosul din curtea Mai ales că suma spitalului, unde se parchează mereu dezordonat, fără discernăaceasta de 14.000 de mânt, punând în dificultate traficul ambulanţelor. Taximetriştii lei este identică cu cea au fost încă de ieri ţinuţi la poartă. Ei spun că li s-au cerut 5 lei pe care Primăria ca să intre cu clienţii pe poarta spitalului şi au fost nevoiţi să-şi Vulcan o decontează lase clienţii la poartă. Taxa se aplică inclusiv autovehiculelor lunar Pregoterm-ului care sunt în tranzit prin curtea spitalelor. „Numai începând de pentru prinderea şi luni se plăteşte o taxă de 5 lei pentru toate autovehiculele care eutanasierea câinilor intră pe poarta spitalului. Momentan, nu se încasează bani penvagabonzi...

Gheorghe tru că nu sunt chitanţiere la poartă, dar de luni vor fi. Accesul OLTEANU gratuit se va face pentru cei care au cartele, deci cadrele medicale. În rest, toată lumea plăteşte sau îşi lasă maşinile în parcările de la poarta spitalului. Am înţeles că unii taximetrişti spun că încă de astăzi (ieri, n.r.) s-a perceput această taxă. Eu m-am interesat la şeful personalului de la pază şi acesta a menţionat că s-a făcut un instructaj cu personalul şi li s-a transmis să comunice taximetriştilor că de luni pentru fiecare acces în interiorul incintei spitalului se vor plăti 5 lei. Deci, s-a făcut o informare”, a precizat managerul spitalului, dr. Alin Vasilescu.

Alina PIPAN

BANII MINERILOR DISPONIBILIZAŢI AU FOST VIRAŢI ÎN CONTURI Cu toate că ar fi trebuit să aibă banii din luna decembrie a anului trecut, minerii disponibilizaţi s-au văzut cu banii în conturi abia ieri. Cam la trei luni de la data la care ar fi trebuit să se bucure de ei.

Pentru toate cele 3 tranşe, minerii disponibilizaţi au fost nevoiţi să iasă în stradă. Timişoara a fost cea mai antrenantă stradă din Petroşani din toamna anului trecut, de când se succed acţiuni de protest fără număr. Iar unele dintre aceste acţiuni aparţin foştilor mineri care au plecat deja din sistem. Tocmai de aceea disponibilizaţii se simţeau ameninţaţi şi furaţi. Pentru că nu ştiau cum şi când îşi vor mai vedea banii. Teama lor a luat sfârşit, în timp ce deznădejdea minerilor activi abia începe. Pentru a se vedea cu banii în conturi, unii mineri au făcut şi greva foamei şi grevă… obişnuită. Iar oficialităţile au scos cămaşa pe unde au putut pentru plata primelor două tranşe de bani. Cea de-a doua tranşe a fost virată sub forma unui ajutor social. Ieri banii au fost viraţi în contul Trezoreriei Hunedoara şi asigură sumele celei de-a III-a tranşă a plăţilor compensatorii pentru disponibilizaţii din anul 2011 şi a facilităţilor pensionarilor aferente trimestrului I al anului 2012.

Alina PIPAN

www.zvj.ro

Certificat Digital Calificat cu Semnătură electronică extinsă Kit-ul DigiSign cuprinde: Certificat Digital Calificat valabil 1 (un) an care conţine Semnătură electronică extinsă; Dispozitiv Criptografic e-Token Pro USB Aladdin Technologies; DigiSigner - soft de semnare a oricărui tip de documente.

Preţul KIT-ului este de 47 Euro (fără TVA); (30 Euro – Certificatul digital + 17 Euro e-Token) Relaţii la: SC Centrul de Calcul INFO’98 SA Telefon 0254-541.330

S.C. EURO JOBS S.R.L vă oferă, la cele mai bune preţuri de pe piaţă, următoarele servicii: - măsurători topografice, trasări de construcţii civile şi industriale, intabulări, parcelări cu statul român, înscrieri în cartea funciară; - proiectare construcţii civile (proiecte de case, cabane, garaje la 5 euro/mp construit) (D.T.A.C., D.T.A.D., Studii de fezabilitate), modificări de proiect.

De asemenea, obţinem avize, acorduri şi autorizaţii de construire sau desfiinţare.

Ne puteţi contacta la nr. de tel.

0354.108.516, 0727.091.969, sau la adresele: Petroşani, str. 22 Decembrie, nr. 1, lângă Capela Bobocul Petroşani, str. Livezeni, nr. 3, et. 1 - Birou proiectare.

De acum, problemele dumneavoastră sunt şi ale noastre!

4 SPORT

Ziarul Vãii Jiului

joi, 8 martie 2012

Ştiinţa Petroşani debutează în Divizia Naţională în aprilie Ştiinţa Petroşani, CSM Suceava, RC Bârlad, RC Stejarul Buzău, CSO Pantelimon şi CS U AV Arad se vor lupta pentru primul loc care asigură promovarea directă în SuperLiga CEC Bank, dar şi pentru al doilea care trimite la baraj cu echipa de pe locul şapte din primul eşalon.

Primele opt etape ale competiţiei, înainte de pauză de vară, se vor desfăşura în intervalul 7 aprilie-2 iunie. Pe data de 4 august va fi prima etapă din cele două rămase în campionatul regulat. Campionatul intră în faza Play-Off şi Play-Out

pe 18 august.

Ocupanta locului I promovează direct în SuperLigă, locul al II-lea joacă meci de baraj, acasă, cu locul al VII-lea din SuperLigă în data de 13 octombrie 2012, nu retrogradează nicio echipă.

Medalii internaţionale la lupte pentru sportivii din judeţ

Sprint spre Mondiale Duble campioane naţionale la junioare II, atletele Florentina Marincu (CNS „Cetate” Deva) şi Claudia Florea (SCM Deva) vor să îşi continue ascensiunea pe drumul performanţei şi să se califice la Campionatul Mondial al Junioarelor I. „A prins vârf de formă, iar rezultatele sunt excelente, Florentina fiind sportiva cu cele mai bune performanţe la ediţia 2012 a Campionatului Naţional de junioare II. La săritura în lungime, performanţa ei este competitivă şi pe plan internaţional, la nivel de junioare I. Din acest motiv, obiectivul pentru sezonul în aer liber va fi realizarea baremului de 6,10 metri şi calificarea la Campionatul Mondial de junioare I, ce va avea loc la vară, la Barcelona. Sper ca Federaţia că o promoveze ca a doua reprezentantă a României la Mondiale, deşi e doar junioară II”, a spus antrenorul Nicolae Alexe. Claudia Florea, atleta legitimată la SCM Deva – CS Ghelari, specialistă a probei de 800 şi-a respectat blazonul de favorită şi a devenit campioană naţională în această cursă. „Cursa de la 800 de metri a fost strânsă, dar Claudia a fost mai bine pregătită şi a câştigat. Sunt sigur că va reuşi să realizeze baremul de Mondiale, însă există riscul ca mai multe sportive junioare I, mai mari ca ea, să-l îndeplinească şi atunci doar primele două vor concura la Barcelona. În acest caz, ne vom mulţumi cu participarea la Balcaniadă”, a spus antrenorul Emerson Toma. Campionatele Naţionale de Juniori II, unde au strălucit cele două atlete devene, au pus punct sezonului de sală 2012. Atletele din judeţ vor începe pregătirea pentru sezonul în aer liber care va demara în luna mai.

www.zvj.ro

Sportivii secţiei de lupte a CNS CSS „Cetate” Deva au fost pe val la ediţia 2012 a competiţiei internaţionale „Cupa Becleanului”, desfăşurată la Beclean, în judeţul Bistriţa. Devenii antrenaţi de Suraj Moravan, Cosmin Văcăraşu şi Doru Ailincăi au cucerit şase medalii de aur, nouă de argint şi patru de bronz. „La categoriile de greutate unde au concurat sportivi de top din Moldova sau Ucraina locurile din finală au fost rezervate lor. În schimb, la cele la care moldovenii sau ucrainienii aveau luptători mai puţin experimentaţi, lupta a fost deschisă. Luptătorii de la Deva au avut rezultate bune care ne dau speranţe că vor urca pe podium la competiţiile oficiale”, au spus antrenorii deveni. Luptătorii de la CNS CSS „Cetate” Deva vor participa, sâmbătă la Deva, la prima etapă din 2012 a Campionatului Judeţean, competiţiei la care şi-au anunţat prezenţa şi sportivi de la cluburile CSS Hunedoara, CS Inter Petrila şi CSS Petroşani.

S-au stabilit intermediarele din Liga a II-a şi a III-a În urma deciziei luate la FRF de amânare cu încă o săptămână a campionatelor Ligii a II-a şi a III-a, membrii Comitetului Executiv au decis programul meciurilor returului şi intermediarele. Astfel, cele două săptămâni ce sunt de recuperat, pentru a reintra în programul normal, se vor disputa în zilele de 4 şi 25 aprilie pentru Liga a II-a şi 3 şi 25 aprilie pentru Liga a III-a. Cele două etape intermediare ce se vor disputa la datele amintite mai sus revin rundelor 19 (Poli II Timişoara – CFR Simeria, FC Hunedoara – Millenium Giarmata şi Jiul Petroşani – Becicherecul Mic) şi 23 (Naţional Sebiş – FC Hunedoara, CFR Simeria – Millenium Giarmata şi Jiul Petroşani – ACS Recaş).

SPORT 5

Ziarul Vãii Jiului joi, 8 martie 2012

Jiul şi FC Hunedoara nu au găsit un teren disponibil pentru a-şi susţine amicalul Dacă CFR Simeria a reuşit să perfecteze disputarea unui meci amical de verificare cu Autocatania Caransebeş, Jiul şi FC Hunedoara au dat greş. FC Hunedoara a fost în discuţii pentru disputarea unui amical cu Jiul Petroşani, însă întâlnirea nu se va disputa, deoarece nu s-a găsit un teren care să se prezinte în condiţii bune. „Ambele echipe ar fi dorit un meci test, însă găsirea unui teren cât de cât practicabil s-a dovedit o problemă fără soluţie”, a spus Ionel Danciar, directorul sportiv al grupării hunedorene. Trupa lui Aurel Şunda încearcă să pună la cale un amical pentru sâmbătă în compania echipei FC Cisnădie, însă şi disputarea acestuia depinde de găsirea unui teren, în timp ce Jiul va încerca să joace, acasă, ultimul său amical cu Minerul Rovinari.

Jucătorul Ştiinţei, Daniel Cojocaru, s-a operat Daniel Cojocaru, jucătorul echipei de rugby Ştiinţa Petroşani, a suferit o intervenţie chirurgicală la piciorul drept, fiind operat de ligamente încrucişat.

Sportivul de 25 de ani a suferit operaţia la Timişoara, iar costul de aproximativ 1000 de euro a fost suportat de către conducerea Universităţii. „Totul a decurs bine, operaţia a reuşit, iar eu trag tare să mă recuperez pentru că îmi doresc să revin pe gazon. Din păcate recuperarea va dura dar eu vreau să revin mai de-

Trei meciuri amânate şi la juniori Terenurile aproape impracticabile au ridicat probleme şi în meciurile juniorilor nu numai la seniori. Astfel în campionatul celor mici nu mai puţin de trei partide au fost amânate pentru că terenurile de joc erau impracticabile. După disputarea primei etape din retur a campionatului judeţean de fotbal pentru juniori, CNS Cetate Deva a rămas neînvinsă, echipa din reşedinţa de judeţ dispunând cu 3-0 în deplasare de Jiul II Petroşani. În clasament, CNS Cetate Deva este urmată de Universitatea Petroşani şi CS Vulcan, ambele având însă un joc mai puţin disputat.

Dar iată rezultatele înregistrate în prime meciuri ale returului: Liga a IV-a, juniori Rezultatele etapei a XVIII-a Inter Petrila - CS Vulcan, amânat Minerul Aninoasa - Retezatul Râu de Mori, amânat Victoria Călan - Şoimul Băiţa 7-1 Dacia 2010 Orăştie - Gloria Geoagiu 3-2 Aurul Brad - Metalul Crişcior amânat Clubul Jiul Petroşani - CNS Cetate Deva 0-3 Minerul Uricani - CSO Retezatul Haţeg 4-3 Zarandul Crişcior - Aurul Certej 2-1 Universitatea Petroşani a stat.

www.zvj.ro

vreme de 6 luni de zile, cât durează în mod normal recuperarea”, a declarat jucătorul Ştiinţei şi al naţionalei.

Pagini realizate de Loredana JUGLEA

CMYK

6 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului

joi, 8 martie 2012

Două declaraţii despre

Greva minerilor din Valea Jiului Tiberiu Iacob-Ridzi, primarul municipiului Petroşani, preşedintele organizaţiei PDL Petroşani: „Nu am ieşit până azi cu nicio declaraţie politică, pentru că nu am dorit să se interpreteze într-un fel sau altul. Cert este că am fost şi sunt alături de revendicări şi de mineri, în general, revendicări pe care minerii le solicită în această perioadă.

Lucrurile sunt rezolvate în mare parte; e vorba de subvenţie, de gratuităţile pentru pensionari şi de cea de-a treia tranşă pentru minerii disponibilizaţi. Nu s-a rezolvat încă acea creştere salarială de 10% pe care o solicită dumnealor şi diferenţa pe sporul de pericol, dar am încredere că acest guvern va găsi şi soluţii pentru a se rezolva şi această problemă. Una peste alta, salariile minerilor în ziua de astăzi nu mai sunt deloc mari, sau la nivelul la care erau acum 20 de ani, iar munca lor este la fel de grea, ceea ce nu este normal. Eu îmi doresc din tot sufletul să se poată rezolva această problemă, una legată din câte am înţeles de legislaţia în vigoare. Până la urmă, consider că revendicările dumnealor nu sunt exagerate şi sper că se va găsi o soluţie rapidă favorabilă. S-a semnat din câte înţeleg şi un act, iar dacă e aşa, atunci

acesta până la urmă va trebui să fie pus în aplicare. Nu ştiu toate detaliile legate de procedura legislativă, însă ce ştiu şi ce pot să vă spun este că întotdeauna am fost la curent cu problemele minerilor şi susţin aceste lucruri pe care dumnealor le revendică. Atât eu cât şi soţia mea, cât şi prefectul judeţului - cel de-acum, dar şi cel dinainte - domnul Dezsi, domnul Gligor, toţi suntem preocupaţi de rezolvarea acestor probleme. Am spus şi susţin: mineritul Văii Jiului trebuie să continue şi să fie susţinut, oraşele şi cetăţenii au nevoie de această activitate în continuare, zona fiind şi acum una monoindustrială”.

Cosmin Nicula, senator PSD Valea Jiului (care în cei 4 ani a trecut meteoric prin Valea Jiului…): „Ne solidarizăm cu minerii şi încercăm pe această cale, împreună cu membrii noştri de partid, conducerea celor şase organizaţii din Valea Jiului, să convingem - dacă mai avem ce să convingem, deoarece electoratul din Vale e de stânga şi votează în mod special PSD - că suntem alternativa la guvernare şi că proiectele noastre sunt viabile pentru Valea Jiului şi mineritul

de-aici.

Mă întrebaţi dacă nu voi merge azi sau mâine printre mineri, să stăm de vorbă, dacă tot sunt în teritoriu şi nu la Bucureşti.

Ei bine, vă răspund simplu: nu o să încerc să fac acest lucru! Asta pentru că ştiu cu siguranţă că se vor găsi unii cârcotaşi - pe care-i ştiu toţi din partidul nostru, isteţi care vor încerca să spună că vrem să politizăm această acţiune a minerilor. Nu vrem să politizăm această acţiune, ea este

exclusiv a celor care muncesc în mină şi nu o duc bine în această perioadă, o duc chiar foarte rău. Acţiunea minerilor trebuie să rămână în sferă sindicală, iar politicul nu trebuie să o atragă de partea lui, căutând cine ştie ce interese meschine.

Repet, susţin minerii şi mineritul Văii Jiului, susţin revendicările lor, sper ca aceia care trebuie să audă cererile lor să le şi rezolve, cât mai repede”.

A consemnat Corneliu BRAN

INFORMARE Această informare este efectuată de: S.C. P.E.E.T. Electrocentrale Paroşeni S.A., str. Paroşeni nr. 20, Vulcan, cod 336250, jud. Hunedoara – România, tel.: 0040254-570790 / fax: 0040–254-570481 / office@separoseni.ro ce intenţionează să solicite de la Administraţia Naţională „Apele Române” Administraţia Bazinală de Apă Jiu – Craiova aviz de gospodărire a apelor pentru realizarea lucrărilor Proiect de închidere a depozitului de zgură şi cenuşă Valea Căprişoara la cota 676,0 m în compartimentul 1 şi 681,0 m în compartimentul 2 în vederea trecerii pe şlam dens, amplasat în extravilanul Municipiului Vulcan – zona Depozit Căprişoara.

Această investiţie este nouă.

Ca rezultat al procesului de producţie nu vor rezulta ape uzate. Apa este preluată de conducte colectoare şi evacuată în conducta de recirculare. Apele colectate de rigole sunt transportate în căminul de colectare a apei recirculate amplasat la baza depozitului, de unde sunt reintroduse în circuitul hidro al centralei.

Această solicitare de aviz este conformă cu prevederile Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare.

Persoanele care doresc să obţină informaţii suplimentare cu privire la solicitarea avizului de gospodărire a apelor pot contacta solicitantul de aviz la adresa menţionată.

Persoanele care doresc să transmită observaţii, sugestii şi recomandări se pot adresa solicitantului sau la adresa S.C. P.E.E.T. Electrocentrale Paroşeni S.A., str. Paroşeni nr. 20, Vulcan, cod 336250, jud. Hunedoara – România, tel.: 0040-254-570 790 / fax: 0040–254-570 481 / office@separoseni.ro după data de 08.03.2012.

www.zvj.ro

CMYK

ACTUALITATE 7

Ziarul Vãii Jiului joi, 8 martie 2012

Ieri, a treia zi de grevă…

Ortacii au mărşăluit pe străzile Petroşaniului Protestul minerilor a început în forţă ieri dimineaţa. Câteva mii de mineri de la toate cele 7 mine ale Văii au împânzit Petroşaniul şi epicentrul tradiţional al grevei: curtea CNH. În aşteptarea răspunsului de la Bucureşti, în jurul orelor 13:00, miile de mineri au pornit în marş pe strada principală a Petroşaniului, lăsând să picheteze clădirea CNH-ului doar câteva sute de ortaci. Liderii Sindicatului Muntelui, Adrian Jurca, Ioan Temneanu şi Gheorghe Cozma, au plecat la Ministerul Economiei la Bucureşti. Protestul minerilor s-a suspendat la orele 14:45, când Bebe Nica le-a spus ortacilor că vor fi informaţi la unităţile miniere despre mersul tratativelor de la Bucureşti.

Ne-am alăturat şi noi marşului minerilor prin Petroşani. Între scandările antiprezidenţiale, antiguvernamentale şi anticonducere CNH şi corurile de fluierături şi huiduieli, pigmentate cu scandări gen „Demisia!”, „Mincinoşii!”, „Nu cedăm!”, „Bucureşti! Bucureşti!” etc. am reuşit să luăm câteva declaraţii de la câţiva mineri aflaţi în coloana manifestanţilor. „Nu putem ceda acum, dacă am început protestul trebuie să-l continuăm. Am fost

www.zvj.ro

minţiţi şi ne simţim jigniţi, avem şi noi o onoare. Sperăm să se rezolve doleanţele noastre, măcar sporul de pericol şi crearea unor condiţii mai bune de muncă. Astăzi am venit toţi, am fost scoşi din producţie ca să putem veni la Petroşani. După ora 7:00 toate schimburile au venit aici, în faţa Companiei Naţionale a Huilei. A plecat dintre noi o comisie, la Bucureşti. Aşteptăm rezultate concrete, nu minciuni şi vorbe, că ne-am săturat de ele. Am cerut mărirea sporului de pericol, ce este aşa de mult?”. Emil (mina Livezeni). „Nu mai sper nimic… Sunt sătul şi mi-e scârbă, îmi vine să fac nebunii. I-aş lua pe toţi la şuturi dacă ar fi lângă mine. Lasă-mă, domnule, că nu dau interviuri, să dea mincinoşii” (un ortac de la EM Lonea). „Greutăţile şi traiul rău ne-au scos în stradă. Ce să facem, să le tot ascultăm minciunile? Suntem trataţi mai rău ca goangele! Eu nu mă las, stau pe stradă până ce îmi dau dreptul meu. Au zis că mi-l dau, au semnat… Ce mai vor?” (Nuţu, miner EM Vulcan). „Traiul acesta rău din România ne-a adus aici. Suntem pentru ei ciumpalaci, nu suntem oameni, asta e… demnitatea de român nu mai există. Ne consideră ţigani, ciumpalaci, sărăntoci…, asta am ajuns noi pentru ei! Nu mai există lege, nu se mai respectă nimic, nici măcar lucrurile semnate, care nu mai sunt valabile. Asta este România!” (Sorin, miner EM Vulcan). „O porcărie, domnule, asta se întâmplă.

Parcă aşa au vrut, să ne facă să ieşim în stradă, apoi să ne manipuleze şi să ne facă să devenim violenţi.

După care, să ne arate cu degetul, iar unii politicieni să-şi facă jocurile prin noi. Dar nu le iese, suntem mai deştepţi ca acum 10 ani, cred că aţi văzut că nu am făcut violenţe, porcării. Ne cerem drepturile, avem voie să facem asta, dacă România mai e stat democratic. Să le fie ruşine pentru bătaia asta de joc ce o fac cu noi şi cu Valea Jiului!” (Ionel, EM Lupeni). „Lăsaţi-mă cu ziarele şi cu televiziunile!

Ah, sunteţi de la noi… aşa da, că aţi mai scris de noi, ne-aţi mai apărat. Dar cei de la Bucureşti? Au dat aseară de criminalul acela, pe noi ne-au dat două minute la ştiri.

Era mai important criminalul acela, sau Becali, decât mii de mineri şi alte mii de oameni din familiile lor? Să le fie ruşine!

Referitor la protestul nostru, am fost minţiţi, avem probleme, griji, nevoi.

Salariile sunt mici, materiale la front nu avem, utilajele sunt vechi, pericole de accidente cât cuprinde. Astea sunt realităţile. Unde e complexul energetic? Unde sunt investiţiile? Dacă sunteţi corecţi, scrieţi astea. Astea sunt realităţile nu altele!” (Tibi, EM Petrila).

A consemnat Corneliu BRAN

8 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului

joi, 8 martie 2012

Nu mai e mult şi vom putea ieşi la iarbă verde

Din mai zona de agrement Brădet va fi reabilitată Toată zona de agrement Brădet va intra într-un proces de reabilitare în luna mai a acestui an. Proiectul de modernizare cuprinde numeroase lucrări ce vor fi executate de firma câştigătoare a licitaţiei, fapt care va duce la schimbarea integrală şi radicală a acestei zone. În primul rând, se va construi un amfiteatru, în stil grecesc, dar şi un loc de joacă modern pentru copii, cu toate utilităţile şi dotările necesare pentru petrecerea timpului liber pentru câteva ore. Nu uităm aici nici de cele câteva terenuri de tenis sau de minigolf, care vor fi amena-

jate conform proiectului. Probabil, iarna, acestor terenuri sportive li se vor putea da şi o altă destinaţie, crearea unor mici patinoare artificiale, de exemplu, unde să se poată patina sau juca hochei pe gheaţă, lucru mai rar întâlnit prin Valea Jiului.

Primarului Tiberiu Iacob-Ridzi ne-a declarat: ,,Clădirea amfiteatrului va fi amplasată în jurul unei arene circulare sau ovale şi este prevăzută cu locuri pentru şezut, aşezate circular şi pe nivele diferite. (…) Amfiteatrul din Petroşani va putea fi folosit, cu acordul primăriei, de către grupuri organizate sau de către cei care doresc să desfăşoare evenimente culturale în aer liber”. Un segment care, într-adevăr,

cam lipsea din rândurile unui municipiu, care se doreşte a fi ,,turistic, de mare anvergură”. Ceea ce nu e rău şi dă bine imaginii municipiului. În privinţa amenajării locului de joacă pentru copii, primarul Tiberiu Iacob-Ridzi a mai precizat că acest loc de joacă ,,va fi similar celui din Parcul Central Carol Schreter din localitate”. Totodată, administraţia locală de la Petroşani va pune la dispoziţia localnicilor un număr aproximativ de 10 grătare pe care cetăţenii le vor putea folosi atunci când vor alege să petreacă în aer liber, într-un loc special amenajat.

Corneliu BRAN Andreea BUGA

SENATORUL NICULA ŞI-A DONAT INDEMNIZAŢIA, NU ŞI VENITUL… Aflat în teritoriu, senatorul „grevist” Cosmin Nicula s-a oprit miercuri pentru câteva ore şi la Petroşani. Unde a trecut pe la noul birou senatorial, a stat de vorbă cu reprezentanţii din conducerea PSD Petroşani, dar şi cu unii membri, a mers până la Petrila şi până pe strada Coastei şi a mai făcut ceva: şi-a donat salariul „în scopuri caritabile”. „Decizia USL, prin vocea preşedintelui PSD Victor Ponta, a fost aceea de a dona indemnizaţiile pentru luna februarie, lună în care parlamentarii USL au fost în protest. Profitând de faptul că astăzi nu am participat la lucrările reunite ale plenului, unde Traian Băsescu a mers să-şi expună propria lui politică, m-am deplasat în colegiul meu parlamentar. Unde, împreună cu colegii mei din organizaţiile PSD din Petroşani, Petrila şi Uricani, am decis unde împărţim aceşti bani.

Pe această cale, spun că îi aşteptăm şi pe parlamentarii PDL să facă acelaşi gest, pentru că ei, neparticipând la aceste şedinţe din Parlament, din lipsă de cvorum, se vede clar că nu au muncit, ci au chiulit. Dar ei, în opinia mea, preferă să-şi bage banii din salariu în buzunar, asta pe lângă o parte din banii publici pe care-i gestionează în această perioadă şi care ajung unde ajung, mulţi pe la grupurile de interese pe care ei le reprezintă”, ne-a declarat senatorul Cosmin Nicula. Ca urmare a consultărilor cu membrii PSD din cele trei localităţi, banii senatorului Nicula, din salariul de pe luna februarie au ajuns să fie împărţiţi astfel: „Crucea Roşie din Uricani – 1.000 lei, Asociaţia Speranţa din Petrila - copiii cu HIV 1.100 lei, două cazuri sociale din Petroşani - restul banilor (o fetiţă cu probleme sociale grave de la Şcoala Generală nr. 2, Maria M., şi o bătrână de 82 de ani de pe strada Coasta, Lucreţia Bărăiac)”. Celor mai miloşi dintre cititori, care se gândesc la cum o să se descurce senatorul Nicula fără leafa pe o lună, le subliniem că Nicula şi-a donat salariul, nu şi venitul… (Corneliu BRAN)

Trupa GOTHIC vă invită duminică, 11 martie, la Club 3D Stage GOTHIC a fost înfiinţată în decembrie 1992 de Alin Petruţ în oraşul Lupeni (Hunedoara).

Deja activând de peste 18 ani, trupa a prestat în peste 300 de concerte atât în ţară cât şi în străinătate, având peste 100 de apariţii difuzate în emisiuni de specialitate pe posturile naţionale de radio şi televiziune, cât şi articole şi interviuri apărute în cele mai mari publicaţii din România.

Albumul de debut “Touch of eternity” (1998 Bestial Rec) a fost unul dintre cele mai bine vândute albume din metalul românesc în anii 90, piese ca “Anguish”, “Regrets” şi “Memorial Winter” devenind adevărate hituri, cântate în cor de către fani la concertele trupei. Celebra publicaţie Metal Hammer a acordat nota 9 (din 10) acestui album.

Liderul formaţiei, Alin Petruţ, a mutat trupa în Belgia în perioada 2000-2004, reuşind performanţa de a scoate albumul “In Blood We Trust” în 2004 la casa de discuri belgiană Painkiller Records, cotat pozitiv în reviste din Franţa, Olanda, Germania, Belgia, cât şi de a presta cu succes pe scenele belgiene.

Muzica trupei este o combinaţie reuşită de doom-death metal cu elemente de black, gothic, new sau chiar heavy metal, cu excelente riffuri şi solouri de chitară.

Riffurile sacadate acordate jos sunt folosite cel mai des pentru a da greutate muzicii. Există trei tipuri de voce: una growl - death metal, o a doua voce melodioasă şi o a treia spre black metal.

Soundul este în general orientat pe execuţia chitaristică de mare virtuozitate, care manifestă o adevărată putere a trupei Gothic.

Concertul va avea loc duminică, 11.03.2012, ora 20, la Club 3D Stage Petroşani, str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 demisol - Casa de Cultură “Ion Dulămiţă”.

R o l u l a v o c a t u l u i î n m e d i e re

Medierea - varianta pacifistă a războiului din tribunal Dacă vrei să eviţi verdicte, înfăţişări interminabile la tribunal şi eşti dispus la conciliere, atunci acceptă întâlnirea cu un specialist în mediere! Înainte de orice război, se poartă procese de negociere care, în funcţie de rezultatul lor, pot da curs sau nu comportamentului belicos, românii fiind destul de iuţi, după cum ştim, în a formula plângeri atunci când se simt nedreptăţiţi. Pentru a mai reduce din statistica ridicată a dosarelor de judecată, apelarea la un mediator este mai mult decât binevenită, uneori chiar salvatoare. Acţionând ca un duş rece peste problemele legale destul de fierbinţi pe care mulţi dintre noi le avem la un moment dat, aspectul pacifist pe care mediatorul îl manifestă reuşeşte să ţină multe cazuri departe de biroul judecătorului.

Deşi la nivel global, majoritatea ţărilor evaluate din punct de vedere legal au oferit un statut profesional meseriei de

www.zvj.ro

mediator, realitatea românească nu poartă semnul de egal cu cea internaţională. Profesia de mediator nu are încă statuate principiile de funcţionare, statutul său fiind oarecum în cumpănă, cel puţin din perspectiva clienţilor. În practica legală, avocatul căruia îi este încuviinţat un caz îşi poate sfătui clientul să apeleze la un mediator, asta ca o alternativă de natură conciliantă, care să înlesnească comunicarea directă între părţi şi să deschidă apetitul către negocierea directă, fără intervenţia unui judecător sau a instrumentelor legale drastice.

Realitatea judiciară se confruntă anual cu mii de cazuri care şi-ar putea găsi soluţia într-un mod mai facil, departe de sălile tribunalului, dar care nu sunt direcţionate în mod expres către un specialist în mediere, ţara noastră având un deficit destul de mare în numărul de experţi de acest gen. Instruirea acestora trebuie să fie minuţioasă, să aibă o bază teoretică solidă şi să ofere perspective reale în practica eventualelor cazuri. Deşi avem resursa umană capabilă să exercite o astfel de profesie, lipsa de promovare şi de finanţare pe acest domeniu face să oprească din evoluţia firească procesul de mediere.

Cum arată portretul robot al unui mediator?

Un mediato, ca să facă faţă unui cuplu supărat şi frustrat de longevitatea unui mariaj nereuşit, a unor familii dezbinate de moşteniri incerte sau unor asociaţi care au de împărţit bunurile afacerii, trebuie să dea dovadă în primul rând de imparţialitate. Dacă un avocat este desemnat să apere interesele unei părţi, mediatorul trebuie să asculte părerea ambelor capete ale discordiei, să dea o ritmicitate comunicării dintre părţi şi să le iniţieze în arta negocierii, pentru a avea un rezultat favorabil pentru fiecare parte implicată. Trebuie să fie un fin ascultător, să îşi cenzureze opiniile personale care ar putea să afecteze procesul de mediere, practic trebuie să fie omul invizibil, participant la negociere, dar care coordonează atent pârghiile comunicării.

Pentru detalii şi pentru a te informa suplimentar, accesează www.avocat-tv.ro, secţiunea Subiecte. Aici, avocat Georgiana Ştefănescu, alături de invitatul său, Constantin Ciurel, discută pe larg despre rolul avocatului în mediere.

Sursa: Avocat TV (www.avocat-tv.ro)

TEATRU 9

Ziarul Vãii Jiului joi, 8 martie 2012

Teatrul Dramatic ,,Ion D. Sîrbu” Petroşani, în faţa unei noi premiere

,,D’ale Carnavalului” de I.L. Caragiale Duminică, 11 martie Orele 18:00 Muzica: Vlaicu Golcea Coregrafia: András Lóránt Regia artistică: Sorin Militaru Scenografia: Vioara Bara Ion Luca Caragiale a fost un dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director de teatru, comentator politic şi ziarist român, de origine greacă. Este considerat a fi cel mai mare dramaturg român şi unul dintre cei mai importanţi scriitori români. A fost ales membru post-mortem al Academiei Române.

S-a născut la 1 februarie 1852, în satul Haimanale, care îi poartă numele, fiind primul născut al lui Luca Caragiale şi al Ecaterinei. Tatăl său, Luca (1812-1870), şi fraţii acestuia, Costache şi Iorgu, s-au născut la Constantinopol, fiind fiii lui Ştefan, un bucătar angajat la sfârşitul anului 1812 de Ioan Vodă Caragea în suita sa.

Atras de teatru, Luca s-a căsătorit în 1839 cu actriţa şi cântăreaţa Caloropoulos, de care s-a despărţit, fără a divorţa vreodată, întemeindu-şi o familie statornică cu braşoveanca Ecaterina, fiica negustorului grec Luca Chiriac Caraboas.

Primele studii le-a făcut în 1859 şi 1860 cu părintele Marinache, de la Biserica Sf. Gheorghe din Ploieşti, iar până în 1864 a urmat clasele primare II-V la Şcoala Domnească din Ploieşti, unde l-a avut învăţător pe Bazil Drăgoşescu. Până în 1867 a urmat trei clase la Gimnaziul „Sfinţii Petru şi Pavel” din Ploieşti, iar în 1868 a terminat clasa a V-a liceală la Bucureşti. Caragiale a absolvit Gimnaziul „Sfinţii Petru şi Pavel” din Ploieşti, pe care l-a numit, în Grand Hotel „Victoria Română”, oraşul său natal. Singurul institutor de care autorul Momentelor şi-a adus aminte cu recunoştinţă a fost ardeleanul Bazil Drăgoşescu, acela care în schiţa memorialistică După 50 de ani l-a primit în clasă pe voievodul Unirii.

Despre piesă Principala modalitate de caracterizare a personajelor şi de construire a situaţiilor în care sunt puse îl constituie comicul.

Comicul apelează, pe lângă ironie, la satiră, care deseori este virulentă, ori duce la sarcasm, stârnind hohote puternice şi profunde, având drept scop condamnarea, dezaprobarea şi îndepărtarea trăsăturilor negative ale societăţii sau ale oamenilor.

I.L.Caragiale satirizează în comedii moravuri grave ale societăţii sau defecte morale esenţiale ale oamenilor, fiind adeptul unei cugetări clasice: ,,ridendo castigat mores” (râsul

www.zvj.ro

îndreaptă moravurile).

Comicul de situaţie reiese, aşa cum îl arată şi numele, din situaţiile cele mai surprinzătoare în care sunt puse personajele, provocate de coincidenţe, de încurcături, confuzii şi împrejurări echivoce. Întreaga piesă ,,D-ale Carnavalului’’ se bazează pe astfel de situaţii, fiecare scenă în parte fiind o ilustrare a acestui comic. Înfăţişând tipul cuceritorului, al aventurierului, Nae Girimea, frizer şi subchirurg, provoacă toată agitaţia şi încurcăturile piesei, declanşează comicul de situaţie, care constituie şi subiectul comediei. El este amantul Miţei Baston, care la rândul ei este amanta lui Mache Razachescu, ce-i mai zice şi Crăcănel. Dar, în acelaşi timp, Nae este şi amantul Didinei Mazu, amanta lui Ianu Pampon.

Situaţiile comice apar încă de la începutul piesei cu apariţia în frizerie, locul de desfăşurare a primului act, a lui Pampon care-l caută pe Nae într-o problemă delicată şi care este întrebat de Iordache, calfa lui Nae, ce doreşte. Acesta insistă politicos să-şi ofere serviciile ,,da, poftiţi!…Barba?

Părul?…”. Atunci poate va spălaţi la cap?”. Dar Pampon nu se spală pe cap pentru că suferă de bătăi de inimă şi apoi nu a venit pentru ,,alişveriş”. Apoi o altă situaţie comică este aceea relatată de Iordache lui Pampon în legătura cu spiţerul care a reuşit să-l înşele pe stăpânul lui vreo zece luni cu biletele de abonament.

Apariţia pateticei Miţa, care se trânteşte pe scaun şi spune că este nenorocită pentru că: ,,Nae, pe care l-am iubit, pe care l-am adorat pentru eternitate, până la nebunie…” o înşală şi care ameninţă cu un scandal cum ,,n-a mai fost până acum în tot Universul”, precum şi apariţia Cantindatului legat cu o basma la fălci sunt alte situaţii care construiesc comicul de situaţie. Deşi îl doare măseaua vorbeşte mult, pentru ca în final, când Iordache aduce cleştele, el iese repede din frizerie spunând că ,,…e târziu… am treabă la canţilarie, am o groază de avizuri de făcut…”.

O altă situaţie comică în care Pampon îi arată bileţelul de amor pe care l-a găsit în odaia Didinei, amanta lui, şi recunoaşterea acestuia de către Miţa. Ea îi scria Bibicului că Mangafaua pleacă la Ploieşti şi că îl aşteaptă. Situaţia devine cu mult mai comică atunci când cu o mutră grozav de disperată îl pune pe Pampon să jure că biletul a fost găsit în odaia amantei acestuia şi când amândoi jură să se răzbune. Întâlnirea dintre Miţa şi Nae este o altă situaţie comică, mai ales când Miţa scoate din buzunar o sticluţă mică în care este ,,vitrion englezesc” despre care se spune că ,,pârleşte, arde Bibicule…şi mai ales ochii”. Confuzia creată între Pampon şi Crăcănel, care se termină cu bătăia primită de cel din urmă,

cu venirea lui la frizerie furios, cu pălăria stricată şi tăvălită, nepricepând de ce şi pentru ce a fost agresat, este o scenă care scoate în evidenţă comicul de situaţie. De asemenea situaţia creată de scoaterea măselei ,,nevinovate’’ a Cantindatului creează iarăşi o situaţie comică.

Dar poate cel mai bine iese în evidenţă comicul de situaţie în actul al II-lea, când toate personajele comediei se întâlnesc cu balul mascat din mahala. Tachinarea Didinei de către Cantindatul care era bine ,,magnetizat”, monologul lui Crăcănel referitor la faptul că tot nu pricepe de ce a fost agresat, Iordache în costum de turc care o induce în eroare pe Miţa, modul în care Crăcănel află că este înşelat pentru a opta oară şi că i se spune ,,Mangafaua”, schimbarea costumelor pentru a nu fi recunoscuţi unii de ceilalţi, aruncarea sticluţei cu vitrion englezesc şi plecarea în grabă a lui Nae, a Didinei şi a lui Iordache de la bal sunt doar câteva momente care scot în evidenţă comicul generat de situaţiile neprevăzute în care se află personajele comediei.

Tot o situaţie comică este prezentată şi de scena în care Miţa şi Didina se întâlnesc în odăiţa lui Nae. Cele două se recunosc şi se reped turbate una la cealaltă. Numai intervenţia promptă a lui Nae şi ameninţarea că la frizerie vor veni Pampon şi Crăcănel le determină pe acestea să renunţe la luptă. Dar cea mai reprezentativă scenă în care comicul de situaţie este bine evidenţiat este momentul în care Crăcănel încearcă să le despartă pe cele două strigându-le să nu spargă oglinzile pentru că sunt de împrumut. Le zguduie când pe una, când pe cealaltă şi le anunţă că în curând vor sosi Pampon şi Crăcănel (scoşi de la închisoare de Nae) împreună cu Ipistatul care vin să facă cinste cu vin şi mezeluri, deci nu mai este vreme de mofturi. Nae linişteşte pe cele două punând la cale cu ele încheierea acestei comedii.

La frizerie îşi fac apariţia Pampon şi Crăcănel mulţumiţi că Nae i-a scos de la secţie şi s-a dovedit astfel că nu sunt pungaşi. Iordache, obosit după toată ,,istoria asta”, îşi anunţă stăpânul că este aşteptat de Pampon şi de Crăcănel care-i mulţumesc acestuia pentru binele făcut şi lămuresc într-un fel problema cu biletul şi Mangafaua, pentru că după spusele lui Nae: ,,Se înţelege că a fost o încurcătură, cum se întâmplă totdeauna în carnaval…Ei! D-ale Carnavalului!”. Apar şi cele două dame care sunt poftite la masă şi invitate pe rând la domnul Nae la o altă întâlnire de amor: Didina mâine seară la ora cinci, iar Miţa pentru ora şapte.

Cantindatul mai trage un ţipăt pricinuit de durerea măselei, dar Iordache prompt i-o scoate cu foarfecele.

Finalul este unul fericit, toţi sunt mulţumiţi, se împacă şi pornesc veseli să servească masa.

Vă aşteptăm cu mare drag la teatru, în data de 11.03.2012, orele 18:00, să vizionaţi piesa „D’ale Carnavalului” de I.L. Caragiale, care cu siguranţă vă va face să uitaţi de grijile cotidiene, să râdeţi în hohote!

Suntem convinşi că veţi veni, pentru că noi, artiştii, existăm doar pentru că dumneavoastră vă aflaţi în sala de spectacol!

Pagină realizată de Teatrul Dramatic Ion D. Sîrbu

10 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului

joi, 8 martie 2012

De Ziua Mamei şi a femeilor de pretutindeni,

Preşcolarii din Petroşani au susţinut la primărie un frumos spectacol de poezii şi cântece Primarul Tiberiu Iacob-Ridzi a elogiat femeia Ziua de ieri, 7 martie 2012, a fost dedicată de către copiii preşcolari petroşeneni mamelor, surorilor şi bunicilor lor.

Aceasta pentru că în Sala de Marmură a Primăriei municipiului Petroşani, administraţia publică locală şi grădiniţele din localitate au organizat spectacolul şcolar intitulat: „Un buchet de ghiocei, un mărţişor şi multe gânduri doamnelor şi domnişoarelor din municipiul Petroşani”.

Sala de Marmură - invadată de sute de copii, părinţi şi bunici! Începând cu orele 11:00, sala a fost neîncăpătoare, sute de puştani şi fetiţe, împreună cu educatoarele, mamele sau bunicile fiind prezenţi la datorie. Îmbrăcaţi frumos, în haine de gală, sau în costumaţia unor eroi de desene animate, de prinţi, prinţese sau zâne, prichindeii au intrat rând pe rând pe „scenă”, interpretându-şi cu mult suflet şi multă ardoare poezioara sau cântecelul.

Eduard Albulescu, de la Grădiniţa PP Nr.3, a început programul artistic cu poezia „Mama”. Luiza Erika Năsui, de la aceeaşi grădiniţă, a recitat poezia „Mamei”, cu multe emoţii în glas. Au urmat grupurile vocale de la aceeaşi grădiniţă, „Vestitorii Primăverii” şi „Pentru tine, mama mea” A venit rândul Grădiniţei P.P. Nr. 3 - structura P.P.2 (titulatura asta… acronimică

sună ca dracu’, domn primar!). Grupul vocal „Mesagerii primăverii” a delectat audienţa cu câteva cântecele superbe adresate mamelor. A urmat sceneta „Ghiocelul supărăcios”, jucată exemplar de micuţi, şi o recitare de poezie făcută de o fetiţă, intitulată „Mama mea”.

Grădiniţa P.P. Nr. 3 – structura P.P. + PN Nr.1 (denumirea asta e şi mai tembelă, domnule primar!) a prezentat cinci momente artistice susţinute de: Patric Miclea (a recitat poezia „De ziua mamei”), fetiţele Nicole Zugravă şi Delia Stanca au interpretat cântecul „Mama, doar mama”, corul de copii coordonat de profesorul Oana Puşcaş a susţinut două cântecele: „Floarea care îmboboceşte” şi „Am vrut să culeg o floare”, o altă recitare a unei poezii frumoase, „Cântec pentru mama” şi un nou cântec interpretat de un alt grup vocal, coordonat de profesorul Anuţa Olteanu. În fine, ultima grădiniţă intrată în programul artistic, dar nu cea de pe urmă, Grădiniţa P.N. nr. 2. Fetiţa Karmina Panaite a recitat superb poezia lui Nichita Stănescu, „Cea mai scumpă mamă din lume”. Au urmat alţi trei micuţi, care au pus multă patimă în recitarea strofelor poeziei „Prăjitură pentru mama”. Fetiţele Ana Maria Gălăţan şi Raluca Nicolescu au recitat apoi, în limba engleză, poezia „Mama”. Au urmat jocurile „Uite aşa”, corul de copii

care a interpretat două cântecele „Mărţişoare, mărţişoare” şi „Mama-i cântec”, iar la final un al doilea cor, care a interpretat cântecele „Mamei” de Marţian Negrea şi „Primăvara a sosit” de Nicolae Oancea.

Dacă tot am amintit de copii şi programul lor deosebit, ar fi frumos să scriem aici şi cine au fost cei care i-au pregătit şi coordonat pe prichindei pentru acest frumos spectacol, unul de înaltă ţinută. Ei sunt profesorii coordonatori: Mariana Schneider, Camelia Roşia, A. Ghinia, A. Stănică, M. Catrinescu, M. Bodescu, R. Rebegea, C. Bakos, Mia Gruneanţu, Elena Pârţac, Aida Star, Ionela Gheocea, Eugenia Ungur, Corina Salazar, Otilia Varga, Oana Puşcaş, Adriana Popa, Anuţa Olteanu, Emilia Gligor, Maria Nănău, Laura Huidu, Laura Tutunaru şi Nicolae Oancea.

La eveniment a fost prezent şi primarul Tiberiu Iacob-Ridzi, cel care a avut de altfel şi cuvântul de deschidere. După spectacol dumnealui ne-a declarat: „A fost un spectacol emoţionant, în sensul că i-aţi văzut pe cei mici cât de frumos s-au prezentat şi cu ce emoţii şi bucurie au recitat poezii şi au cântat, spunându-le mămicilor lor La Mulţi Ani!. Pentru că suntem imediat pe 8 Martie, Ziua Internaţională a Femeilor, vreau să spun şi câteva cuvinte despre aceste fiinţe dragi nouă, bărbaţilor. Părerea mea despre femei

www.zvj.ro

este una foarte bună şi cred că şi în România a sosit momentul în care femeia să fie pusă acolo unde-i este locul, în sensul că ea trebuie respectată mai mult, iar în viaţa publică trebuie ajutată să deţină şi funcţii cheie, şi asta pentru că femeia merită, prin calităţile ei deosebite, şi nu pentru că i s-ar face o favoare. Să nu uităm că femeile sunt mamele, soţiile, surorile, prietenele noastre, dar şi mamele copiilor noştri. De aceea, noi bărbaţii trebuie să facem mult mai multe pentru ele, pentru că o merită din plin. Cred, de asemenea, că femeile muncesc mai mult decât noi, au mai multe responsabilităţi şi de aceea respectul nostru pentru ele trebuie să fie unul cu atât mai mare. Le mulţumesc femeilor şi pe această cale pentru tot ce fac pentru noi şi societate, le mulţumesc femeilor din familie precum şi celor din colectivul pe care îl conduc, neuitând să le transmit un sincer La Mulţi Ani, însoţit, simbolic măcar, de cele mai frumoase flori din lume”. Înainte de final mai trebuie spus că organizatorii s-au îngrijit ca pe mese să se găsească prăjituri şi sucuri pentru copii, iar fiecare femeie prezentă a primit câte o floare din partea primarului Tiberiu IacobRidzi şi a administraţiei publice locale.

Corneliu BRAN

PUBLICITATE 11

Ziarul Vãii Jiului joi, 8 martie 2012

IMOBILIARE Vând casă 3 camere, garaj şi două magazii, în Aninoasa.

Preţ negociabil.

Telefon 0734.905149 Vând casă cu 5 încăperi, gaz, apă, curent, grădină şi curte, în Băcia, lângă şcoală. Preţ 35.000 de euro.

Relaţii la telefon 0768.020106 Vând apartament în vilă şi teren construibil, 140 mp, str. 1 Decembrie 1918, zona Dimitrov, Petroşani.

Telefon 0725.219019 Vând apartament 3 camere, în Lupeni, B-dul Păcii, bl. 57, decomandat, bucătărie mare, baie şi WC de serviciu, balcon, zonă liniştită.

Tel. 0721.333544 Vând garaj str. 9 Mai, lângă piaţă (construit în 2010, izolat exterior şi interior, apă, curent, uşă la telecomandă), concesiune pe 25 ani, suprafaţă 26 m. Preţ 7.000 euro neg.

Tel. 0765.380847 Vând 2 apartamente (unite - total 7 camere, 3 băi, bucătărie), aproximativ 180 mp, situate în Petrila, strada Republicii, deasupra CAR Petrila.

Telefon - 0733.083379 Vând garsonieră în Petrila, str.

Mihail Sadoveanu. Preţ 130 mil. lei vechi negociabil.

Telefon - 0720.965091 Vând teren în Petroşani intravilan la 5 minute de centru (Maleia). Drum stradal. Utilităţi.

Preţ mic.

Telefon - 0724.773944 Vând, în Jieţ-Androneşti, 3 terenuri de 1500 mp, 5600 mp şi 7500 mp, holdă, pomi fructiferi, apă, la şosea.

Preţ 10 euro/mp discutabil.

Telefon 0725.219019

AUTO Vând Fiat Grande Punto, a.f.

2007, comenzi volan, 32.000 km, motor 1400 cmc, benzină, albastru indigo, închidere centralizată, aer condiţionat, 4 airbag-uri, 5 uşi, fără accidente, unic proprietar, înmatriculată.

Preţ 7.000 euro negociabil.

Accept variante plus diferenţă.

Relaţii la tel.

0730.004032

www.zvj.ro

ANGAJĂRI

DECESE

Angajez bucătăreasă cu experienţă.

Condiţii şi informaţii la telefon 0722.638321 sau 0765.444354

Conducerea Spitalului de Urgenţă Petroşani transmite sincere condoleanţe familiei dr. Tănăsescu pentru suferinţa pricinuită de decesul celei care a fost DR. TĂNĂSESCU RODICA VOICHIŢA Sincere condoleanţe familiei îndoliate.

Angajez urgent inginer constructor cu experienţă pentru Belgia.

Telefon 0745.907357

ÎNCHIRIERI Închiriez cabană în Parâng.

Preţuri fără concurenţă, distracţie garantată!

Informaţii la telefon 0722.497418

Închiriez spaţiu industrial cu teren aferent în municipiul Petroşani, str. Dărăneşti (vizavi de Lascăr Service), pretabil ca depozit, spaţiu de producţie etc., acces direct din DN 66, apă, curent etc.

Informaţii la telefon 0761.282342

Medicii de la secţia Pediatrie şi Nou-născuţi regretă nespus şi transmit sincere condoleanţe familiei îndurerate la trecerea în nefiinţă a celei care a fost un medic deosebit Dr. TĂNĂSESCU RODICA Dumnezeu s-o odihnească în pace!

Jenica Dulămiţă regretă nespus trecerea în nefiinţă şi este alături de familia greu încercată de pierderea celei care a fost DR. TĂNĂSESCU RODICA VOICHIŢA Dumnezeu s-o aibă în paza sa.

Colegii dr. Odae şi dr. Vanko transmit sincere condoleanţe familiei la trecerea în nefiinţă a celei ce a fost o colegă deosebită DR. TĂNĂSESCU RODICA Dumnezeu s-o odihnească în pace.

Colectivul Spitalului de Urgenţă Petroşani este alături de familia greu încercată prin decesul celei care a fost CIUCEA AURELIA Sincere condoleanţe.

Sindicatul Camera Medicilor din Spitalul de Urgenţă Petroşani deplânge trecerea în nefiinţă a celei care a fost Dr. TĂNĂSESCU RODICA un om de o aleasă valoare şi de un profesionalism aparte. Începând cu data de 05.03.2012 programul de vizită în Spitalul de Urgenţă Petroşani este zilnic între orele 14:00-17:00.

În afara acestor ore este interzis accesul în spital.

SERVICII Sonorizări, filmări profesionale, fotografii pentru diverse evenimente: nunţi, botezuri, onomastice, petreceri private.

Relaţii la telefon: 0723.788664 0768.688465 0762.695556 Pentru comenzi de MICĂ şi MARE PUBLICITATE ne puteţi contacta la: 0254.549020, 0254.549121, office@zvj.ro, publicitate@zvj.ro, zvj2008@yahoo.com sau direct la sediul redacţiei noastre.

Vând cauciucuri de iarnă, import Austria, dimensiuni: 185/60/14, 185/65/14, 195/65/15, 205/55/16.

Preţuri între 80-100 lei/buc.

Relaţii la telefon 0765.459316

În cazuri excepţionale, accesul se poate face cu ajutorul unui bilet de voie, valabil o săptămână, care se va achiziţiona de la casieria unităţii sau după ora 15:30 de la biroul de internări, şi a unei cartele de acces ce va putea fi ridicată în schimbul cărţii de identitate de la biroul de internări.

Contravaloarea cartelei de acces în cazul pierderii sau distrugerii acesteia va fi de 100 lei.

Conducerea

SC Baril Forte SRL angajează fete pentru postul de lucrător comercial la Staţia de carburanţi din Lupeni, situată pe DN 66A. Experienţa în comerţ constituie un avantaj.

Vă invităm să ne trimiteţi CV prin e-mail la adresa barilforte@yahoo.ro până la data de 10 martie 2012.

Persoanele selectate vor fi contactate telefonic pentru interviu.

HOROSCOP Berbec (21 Mar - 20 Apr) Porneşti un proiect nou, dar cu un avânt tăiat, de parcă ţi-ai pune singur beţe în roate. Ceva lipseşte pentru a te implica total, ai mari rezerve că ceea ce începe acum duce totuşi undeva.

Taur (21 Apr - 21 Mai) Cineva îţi propune o afacere care merită atenţie din partea ta. Dacă te motivează suficient de bine, te vei implica trup şi suflet, convins că veţi avea cu toţii de câştigat la final.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun) Competiţiile nu te sperie, ci dimpotrivă, te ambiţionează să dai tot ce ai mai bun în tine dacă în joc e succesul propriu!

Rac (22 Iun - 22 Iul) Atmosfera tihnită de acasă este dată peste cap de o surpriză neplăcută. O defecţiune la un aparat electro-casnic, o ţeavă spartă la vecini sau cine ştie ce alte evenimente nedorite legate de locuinţă îţi vor strica ziua.

Leu (23 Iul - 22 Aug) Reuşeşti să te foloseşti de lege pentru a obţine un drept pe care îl meriţi din plin. Găseşti actul necesar care să-ţi susţină proiectele sau baţi la uşa potrivită pentru a obţine o aprobare.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep) Nu glumi pe seama unor lucruri riscante şi nu te juca prea mult cu focul, pentru că efectele acestor gesturi necugetate pot fi foarte grave.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct) Prietenii pot fi uneori prea duri şi răspund nepotrivit la gesturile tale de apropiere. Unul ar putea să-ţi refuze sprijinul sau sfatul pe care tu te consideri obligat să i le oferi cu dragă inimă.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi) Nimic nu-ţi convine azi, deşi ai avea suficiente opţiuni la îndemână, dar se vede că tu speri de fiecare dată să ţi se ofere o alternativă mai bună.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec) Dacă stai şi aştepţi de undeva o minune, aştepţi degeaba, ca atare ia tu singur taurul de coarne şi schimbă ceva.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian) Nu te avânta spre proiecte mult prea îndepărtate, ci ia-le din aproape în aproape, pentru a te ocupa de ele lent.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb) Apelezi la un expert într-un domeniu în care tu încă nu ştii suficient de multe, dar întrevederea de azi are un efect bun asupra planurilor tale.

Peşti (19 Feb - 20 Mar) Eşti deschis la dialog şi colaborare în orice activitate în care ai ocazia să îţi foloseşti talentele şi experienţa acumulată.

CMYK

12 ACTUALITATE Casa de Cultură a Sindicatelor Petroşani, cu sediul în Petroşani, str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 (vizavi de primărie) organizează cursuri de calificare avizate de Ministerul Muncii şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Lucrător în comerţ (3 luni) – 250 RON Ospătar (5 luni) – 350 RON Bucătar (5 luni) – 350 RON Cofetar patiser (5 luni) – 350 RON Recepţioner hotel (3 luni) – 400 RON Cameristă (3 luni) – 400 RON Operator introducere, prelucrare, validare date (5 luni) – 450 RON Confecţioner, asamblor articole din textile (3 luni) – 350 RON Zidar pietrar tencuitor (5 luni) – 350 RON Montator pereţi şi plafoane din ghips carton (5 luni) – 350 RON Zugrav-isposar-tapetar-vopsitor (5 luni) – 350 RON Electrician constructor (5 luni) – 350 RON Lucrător instalator pentru construcţii (3 luni) – 350 RON Sudor electric (3 luni) – 350 RON Lucrător maşinist utilaje (3 luni) – 350 RON Fierar betonist montator prefabricate (5 luni) – 350 RON Dulgher-tâmplar-parchetar (5 luni) – 350 RON Mecanic auto (3 luni) – 350 RON Coafură (5 luni) – 400 RON Manichiură, pedichiură (3 luni) – 400 RON Formator (2 luni) – 250 RON Inspector resurse umane (2 luni) – 350 RON Lăcătuş mecanic (3 luni) – 400 RON Cele mai mici taxe de şcolarizare - în rate.

Relaţii la telefon: 0254/541483; 0354/100707; 0763.349621; 0768.677988. Înscrierile se fac la sediul instituţiei.

Ziarul Vãii Jiului

joi, 8 martie 2012

Primarul Resmeriţă plânge pentru că

Iarna a plecat şi după ea a rămas mult gunoi în putrefacţie Până săptămâna trecută, zăpada acoperea Lupeniul. Mormanele de zăpadă care blocau vizibilitatea pe artera principală au fost depozitate la marginea oraşului, iar ce a mai rămas prin oraş s-a topit. S-a topit şi astfel a descoperit tot gunoiul ascuns sub zăpadă.

Imaginea absolut dezolantă de alături poate convinge şi pe cel mai trainic susţinător al primarului Cornel Resmeriţă.

Cu toate că în decembrie consilierii locali au votat o scumpire a taxelor pentru salubritate, în teren acest cost suplimentar nu se vede. Înainte de a fi mărită, taxa pentru gunoi era pentru fiecare persoană fizică din Lupeni de 2,6 lei. Acum este 3,9 lei. La această decizie de majorare s-a ajuns după ce Primăria Vulcan a restricţionat depozitarea gunoiului la groapa de gunoi pentru administraţia

Primăvara... anotimpul renaşterii, al trezirii la viaţă simbolizează, prin ziua de 8 Martie, ziua cea mai plină de feminitate, zâmbete, şi căldură sufletească!

La mulţi ani tuturor doamnelor şi domnişoarelor din Valea Jiului!

Drd.ing. Emanoel ANDRONACHE Preşedinte PRM Petrila

lupeneană din cauza datoriilor de câteva miliarde lei vechi. De fapt, aceste taxe majorate au rolul de a scoate administraţia locală dintr-o mare mizerie. Dacă nu ar mai depune deloc la groapa de gunoi, Universal Edil nu ar mai avea cum să colecteze din teren. Iar Lupeniul ar fi sufocat de gunoaie. Dar primarul are o altă strategie. Strânge gunoiul numai din anumite puncte.

Iar în alte locuri din oraş trimite oamenii mai rar. Astfel se depune mai puţin la groapa de gunoi, iar din taxele colectate la începutul fiecărui an primarul, de fapt, amortizează din datoria pe care o are către Vulcan. Deci, cu toate că plăteşte o taxă de salubritate mai mare, lupeneanul are cam la fel de mult gunoi pe stradă.

Cât de mult, se vede în imaginea alăturată.

Mâine vom reveni cu imagini grăitoare, care arată exact care sunt efectele perverse ale acestor deşeuri ce putrezesc pe spaţiul care, în curând, va fi verde: sutele de câini care împânzesc oraşul.

Alina PIPAN

Cumpăr lemn.

Relaţii la telefon 0751.199109.

RESTAURANTUL VENEZIA (Petroşani, Complex Parângul)

a început înscrierile pentru grupurile interesate de organizarea de petreceri în perioada 1- 8 Martie.

Preţ informativ: 50 lei / meniu / persoană Oferim preţuri corecte, negociabile, celor aflaţi în căutarea unui loc ideal pentru mese organizate.

Relaţii la telefon 0761.195.971

Ziarul Vãii Jiului www.zvj.ro

office@zvj.ro COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT ISSN 2065 - 5096 Telefoanele redacþiei: 0254.549 020 0254.549 121 (fax) 0737.575 582

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redactor şef: Marian BOBOC 0761.756840 Colectivul de redacþie: Alina PIPAN alinapipan@yahoo.com 0766.678380 Corneliu BRAN 0766.728688 Mihaela PETROŞAN petrosan@zvj.ro 0761.756834 Gheorghe OLTEANU Loredana JUGLEA 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Colaboratori permanenþi:

Fie ca toate împlinirile frumoase, sănătatea şi spiritul acestei zile să vă însoţească pretutindeni... şi fie ca primăvara iubirii să vă inunde sufletul cu bucurie şi cu parfumul tuturor florilor sale. Vă doresc un 8 Martie cât mai frumos pentru dumneavoastră, doamnelor şi domnişoarelor!

LA MULŢI ANI! Ilie PĂDUCEL Primarul oraşului Petrila

Clasa a XI-a A a Colegiului Economic Hermes urează întreg colectivului de doamne profesoare un înseninat şi pur La MULŢI ANI! În special doamnei diriginte Clara Ianc care merită în fiecare zi să fie 8 Martie, deoarece pentru noi este mereu mama noastră de la şcoală, cea care ne-a învăţat să iubim, să respectăm şi să spunem mulţumesc.

www.zvj.ro

Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ, Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢANJIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Robert HUMMEL, Ioan LASCU, Ilie PINTEA, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Gheorghe TRUŢĂ, Dumitru VELEA DTP: Bogdan SOVAGO Daniela FILIMON 0761.756837 Administrativ / Publicitate: Diana SANTA - 0722.344681 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Redacţia şi administraţia: Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. 2

CMYK

şcoală & cultură Apare sub îngrijirea prof. Irina Boboc

pe Jiul de Est şi Jiul de Vest

Supliment gratuit al cotidianului Ziarul Văii Jiului Anul IV Nr. 95 8 martie 2012 4 pagini ISSN 2068 - 3650

Cu alţi ochi despre cultura din Vale:

Publicaţii insolite Reputatul istoric şi critic literar Nicolae Oprea îl numeşte pe preşedintele PRM Hunedoara „entuziastul iubitor de cultură Costel Avram (rara avis printre oamenii politici)”

Costel Avram, Alexandru Lăutaru şi reputatul critic şi istoric literar Nicolae Oprea, preşedintele Filialei Piteşti a Uniunii Scriitorilor din România

Fără îndoială, concetăţenii lui Ion D. Sîrbu din Petroşani, Ion şi Mihai Barbu, Marian Boboc ş.a., intelectuali dotaţi cu simţul „râsu-plânsului”, sunt plini de imaginaţie. Ei editează tot felul de publicaţii non-convenţionale prin care întreţin memoria vie a prozatorului plecat din Petrila spre a cuceri Genopolisul, nevoit să se oprească pentru totdeauna, după „jilaviadă”, în Isarlâk.

Una dintre ele, datând din anii 2009-2010, focalizată în jurul personalităţii „Sîrbului”, se numeşte Nirvana socială şi e subintitulată satiric „ziar de perete al celor puşi la perete”. Din conţinutul mozaical, îmi reţin atenţia două scrisori inedite adresate lui Eugen Todoran şi comunicate de Marcel Tolcea, fără nicio preocupare istorico-literară. Într-una – nedatată, dar contextul ne sugerează anul 1982 -, Ion D. Sîrbu reaminteşte mai apăsat momentul omagierii „clandestine” a septuagenarului Agârbiceanu, marginalizat de regimul comunist: „Posed un jurnal al anilor 1951-53, nu îmi place să-l recitesc, e plin de dureri uitate. Uitate şi nu tocmai… Dar, deastădată, l-am răsfoit (eşti foarte prezent în el, şi tu şi Nego şi Balotă şi Enescu (laşul)…Găsesc însemnări în lecturile mele prin care pregăteam un fel de referat-studiu despre nuvelele şi schiţele lui Agârbiceanu. Le-a(m) şi citit în seara respectivă în salonul bătrânului septuagenar. Găsesc notate mai multe vizite la el, o lectură a piesei mele Sovromcărbune (sper că nu ai uitat-o, o public după mai multe avataruri, sub titlul Frunze care ard). O interesantă notiţă: ‹Agârbiceanu îmi spune că românii pun ideea de dreptate deasupra ideii de Dumnezeu: probabil că aceasta este cea mai certă rămăşiţă latină, romanii erau un popor al Justiţiei›”. Epistola toată ar merita citată, inclusiv finalul sarcastic, de bizară actualitate: „Mai nou e la modă ca cioclii şi călăii să se erijeze în solemni şi academici rememoratori ai celor pe care i-au interzis, dispreţuit etc.”

Nirvana socială reprezintă, în fond, o pledoarie a catalizatorului Ion Barbu pentru Memorialul Sîrbu cu centrul în casa memorială din Petrila, ai cărui singuri vizitatori,

deplânge el, „au fost şi sunt doar ploaia, umezeala, igrasia şi celelalte surori”. (Nu cred că-i chiar aşa, chiar dacă eu şi colegul Ioan Lascu am re-vizitat-o anul acesta pe o vreme ploioasă). Oricum iniţiativele sale sunt menite să zdruncine inerţiile nu doar locale. Printre altele, ludic-ironicul Ion Barbu a publicat în 2009 o carte-album impunătoare: Ion D. Sîrbu Recurs la metoda copilăriei lucide. Cartea aceasta „făcută de cei mici pentru uzul celor mari” şi clădită în jurul moto-ului „Mă pomenesc că mă dor copii altora” reuneşte desenele tematice ale elevilor de la Şcoala generală din Petrila care poartă numele scriitorului, însoţite de textele ilustrative bine selectate din Jurnalul unui jurnalist fără jurnal.

La fel de nonconformistă este Prăvălia cu istorii, „publicaţie de istorii din Valea Jiului” editată sub direcţia poetului (şi arhivarului sagace) Marian Boboc. În cuprinsul numărului din 26 noiembrie 2010 este încorporat un supliment insolit, „număr unic” din revista Sinteze/ Europolis. Este vorba de un proiect utopic de-al lui Ion D. Sîrbu din 1969, când îşi propunea să editeze o revistă de condiţie filosofică sub unul din aceste titluri.

Proiectul a fost descoperit de Mihai Barbu în arhivele Securităţii şi comentat pe îndelete în teza sa doctorală Scriitorul subteran (publicând aici o parte din comentariu). Printre colaboratorii viitoarei reviste vizaţi de I. D. Sîrbu (notaţi ca atare de zelosul informator) se numărau numai foşti condamnaţi politic: Constantin Noica, Ovidiu Cotruş, Ion Negoiţescu, Nicolae Balotă, Ştefan Aug. Doinaş şi Adrian Marino. Mai mult, revista trebuia să fie „tăioasă”, abordând temerar teme moralculturale, şi urma să aibă un tiraj de cinci mii de exemplare care să se distribuie gratuit! Pe ce se întemeia I. D. Sîrbu în iniţiativa sa utopică aflăm tot de la Securitate: a fost cooptat în redacţie Dumitru Ghişe „în scopul de a facilita sprijinul resortului de propagandă şi agitaţie din cadrul conducerii partidului”. Este transcrisă şi explicaţia lui Sîrbu: „ca să nu fim toţi puşcăriaşi, l-am luat şi pe Ghişe din şefii de la C.C.” Negăsind alte referinţe în Arhiva C.N.S.A.S., Mihai Barbu motivează credinţa în proiect prin „dezgheţul ideologic” care urmează Primăverii de la Praga, dar şi prin posibilitatea autorităţilor de a-i supraveghea mai uşor pe dizidenţii din umbră. Cred că Ion D. Sîrbu, ştiind prea bine că e urmărit şi înregistrat în tot ce întreprinde, mai degrabă şi-a probat ironia şi umorul, inventând băşcălios Sinteze-le europene încremenite în proiect.

Aş încheia (deocamdată) cu o recentă apariţie din arealul coloniei minereşti a scriitorului cu Operă postumă. Pe fundalul Simpozionului naţional de la Petroşani şi Petrila, „Scriitori în Colonia lui Ion D. Sîrbu”, din decembrie 2011, a fost lansat un volum-colaj atipic, în formula ghidului turistic, Pe urmele scriitorului Ion D. Sîrbu în Valea Jiului.

Integrat într-un proiect ambiţios al „destinaţiilor speciale”, (Traseele cultural-turistice ale scriitorului petrilean Ion D. Sîrbu), susţinut de Asociaţia „Fire de iarbă” din Petroşani prin entuziastul iubitor de cultură Costel Avram (rara avis printre oamenii politici), caietul, apărut în condiţii grafice ieşite din comun, cuprinde detalii istoriografice semnificative, o iconografie rară şi hărţile exacte ale traseelor prozatorului născut în Petrila şi apreciat la justa-i valoare abia în postumitate. Realizatorul lui este acelaşi tenace profesor Mihai Barbu, de-acum un însemnat sîrbolog, nu doar prin teza doctorală susţinută la Literele din Cluj sub îndrumarea unui specialist în domeniu, Ion Vartic.

El decupează expert fragmente istorico-literare din volumul-teză Memoriile lui Ion D. Sîrbu. O reconstituire şi le asociază cu texte memorialistice ale scriitorului-temă, agrementând drumul cultural cu o serie de fotografii din arhiva proprie sau reproduceri din Casa memorială de la Petrila. Se desprinde dintre imagini, cea tragic-emblematică de pe coperta întâi, cu Ion D. Sîrbu văzut din spate, în timp ce se îndreaptă spre casa părintească părăsită, datând din 1987. Iar dintre confesiunile prozatorului: „Mi-e dor de voi, de câte ori umblu cu polonicul pe fundul cazanului ars (trecutul meu) la o recherche du temps foutu…”.

Dar tragic-definitorie îmi apare fraza din Jurnalul…despre spaţiul-matrice: „În Petrila, dorm în cimitir nu numai părinţii mei, moşii şi strămoşii mei, dorm şi toate temele, dramele, eroii din romanele şi piesele pe care nu le-am putut scrise, pe care am fost obligat să le uit”.

Nicolae OPREA (Revista Ramuri nr. 1/ ianuarie 2012)

II

SPECIAL

joi, 8 martie 2012

Raluca Pavel,

Poeta străinului „real din vis” Multe şi mult s-or fi fost scris despre străinul pe care făptura şi fiinţa omului îl caută spre a se întregi; multe şi mult strânge şi pune la un loc străinul cu neîntreruptă putere şi artă; şi, mai ales, ce urmă luminoasă, plină de iubire, lasă el în separarea genetică din miezul unităţii! Din prima clipă de când femeia, ridicându-şi pleoapa de pe ochi şi văzândul alături pe bărbat, ea l-a perceput ca fiind un altul, deşi era, ca os şi suflet, în prelungirea lui; sau şi acesta, la trezire, văzând minunea alături. Însă, chiar în aceste momente, chipul sub care se manifestau voinţa şi puterea Domnului – lumea ca formă de manifestare a divinităţii – era şi altceva, o alteritate a absolutului şi identităţii sale, fără de care nu se poate ajunge la conştiinţa acesteia. Şi, mai trebuie spus, că în această lume creată acţionează răul, el nefiind în opoziţie cu divinitatea. Ci vine peste om prin opţiunea acestuia şi se confruntă cu partea divină, dintr-un început, a fiinţei omeneşti. Astfel începe alunecarea în temporal a lumii şi omului şi desfacerea între părţile vieţii şi ale morţii, cu dialectica inerentă lor, dar şi cu cea a iubirii Domnului, de recuperare a omului şi a lumii, vădită prin marea dramă şi creaţie, purtătoare de semne divine – la care participă şi om şi Divinitate. Adică, omul şi cuplul omenesc cu firile sale două, dumnezeiască şi omenească, şi Divinitatea cu întruparea sa în om, ca Fiu al lui Dumnezeu. Din dorinţa de recuperare şi din prea multă iubire faţă de om, îi sunt preluate cele două firi şi, prin suprema Jertfă a Fiului „cu moartea pre moarte călcând”, îi sunt supuse marii negări şi, prin aceasta, afirmării vieţii. Un proces dramatic pentru divinitate şi om, în care, la început, firile se luminează ca fiind aceleaşi, apoi, ca neaceleaşi, şi în ultim, ambele raporturi să devină aceleaşi. În această subtilă mişcare, de generaţii omeneşti şi reluări divine, firile trec pe rând prin ipostaza de străină una faţă de alta, percepându-se astfel chiar şi purtătorii lor, om şi Fiu. Fie în separări abstracte, cum s-au petrecut şi se petrec în istorie, fie în separări afirmative, cum se întâmplă prin creaţie şi iubire. Şi numai prin iubire. Să notăm o fulguraţie din ipostaza a doua, afirmativă, când Iisus este gândit ca Străinul, de către Novalis. Acest gând se întâlneşte de câteva ori, în Imnuri către noapte („străinul strălucit, cu ochii săi adânci, umbletul plutitor şi buzele cântătoare”) şi în Alte cântece religioase (Străinul) şi Flori (Străinul obosit a dispărut), unde poetul devine „cuvântul” Străinului, „băiatul orb din casă”, orbit de iubire, mijlocitor între oameni şi verbul divin, (Geistliche Lieder/ Cântece religioase, Institutul European Iaşi, 1999, pp. 71; 135); şi alte două, pentru împletirea firilor în situaţia omului: dedublarea sufletului percepută şi descrisă de Goethe în Faust („Ah! două suflete-mi sălăşluiesc în piept, / Ce vor necontenit să se dezbine: / Unul, de-o aspră poftă de dragoste umplut, / Cu ghearelencleştate, în lume se împlântă; / Iar celălalt vânjos, desprins de lut, / Spre plaiul nalţilor strămoşi s-avântă”; Faust, Ed. Univers, Buc., 1982, p. 77, trad. Ştefan Aug. Doinaş) şi celebrul vers al lui Trakl, „Ceva străin este sufletul pe acest pământ” (Primăvara sufletului), în cunoscuta interpretare heideggeriană, de călătorie a sufletului prin noaptea terestră întru recuperarea omului.

Sub cadrele acestei lumini, abia perceptibilă, a înaltei cupole teoretice, Raluca Pavel aşază sfios o carte care reflectă lumina primită, înălţimea tulburătoarei adâncimi, numită Străinului (Editura „Contrapunct”, Craiova, 2012).

La botezul său literar, a adus din ţinuturile lui Eminescu eresuri şi poveşti topite în magice „poezioare” în Sipetul din Călineşti (Editura „Contrafort”, Craiova, 2011); cu această a doua carte, de invocare erotică a Străinului, poeta se învăluie în reverii şi, păşind cu graţie pe o plasă de analogii, pare a se umple de duh eminescian. Străinul, această entitate ce se alege din apele clare ale transcendentului şi se prezervă în adâncul lor – „răsăritul te găseşte acasă / dincolo de stele” (Dimineaţa mea), cum îi surprinde ea lăcaşul – poate să răsfrângă şi imaginea Luceafărului, cu multe miraje şi consonanţe teoretice pentru critică. Însă, de data aceasta, la Raluca Pavel, drama metafizică se poartă pe „scena” tărâmurilor de jos, unde femininul se zbate şi se deschide

spre realizarea întregului. Este o cale pe care se disting, fireşte, „punţi” omeneşti de participare la marea dramă divină; o cale pe care apar în comportamentele divinităţii, dar şi în cele ale omului, o latură sofianică, de înţelepciune, şi o alta a iubirii, de preschimbări şi deveniri ontice. Se petrec acţiuni spre completitudine, graţie femininului, al căror reflex l-ar fi prins, cândva, mitul şi „gândirea primordială”, ori, de curândă vreme, îl descrie psihanaliza. În cartea Străinului, drama pare, la început, că îşi soarbe sevele dintr-o poveste de iubire, desfăşurată de-a lungul a 87 de poeme ca un periplu pe mări şi oceane sufleteşti, cu peripeţii şi mistere, în căutarea Străinului, dar sub poveste, se vede cum se luminează o mişcare circulară, de la Nord la Sud şi de la Sud la Nord, de iniţiere ca-n primordialităţi, şi se simte un tremur din zonele de jos şi de sus ale Sinelui.

Poeta înalţă o invocare erotică spre entitatea corespondentă, percepută dincolo de firea omenească, prin care încearcă să strângă la un loc cele „despărţite”, pentru a-şi salva şi „întregi” sufletul. Sunt doi termeni corelativi: iubitafemeia-poeta invocatoare, cea care scrie, îl scrie pe Străin şi se scrie, aşteptând nedefinit să fie citită (dorinţă deschisă şi închisă circular de capetele întâiului poem: „Poate eşti tu, primul care citeşte, / străinul meu” şi „poate eşti tu, ultimul care mă citeşte, / străinul meu”, Poate), şi Străinul, iubitul invocat din sferele transcendente, care cu propriul nume îşi semnalează prezenţa de dimensiuni nebănuite şi-i străluminează iubitei făptura („Străinule, / numele tău zguduie vulcanii, / întoarce pământul cu faţa în jos, / acoperă cerul de pescăruşi speriaţi, / chipul meu de-un zâmbet în colţ de buze”, Numele tău), lăsându-i posibilitatea de desfacere a literelor din propriul nume, pentru scriere, ca răspuns erotic şi ca semn al asemănării lor („Dacă desfac numele tău, / ca pe o nucă de coajă, / ca pe-un cameleon de piele, / îmi întâlnesc literele”, Numele tău). Două entităţi din lumi diferite, ea – din lumea manifestată, a temporalităţii, a vieţii şi morţii; şi el – din cea nemanifestată, a transcendenţei, de dincolo de viaţă şi moarte; dar două entităţi, fiecare despărţită şi trecută în contrarul său prin eros, între ele, în „câmpul” forţelor corespondente, întinzându-se drama. Iubita şi Străinul se cheamă şi-şi răspund prin diferenţă şi asemănare (corespondenţă). Şi, ceea ce este extrem de important, fiecare îşi dezvăluie, prin cele două raporturi, două feţe, două firi, două naturi. Asemănătoare şi neasemănătoare, în duble şi corelative raportări. Toate determinările lor sunt corelative. Acest lucru se petrece prin invocarea, prin acţiunea erotică a femininului şi „reacţiunea” masculinului. Separarea şi identitatea sunt asigurate poematic de imaginaţia materială şi ontică a apei – ca oglindire şi adâncime; iar procesul dialectic dintre acestea este cel care cheamă poematizarea arderii şi instituirile focului – ca mântuire prin iubire (străinule, / sufletul are alfabetul lui, / nu vorbeşte, nu scrie. / doar ia foc / când îşi aminteşte de tine”, Alfabetul sufletului). Aici, ceea ce a apărut poveste şi visare lasă loc dramei şi perceperii „realului din vis” („voi călători în timp, / spre tine, în tine, / să-ţi deschid ochii, / să vezi realul din vis”, Spirală străinului), realul pe care atât de intens îl caută Raluca Pavel, spre substanţiere şi întregire, încât aventura sa poematică pare o liturghie erotică a sufletului.

Reflexul în mit al despărţirii şi reîntregirii fiinţei prin Eros îl surprinde Platon, în opera sa cea mai complexă, Banchetul. Despre iubire (scrisă în perioada 384-379 î.

Ch.). Dialogul se desfăşoară cu participanţi cunoscuţi, cu expuneri pe trepte de înţeles şi reînţeles ce le-a fost dat să avanseze prin cultura europeană. Mitul expus de convivul Aristofan a făcut „carieră”; „ceea ce a învăţat” Socrate de la Diotima a „înflorit” pe deplin în mintea lui Hölderlin; iar „întregul”, ca desfacere de sub văluri a tainelor divine, s-a limpezit în tentativa lui Marsilio Ficino, Asupra iubirii sau Banchetul lui Platon, din perioada de glorie a Renaşterii florentine. În expunerea serioasă a comediografului, Eros este zeul de-a cărui putere oamenii nici nu-şi dau seama cât este de mare, el „e tămăduitorul acelor suferinţe care, odată vindecate, aduc neamului omenesc atâta fericire câtă este

cu putinţă”. Oamenii la început, spune el, au fost întregi şi perfecţi, sferici ca nişte astre. Şi erau de trei feluri. Unii, de gen bărbătesc şi care ţineau de Soare; alţii, de gen femeiesc şi care ţineau de Pământ; şi ultimii, părtaşi la cele două feluri, bărbat-femeie, adică androgini, care ţineau de Lună.

Toate trei felurile erau ca un întreg, spate-n spate, cu „patru mâini şi tot atâtea picioare”, capul „avea două feţe întru totul la fel, care priveau fiecare înspre partea ei”, în fine „patru urechi, două părţi ruşinoase şi toate celelalte pe măsură”. Având o putere uriaşă, s-ar fi încumetat să urce în cer, să înfrunte şi pe zei. Atunci, Zeus, în urma sfatului cu ceilalţi zei, a hotărât să-i despice în două. După ce i-a despicat, a poruncit lui Apolon ca „să le întoarcă faţa şi jumătatea de gât în partea tăieturii”, să le mute în faţă „părţile zămislirii” şi „să le vindece rănile rămase”. De atunci, fiecare jumătate a început să tânjească una după cealaltă. Se înţelege că din al treilea fel de oameni, în care sa despărţit bărbatul de femeie, s-a petrecut zămislirea şi dăinuirea seminţiei omeneşti. „Aşadar din acest îndepărtat trecut – se lămureşte – există dragostea înnăscută a oamenilor unul pentru altul, dragostea care ne aduce înapoi la starea noastră dintâi, îngăduindu-ne ca, din doi, să revenim iarăşi unul, şi aducându-i astfel firii omeneşti tămăduire.” Şi, ca atare, Erosului trebuie să i se dea cinstea cuvenită, fiindcă aduce făptura omenească la starea sa adevărată, de întreg şi desăvârşire, de „fericire deplină” (Platon, Banchetul, Ed. Humanitas, 1995, pp. 102-109, s.n.). Acest mit „aristofanic” asupra erosului a ajuns să se răspândească şi-n lirica noastră. Reverberează cu deschideri spre transcendent la Ana Blandiana în volumul Octombrie Noiembrie Decembrie (Ed. Cartea Românească, Buc., 1972). Aici, apare cuplul ca împlinit, dar cu implicaţia: „părţile” nu se pot privi fără a se smulge una de cealaltă, fără a jertfi „întregul”. Dorul de a se privi şi căderea sub această jertfă se împletesc şi cad în paradox: „Unii te văd numai pe tine, / Alţii mă văd numai pe mine, / Ne suprapunem atât de perfect / Încât nimeni nu ne poate zări deodată (...) Tu vezi numai luna, / Eu văd numai soarele, / Tu duci dorul soarelui, / Eu duc dorul lunii, / Stăm spate în spate, / Oasele noastre s-au unit de mult, / Sângele duce zvonuri / De la o inimă la alta. (...) Avem patru braţe să ne apărăm, / Dar eu pot să lovesc numai duşmanul din faţa mea / Şi tu duşmanul din faţa ta, / Avem patru picioare să alergăm, / Dar tu poţi fugi numai în partea ta / Şi eu numai în cealaltă parte. (...) Oh, numai noi cunoaştem dorul / de-a ne putea privi în ochi / Şi-a înţelege astfel totul, / Dar stăm spate-n spate, / Crescuţi ca două crengi / Şi dacă unul dintre noi s-ar smulge, / Jertfindu-se pentru o singură privire, / Ar vedea numai spatele din care s-a smuls / Însângerat, înfrigurat, / Al celuilalt” (Cuplu, pp. 76-78). Cu aceleaşi deschideri spre transcendent, acest mit pare a se regăsi şi la Raluca Pavel, în cartea Străinului, însă mai şters şi absorbit în materia lirică. Şi-n ipostaza iniţială. Cele două „părţi”, cândva despărţite, mai bine zis, cea „feminină”, aleargă şi se caută în vederea împlinirii „cuplului”. Chiar dacă la Platon, se ştie, atunci când vorbeşte despre om, el se referă la suflet, acest mit îşi lasă doar hlamida frumuseţii peste versurile poetei. El este asumat şi depăşit prin tentaţia omenească şi divină a completitudinii şi recuperării omului. În mod firesc, acest mit s-a disimilat şi pierdut în nebănuite strate de humus ale simbolicităţii. Aici se găsesc conţinuturi care transcend conştiinţa şi-n care urcă seve dintre cele mai misterioase şi recuperatoare pentru om.

Unele pot veni chiar din zona gândirii primordiale, dar cele mai pline de sens şi realitate sunt cele încărcate cu substanţe complexe din bătrânele ape ale Sinelui. Murmurul acestora se aude de peste tot în versurile Ralucăi Pavel. Este o suferinţă de generaţii ce cântă. O plângere a celei alunecate din spaţiul edenic. O flacără ce tremură-n noapte şinflăcărează cerul, spuzindu-l de stele. Un cânt invocator către o entitate din nevăzut, din infinire, spre întregire, un cânt al unei fecioare purtată de apele mării, în fluxul şi refluxul respiraţiei Lunii. Să lăsăm vorbele unui poem s-o

joi, 8 martie 2012

spună într-o doară: „De mică desenez semicercuri. / la capătul de jos, adun frezii, / un pat din alge şi licurici, / la cel de sus, îmi pun deoparte / fiecare vis, gând despre tine, / doruri nespuse şi zâmbete. / străinule, / de mică nu am fost completă, / te-am aşteptat ani după ani, / fie-ţi milă de un suflet pribeag, / pune capăt suferinţei mele, / hai să conturăm azi / întregul” (Cercul). Întreg poemul, ca mai toate celelalte, se ridică la suprafaţă din gândirea magică.

Similitudinile sunt la sine acasă. În pofida faptului că topesc timpul şi spaţiul, au durată şi întindere („De mică desenez semicercuri”). Au consistenţă şi trăinicie, substanţă de dincolo de om şi omenească. De sub ele se aude un şuvoi ce urcă din primordialităţi. Semicercurile sunt desenate cu un capăt spre Nord şi altul spre Sud, ca să formeze un cerc, un întreg şi o axă. Completitudine şi viaţă. Raluca Pavel îşi centrează experienţa poematică pe cunoaşterea Străinului şi dorinţa de realizare a întregului. Se ştie că la Nord este „poarta zeilor”, iar la Sud, „poarta oamenilor”. Mişcarea, călătoria, iniţierea pornesc de la Nordul îngheţat şi alb, solstiţial, spre Răsăritul aprins, avansează la Sudul verde şi acvatic al vieţii, din nou solstiţial, ca loc crucial de trecere omenească şi temporală şi se înapoiază prin Apusul stins al arderii şi durerii la punctul iniţial, ca loc de trecere şi petrecere de realitate şi nivel ontic. Durata este de un an cu anotimpurile sale, de o viaţă, de o încercare esenţială. (Nu vorbeşte poeta de „ora când se nasc îngerii”, ca punct de origine al experienţei şi căutării; de întâlnirea de la „intersecţia dintre anotimpuri”, unde este „vreme de noi”, vreme „de la începutul lumii”, Anotimpul!?) Să repetăm cu vorbele sale, fragede de lirism: „la capătul de jos, adun frezii, / un pat din alge şi licurici” (s. n.). La Sud îşi adună elementele vieţii, florale şi acvatice, solare şi nocturne, pentru continuarea călătoriei pe ape („un pat de alge”) şi pe timp de noapte („licurici”), prin sine şi către Străin. (Mai explicit, vin în sprijin versuri din alt poem: „voi urmări mirosul mării / şi zborul pescăruşilor / să mă ducă la tine, / nu laşi urme pe nisip. / poate ai crezut cerul / marea din nord / şi ai urcat pe curcubeu. / străinule, / poate doar prin visele mele / mergi / fără paşi”, De dor.) Şi iarăşi cu vorbele sale, despre Nord: „la cel de sus, îmi pun deoparte / fiecare vis, fiecare gând despre tine, / doruri nespuse şi zâmbete” (s. n.). Aici, se pun deoparte, se depozitează proiecţii de lume şi sine, mulţimi de gânduri despre Străin, nu gânduri abstracte, ci purtând realitate, fie ea subiectivă, dureroase trăiri neîncăpute în cuvânt, dar şi înfloriri de zâmbete deasupra lor. (Ce fenomenologie a zâmbetului, a ochilor cu irisul verde se poate ridica din această carte!) Dintr-o parte se adună cele ale vieţii, într-alta se depun preschimbate, ca ofrandă pe pragul marii treceri şi iubiri! Este zestrea de realitate cu care ea vine la „poarta zeilor”, este zestrea de realitate pe care o pune deoparte pentru transcendenţa Străinului.

Pentru preschimbarea acesteia. Ea are „două suflete”, cum zisese cândva Goethe. La o privire atentă, această zestre de realitate este şi transcendentă („gând despre tine”), şi manifestă („zâmbete”), iar ultima, ca planta jobi, este cu rădăcina în durere şi florile în plăcere, ca stare de fericire. Această zestre de realitate pusă deoparte la pragul porţii zeieşti constituie, de fapt, Nordul. („steaua nordului mi-a albit ochii, / părul şi buzele. / nici tu nu m-ai recunoaşte, / străinule, / deşi-mi auzi inima bătând. / totuşi, aceeaşi stropi de ploaie / nealintă pe-amândoi”, Străinului meu). Ea este deschisă, după cum s-a văzut, cu catene dialectice, către transcendenţa Străinului. Fascinează, vrăjeşte, atrage ca un magnet, orientează „fiinţa” Străinului către condiţia sa de „muritoare”, grea ca un păcat. Iată „răspunsul” unui poem: „Zâmbetul meu, / străinule, atrage în păcat. / oricât te-ai scutura de vraja mea / rămâne praful, / ruine de ziduri înălţate / de-a lungul gândurilor tale / înainte să mă priveşti. / îmi vei dori credinţa / mai repede decât te-aş putea minţi, / m-am născut să te vezi în ochii mei. / m-am scăldat în gheaţă / şi mi-am uitat trăirea acolo. / îţi pot zâmbi oricând, / pe buzele mele / îşi va găsi locuinţă fericirea ta, / îţi împrumut umbra mea / să-ţi ţină de cald”, (Zâmbetul meu, păcatul tău, s.n.). Prezenţa iubitei are foşnet de nimfă, ca vechile genii ale naturii, cu efluvii seducătoare sau se întinde cuprinzător, cu misterul întrezărit în formele naturii şi spre el se poate avansa doar prin locuri şi momente privilegiate, ce ţin şi acestea de ruperi şi treceri de nivel ontic. Periculoase. Desfacerea misterului presupune jertfă şi jertfire. „Misteru-mi e ca lacul dintre munţi, / întins, senin, netulburat, / surs bălai de nimfă / în miez târziu de vară. / urci scara dintre anotimpuri, / te opreşti, ajungi la el. / priveşti şi trăieşti apoi / cu gândul că mă desluşeşti. / străine drag, / misterul n-ai să mi-l dezlegi, / când te-oglindeşti / te legi la mâini şi la picioare, / te afunzi. / apropierea ta / îţi aduce moartea. / ai uitat că apele cele mai adânci / poartă în ele liniştea?”, (Unde, străinule, s.n.). Iubita invocatoare, femeie ca geniu al naturii, cu două firi ce graţie iubirii se despart şi se privesc în despărţire, este diafană şi terestră, fermecătoare şi cuprinzătoare. În apele ei, fie ale iezerului din munte, fie ale mării până în ţinuturile îngheţate, Străinul se poate oglindi. Ea şi iubirea îi solicită să treacă şi-n manifestare. În propria sa oglindă („m-am născut să te vezi în ochii mei”), căci numai din privirea care strânge iubirea poate să-şi capete libertatea iubirii, ce-o face să fie mai tare ca moartea.

Poematic, să treacă şi să se recunoască în „realul din vis” (s. n.). Nordul este cel ce pune în mişcare aventura erotică, nordul feminizat cu tot ceea ce s-a pus deoparte; transcendentul, realitatea de dincolo de experienţă a Străinului a fost deteminant, dar prin amplul proces de corelaţie, se vede determinat. Sfânta lege a corelatelor şi a simetriei, pe care Eminescu le căuta, cu disperare, în toate! Şi aici, o suită de conjuncţii pot ieşi la iveală între Nordul poetei şi „întunecatul Nord” eminescian. Nordul, această staţiune divină a erosului şi principiu ordonator al poematicului! Verdele Sudului fascinează („străinule, / farmecul meu e verde / numai să mă imaginezi / şi te îmbolnăveşti”, Gândurilor tale), în Nord se strânge drama cu firele ei: „vina” iubitei de a fi reală şi foc - şi frică de foc alături de cutremurul predestinării pentru Străin („m-ai alungat, / sunt umană şi reală, / e singura mea vină. / mai depărtat / când mi-ai simţit intensitatea / focul şi ideea de a fi. / străinule, / nu mă poţi nega, / destinul / e scris / în literele tale”, Ideea). Verdele, ce s-a întins din apele mărilor până în irisul ochilor, şi Nordul, unde toate se adună în vederea posibilului „nod” dialectic, vertebrează poemele Ralucăi Pavel pe axa vieţii. A vieţii deschise în căutarea întregirii vieţii.

SPECIAL III

Iată etajat, cu simplitate şi uimitoare adâncime, poemul Verde: „Uneori, / mi-e aşa de frică de viaţă / încât mi-aş ridica o casă / în teiul de sub pământ. / teiul despre care tu nu ştii nimic, / n-am vrut să-ţi povestesc, / să crezi că mă cunoşti. / străinule, / mă urcam verile în el / să văd de pot atinge / Calea Lactee / cu verdele din ochi”. Sunt chei de argint şi de aur care deschid „porţile oamenilor” şi „porţile zeilor”, care apropie realităţile şi tâlcurile lumii, misterele fiinţei omeneşti. Poetei îi este dat să intuiască faptul acesta şi vede cheia în linguriţa de cafea („linguriţa e cheia – / îmi scrie / pe unde alergi”, Cheia). În fine, nu am fi „punctat” despre manifestarea simbolurilor dacă imaginaţia poetei nu ar fi atins-o. Şi cu cât această atingere se face ca într-o joacă de copil, cu atât mai mult ea devine revelatorie. Tot aşa cum niciun pas esenţial al unei fiinţe nu s-ar produce dacă el nu ar fi fost prevăzut din nu ştiu ce generaţie anterioară. Această călătorie invocatoare a iubirii pentru împlinirea întregului, acest „cerc” ce se strânge la Nord pentru a se deschide în „realul din vis” (poeta vorbeşte de o „spirală” a Străinului), ia chip şi de „mandală”. Întreg volumul de poeme „dedicat” Străinului ar putea chema şi un ochi precum al lui Jung, ca s-o privească şi s-o descifreze, pentru a aduce realităţi grele de sens din apele puţin cercetate ale Sinelui. Poemele o figurează prin „rotunjirea” dublă de realitate şi sens. O parte manifestă şi alta transcendentă; prima „oglindă” pentru cealaltă şi a doua „signatură” pentru prima. De oriunde s-ar putea exemplifica, de pildă: „străinule, / aş muri mâine, / de-aş şti că te-ntâlnesc / în viaţa următoare / şi că ne vom plimba de mână / o zi” (O zi) şi: „mi-e teamă să nu te pierd în ochiul de apă / ce se adună la fereastră în dimineţile ploioase, / să nu mi te soarbă vreun hulub rătăcit şi însetat, / în speranţa unei vieţi ce nu se termină dincolo de cer” (Gelozie) sau: „Străinule, / eu sunt ce nu te-ai aşteptat să fiu, / visul tău desenat ziua, / după ce m-ai trăit o noapte-ntreagă / în călătoria de dincolo”, (Kamikaze). Străinul, această realitate transcendentă, ce a ţâşnit ca un vuclan, cum spune un poem, este o forţă cu măsuri de dincolo de om la discreţia căreia se află poeta, un complex de reprezentări din zonele arhetipale ale Sinelui. Cert, sufletul poetei Raluca Pavel are, pe traseul său transsubiectiv, multe trepte de realitate şi orizonturi de cunoaştere, date de generaţii. Altfel nu s-ar explica vorbirea atât de simplă, ca licărul unei stele prin noapte dacă, undeva departe, nu ar fi uriaşa stea în ardere.

Să-i ascultăm versurile, ce nu au nevoie de patologica metaforizare din poezia zilelor noastre şi să auzim răsuflul unei suferinţe ce vine dinainte de naştere: „De când m-am născut sunt cu un pas mai aproape. / am deschis ochii, durerea mă legăna pe picioare, / mă iubea ca o mamă ce şi-ar uita visele pentru pruncul ei, / mă iubea ca un bărbat ce ar culege stele de mare - / le-ar înşira pe nisip, sub forma unui cerc, pentru mireasa lui” (Portret). În cartea Străinului, graţie iubirii invocatoare, sunt, după cum s-a văzut, două realităţi corelative şi-n acţiunea lor spre completitudine ontică, se întrevăd legea corelatelor şi a simetriei, care leagă prin răsturnări dialectice diverse entităţi, nivele de realitate, în genere, dintre lumea manifestată şi cea care o supune manifestării. Dintre ceea ce în mod abstract şi fără desfacerile mijlocitoare se spune afirmativ şi negativ, finit şi infinit, vizibil şi invizibil.

Un nivel de realitate îşi găseşte corelaţia, raţiunea de a fi, în altul superior. De aceea apar analogii şi ţesături simbolice sub care se observă cum colcăie diverse complexe ale sufletului omenesc. Pe această lege a corelatelor se ridică realitatea poematică a cărţii Străinului şi pe ea se bizuie exigenţa artistică a poetei Raluca Pavel. Un amănunt al vieţii, o nuanţă imperceptibilă a zbaterii sufletului sunt repede şi imprevizibil puse în corelaţie cu un plan superior, încât înfloresc uimitor şi necesar simbolic. Raluca Pavel alege lucrurile cele mai mici şi faptele cel mai obişnuite din partea manifestată a lumii şi le deschide, prin corelaţie, spre partea nemanifestată, care le determină ca spirit şi formă. Deschiderea uimeşte şi farmecă, iar lumea se dimensionează, poetic spus, cu nevăzutul; omul îşi întinde simţurile şi îşi desface sufletul cu cele două firi, prin visare şi eros pentru a păşi pe calea completitudinii, poematic spus, a găsirii „realului din vis”. Raluca Pavel este poeta Străinului „real din vis”. Parafrazând celebrul vers al lui Trakl, putem încheia cu vorbele: ceva străin este iubitul pe acest pământ; şi adâncind: ceva străin este divinul în om pe acest pământ. De unde nevoia recuperării omului cu divin cu tot.

Dumitru VELEA

IV SPECIAL

joi, 8 martie 2012

Claudiu Dobre,

Poet al iubirii Volumul de poezie publicat de Claudiu Dobre, Între Eros şi Thanatos, Terra Design, Gura Humorului, 2009, este ultima din cele cinci cărţi scrise până acum de autor. Pentru că nu cunosc celelalte cărţi, voi vorbi doar despre aceasta.

Ceea ce ştiu despre autor este faptul că dincolo de preocuparea pentru poezie este pasionat de cercetări istorice, antropologice, fapt dovedit de studiile consistente ca informaţie şi idee.

Pot să spun că titlul vol. Între Eros şi Thanatos m-a frapat pentru că ascunde în el mai degrabă esenţa unei cercetări decât reprezentarea poeziei. Trecând dincolo de titlu, lucrurile stau cu totul altfel. Parcurgerea poemelor lămureşte neînţelegerea iniţială pentru că totul are legătură cu iubirea şi aceasta este, în esenţă, dragoste şi moarte, reprezentată fiind de cei doi zei între care se desfăşoară lumea omului.

Cum Claudiu Dobre este un sensibil poet al iubirii, el este în permanentă legătură cu lucrurile simple care trebuie să alcătuiască universul singurătăţii în doi. În acest univers, poetul creează pentru iubita sa imagini pline de semnificaţie, faţă de care el se vrea un plan secund aflat în contrast: „…eşti prea de neasemuit, dintre luminile a zeci de stele, eu am cernut doar lacrima, vraja şi elixirul aureolei grele care-a încărcat pe dată spaţiul dintre noi, ca şi cum tu ai fi fost soare... şi eu doar umbră şi noroi …”. Această imagine idealizată a iubitei o găsim aproape pe tot parcursul volumului. Iubita este, de fapt, statuia-reper faţă de cere se construieşte un univers al tuturor sentimentelor. Ea generează fapte care depăşesc universul simplei iubiri şi cuprind natura într-o cucerire panteistă: „Risipitoare fără seamăn eşti, ţi-o spun de mii de ori, Împarţi prea darnic căldură câmpului de grâne şi de flori – Şi te-am surprins când dintr-o înclinare prea largă, dintre Falduri germinate eliberat-ai licurici, fluturi, boare de vânt şi şoapte, îţi spun şi îţi repet, prea generoase fapte, Parcimonie-ţi cer, căci iarba e la fel, lumina-ndestulată, căzută dintr-o dată-n amurg de îndoială, curând o să mă doară? …”. O extindere dincolo de binomul iubirii, care presupune reciprocitate, corespondenţă şi măsura echilibrului, înseamnă o încălcare a echităţii schimbului şi a egoismului izolării în doi. Iubita este generoasă până la risipire, ca fiinţa care se distribuie peste tot cu aceeaşi intensitate fără să se împartă. Ea rămâne aceeaşi pentru că succesiunea naturală este nesfârşită.

Claudiu Dobre este un existenţialist pentru că mereu îţi raportează condiţia de om, aşa cum o face şi Pascal, la o lume perfectă: „De ce mă aflu pe coaja mărului nu ştiu, unii mi-ar spune/vierme! Dar îmi imaginez că dincolo de bariera norilor,/pe stele fără de hotar este un dar..., un poate.../Loc neprihănit, de care unii viermi ca mine poate nu/s-au plictisit...”. De aici reiese capacitatea finitudinii umane de a oglindi în sine infinitudinea, pentru că există o conştiinţă a ridicării prin iubire la înălţimea cea mai ameţitoare. Acolo trebuie să fie un „loc neprihănit” cu influenţă pozitivă covârşitoare chiar şi pentru cele mai umile lucruri. În ipostaza de îndrăgostit, poetul e un „pulsar”, cu sufletul „născut din Nebuloasa Racului”, aşezat mereu în umbra „fără moarte” a idolului său feminin. Este o căutare pe care poezia o echivalează cu teoria lui Jung asupra completitudinii principiilor feminin şi masculin. Căutarea acesta fără nesaţiu străvede acelaşi univers dintre Eros şi Thanatos, în care moarte şi viaţa sunt părţile aceluiaşi ADN: „Măştile din clepsidra naştere – moarte des-figurează până ajung la suflet, iar sufletul îmbibat de sentimente contradictorii şi omeneşti, anexat corpului prea-păcătos este ultima mască peste profilul spiritului... Sufletul este sămânţa de spirit prea-ataşată existenţei noastre pământeşti, spiritul preexistent este refugiatul din univers în corpul de carne... iar spiritul prin moarte nu adoarme...”. Nu avem aici de a face cu simpla incantaţie a poeziei, ci o trecere într-un registru de gândire mai profund. Aproape că seamănă cu o teorie despre reîncarnare, aşa cum acest fapt poate fi observat în mai multe locuri din acest volum. Oricum, reîncarnarea este necesară pentru ca devenirea să se desfăşoare în registrul pozitiv al completitudinii şi să nu fie o cădere în acel registru

negativ al devenirii, pe care C. Noica o numea „devenire întru devenire”, contrară „devenirii întru fiinţă”. Indiferent ce gândeşte poetul prin reincarnare sau prin succesiunea de deveniri, el are în vedere o dimensiune abstractă a armoniei, aşa cum se intitulează unul din poemele sale: „Destulă este memoria şi nesătulă, întinsă ca un elastic,/ atotcuprinzătoare, dar nu reţine decât clipele încrâncenate/şi uită sublimul armoniei dintre noi... niciodată/nu voi murdări acest simbol cu urme de noroi./Destulă este memoria şi nesătulă,/mi-e dor deja de tine căci interior,/îţi jur, sunt tapetat exclusiv cu al tău chip,/memoria mea este un film foto pe care înregistrez/levitaţia ta sublimă şi mâna ta întinsă către mine !”. Armonia între contrarii este mereu urmărită pentru că aceasta este, de fapt, iubirea. Cea adorată este mereu soarele, chiar şi atunci când acesta coboară în lucruri, în timp ce îndrăgostitul este „doar umbră şi noroi”, cum se spune în al doilea poem al volumului. Totuşi, dincolo de această stare umilă, provocată de altfel conştient, se află armonia ca simbol, cea care unifică lumile umile cu cele sublime. Contrar memoriei, care poate degrada armonia, este dorinţa care acţionează ca un foc sacru, singurul ce poate menţine iubirea. Dovadă că dorul uneşte lumile, oricât de diferite ar fi ele, sau aparent diferite, sunt şi următoarele: “m-ai chemat... voi veni cu tine, acum şi aici... mi-e dor de tine să te mângâi în visul tău neclar, să-ţi spun iarna asta ...acum şi aici: plec să vânez frunze căzătoare destinate ierbarului meu, am o listă de arbori pe care trebuie să-i dobor, iarna asta, acum şi aici, am o secure imaterială cu un destin comun securilor neimaginate... doar eu mă-mbăt cu clorofilă!”.

Volumul Între Eros şi Thanatos poate fi considerat un tratat despre iubire care este scris puţin mai altfel decât obişnuitul. Se aseamănă cu un torent care aglutinează cuvintele, fără a face niciun fel de economie, pentru că vrea să fie un dar al abundenţei sentimentelor. Aceasta nu împiedică urmărirea ideilor pe care le are poetul. El vrea să ridice un altar pentru cea mai înaltă ipostază a iubirii care trece într-un registru supra-mundan. Dar acest registru nu este permanent, aşa cum se întâmplă în poemul Apă şi cer, unde iubirea este prinsă-n sensibilitatea atât de omenească: „Ce este sufletul tău? /Un zbor de pasăre în care / Fermitatea este durerea ce apare. / Din rânduri de cenuşă / apar umbrele albe / […] / Apele cele mai liniştite / sunt adânci. /Şi bulele de aer ale /iubirii subterane /sunt oxigen pentru lumea / păsărilor în zbor”. Tocmai această sensibilitate omenească dă sens iubirii şi-i creează un rost care poate să fie pe măsura dorinţei de a exulta de la condiţia fragilă la zeul solar.

Poemul Cântec stins poate fi considerat o biografie a

poetului şi nu are importanţă dacă este reală sau imaginară.

Aici există „gustul Mării Negre”, „Ialomiţa revărsându-se în ochi”, „ciulin purtat de vânt acolo unde nu prind rădăcini”, reîntoarcerea la „Dunărea de Jos”. Acestea sunt elemente care alcătuiesc o anumită biografie care se combină cu ritualul unui descântec: „Roşu alb şi roşu gând, pe poartă nu mai pătrund, gândurile mă-nconjoară, inima să nu mă doară, hai, ropot de foc, cerul bun e la mijloc, tot mai sper că voi muri, în curând nu voi mai fi, gânduri, locuri să nu mă doară, conştiinţa nu e trează, sufletul îmi bandajează, în vârtej eu mă arunc, în vârtej eu mă arunc, căci moartea este egala vieţii şi creangă de odihnă şi clipă de tihnă, în vârtej eu mă arunc, hai, negru de foc, cenuşă de astă dată, gândurile să mă bată, da ! , viaţa e un dig”. Este o căutare în aproapele propriei conştientizări pentru a găsi rădăcina adevărului, cum se spune într-un poem. Dar singurătatea niciodată nu este autentică atunci când eşti doar cu propria fiinţă. Este nevoie de altcineva pentru împlinire, aşa cum se spune în poemul Cireş, unde „iubita mă aşteaptă, între ferigi”, „Acolo, iubita îmi netezeşte culcuşul să mă odihnesc,/între rădăcinile cireşului, la 2 paşi de el, acolo am să dorm,/acolo am să întemeiez un cimitir”. Nu este nicidecum o imagine tristă a iubirii, ci o împlinire firească în ordinea lumii care devine pentru sine şi pentru fiecare ins în parte.

O definiţia a iubirii nu se poate da, pentru că astfel ar fi distrusă orice aură a acesteia, dar dincolo de exactitatea logică a definirii oricine se poate întreba ce este dragostea.

Poeţii se întreabă ce este iubirea atât în momentele de glorie, cât şi de restrişte. Aproape amintind de Omar Khayyam, pentru Claudiu Dobre: „E dragostea o amforă de vin / în care trupul / îşi scaldă o chemare /a memoriei anterioare …”. Iubirea este un cântec al lutului din care omul se îmbată pentru a închide undeva cercul, pentru a afla imposibila cuadratură faţă de care se construieşte fiinţa cu întregul ei mister. Ultimul poem al volumului, intitulat Vă rog serviţi-vă … E epitaful meu, lămureşte încă o dată intenţia autorului de a se purifica prin iubire, de a se dărui pe sine, prin această carte, şi de a rămâne perpetuu în orizontul luminii pe care o emană fiinţa iubitei şi Isus. Prin aceasta orice impuritate dispare şi cartea devine un portal de intrare în veşnicia memoriei.

Vă propun pentru lectură un poet autentic, fără preţiozităţi, care are capacitatea extraordinară de a reda la nivel de artă o profunzime a sentimentelor umane cele mai fireşti. El nu poate fi încă prin într-un curent artistic, deşi poate fi catalogat ca aparţinând poeziei postmoderne.

Oricum, poezia autentică este dincolo de orice curent artistic.

Ion HIRGHIDUŞ