Ziarul Vaii Jiului - nr. 899 - 2 martie 2012

CMYK

Tipar digital Cel mai bun preţ din judeţ!

Transmite cererea ta de ofertă la office@zvj.ro

VINERI

Ziarul Vãii Jiului

Nu există lege împotriva ADEVĂRULUI!

2 martie 2012

Anul V Nr. 899 12 + 12 pagini Preţ: 1 LEU www.zvj.ro Răsărit: 07:07 Apus: 18:14

ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe!

Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

R

Director: Cătălin DOCEA Curs valutar: 1€ = 4,3488 lei 1$ = 3,2651 lei 1₤ = 5,2050 lei MARCĂ ÎNREGISTRATĂ

La Petroşani,

Reparaţiile capitale ale spitalului înghit sume impresionante, dar pe deplin justificate Sumele aprobate pentru lucrările de reparaţii capitale la Spitalul de Urgenţă Petroşani şi dotări cu aparatură s-au dublat. Acum aproximativ o lună, o angajată a spitalului spunea că prin spital bate vântul sărăciei şi, cu toate acestea, directorului îi arde de montat camere de supraveghere. Iată că a venit timpul să contrazicem acea opinie.

Pe ce ne bazăm? Pe faptul că sumele cheltuite pentru reparaţiile spitalului au crescut cu un sfert. Şi aici nu vorbim despre proiectul de reabilitare a ambulatoriului, ci despre reparaţiile şi dotările spitalului, partea de internare.

Ultimele investiţii vor fi făcute în punctele cheie ale spitalului care, spun mulţi dintre angajaţi, trebuiau schimbate.

Se vor reabilita bucătăria, spălătoria şi se vor investi bani în funcţionarea centralei termice.

Conform declaraţiilor unor angajaţi, problemele importante s-ar afla la subsol, unde miroase a igrasie şi unde, uneori, se mai plimbă şi câte un şobolan. Tot la subsol este situată şi bucătăria spitalului. Vestea bună este că urmează să se facă şi aici unele investiţii. Pentru investiţiile din sectorul bucătărie, spălătorie şi centrală termică sunt prevăzuţi aproximativ 10.000.000 de euro. Iar până acum s-au făcut investiţii în valoare de 37.120.274 de euro, dintre care dotările cu aparatură medicală se ridică la suma 10.344.861 de lei.

Să nu uităm că Spitalul de Urgenţă din Petroşani are de gând să achiziţioneze două aparate de înaltă performanţă, un CT şi un RMN. Între investiţiile de până acum se numără şi cele pentru menţinerea şi amenajarea terenului, pentru asigurarea utilităţilor obiectivului, pentru investiţia de bază. La asemenea investiţii nu este de mirare că s-a impus introducerea sistemului de monitorizare în spital, care include camere video şi accesul cu cartelă. Pentru că toate

Aceeaşi Mărie, cu altă pălărie…

Instituţii şcolare cu nume noi Câteva instituţii şcolare din Petroşani îşi schimbă denumirea. Nu vom mai auzi de Şcoala Generală Nr. 7, de Liceul Economic “Apollonius” şi nici de Şcoala Generală “I.G. Duca”. Ele se numesc altfel, cu toate că, în esenţă, ele nu se schimbă nu nimic.

Modificările organizaţionale care au unit structurile şcolare au dat posibilitatea fostelor licee Teoretic şi Informatică să se transforme în colegii. Acestea se numesc Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” Petroşani şi Colegiul Naţional de Informatică (sic!) „Carmen Sylva”.

De asemenea, Colegiul Economic “Hermes” atribuie denumirea aceasta şi Şcolii Generale Nr. 7 din

Petroşani, care este structură a colegiului. Şcoala Generală „I.G. Duca” a cerut aprobarea schimbării denumirii în Şcoala Gimnazială „I.G. Duca”.

Liceul care-şi ţine cursurile în interiorul Casei de Cultură „Ion Dulămiţă” din Petroşani, acela cu frecvenţă redusă, pentru cei care nu se încadrează în structura de stat, îşi schimbă denumirea. Acum se numeşte Liceul Economic „Apollonius” Petroşani. Probabil că se schimbă câteva cursuri de predare, şi tocmai de aceea, acum, vorbim de Liceul Tehnologic “Apollonius” Petroşani.

Toate aceste schimbări de denumiri vin, de fapt, în urma intrării în vigoare a ordinului MECTS 6564/2011, privind aprobarea procedurii de atribuire a denumirii unităţilor de învăţământ din sistemul naţional de învăţământ preuniversitar. Aşadar, cu toate că a făcut mai puţină vâlvă ca introducerea clasei pregătitoare, acest ordin a pus la muncă câţiva funcţionari. În rest, nu a adus niciun mare beneficiu. Asta da curată reformă!

Alina PIPAN

aceste investiţii trebuie protejate. În total, devizul de cheltuieli, ce cuprinde şi investiţiile precedente şi cele viitoare, a ajuns la 41.337.200 de euro.

Alina PIPAN

2 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului

vineri, 2 martie 2012

Probabil,

În aprilie va începe mega-proiectul de reabilitare a infrastructurii de apă şi canalizare Proiectul „Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă uzată în Valea Jiului, judeţul Hunedoara” se află în fază avansată. În momentul de faţă se lucrează la documentaţie.

Consiliul Local Petroşani a fost solicitat să voteze modificarea studiului de fezabilitate pentru obiectivul de investiţii, deoarece, după măsurători, s-a constatat că reţeaua supusă reabilitării este cu 2.000 de metri mai lungă. După

finalizarea documentaţiei se va trece la organizarea licitaţiei pentru realizarea lucrărilor. Dacă nu sunt probleme deosebite, raportându-se la o estimare logică, managerii de proiect ai primăriei Petroşani presupun că undeva la începutul celeilalte luni se va putea discuta concret cu constructorul despre începerea lucrărilor. Licitaţia va avea loc după 15 martie. În total, se vor construi 24.079 metri de reţea nouă. La început, erau estimaţi 22.476 de metri.

Diferenţele de reţea care se vor construi au drept cauză neconcordanţele din teren. Inginerii care au întocmit studiile au constatat, de exemplu, că extinderea pe străzile Popa Şapcă, Anton Pann şi I.M. Klein este imposibilă fără extinderea reţelei pe strada Tudor Vladimirescu. Extindere ce, iniţial, nu era prevăzută. Costul lucrărilor suplimentare este estimat a fi mai mare faţă de costurile iniţiale cu 7.153 de euro.

Alina PIPAN

Margareta Burduf - preşedintele OFSD Petroşani:

„Peste patru ani vom ieşi în faţă, pentru candidatura la postul de primar, cu o femeie!”

Ieri, de „Mărţişor”, femeile din PSD Petroşani le-au transmis bărbaţilor să nu uite niciodată că „femeia contează”. Chiar şi în politică, indiferent dacă unele persoane de sex masculin nu prea agreează această idee. Acest gând a fost exprimat în cadrul conferinţei de presă organizată de Organizaţia de Femei a PSD Petroşani, care a prefaţat manifestările organizate în cadrul săptămânii femeii socialdemocrate, „Femeia contează”. „În luna martie sărbătorim, atât de Ziua Mărţişorului, în data de 1 Martie, cât şi Ziua Femeilor sau a Mamelor, pe data de 8. Femeia este cea mai importantă fiinţă din lume, mamă şi iubită, elemente fără de care întregul Univers nu poate exista.

Nouă, doamnelor, nu trebuie să ne dispară zâmbetul de pe faţă în luna martie, iar această stare de bine trebuie transmisă tuturor persoanelor din viaţa noastră (…). Conform tradiţiei, la care ne asociem şi noi ca de fiecare dată, femeile social-democrate organizează în săptămâna 1-8 Martie o serie de manifestări specifice, care constau în dezbateri şi întâlniri cu specialişti din anumite domenii, unde se discută consolidarea rolului femeii şi promovarea ei aşa cum este ea: puternică, inteligentă şi capabilă să-şi ducă la bun sfârşit ceea ce doreşte să-şi realizeze în familie, societate dar

şi în politică”, a declarat Margareta Burduf, preşedintele OFSD Petroşani.

La acţiune, au mai fost prezente Lavinia Grigoriu - preşedintele TSD Petroşani, Violeta Nicolici - primvicepreşedinte OFSD Petroşani şi Mariana Popa - vicepreşedinte OFSD Petroşani. „Tineretul social-democrat urează tuturor doamnelor şi domnişoarelor din Valea Jiului un sincer şi un călduros La Mulţi Ani!. Fie ca acest început de primăvară să vă găsească pe toate sănătoase, fericite şi împlinite. O primăvară frumoasă în roşu şi alb, culorile Mărţişorului!”, le-a urat Lavinia Grigoriu femeilor din Valea Jiului.

Tot de la femeile pesediste petroşenene am aflat că de-acum înainte femeile din organizaţie vor conta tot mai mult. În sensul că vor candida pe locuri eligibile pentru fotoliul de consilier local, iar peste patru ani candidatul la funcţia de primar din partea PSD Petroşani va fi o femeie! „Deocamdată nu s-au stabilit locurile care sunt eligibile sau nu, dar avem patru femei care sunt pe listele de consilieri: subsemnata, Lavinia Grigoriu, Violeta Nicolici şi, nu în ultimul rând, doamna Mariana Popa. Cu siguranţă, două dintre acestea vor fi pe locuri eligi-

Nu intraţi în panică!

PRIMARUL TIBERIU IACOB-RIDZI ŞI-A FĂCUT O GAURĂ ÎN BUGET DE VREO 3.000 DE… MĂRŢIŞOARE Ieri primarul a fost foarte ocupat. Abia dacă i-a ajuns timpul să respire. A fost sărutat pe ambii obraji, mai ceva ca la cununie, de sute de doamne şi domnişoare. De ce?

Simplu. Fire galantă, primarul Petroşaniului a împărţit personal câteva sute de mărţişoare. Restul până la aproximativ 3.000, câte a cumpărat pentru această zi specială, le-a împărţit cu ajutorul câtorva tineri, care au împărţit mărţişoare zi de primăvară până-n seară. „Nu ştiu exact câte mărţişoare am cumpărat, dar sunt probabil vreo 2.000 - 3.000. Am împărţit şi personal aceste mărţişoare, şi încă mai împart”, ne spunea ieri, pe la ora 15, primarul Petroşaniului. (Alina PIPAN)

www.zvj.ro

bile. Noi ne vom lupta pentru asta! Eu am mai făcut odată afirmaţia asta şi o mai spun şi acum. Peste patru ani, vom ieşi în faţă cu o femeie pentru candidatura la primărie. Cu siguranţă va fi aşa, noi vom pregăti un candidat eligibil, aşa cum ştim numai noi femeile să o facem”, a mai declarat Margareta Burduf.

Corneliu BRAN

ACTUALITATE 3

Ziarul Vãii Jiului vineri, 2 martie 2012

De 8 Martie, la Primăria Petroşani,

Prin buzunarele femeilor nu va bate vântul Funcţionarele din cadrul administraţiei publice locale vor primi un cadou de 150 de lei fiecare, cu ocazia zilei de 8 Martie. Consiliul Local Petroşani a aprobat alocarea din bugetul local a sumei de 150 de lei pentru fiecare dintre angajatele primăriei, dar şi ale serviciilor publice locale finanţate din bugetul local şi din venituri proprii.

Frumos cadou face primăria angajatelor. Cu 150 de lei în buzunar, numai aşa, cu ocazia unei zile simbolice, ce angajată nu ar presta mai cu spor la muncă? Proiectul de hotărâre a fost iniţiat chiar de primar. Care nu a băgat doar mâna în buzunarul propriu pentru a oferi mărţişoare. A băgat mâna şi în bugetul local pentru a face câteva femei fericite. Dar nu orice femei, ci acele funcţionare care se asigură, zi de zi, ca fiecare proiect de investiţie, de care domnul primar este atât de mândru, să iasă foarte bine. Iar pentru truda dumnealor, şi metodica impecabilă de care dau dovadă, s-a găsit posibilitatea pentru a oferi acest cadou simbolic, nu-i aşa, de 8 Martie. Această cheltuială din bugetul local este justificată în nota

de fundamentare ca fiind în conformitate cu prevederile art. 55 alin 4 din Legea 571/2003, privind Codul Fiscal. Sumele oferite nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile, în înţelesul impozitului pe venit. Banii pentru cadouri de Ziua Femeii pentru angajatele administraţiei locale vin în baza aceleiaşi legi care permite cheltuirea banilor din bugetul local pentru ajutoarele de înmormântare, ajutoare pentru pierderi produse în gospodăriile proprii ca urmare a calamităţilor naturale, ajutoare pentru boli grave incurabile, ajutoare pentru naştere, dar şi cadouri pentru copiii minori ai salariaţilor sau pentru cadouri oferite salariatelor (...). Prin urmare, cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 Martie sunt neimpozabile, în măsura în care valoare cadoului oferit fiecărei persoane nu depăşeşte 150 de lei. Astfel, funcţionarele care au pierdut la un moment dat 25% din salariu şi nişte sporuri sunt mângâiate în această zi cu un cadou simbolic de 150 de lei. Să mai spună careva că nu este frumos să fii femeie în ziua de astăzi. Mai ales dacă lucrezi la Primăria Petroşani…

Alina PIPAN

Din Hunedoara a ajuns în Moldova

Un nou convoi de ajutoare În ultima zi a lunii februarie, un nou convoi umanitar a plecat către zonele afectate de căderile masive de zăpadă.

Instituţia Prefectului judeţului Hunedoara şi Filiala Hunedoara a Crucii Roşii au iniţiat, în urmă cu 14 zile, o campanie umanitară, din dorinţa de a veni în sprijinul persoanelor sinistrate din zona de sud-est a ţării.

www.zvj.ro

În cadrul acestei campanii s-a strâns o cantitate considerabilă de combustibil solid, lemne şi cărbune (13 tone de cărbune şi 75 tone de lemn de foc), precum şi produse alimentare de strictă necesitate, făină, orez, făină de mălai, zahăr, ulei, conserve şi apă minerală (1,5 tone de alimente).

Realizarea campaniei şi colectarea acestor produse a fost posibilă cu sprijinul oame-

nilor de suflet din judeţ şi a următoarelor instituţii publice şi societăţi comerciale din judeţul nostru: Inspectoratul Judeţean de Jandarmi „Decebal” Hunedoara, Centrul de Formare Iniţială şi Continuă (CFIC) al M.A.I. Orăştie, Şcoala Generală „Andrei Şaguna” Deva, Şcoala Generală „Dominic Stanca” Orăştie, CNH Petroşani, SC Pal Rom Brad, SC Indra Alicom SRL Orăştie, SC Maiertrans SRL Deva, SC Aquacon Deva, SC Avis 3000 Deva şi SC Electrocentrale Mintia SA. Prin intermediul Ministerului Administraţiei şi Internelor, toate produsele colectate au fost transportate şi distribuite persoanelor afectate de căderile de zăpadă din judeţul Galaţi. Cu sprijinul autorităţilor locale din acest judeţ au fost identificate localităţile în care populaţia nu a beneficiat până în prezent de ajutor, urmând ca produsele donate de hunedoreni să ajungă acolo unde este nevoie de ele.

Convoiul umanitar format din 6 camioane şi autoturisme s-a pus în mişcare pe 29 februarie, la ora 15:00, de la sediul CFIC Orăştie. Jandarmii hunedoreni au asigurat protecţia convoiului pe timpul deplasării. Din partea Instituţiei Prefectului convoiul a fost însoţit de Diana Fulop, manager public, purtător de cuvânt al instituţiei.

Mihaela PETROŞAN

Certificat Digital Calificat cu Semnătură electronică extinsă Kit-ul DigiSign cuprinde: Certificat Digital Calificat valabil 1 (un) an care conţine Semnătură electronică extinsă; Dispozitiv Criptografic e-Token Pro USB Aladdin Technologies; DigiSigner - soft de semnare a oricărui tip de documente.

Preţul KIT-ului este de 47 Euro (fără TVA); (30 Euro – Certificatul digital + 17 Euro e-Token) Relaţii la: SC Centrul de Calcul INFO’98 SA Telefon 0254-541.330

S.C. EURO JOBS S.R.L vă oferă, la cele mai bune preţuri de pe piaţă, următoarele servicii: - măsurători topografice, trasări de construcţii civile şi industriale, intabulări, parcelări cu statul român, înscrieri în cartea funciară; - proiectare construcţii civile (proiecte de case, cabane, garaje la 5 euro/mp construit) (D.T.A.C., D.T.A.D., Studii de fezabilitate), modificări de proiect.

De asemenea, obţinem avize, acorduri şi autorizaţii de construire sau desfiinţare.

Ne puteţi contacta la nr. de tel.

0354.108.516, 0727.091.969, sau la adresele: Petroşani, str. 22 Decembrie, nr. 1, lângă Capela Bobocul Petroşani, str. Livezeni, nr. 3, et. 1 - Birou proiectare.

De acum, problemele dumneavoastră sunt şi ale noastre!

4 SPORT

Ziarul Vãii Jiului

vineri, 2 martie 2012

Start în fotbalul mic, dar la Aninoasa terenul este impracticabil Returul campionatului Ligii a IV-a Hunedoara va începe sâmbătă, 3 martie, cu două meciuri amânate din cauza terenurilor impracticabile, cu CS Vulcan favorită la primul loc. Dificultăţile financiare, dar şi unele terenuri impracticabile par să dea mari probleme multora dintre combatante. Prima rundă din 2012 va fi marcată şi de amânarea partidelor Aurul Brad Metalul Crişcior şi Minerul Aninoasa - Retezatul Râu de Mori.

Echipele din Liga a IV-a Hunedoara vor începe returul sâmbătă, 3 martie, în ciuda condiţiilor meteo dificile care au sensibi-

lizat până şi FRF, forul naţional aprobând amânarea reluării competiţiei în primele trei eşaloane. Obligate să joace când cântă AJF, echipele din Liga a IV-a s-au străduit să-şi achitele taxele de viză anuală şi datoriile către forul judeţean, pentru a se putea prezenta la startul returului. Îmbucurător este că nicio echipă nu a abondonat competiţia, în ciuda dificultăţilor financiare cu care se confruntă majoritatea grupărilor de la acest nivel. „Cam 80 la sută dintre echipe şi-au achitat vizele şi toate celelalte datorii către AJF. Mai sunt unele cluburi cu restanţe de 1.300-1.400 lei, însă au promis că până mâine îşi vor achita datoriile”, a precizat secretarul AJF Hunedoara.

Etapa a 18-a, prima a returului, propune meciuri interesante la Călan şi Crişcior, între echipe de pe locuri apropiate ale clasamentului, precum şi la Petrila şi Orăştie, unde vor avea loc derbiuri zonale.

Lanterna roşie Victoria Călan (locul 17) joacă împotriva nou-promovatei Şoimul Băiţa (locul 14) şi visează la prima victorie, iar Zarandul Crişcior (locul 11) se va duela cu Aurul Certej (locul 8), întâlnire încinsă prin tradiţie. În derbiurile zonale, marcate de regulă de orgolii şi rivalităţii maxime, se vor întâlni Inter Petrila (locul

12) şi lidera CS Vulcan, respectiv Dacia Orăştie (locul 13) şi Gloria Geoagiu (locul 10). Prima rundă din 2012 va fi marcată şi de amânarea partidelor Aurul Brad Metalul Crişcior şi Minerul Aninoasa Retezatul Râu de Mori. „La noi terenul este îngheţat şi e imposibil să jucăm pe el.

Am obţinut amânarea partidei”, a spus Grigore Verdeş, preşedintele clubului Aurul Brad. „Terenurile respective au fost inspectate de reprezentanţi ai arbitrilor şi aceştia au certificat că suprafeţele de joc nu sunt regulamentare, aşa că am acceptat amânarea celor două jocuri”, a precizat Sorin Ciotlăuş.

Lidera trage la titlu, Aurul vrea Cupa CS Vulcan, lidera Ligii a IV-a Hunedoara, are mari şanse de a continua şi-n retur parcursul excelent din toamnă, când a avut un meci pierdut şi un singur rezultat de egalitate. Cu şapte puncte avans faţă de locul secund, ocupat de Aurul Brad, trupa din Vulcan poate decide soarta campioanei judeţene în primele patru etape din retur. „Dacă vom trece cu bine de primele patru etape, în care jucăm trei meciuri în deplasare, avem mari şanse să ne menţinem pe locul I până la final. Obiectivul nostru este câştigarea campionatului şi promovarea în Liga a III-a”, a spus antrenorul Marius Szoradi. Misiunea Vulcanului pare facilă şi pentru că urmăritoarele sale au pretenţii modeste. Aurul Brad nu are ca

www.zvj.ro

obiectiv câştigarea campionatului, iar echipa de pe locul trei, Jiul II Petroşani, ar avea drept de promovare doar dacă prima echipă ar promova în liga secundă. În returul din această primăvară se vor disputa trei etape intermediare, în 11 şi 18 aprilie şi în 9 mai.

ARBITRII „PERIAŢI” LA DEVA Aflată pe penultimul loc înaintea confruntării cu HCM Baia Mare, Cetate şi-a gestionat bine emoţiile şi resursele şi şi-a îndeplinit „condamnarea” de a câştiga meciul, evadând astfel de pe locul 13 (retrogradabil). Finanţatorul grupării devene, Marian Muntean, consideră că succesul echipei sale a fost posibil şi graţie arbitrajului foarte bun al „internaţionalilor” Ştark-Ştefan, acesta revenind astfel la sentimente mai bune faţă de arbitraj. ,,Echipa a început jocul destul de crispat, din cauza importanţei deosebite a meciului. Pe final, handbalistele mele şi-au învins emoţiile şi au demonstrat o mai bună pregătire fizică, câştigând clar un joc echilibrat. Sunt mulţumit că am obţinut două puncte importante şi că am fost arbitraţi corect de un cuplu internaţional de valoare”, a spus Muntean. Etapa viitoare, sâmbătă, în deplasare cu SCM Craiova, Cetate trebuie să demonstreze ca are puterea de a se impune pe terenul ultimei clasate.

SPORT 5

Ziarul Vãii Jiului vineri, 2 martie 2012

Jiul şi FC Hunedoara, victorii de moral FC Hunedoara a câştigat într-o manieră categorică, scor 5-2 (3-0), amicalul cu echipa de ligă secundă CSM Rm. Vâlcea, disputat pe teren sintetic, în deplasare, în timp ce Jiul s-a impus cu scorul de 2-1, la Motru.

FC Hunedoara a punctat în prima repriză prin I. Radu, Dimcea, Jitaru, şi a condus cu 3-0 la pauză. Antrenorul Aurel Şunda a rulat tot lotul în mitanul secund, cu excepţia lui Bobouţanu (bolnav de rubeolă) şi a lui Cuciula (accidentat), iar jocul a fost mai echilibrat. Scorul final a fost de 5-2 pentru hunedoreni, care au punctat prin Muşuroia şi printr-un autogol al unui adversar care a trimis în propria poartă ca Bănel Nicoliţă în meciul cu Real Madrid.

„Echipa a jucat bine, mai ales în prima repriză. Calitatea jocului este aproape de nivelul pe care îl aşteptam pentru acest moment. Terenul sintetic pe care s-a disputat meciul a permis echipei să se exprime conform cu pregătirea efectuată. Dacă vom

Ultimul amical pentru Jiul După ce Jiul a învins în deplasare cu scorul de 2-1 (0-1) pe Minerul Motru, formaţie din seria a IV-a a Ligii a III-a, elevii lui Marin Tudorache vor juca sâmbătă, de la ora 14:00, tot la Târgu Jiu şi tot cu aceeaşi echipă.

Conduşi la pauză, elevii lui Marin Tudorache şi Damian Militaru au întors rezultatul prin reuşitele lui Şerban şi Moldovan. Primul 11 al alb-negrilor a arătat astfel: Hotoboc – Bertea, Matei, Albert, Cruceru – Drida, Toc, Filipescu, Caravan – Deaconescu, Şerban, după pauză fiind rulat tot lotul. Până acum Jiul a adunat în meciurile de verificare două victorii şi două înfrângeri, iar echipa folosită la Motru va fi şi 11-le de bază pe care Jiul îl va folosi în campionatul Ligii a III-a.

Cartaş face legea în Liga Naţională Carmen Cartaş handbalista din Deva, e cea mai tare marcatoare din Liga Naţională. Cu cele cinci goluri marcate în meciul disputat împotriva lui HCM Baia Mare, căpitanul echipei Cetate Deva, Carmen Cartaş, a preluat şefia golgeterelor din Liga Naţională de Handbal feminin.

Cartaş are, în acest moment, 118 goluri înscrise, cu cinci mai multe decât jucătoarea lui HCM Baia Mare, Eliza Buceschi.

www.zvj.ro

juca pe terenuri cel puţin la fel de bune în prima etapă la Recaş şi în meciurile următoare, putem spera că ne vom îndeplini obiectivul”, a spus, după meci, antrenorul Aurel Şunda.

Echipa Jiul pregătită de Marin Tudorache a tras învăţămintele necesare din eşecurile de săptămâna trecută cu CFR Simeria şi a câştigat amicalul cu Minerul Motru (locul 4 în C4), disputat în deplasare, cu scorul de 2-1.

Pagini realizate de Loredana JUGLEA

CMYK

6 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului

vineri, 2 martie 2012

Acoperiş prăbuşit la Vulcan O spaimă soră cu moartea au tras locatarii unui bloc de locuinţe din Vulcan, când, miercuri seara, o porţiune destul de măricică din tavanul imobilului s-a prăbuşit pe scara blocului Evenimentul nedorit s-a produs la unul din blocurile vechi din centrul vechi al Vulcanului. În care majoritatea imobilelor au fost construite în anii '50, pe vremea lui I.V. Stalin, fiind copii fidele ale celor care umpleau, la acea vreme, "primul stat al dictaturii proletariatului".

din părţile comune de folosinţă, este obligaţia legală a dumnealor ca să-l repare. E adevărat, oamenii au început să adune bani pentru asta, iar la ei au venit şi reprezentanţii unor firme de construcţii, ca să negocieze în privinţa costului lucrării. zice, bunăoară, B53, nume care te duce cu gândul la celebrul bombardier american care a făcut ravagii în Vietman.

Scara în care locatarii au văzut, miercuri seara, în jur de şase şi ceva, că vine acoperişul pe ei este a X-a din blocul E-N. Bloc care este situat pe strada Nicolae Titulescu la numărul 25. Şi care, împreună cu celelalte trei lipite de el, alcătuiesc un careu numit E-V-S-N. Denumire care, v-aţi dat seama, i s-a dat după punctele cardinale.

Afumatu, care a sunat la "112". La foarte puţin timp după apelul de urgenţă, la faţa locului au sosit pompierii şi o maşină a SMURD-ului. Pompierii au dat jos porţiunea de planşeu care de-abia se mai ţinea şi i-au refăcut alimentarea cu energie electrică a apartamentului lui Ilie Roncea. Din fericire, nimeni nu a fost rănit. Dar oamenii nu

Între timp, însă, asta s-a întâmplat anul trecut, a fost aprobat proiectul referitor la repararea acoperişului întregului cvartal de blocuri E-V-S-N. Proiect pentru care s-a zbătut consilierul local Ioan Dorel Şchiopu, care locuieşte în scara a V-a a blocului E-S. Proiectul acesta a făcut ca locatarii să bene-

Cel care s-a

De fapt, la unele dintre ele, anul construcţiei apare în numele pe care-l poartă blocul. Unuia-i

speriat cel mai tare a fost Ilie Roncea, un tânăr care locuieşte la ultimul etaj, la apartamentul nr.12. El urca, împreună cu băieţelul său, când bucata de tavan de deasupra casei scării s-a desprins şi a rămas atârnată ameninţător în câteva "mustăţi" de fier beton. Din acel moment nu se mai putea nici coborî şi nici urca. Noroc cu un prieten de-al său, un băiat pe nume Claudiu

şi-au revenit nici a doua zi din spaima pe care au tras-o în seara precedentă.

A mai venit şi cineva de la primărie care le-a promis oamenilor că va trimite pe cineva de meserie care să analizeze şi să vadă cum se poate remedia situaţia. După care, pauză. Fiecare s-a dus în treaba lui, iar unii dintre locatari au început să cureţe mizeria de pe scară.

Doar cei de la ultimul etaj au fost un pic mai delăsători, din moment ce, şi ieri dimineaţă, în zona care le aparţine, mai puteau fi admirate grămezi de moloz.

Era de aşteptat ca, odată şi odată, porţiunea aceea de planşeu să vină jos. Din cauza acoperişului făcut praf, apa s-a tot infiltrat şi, de vreo trei ani, în acel loc tavanul făcuse "o burtă" care putea să se desprindă în orice clipă. La acea vreme, locatarii au primit de la primărie o atenţionare, prin care li se punea în vedere că, dat fiind că tavanul face parte

www.zvj.ro

ficieze, prin FRDS, de un fond nerambursabil în valoare de 163.000 de dolari, contribuţia proprietarilor fiecărui apartament fiind de numai 150 de lei.

"Dar, aşa cum mi-a spus, ieri, Ioan Dorel Şchiopu, banii aceştia au venit numai şi numai pentru lucrările de la acoperiş. Reparaţia tavanului cade în sarcina locatarilor fiecărei scări. Oamenii din scara afectată trebuie să înţeleagă că nu va veni nimeni să le repare tavanul căzut. Să nu mai stea cu gândul la minciunile din campania electorală, când li se promitea că primăria le va repara blocul de sus până jos". Aşadar, chiar dacă, în lunile următoare, vor apărea unii care le vor promite electoral locatarilor că, nicio problemă, vor fi ajutaţi, cei de pe scara a X-a a blocului E-N trebuie să fie atenţi.

Fiindcă, prin lege, este obligaţia lor să facă reparaţiile la părţile comune ale blocului de locuinţe.

Gheorghe OLTEANU

CMYK

DIVERSE 7

Ziarul Vãii Jiului vineri, 2 martie 2012

Energeticienii au schiat şi în acest an Nici cei 93 de participanţi la competiţie şi nici însoţitorii lor nu au ţinut seama că, sâmbătă, 25 februarie, în masivul Straja era cam ceaţă. Oamenii veniseră să schieze şi nimic nu le putea schimba planurile.

Cea de-a X-a ediţie a Cupei Energeticianul la schi fusese programată să aibă loc în această zi, iar altceva nu mai intra în discuţie.

Mai ales că, încă de vineri, sosiseră invitaţii de la toate centralele termoelectrice din ţară. De la Bucureşti, Timişoara, Deva, Rovinari, Turceni, Doiceşti şi Ploieşti. Cei care, încă din această zi, intraseră bine în priză erau cei doi lideri de sindicat - Dorin Modrea, de la Sindicatul Liber SE Paroşeni, şi Titu Birou, de la Sindicatul Independent -, cei care, împreună cu administraţia termocentralei, s-au ocupat de punerea la punct a evenimentului până la cel mai mic detaliu.

Competiţia de schi s-a ţinut pe pârtia nr.3, iar la final clasamentul, pe categorii de vârstă, se prezintă în felul următor. Fete 5-10 ani: locul I Mănăilă Ana (Timişoara), locul al II-lea Secărea Bianca (Paroşeni), locul al III-lea Drăgoi Ioana (Paroşeni); Fete 11-14 ani: I Albescu Maria (Bucureşti), II - Bereş Sandra (Timişoara), III - Matei Cristina (Timişoara); Fete 15-19 ani: I - Săcărea

Alina (Paroşeni), II - Rotariu Delia (Timişoara), III - Rădoiescu Iulia (Bucureşti); Băieţi 7-10 ani: I - Veress Darius (Paroşeni), II - Procopiu Mihai (Turceni), III - Slăvei Mihai (Paroşeni); Băieţi 11-13 ani: I - Drăgoi Vlad (Paroşeni), II - Cocolea Răzvan (Paroşeni), III - Albescu Andrei (Bucureşti); Băieţi 14-15 ani : I Nicoliţă Paul (Bucureşti), II Procopiu Alexandru (Turceni), III - Untilă Andrei (Bucureşti); Băieţi 16-18 ani: I - Ambruş Roberto (Paroşeni), II - Lakatas Bogdan (Petroşani), III - Goronea Răzvan (Paroşeni); Femei 30-39 ani: I - Pardis Schmidt Cristina (Paroşeni), II - Boambeş Angelica (Piteşti), III - Stânci Minodora (Paroşeni); Femei 40-50 ani: I - Untilă Ioana (Bucureşti), II - Cîmpan Ramona (Deva), III - Procopiu Cristina (Turceni); Femei 50-60 ani: I - Sedan Erica (Timişoara), II - Marta Verginia (Timişoara), III - Şponor Raluca (Timişoara); Bărbaţi 25-33 ani: I - Ioaneş Ciprian (Deva), II - Pârvulescu Adrian (Paroşeni), III - Petculescu Cătălin (Paroşeni); Bărbaţi 36-38 ani: I - Veress Ştefan (Paroşeni), II - Vass Alexandru (Paroşeni), III - Tradnik Gabriel (Paroşeni); Bărbaţi 39-40 ani: Krausz Robert (Paroşeni) II - Draghina Adrian (Paroşeni), III - Săcărea Daniel (Paroşeni); Bărbaţi 43-47 ani: I - Lorincs Mihai (Paroşeni), II Rotariu Dan (Timişoara), III - Bălan Ion (Rovinari); Bărbaţi 48-54 ani: I - Ducu Valeriu (Doiceşti), II - Procopiu Cornel (Turceni), III - Ciulavu Ionică (Paroşeni); Bărbaţi 55-80 ani: I - Ciubotariu Ionel (Deva), II - Dinulescu Valeriu (Bucureşti), III - Ivan Ionel (Rovinari).

Premierea câştigătorilor până la categoria 19 ani s-a făcut la baza pârtiei. Ceilalţi şi-au primit premiile seara, la masa festivă organizată la restaurantul Montana din Staţiunea Turistică Straja (vezi foto). Cam asta a fost de spus, fiindcă, în rest, a fost veselie cât cuprinde.

Gheorghe OLTEANU

www.zvj.ro

8 AGORA

Ziarul Vãii Jiului

vineri, 2 martie 2012

E vineri şi e Gheorghe Truţă (gheorghetruta.blogspot.com)

Articol scurt, cã pleacã trenu’!

Isteria din coada articolelor mele de pe blog şi din ZVJ a atins paroxismul: zeci de cetăţeni indignaţi protestează în faţa realităţii, inadmisibile, că pramatia de Truţă, acel scriitoraş şi profesoraş obscur, nu doar că l-a atacat pe infailibilul nea Fane, dar, ţaţo!, a îndrăznit să-l abrutizeze şi pe mirificul Băse!

Până şi la coana Lenţi s-a dat, dobitocul, cea care, cu lacrimi în ochi, s-a despărţit de ministerul pe care, ca o mamă bună şi un manager iscusit, l-a păstorit, şi a investit, ţaţo, banii poporului în patinoare, parcuri la ţară şi telegondole, să se poată bucura şi amărâtul de român de beneficiile civilizaţiei! Lasă-le dracu’ de spitale. Oricum, când ajungi pe mâna doctorilor eşti cam mort...

Leagăne de plastic ne lipsesc! şi prostu’ ăsta de Truţă - care se tot laudă că i se joacă piesele peste tot, parcă e mare lucru! - dacă zice că mâine (adică, miercuri, 29 februarie - n.r.) are premieră la Teatrul Naţional din Bălţi şi îi invită acolo pe toţi care îl citesc şi sunt pe aproape, să rămână dracului acolo!

Omul meu, fost cu ochi albaştri, acum căcănii, de pe Net, a primit ordin să fie mai vehement: şi-a ascuţit limba după fiecare postare şi-a schimbat

identitatea în Badea Costan, Prostan sau Ţugurlan, ca să dea senzaţia fraierilor de români că populaţia îl iubeşte pe cârmaci şi ia atitudine.

Chestiune pe care o observ şi pe alte site-uri, unde cei câţiva combatanţi pentru cauza poporului român, şi implicit antidictatură, în frunte cu CTP-ul, sunt făcuţi albie de porci. Mai lipseşte trimiterea către agenturili străine! Protestele din Piaţa Universităţii, comandate de Antene, vedeţi că au încetat, poporul român e un înţelept şi o duce al dracului de bine!

Cer celor câţiva români vajnici şi curaţi care au îndrăznit să intre pe comentarii şi să protesteze contra celor câţiva insalubri, şi implicit, să-l „apere” pe nesimţitul de Truţă, să n-o mai facă. Să îi lase pe cei câţiva naivi susţinători ai marinelului, vai de mama lor, şi nenumăratele ipostaze ale „omului” meu de supraveghere să combată, singuri. Să vedeţi cum se vor desface, ca nişte paraşute de hârtie, „identităţile” românaşilor indignaţi. Lăsaţi-i să fiarbă în suc propriu, şi să se sfâşie între ei, ca dulăii nemâncaţi. Avem alte priorităţi. Ţara asta e pe buza prăpastiei, spiritul românesc e în paragină şi omul-român, sărac şi părăsit, nici nu mai e în stare să iasă în stradă şi să protesteze. Asta în timp ce corul pupincuriştilor strigă că e bine, că avem un cârmaci destoinic şi un prim ministru minunat, care a înlocuit alt ministru minunat...

Acum plec la Bălţi să-mi văd piesa. Păcat că nu veţi fi în splendida sală a Teatrului Naţional, voi, prietenii mei, şi nu tagma cârtitorilor: e piesa mea de catifea. Melancolică, parfumată, chiar tristă...

Cum e şi Viaţa!

I m p l i c a re a c e t ă ţ e n i l o r î n p ro c e s u l d e c i z i o n a l Codul bunelor maniere în administraţia publică Administraţia publică are de îndeplinit opt norme emise de Naţiunile Unite, deciziile luate în interiorul instituţiilor fiind raportate ulterior.

Administraţia publică, organismul care dirijează atât activitatea cetăţeanului, cât şi raportul dintre cetăţean şi stat, este un pion foarte important pe masa de joc a societăţii. Printre responsabilităţile administraţiei publice se numără asigurarea transparenţei activităţii desfăşurate, precum si implicarea cetăţeanului în procesul decizional la nivel de comunitate.

ONG-urile cheamă cetăţenii la voluntariat Pentru a le reprezenta interesele în faţa instituţiilor publice, în sprijinul cetăţenilor au venit ONG-uri cu proiecte de responsabilitate socială, menite să facă lumină în activităţile administrative orchestrate de stat şi să ghideze cetăţeanul în rezolvarea celor mai stridente probleme din societate.

Asociaţia Pro Democraţia, unul din promotorii acestui gen de acţiune, a reuşit, începând din anii 1990, să contribuie la implicarea societăţii civice în problemele instrumentate de stat, printre activităţi numărându-se şi

www.zvj.ro

monitorizarea campaniilor electorale şi alegerilor, angrenând un număr de 1.500-2.000 de cetăţeni pentru fiecare campanile.

Referendumul - mingea la fileul cetăţeanului Legea 195/2001 este cadrul legislativ care are la bază acţiunea voluntariatului, una din valenţele acesteia incluzând şi Referendumul, acţiune prin care cetăţenii îşi pot exprima opinia cu privire la o anumită problemă a societăţii sau în alegerea forumurilor de conducere. Deşi este o acţiune benefică şi care poate aduce lumină de multe ori în problematicile comunităţii, el foloseşte multe resurse, atât de timp cât şi umane, şi necesită o anumită coordonare a acestora.

Administraţia publică, cu un corp greoi, asemeni unui animal preistoric, păşeşte greu spre alinierea la tehnologie şi integrarea în noile metode de comunicare. Unghiul de deschidere către consultarea cetăţeanului în problemele societăţii nu este unul ridicat, ci mai degrabă ascetic.

Autorităţile locale par uşor discriminate de lipsa de fonduri şi resurse, care ar fi imperativ de alocat în contextul productivităţii, autorităţile centrale fiind nepăsătoare la strigatele de ajutor venite din teritoriu. Cum un mecanism nu poate funcţiona la parametri normali fără eficienţa

tuturor rotiţelor, la fel se întâmplă şi în cadrul instituţiilor de stat, care, prin descentralizare, par să-şi fi pierdut orientarea.

Fondul de rezervă - colacul de salvare al aleşilor “Dacă doriţi să analizaţi, din perspectiva cetăţeanului curios, unde se duc banii din Fondul de Rezervă, luaţi teancul de ordonanţe de urgenţă şi, cu răbdare, puteţi să faceţi descoperiri mari”, precizează Septimius Pârvu, director adjunct Pro Democraţia. Pentru lămurire, Fondul de Rezervă este acel compartiment din bugetul de stat unde sunt păstraţi banii pentru situaţiile de calamitate.

Cum fenomene ale naturii de acest gen sunt, totuşi, mai rare în România, conducerea statului îşi permite să cheltuie discreţionar aceste fonduri, rugându-se la Dumnezeu să-i ferească de vreun cutremur sau inundaţie.

Pentru detalii şi pentru a te informa suplimentar, accesează www.avocat-tv.ro, secţiunea Subiecte. Acolo, avocat Georgiana Ştefănescu, alături de invitatul său, Septimius Pârvu, oferă informaţii interesante legate de implicarea cetăţeanului în procesul decizional.

Sursa: Avocat TV (www.avocat-tv.ro)

UMOR ÎN HA... MAJOR 9

Ziarul Vãii Jiului vineri, 2 martie 2012

Mărţişoare pentru doamnele şi domnişoarele din Valea Jiului oferite de Ioan Toderaşcu Chiar dacă zăpada şi frigul nu se îndură să plece de la noi, calendarul arată că e martie, prima lună de primăvară. Ieri, ca semn al prospeţimii şi al bucuriei, ne-am atârnat în piept şnururi împletite din albul zăpezii şi din roşul soarelui. În curând, vom fi sărbătorite noi, femeile: mame, soacre, bunici, soţii, fiice, iubite, prietene, colege.

Epigramistul Ioan Toderaşcu, de la Vaslui, a împletit, cu grijă, mărţişoare din versuri, pe care ni le oferă drept cadou de 8 Martie: Vă rog ca să primiţi în dar, În pragu-acestei dimineţi, Un mărţişor imaginar, Şi vă imaginaţi ce vreţi!... ********** Şi când te gândeşti că soacra este mama unuia dintre cei doi soţi...

Mama Singurică, singurea, Ne aşteaptă-n bătătură, Dar ne amintim de ea, Doar când cineva ne-njură!

Eu, soacra şi epigramele Nu-s cu ea, nimic de zis, În relaţii chiar perfecte, Dar m-ajută mult la scris: Îmi oferă subiecte!

Soacra bolnavă Orişicât ar fi de rea, Gându-mi stă mereu la ea Şi mă-ntreb neliniştit: „Ce-o mai face?... N-a murit?”

Mama soacră se simte foarte rău

Realizatoarea acestei pagini împreună cu Ioan Toderaşcu la Festivalul de Umor Alb-Umor

Încurcături la cinema El şi-a călcat cuvântul, dar s-a şifonat... soţia!

Delicateţe Nu pot să spun de câte ori I-aş dărui soţiei flori, Şi pentru c-o iubesc prea tare, Eu n-o „ating” nici cu o floare!

După o scenă violentă de gelozie Vrând ca soaţa lui cea dragă Să îl ierte de îndată, Nu prea ştie cum s-o dreagă: Să o roage sau s-o... bată?

Ultima soluţie Şi pentru că pe draga mea soţie N-o pot scăpa nicicum de gelozie, Mă voi lupta ca respectiva boală Să aibă-o bază, cât de cât, reală!

Secretara i-a devenit soţie Când abia o cunoştea, El dicta şi ea bătea, Dar acuma - noutate Ea dictează, el (o) bate!

De dragul soţiei

De-o oră şi mai bine, Aştept, dar - ce belea! Salvarea nu mai vine, O fi salvarea mea?!

M-am întors din deplasare, Mai devreme cu o zi, Şi-a rămas surprinsă tare, Iar vecinul şi mai şi!

Confuzie

Soţia vecinului

O femeie din comună Se plângea cu-o mutră acră: „Vaca asta e nebună!”

Dar se referea la soacră!...

Întrucât, a sa morală Nici că prinde rădăcini, Nu-i mai cere socoteală, Apelează la vecini!...

Schimbare în relaţiile cu mama-soacră

La pensionarea soţiei

Chit că-şi mai ieşea din fire, De vreo patru luni încoace, N-a avut nicio ieşire...

Odihnească-se în pace!

Criza financiară vizavi de mama soacră Zi şi noapte mă consumă, Dar, din câte s-ar părea, Criza e o mică glumă, La ce crize face ea!... **********

www.zvj.ro

Copleşit de-a ei blândeţe, Ani la rând, pot să declar C-o iubesc ca-n tinereţe, Dar o fac atât de rar!... ********** Nu vă luaţi după gura lumii!

E rujată...

Vârsta la femei E secretul lor profund Dar să ştiţi că - după mine Cele care n-o ascund Parcă-arată mult mai bine!

Am avut acelaşi loc C-o duduie faină foc, Câte-un loc se mai găsea, Dar ne-am chinuit aşa!...

Peisaj stradal Cu ochii ţintă dup-o fată, Având un trup fenomenal, N-am mai văzut-o dintr-odată...

Lua-l-ar dracu’ de canal!

Munca la negru Şi-a găsit şi ea, în fine, Slujbă după cum a vrut Şi câştigă foarte bine; Negrul e satisfăcut!

Noua cucerire Gingaşă, cultă şi cu miez Vorbind, distinsa domnişoară, Nu am nimic să-i reproşez, Doar faptul că-i... octogenară!

Generalul şi noua consoartă Cu soţia în iatac, Sunt ceva nelămuriri: Ea-l îndeamnă la atac, El aşteaptă întăriri!

Soţia fotbalistului Nevasta lui, prevăzătoare, Nu duce-o viaţă plicticoasă; Când joacă el în deplasare, Ea are meciuri grele-acasă! ********** Singurul său defect e că n-are calităţi

Soţia devotată C-un pahar de băutură Şi mâncare asortată, Îl aşteaptă cu căldură, Iar când vine el, e beată!

Uneia care se fardează violent O, curcubeu încântător, Ce-apari când ploaia trece, Tu eşti aşa multicolor, Dar ea mi te întrece!

Unei doamne, cadru militar I-a plăcut milităria Şi de-aceea nu-s mirat Că, la ea, bucătăria Este un teren minat!

Soţia urmează o cură de slăbire Din păcate, n-am văzut o Cât de mică transformare, Căci, de când a început-o, Are-o poftă de mâncare!...

Pe ocolite Într-o zi i-a spus: „Mămică, Anul ăsta, la purtare, O să am o notă mică, Pentru că am burta mare!...”

Unei adolescente Adorând prea mult băieţii, De o vreme, vine rar Pe la şcoală; aşadar, Ea urmează şcoala vieţii!

Protagonistele emisiunii „Te pui cu blondele?”

Intrând în platou, zâmbitoare, Şi vrând pe niciuna s-o scap, Le-admir, exclamând: „Ce picioare!”

Dar, brusc, îmi revin: „Vai, ce cap!...” ********** Rondelul mărţişorului De când i-a dat un mărţişor, Se-aprinse „marele amor”, Şi, după patru discoteci, Iubire şi-au jurat pe veci.

La nunta lor, să tot petreci, Mâncare-aleasă, vin din beci; De când i-a dat un mărţişor, Se-aprinse „marele amor”.

Trecut-au anii-n viaţa lor, Unii mai greu, alţii uşor, Dar fără ca să-i mai diseci, Trecut-au ani vreo douăzeci ...De când i-a dat un mărţişor!

Pagină realizată de Petronela Vali SLAVU

10 IMOBILIARE

Ziarul Vãii Jiului

vineri, 2 martie 2012

Buletin Imobiliar Agenþia Macarena GARSONIERE 1. Gars. Unirii, etaj 2/3, standard, bucătărie mare, boxă, la stradă, preţ 40.000 lei.

2. Gars. Unirii, parter, amenajări şi îmbunătăţiri, centrală termică, geamuri termopan, pereţi izolaţi, instalaţii şi uşi schimbate, preţ 55.000 lei neg.

3. Gars. confort 1, mobilată complet, Piaţa Petroşani, etaj 1/4, balcon închis, geamuri termopan, gresie şi faianţă, bine întreţinută, preţ 15.000 euro.

4. Gars. confort 1, Aeroport, la stradă - Aviatorilor, mobilată, amenajări - geamuri termopan, gresie şi faianţă, baia amenajată, preţ 34.000 lei 5. Gars. Aeroport- Aviatorilor, la stradă, multiple amenajări interioare şi îmbunătăţiri, centrală termică, geamuri termopan, -eventual mobilată- vând sau schimb cu garsonieră, zona centru - Unirii, preţ 60.000 lei neg.

6. Gars. mobilată şi utilată complet, zona Primăriei Petroşani, etaj 1/4, 26 mp, multiple amenajări interioare şi îmbunătăţiri, centrală termică, geamuri termopan, totul deosebit, preţ 15.000 euro.

7. Gars. Aeroport, blocurile noi, standard, bine întreţinută, preţ 6000 euro neg.

8. Gars. G.V.Milea, etaj 1/4, standard, poziţionată la soare, zonă liniştită, preţ 13.000 euro neg.

9. Gars. Petroşani Nord, C.Mille, etaj 2/4, centrală termică, îmbunătăţiri multiple, pereţi izolaţi, geamuri termopan, preţ 60.000 lei.

10. Gars. zona Dragalina, mobilată şi utilată, 2 focuri gaz, bine întreţinută, preţ 55.000 lei neg.

11. Gars. confort sporit, Piaţa Petroşani, parter, suprafaţă mare, geamuri termopan, parchet laminat, baia amenajată, zonă foarte liniştită, preţ 45.000 lei.

APARTAMENTE 2 CAMERE 1. Ap. 2 cam., zona Mignon, etaj 9, standard, bine întreţinut, 2 balcoane, preţ 48.000 lei.

2. Ap. 2 cam., Bulevard, zonă ultracentrală Petroşani, bloc BCA, 2 balcoane, standard, preţ 95.000 lei neg.

3. Ap. 2 cam. Dimitrov, etaj 2/3, poziţionat pe mijloc, standard, balcon şi boxă, bine întreţinut, preţ 70.000 lei.

4. Ap. 2 cam., Independenţei, parter, balcon închis, poziţionat la stradă si la soare, gaz, bine întreţinut, preţ 60.000 lei.

5. Ap. 2 cam., Piaţa Petroşani, etaj 1/4, standard, la stradă, centrală termică, bine întreţinut, preţ 33.000 euro neg..

6. Ap. 2 cam., Aeroport, blocurile noi, etaj 2/4, la stradă, geamuri termopan, 2 focuri gaz, balcon închis, bine întreţinut, preţ 65.000 lei neg.

7. Ap. 2 cam., Piaţa Petroşani, etaj 1/4, standard, la stradă, centrală termică, bine întreţinut, preţ 33.000 euro neg.

8. Ap. 2 cam., Constructorul, amenajări şi îmbunătăţiri, centrală termică, geamuri termopan, parchet laminat, poziţionat la soare/schimb cu apartament 3-4 camere plus diferenţa discutabilă, preţ 100.000 lei neg.

9. Ap. 2 cam., Aeroport, blocurile noi, etaj 2/4, la stradă, hol pătrat, geamuri, uşi şi balcon închis termopan, centrală termică, instalaţii schimbate, gresie si faianţă, parchet laminat, preţ 100.000 lei neg.

10. Ap. 2 cam., zona Primărie, parter la stradă, pretabil locuit sau sedii firme, birouri, cabinete medicale, geamuri termopan, uşa metal, standard, preţ 27.000 euro neg.

11. Ap. 2 cam., Independenţei, etaj 4, decomandat, zonă foarte liniştită, standard, bine întreţinut, parţial izolat termic, preţ 70.000 lei neg.

12. Ap. 2 cam., Unirii, semidecomandat, etaj 1/4, centrală termică, geamuri termopan, parchet, bine întreţinut, preţ 16.000 euro.

13. Ap. 2 cam. confort sporit, Lupeni, zonă centrală, suprafaţă 108 mp, cu scară interioară, amenajări şi îmbunătăţiri multiple, bloc cărămidă, centrală termică, geamuri termopan, mobilat şi utilat, preţ 150.000 lei neg.

14. Ap. 2 cam. (modificat-3 camere), Lupeni, zonă centrală, bloc cărămidă, etaj 2/4, mobilat şi utilat, multiple amenajări interioare şi îmbunătăţiri, centrală termică, balcon mare (27 mp), preţ 100.000 lei neg.

15. Ap. 2 cam., zonă foarte liniştită-Parâng, etaj 2/4, mobilat şi utilat, geamuri termopan izolat termic, bine întreţinut, preţ 85.000 lei neg.

16. Ap. 2 cam., Aeroport blocurile noi - zona Nicuşor Gociu, multiple amenajări interioare şi îmbunătăţiri- la cheie, parter înalt, preţ 20.000 euro.

17. Ap. 2 cam., Lupeni, T.Vladimirescu, parter, geamuri termopan, uşa metal, instalaţie gaz, gresie şi faianţă, bine întreţinut, preţ 7000 euro.

18. Ap. 2 cam., zona ACR, etaj 3/4, decomandat, izolat termic, centrală termică, geamuri termopan, parchet, gresie şi faianţă, bine întreţinut/ schimb cu ap. 3 cam. zona Petroşani Nord cu diferenţa discutabilă, preţ 95.000 lei neg.

19. Ap. 2 cam., Independenţei, parter, decomandat, mobilat şi utilat, centrală termică, balcon închis, izolat termic, preţ 55.000 lei.

20. Ap. 2 cam., blocurile noi Aeroport, etaj 2/4, amenajări, bucătărie modificată, 2 focuri gaz, geamuri termopan, parchet laminat, uşi şi instalaţii schimbate, preţ 80.000 lei.

21. Ap. 2 cam., Independenţei, decomandat, zonă deosebită, etaj 1/4, centrală termică, geamuri termopan, îmbunătăţiri, preţ 20.000 euro.

22. Ap. 2 cam., zona Primăriei Petroşani, etaj 3/4, mobilat şi utilat, bine întreţinut, parchet laminat, poziţionat la soare si pe mijloc, 2 focuri gaz, preţ 20.000 euro.

23. Ap. 2 cam., Uricani, parţial mobilat, decomandat, etaj 3/4 - Muncii, amenajări ,geamuri termopan, 2 balcoane-1 închis în termopan, centrală termică, parchet laminat, poziţionat la soare, preţ 40.000 lei.

APARTAMENTE 3 CAMERE 1. Ap. 3 cam., Aeroport, blocurile noi, etaj 2/4,

www.zvj.ro

amenajări interioare, bine întreţinut, preţ 90.000 lei neg.

2. Ap. 3 cam., pretabil locuit sau sedii firme, zona Piaţa Petroşani - Aleea Poporului, poziţionat pe mijloc, bine întreţinut, geamuri termopan, centrală termică, gresie şi faianţă, uşi schimbate, parchet laminat, preţ 125.000 lei - posibil rate.

3. Ap. 3 cam., Bulevard-Petroşani Nord, etaj 3/4, multiple amenajări interioare, centrală termică, geamuri termopan, parchet laminat, băi amenajate, instalaţii schimbate, mobilat complet, vedere Bulevard şi în spate, preţ 40.000 euro, posibil rate.

4. Ap. 3 cam., blocurile noi Aeroport, decomandat, hol pătrat, centrală termică, geamuri termopan, bine întreţinut, 2 balcoane, instalaţie apă individuală, preţ 90.000 lei neg.

5. Ap. 3 cam., zona Parâng, bloc cărămidă, poziţionat la soare, amenajări şi modificări, curat, luminos, geamuri termopan, pardoseala si pereţi izolaţi, uşi şi instalaţii schimbate, baia amenajată, centrală termică, mobilier bucătărie şi hol, preţ 90.000 lei.

6. Ap. 3 cam., Parâng, zonă liniştită, etaj 1/4, standard, centrală termică, mobilat, bine întreţinut, preţ 80.000 lei neg.

7. Ap. 3 cam., blocurile noi Aeroport, etaj 2/4, îmbunătăţiri si amenajări interioare, poziţionat la soare, bine întreţinut, instalaţii schimbate (eventual mobilat), preţ 28.000 euro neg.

8. Ap. 3 cam., Petroşani Nord, parter înalt, bloc foarte călduros, centrală termică proprie, balcon închis-beci, geamuri termopan, parchet laminat, instalaţii noi, bine întreţinut, preţ 100.000 lei.

9. Ap. 3 cam., Petroşani Nord-Zorilor, etaj 3/4, geamuri termopan, 2 focuri gaz, preţ 32.000 euro (eventual garaj lângă bloc, preţ neg).

10. Ap. 3 cam., Independenţei, decomandat, 2 balcoane, instalaţii noi, canalizare separată, zugrăvit, gresie şi faianţă, preţ 85.000 lei.

11. Ap. 3 cam. şi spaţiu comercial pentru orice fel activităţi, zona Piaţa Petroşani, la stradă, vad comercial foarte bun, geamuri termopan, modificări şi îmbunătăţiri multiple, preţ 150.000 lei.

12. Ap. 3 cam., zona Bulevard, Petroşani Nord, poziţie ideală - panoramă, centrală termică, geamuri termopan, 2 băi, 2 balcoane, preţ 30.000 euro.

13. Ap. 3 cam., Petroşani Nord, etaj 1/4, poziţionat la soare, standard, mobilat, 2 focuri gaz, preţ 27.000 euro neg.

APARTAMENTE 4 CAMERE 1. Ap. 4 cam., zona Astral Petroşani, suprafaţă mare- 00 mp, 2 băi, 2 balcoane, centrală termică, parchet laminat, bine întreţinut/ schimb cu ap. 2 cam. zonă centrală plus diferenţa discutabilă.

2. Vând/schimb cu ap. 2 cam. Petroşani, zonă centrală, ap.

4 cam. şi garaj în Iscroni, suprafaţă mare, etaj 2/4, bine întreţinut, parchet, gaz, geamuri termopan, uşi şi instalaţii schimbate, 2 băi, 2 balcoane, bine întreţinut, preţ 80.000 lei neg.

3. Ap. 4 cam., Aeroport blocurile noi, suprafaţă mare-112 mp, panoramă, amenajări interioare şi îmbunătăţiri multiple, centrală termică, geamuri termopan, băi amenajate (una cu cadă, una cabină duş), mobilat şi utilat complet, preţ 32.000 euro neg.

4. Ap. 4 cam. şi spaţiu comercial, Aeroport blocurile noizona Nicuşor Gociu, multiple amenajări interioare şi îmbunătăţiri, 2 intrări, pretabil locuit şi/sau sedii firme, cabinete medicale, birouri, preţ 35.000 euro neg.

5. Ap. 4 cam., modificat-suprafaţă mare, Petroşani Nord Bulevard, bloc BCA, etaj 3/4, poziţionat la soare, parţial mobilat, 2 băi amenajate, foarte călduros, preţ 38.000 euro.

6. Ap. 4 cam., Piaţa Petroşani, etaj 2/4, centrală termică, îmbunătăţiri si amenajări, geamuri termopan, poziţionat la soare, preţ 150.000 lei neg. sau schimb cu ap. 2 cam. + diferenţa discutabilă.

7. Ap. 4 cam., zona Hermes-Bulevard, bloc BCA,3 balcoane, bine întreţinut, panoramă, gaz, mici modificări, foarte călduros, preţ 33.000 euro.

8. Ap. 4 cam., Bulevard-zona Bancpost, îmbunătăţiri, gresie şi faianţă, uşi interioare schimbate, hol pătrat, modificări, geamuri termopan, instalaţii schimbate, 2 focuri gaz, preţ 150.000 lei neg/ schimb cu ap. 2 cam. plus diferenţa.

9. Ap. 4 cam., zona Petroşani Nord, geamuri termopan, 2 băi, modificări şi îmbunătăţiri interioare, 2 focuri de gaz, parchet melaminat, gresie faianţă, uşa metal, 2 balcoane, uşi de interior noi, mobilat, preţ 35.000 euro neg.

TERENURI 1. Teren zonă centrală, Piscului, 3000 mp + casă veche cameră, mansardă, baie, cămară (necesită renovare), zonă foarte liniştită, panoramă, utilităţi, livadă pomi fructiferi, preţ 35.000 euro neg.

2. Teren + căsuţă vacanţă mobilată şi utilată, zonă pitorească Lupeni, 1800 mp, drept, acte, ieşire indiviziune, posibil construcţii case, case vacanţă, acces auto, utilităţi, preţ 14.000 euro neg.

3. Teren intravilan - Maleia, 6000 mp drept, acces auto, acte-ieşire din indiviziune, curent, apă, preţ 25 euro/mp.

4. Teren intravilan -1000 mp, la drum Aninoasa, utilităţi, drept, posibil construcţii case, asigurare, acces auto, preţ 8 euro/mp neg.

5. Vând 3 ha teren extravilăn, zona Roşia, posibilităţi multiple, curent în apropiere, acces auto, preţ 2 euro/mp neg.

6. Teren intravilan 4000 mp, la şosea - Nucşoara, Valea Haţegului, drept, utilităţi, pretabil orice fel de construcţii case, pensiuni, preţ 10 euro/mp 7. Teren la intrarea în Petroşani - zona Dărăneşti-Peştera Bolii, posibilităţi multiple-construcţii case, case vacanţă, pensiuni, suprafaţă 2300 mp, apă curgătoare, o parte drept, o parte în panta, acces auto, posibilităţi racordare, apă, curent, acte ieşire din indiviziune, preţ 15 euro/mp.

8. Teren intravilan, 2800 mp, drept, zona Dărăneşti Peştera Bolii (la 10 minute distanţă de centrul oraşului), zonă pitorească şi foarte liniştită, pretabil construcţii case, case

vacanţă, apă, curent, acces auto, preţ 25.000 euro.

9. Teren Valea Ungurului - Vulcan, 3000 mp, acces auto, zonă pitorească, drept, apă curgătoare, pretabil construcţii case, case vacanţă, preţ 10 euro/mp neg. sau 6500 mp - 6 euro/mp neg.

CASE DE VACANÞÃ 1. Casă vacanţă pt familie, mobilată şi utilată, Parâng, zona Căsuţei din poveşti, P+1, la parter living, bucătărie, cameră, baie, scară interioară, etaj- cameră mare-30 mp, teren concesionat 190 mp-posibilitate extindere, beci, acces auto, preţ 45.000 euro neg.

2. Casă vacanţă, zona Câmpu lui Neag-Cheile Buţii, la drum, suprafaţă 120 mp, P+M, zidărie+lemn, 6 camere, 2 băi, bucătărie, debara, curte amenajată, grătar, 600 mp teren, preţ 160.000 lei.

3. Casă vacanţă zona Rusu, suprafaţă construita 100 mp, P+E, la parter living şi bucătărie, scară interioară, la etaj 2 dormitoare, balcon, mobilată şi utilată, acces auto, panoramă, preţ 42.000 euro.

4. Casă vacanţă Parâng, cota 1600, P+M, construcţie 2006, la parter-living, 2 camere, 2 băi, bucătărie, la mansardă-3 camere matrimoniale şi 1 cameră cu 3 paturi, 2 băi, living, terasă, mobilată şi utilată, preţ 110.000 euro neg.

5. Casă vacanţă, Parâng, construcţie nouă, zona pârtiilor teren concesionat, 55 mp, P+1+M (demisol - cameră, bucătărie dotată, baie serviciu, centrală termică, P – cameră + baie, et. - 2 cam. + baie, M - cameră), construcţie BCA, preţ 130.000 euro neg.

6. Case de vacanţă, în Straja, prima cu P+E+M, la parter bucătărie, baie, la etaj 2 cam., baie, la mansardă 1 cameră, sobe, duşumele, gresie şi faianţă, uşa metalică la intrare, construcţie din cărămidă, din anul 2002, acoperită cu ţiglă, cea de-a doua la roşu, preţ total 60.000 euro.

7. Casă de vacanţă în staţiunea Straja, P+E, cu 8 cam. - 27 locuri cazare, 2 livinguri, bucătărie, băi, magazie de lemne, centrală pe combustibil solid, teren în suprafaţă de 130 mp, concesiune pe 49 de ani, construcţie de lemn şi piatră, din anul 2004, mobilată şi utilată, preţ 150.000 euro neg.

SPAÞII COMERCIALE 1. Spaţiu comercial zona Piaţa Petroşani, front stradal, vitrină, suprafaţă 140 mp, vad comercial, pretabil orice fel activităţi comerciale, preţ 170.000 euro sau chirie 1500 euro/lună.

2. Spaţiu comercial zona Piaţa Petroşani, amenajat la parter de bloc, scări exterioare, pretabil activităţi birouri, firme, cabinete medicale, preţ 200 euro/lună.

3. Spaţiu comercial zona Piaţa Petroşani, pretabil activităţi comerciale de orice fel, depozite, suprafaţă 67 mp, vitrină, grup sanitar, acces auto, curent trifazic, preţ 12 euro/mp neg.

4. Spaţiu comercial la parter de bloc, zonă centrală Petrila, 40 mp, ieşire exterioară, pretabil activităţi birouri, comerciale, preţ 700 lei/lună.

5. Spaţiu comercial Petroşani Nord, 30 mp, geamuri termopan, grup sanitar, încălzire, la stradă, vad comercial, pretabil activităţi birouri, sedii firme, preţ 350 euro/lună sau 26.000 euro pt vânzare.

6. Casă pretabil spaţii comerciale, sedii firmă sau locuit, în zonă ultracentrală Petroşani, 400 mp teren, 2 camere, bucătărie, baie, hol, gaz, centrală termică, preţ 90.000 euro neg.

7. Spaţiu comercial amenajat, Petroşani Nord, suprafaţă 170 mp (eventual compartimentat), grupuri sanitare, acces auto, la stradă, pretabil activităţi comerciale, depozite, sedii firme, cabinete - pentru vânzare sau închiriere.

8. Ap. 4 cam. şi spaţiu comercial, Aeroport blocurile noi zona Nicuşor Gociu, multiple amenajări interioare şi îmbunătăţiri, 2 intrări, pretabil locuit şi/sau sedii firme, cabinete medicale, birouri preţ 35.000 euro neg.

9. Spaţiu comercial, Aeroport blocurile noi-zona Nicuşor Gociu, multiple amenajări interioare şi îmbunătăţiri, 2 intrări, pretabil sedii firme, cabinete medicale, birouri, preţ 10.000 euro.

10. Spaţiu pentru chirie sau vânzare Petroşani, 125 mp, 3+1 încăperi, acces auto, curent,posibilitate mansardare, pentru depozite, producţie etc., preţ 100.000 lei sau 200 euro/lună.

11. Spaţiu comercial zona Spital Petroşani, suprafaţă 80 mp, pretabil birou, cabinet medical, 3 încăperi, baie, gresie, geamuri termopan, preţ 25.000 euro.

12. Spaţiu comercial, Aeroport-Aviatorilor, zona pieţei mici, la stradă, amenajat la parter de bloc, pretabil orice fel activitate, geamuri termopan, 2 încăperi cu gresie, grup sanitar, scară exterioară, preţ 25.000 euro neg. sau 250 euro/lună.

13. Hală în zona Iscroni, la şosea, utilităţi, acces auto, suprafaţă 1500 şi 400 mp, anexe, curte, teren proprietate - aprox. 4000 mp, preţ neg.

14. Spaţiu pentru vânzare, în Vulcan, zonă centralăM.Viteazu, suprafaţa de 80 mp, vitrină 10m, scări exterioare şi interioare, gaz, CT, pardoseală granit, pretabil activităţi diverse, preţ 55.000 euro neg.

CASE 1. Casă pretabil spaţii comerciale, sedii firmă sau locuit în zonă ultracentrală Petroşani, 400 mp teren, 2 camere, bucătărie, baie, hol, gaz, centrală termică, preţ 90.000 euro neg.

2. Vilă zona Maleia, mobilată şi utilată, construcţie nouă, din cărămidă, suprafaţă construită 350 mp, 120 mp amprenta sol, parter- living, hol, bucătărie, baie, etaj - 3 dormitoare, baie, mansardă nefinisata, amenajări şi îmbunătăţiri multiple, izolată termic, acces auto, centrală termică combustibil solid, fosă septică, curent 380 V, 2 beciuri, cramă, anexe, preţ 125.000 euro neg.

3. Casă zonă centrală, Petroşani Nord, construcţie nouă, mobilată şi utilată complet, totul nou, impecabil, multiple amenajări interioare, parter- living, bucătărie, baie, debara, scară interioară- la etaj-3 dormitoare, baie, dresing, balcon mare, curte amenajată, acces auto, garaj, preţ neg.

Apartament 2 camere, zona Mignon, etaj 9, standard, bine întreţinut, 2 balcoane, preţ 48.000 lei.

Garsonieră Aeroport, blocurile noi, standard, bine întreţinută, preţ 6.000 euro neg.

6. Casă zona Colonie, formată din 2 corpuri- 3 camere, bucătărie, baie + 3 camere, bucătărie, baie, garaj, curte 80 mp, anexe, acces auto, centrală termică pe combustibil solid, amenajări interioare preţ 48.000 euro neg.

7. Casă liniştită Petroşani, P+M, acces auto, 2 intrări, 800 mp teren, 7 camere, bucătărie la demisol, mansardă amenajată (un apartament separat), garaj, centrală termică combustibil solid, amenajări, geamuri termopan, parchet, ţigla schimbată, acces auto 2 străzi, preţ 85.000 euro neg.

8. Casă Petrila, zonă liniştită, acces auto, 2 camere, bucătărie, baie, hol verandă, curte amenajată 400 mp, geamuri termopan, sobă teracotă, preţ 100.000 lei neg.

9. Casă veche cu 400 mp teren drept-(posibil construcţie nouă) în zonă centrală şi liniştită Petroşani, acces auto, canalizare, utilităţi, preţ 20.000 euro.

10. Casă Livadia cu 1060 mp teren, drept + 2 terenuri (2000 +2000 mp) acces auto, 3 camere, bucătărie, baie mare amenajată, instalaţii noi, boiler pe lemne, sobe teracotă, bucătărie vară, anexe, preţ 25.000 euro.

11 Casă zonă centrală Petroşani-Bulevard, pretabil locuit sau spaţiu comercial, suprafaţă constr. 80 mp, 2 camere, bucătărie, baie, hol, boxă, pivniţă, centrală termică gaz, curte 164 mp, acces auto uşor, preţ 55.000 euro neg.

12. Casă (vilă) zona Spital Petroşani, P - 2 cam., bucătărie, baie, hol, garaj, cămară, centrală termică - combustibil solid şi gaz, scară interioară, etaj - 3 cam., baie, hol, balcon, M necompartimentată, anexe, 750 mp teren, gaz, canalizare, acces auto, preţ neg.

13. Casă zonă liniştită Petroşani, P+1, 4 cam., living, bucătărie, baie, cu scară interioară, terasă mare, panoramă, 1400 mp teren, centrală termică, anexe, zonă foarte liniştită Petroşani, preţ 280.000 lei neg.

SCHIMBURI 1. Schimb casă la ţară cu 4800 mp teren, Gorj - zona Cărbuneşti - 3 cam., bucătărie, anexe, apă, gaz, fântână în curte, la stradă, cu apartament în Petroşani sau vând 35.000 lei.

2. Schimb garsonieră Petroşani Nord, etaj 1/4, multiple îmbunătăţiri şi amenajări cu ap. 3 cam. Petroşani Nord, cu diferenţa discutabilă.

3. Schimb ap. 3 cam. Petroşani Nord, zona ENEL, etaj 2/4, centrală termică, geamuri termopan, îmbunătăţiri, cu ap. 2 cam. Aeroport blocurile noi sau garsonieră, zonă centrală, plus diferenţa.

4. Schimb casă zonă liniştită Petroşani, 2 camere, bucătărie, hol, anexe, terasă, centrală termică pe combustibil solid, 260 mp curte, canalizare, renovată, amenajări interioare, geamuri termopan, uşi şi instalaţii schimbate, baia amenajată, cu apartament 2 camere central + diferenţa sau vând, preţ 180.000 lei neg.

5. Schimb cu ap. 2 cam. Petroşani Nord, cu diferenţa discutabilă - casă Petroşani Nord, P+ E, la parter - living, bucătărie, 2 camere, 2 băi, scară interioară, la etaj - 2 camere, baie, debara, 2 terase (1 închisă), 2300 mp teren, curte amenajată, centrală termică, garaj, sală sport, anexe, acces auto sau vând preţ 110.000 euro neg.

6. Schimb cu garsonieră Petroşani sau vând teren pt. construcţii case, case de vacanţă, intravilan, 3300 mp, zona Haţeg, sat Onciuc-drept, front stradal-12 m, acces auto la şosea, ieşire la lac, proiect, curent, acte, ieşire din indiviziune.

7. Schimb ap. 2 cam. Dec., Dimitrov, zonă foarte liniştită, etaj 2, amenajări, convector gaz, cu garsonieră + diferenţa.

8. Schimb/ vând ap. 2 cam. cu ap. 4 cam. + diferenţa discutabilă - Petroşani Nord, Bulevard, etaj 2/4, mobilat şi utilat sau nemobilat, amenajări şi îmbunătăţiri multiple, totul impecabil, preţ neg.

CHIRII 1. Gars. Petroşani Nord, mobilată şi utilată, centrală termică, bine întreţinută, bloc liniştit si călduros, preţ 100 euro/lună + garanţie.

2. Gars. zona Piaţa Petroşani, etaj 3/4, mobilată şi utilată, îmbunătăţiri, baia amenajată, convector gaz, curata, preţ 130 euro/lună + garanţie.

3. Gars. zona Hermes - Bulevard, pretabil locuit sau sedii firme, etaj 3/4, amenajări şi îmbunătăţiri, parchet laminat, geamuri termopan, mobilată şi utilată, vedere Bulevard, baia amenajată, preţ 100 euro/lună + garanţie.

4. Ap. 2 cam., Piaţa Petroşani, etaj 3/4, mobilat şi utilat, centrală termică, curat, bine întreţinut, preţ 130 euro/lună + garanţie.

5. Ap. 2 cam., zona Primăriei Petroşani, mobilat şi utilat, curat, bine întreţinut, preţ 150 euro/lună + garanţie.

6. Ap. 3 cam., zona Primărie Petroşani, parter la stradă, pretabil locuit sau sedii firma, amenajări şi îmbunătăţiri, parţial mobilat, preţ 250 euro/lună + garanţie..

7. Ap. 4 cam., Piaţa Petroşani, etaj 2/4, mobilat şi utilat, centrală termică, amenajări şi îmbunătăţiri, deosebit, curat, f. bine întreţinut, preţ 300 euro/lună + garanţie.

8. Ap. 2 cam., zona Parâng-Oituz, etaj 3, mobilat, bine întreţinut, centrală termică, preţ 500 lei/lună+ garanţie.

9. Casă – curte, zonă ultracentrală Petroşani, la stradă, acces auto, pentru locuit sau sedii firme, depozite, spaţii comerciale, preţ 300 euro/lună.

Pentru relaþii sau alte oferte vã puteþi adresa zilnic la sediul firmei, str. Horea, 2/23 sau la telefoanele: 0254.545.393, 0727.832308.

www.agentia-imobiliara-petrosani.ro e-mail: agentia_macarena@yahoo.com

PUBLICITATE 11

Ziarul Vãii Jiului vineri, 2 martie 2012

IMOBILIARE Vând casă 3 camere, garaj şi două magazii, în Aninoasa.

Preţ negociabil.

Telefon 0734.905149 Vând casă cu 5 încăperi, gaz, apă, curent, grădină şi curte, în Băcia, lângă şcoală. Preţ 35.000 de euro.

Relaţii la telefon 0768.020106 Vând apartament în vilă şi teren construibil, 140 mp, str. 1 Decembrie 1918, zona Dimitrov, Petroşani.

Telefon 0725.219019 Vând apartament 3 camere, în Lupeni, B-dul Păcii, bl. 57, decomandat, bucătărie mare, baie şi WC de serviciu, balcon, zonă liniştită.

Tel. 0721.333544 Vând garaj str. 9 Mai, lângă piaţă (construit în 2010, izolat exterior şi interior, apă, curent, uşă la telecomandă), concesiune pe 25 ani, suprafaţă 26 m. Preţ 7.000 euro neg.

Tel. 0765.380847 Vând 2 apartamente (unite - total 7 camere, 3 băi, bucătărie), aproximativ 180 mp, situate în Petrila, strada Republicii, deasupra CAR Petrila.

Telefon - 0733.083379 Vând garsonieră în Petrila, str.

Mihail Sadoveanu. Preţ 130 mil. lei vechi negociabil.

Telefon - 0720.965091 Vând teren în Petroşani intravilan la 5 minute de centru (Maleia). Drum stradal. Utilităţi.

Preţ mic.

Telefon - 0724.773944 Vând, în Jieţ-Androneşti, 3 terenuri de 1500 mp, 5600 mp şi 7500 mp, holdă, pomi fructiferi, apă, la şosea.

Preţ 10 euro/mp discutabil.

Telefon 0725.219019

AUTO Vând Fiat Grande Punto, a.f.

2007, comenzi volan, 32.000 km, motor 1400 cmc, benzină, albastru indigo, închidere centralizată, aer condiţionat, 4 airbag-uri, 5 uşi, fără accidente, unic proprietar, înmatriculată.

Preţ 7.000 euro negociabil.

Accept variante plus diferenţă.

Relaţii la tel.

0730.004032

www.zvj.ro

HOROSCOP

ANGAJĂRI

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Angajez bucătăreasă cu experienţă.

Condiţii şi informaţii la telefon 0722.638321 sau 0765.444354 Angajez urgent inginer constructor cu experienţă pentru Belgia.

Telefon 0745.907357

PIERDERI Pierdut Certificat Constatator de Autorizare nr.

25924/27.06.2011 al SC Erlend Corporation SRL cu sediul în Petroşani, str. Şt. O. Iosif, bl.

1A, sc. 1, ap. 12, J20/524/2006, CUI 1855705 pentru punctul de lucru din Petroşani, str. Petru Maior, nr. 2.

Se declară nul.

ÎNCHIRIERI Închiriez cabană în Parâng.

Preţuri fără concurenţă, distracţie garantată!

Informaţii la telefon 0722.497418 Închiriez spaţiu industrial cu teren aferent în municipiul Petroşani, str. Dărăneşti (vizavi de Lascăr Service), pretabil ca depozit, spaţiu de producţie etc., acces direct din DN 66, apă, curent etc.

Eşti deschis la dialog şi dornic de cooperare pentru a duce la capăt un proiect la care îţi aduci şi tu contribuţia.

Taur (21 Apr - 21 Mai) Şeful te trimite în delegaţie cu o mulţime de sarcini de rezolvat. Nu prea erai tu pregătit pentru o astfel de deplasare, deoarece ai fi avut cu totul alte treburi în program, dar dacă e ordin de sus, te vei supune.

Cursuri de dans sportiv!

Vrei să înveţi să dansezi? Vrei să ai o siluetă de invidiat? Înscrie-te la cursurile de dans sportiv pentru copii şi adulţi!

Poţi practica dansul la nivel de începători, intermediari sau avansaţi, cursurile predate fiind la acelaşi nivel cu cele din marile centre din ţară!

Grupele de vârstă în care te poţi înscrie sunt: 1) Clasele I-VIII; 2) Liceu - adulţi.

Poţi participa la spectacole, concursuri! Instructorul oferă la cerere pregătire pentru “valsul mirilor”!

Sălile de dans sunt în: - Petroşani (Şc. Gen. „Avram Stanca”); - Clubul Copiilor şi Elevilor Petrila; - Vulcan (Centrul Şansa).

Te poţi înscrie la numărul de telefon: 0726.620840.

SC REALCOM SA PETROªANI distribuitor unic în Valea Jiului al produselor lactate SC Napolact SA Cluj, satisface toate comenzile agenţilor economici cu produse proaspete de cea mai înaltă calitate:

- lapte consum - lapte bătut - sana - iaurt - chefir

- caşcaval - smântână - unt - brânză - lapte praf

Asigurăm transportul franco-magazin.

Relaţii la telefon: 0254.542472 sau 0733.960320

Informaţii la telefon 0761.282342

Discuţiile pe care le ai cu familia au un efect mobilizator asupra tuturor. Vă dau alt chef de acţiune, un elan nou către o activitate care se prefigurează la orizont.

Rac (22 Iun - 22 Iul) Ai ceva pe suflet, dar nu vrei să mărturiseşti ce te apasă, ca nu cumva o eventuală destăinuire să fie interpretată drept un semn de slăbiciune din partea ta.

Leu (23 Iul - 22 Aug) Oboseala îşi lasă amprenta pe toate activităţile mai complicate ale zilei şi se vede că nu dai randament din cauza rezervelor scăzute de energie.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep) Tu ai rezolvare la orice problemă, pentru că analizezi lucrurile lucid şi cu seriozitate. Ba chiar ai putea avea sfaturi practice şi pentru alţii care-şi bat capul cu tot felul de întrebări, deci oferă-te să le fii alături la nevoie.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct) Este o zi de succes în care toate ar trebui să-ţi meargă strună. Te afli printre oameni cu care ai ceva în comun şi discuţiile cu aceştia merg spre un scop comun de care fiecare va beneficia în parte.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi) Stai pe loc dacă vezi că nimic nu mai înaintează, ca să nu consumi inutil energie. E un blocaj care nu poate fi deocamdată depăşit şi nu depinde de tine să treci peste.

SERVICII

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Sonorizări, filmări profesionale, fotografii pentru diverse evenimente: nunţi, botezuri, onomastice, petreceri private.

Relaţii la telefon: 0723.788664 0768.688465 0762.695556 Vând cauciucuri de iarnă, import Austria, dimensiuni: 185/60/14, 185/65/14, 195/65/15, 205/55/16.

Preţuri între 80-100 lei/buc.

Relaţii la telefon 0765.459316

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Eşti plin de elan, de parcă deja te cuprinde suflul primăvăratec pe care îl aştepţi atât de mult. Ai chef de ceva palpitant, de sport...

Capricorn (21 Dec - 19 Ian) Visezi frumos şi când vezi că visele tale încep să prindă contur din ce în ce mai bine, prinzi curaj să mergi şi mai departe!

Vărsător (20 Ian - 18 Feb) Te afli în compania unui om deosebit şi inteligent, care reprezintă un exemplu demn de urmat pentru tine.

Pentru comenzi de MICĂ şi MARE PUBLICITATE ne puteţi contacta la: 0254.549020, 0254.549121, office@zvj.ro, publicitate@zvj.ro, zvj2008@yahoo.com sau direct la sediul redacţiei noastre.

Peşti (19 Feb - 20 Mar) Pui repede capăt unei acţiuni, pentru că te convingi că nu duce acolo unde ai sperat şi schimbi imediat macazul către altceva. Nu sta să plângi că prima direcţie n-a mers, ci apucă-te imediat de un alt proiect.

CMYK

12 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului

vineri, 2 martie 2012

Casa de Cultură a Sindicatelor Petroşani, cu sediul în Petroşani, str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 (vizavi de primărie) organizează cursuri de calificare avizate de Ministerul Muncii şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

Cumpăr lemn.

Relaţii la telefon 0751.199109.

RESTAURANTUL VENEZIA (Petroşani, Complex Parângul)

Lucrător în comerţ (3 luni) – 250 RON Ospătar (5 luni) – 350 RON Bucătar (5 luni) – 350 RON Cofetar patiser (5 luni) – 350 RON Recepţioner hotel (3 luni) – 400 RON Cameristă (3 luni) – 400 RON Operator introducere, prelucrare, validare date (5 luni) – 450 RON Confecţioner, asamblor articole din textile (3 luni) – 350 RON Zidar pietrar tencuitor (5 luni) – 350 RON Montator pereţi şi plafoane din ghips carton (5 luni) – 350 RON Zugrav-isposar-tapetar-vopsitor (5 luni) – 350 RON Electrician constructor (5 luni) – 350 RON Lucrător instalator pentru construcţii (3 luni) – 350 RON Sudor electric (3 luni) – 350 RON Lucrător maşinist utilaje (3 luni) – 350 RON Fierar betonist montator prefabricate (5 luni) – 350 RON Dulgher-tâmplar-parchetar (5 luni) – 350 RON Mecanic auto (3 luni) – 350 RON Coafură (5 luni) – 400 RON Manichiură, pedichiură (3 luni) – 400 RON Formator (2 luni) – 250 RON Inspector resurse umane (2 luni) – 350 RON Lăcătuş mecanic (3 luni) – 400 RON Cele mai mici taxe de şcolarizare - în rate.

Relaţii la telefon: 0254/541483; 0354/100707; 0763.349621; 0768.677988. Înscrierile se fac la sediul instituţiei.

Continuă

Odiseea conductei sparte de pe Şt.O. Iosif Astăzi am să vă povestesc despre o groapă care a ajuns crater în asfalt. La noi, în România, nu numai miliardarii, ci şi gropile cresc peste noapte cât alţii într-o viaţă.

De exemplu, groapa de pe strada Şt.O. Iosif, pe care v-am prezentat-o în ediţia de luni a ziarului nostru, a ajuns acum un crater de excepţie.

Prima dată era mică, abia dacă se observa, apoi a început o surpare rapidă. Cam atunci când devenise ameninţătoare, a fost astupată cu o poală de nisip. Dar problema nu s-a rezolvat. Miercuri seara, circulaţia pe acea stradă era închisă pentru că fusese decopertată o mare parte din asfalt.

Nu pentru că s-a apucat cineva de reparat strada. Ci pentru că s-a spart din nou acea conductă de termoficare, care a provocat, prima dată, surparea de asfalt.

Cât de mare este defecţiunea, se vede lesne în

a început înscrierile pentru grupurile interesate de organizarea de petreceri în perioada 1- 8 Martie.

Preţ informativ: 50 lei / meniu / persoană Oferim preţuri corecte, negociabile, celor aflaţi în căutarea unui loc ideal pentru mese organizate.

Relaţii la telefon 0761.195.971

Ziarul Vãii Jiului www.zvj.ro

office@zvj.ro fotografia alăturată. Numai o singură privire la această imagine explică exact în ce grad de degradare au ajuns conductele de termoficare din Petroşani, ce aparţin de SC Electrocentrale Paroşeni SA. Societatea este prea săracă pentru a face reparaţii importante. Însă, aici, unde conducta are deja zeci de defecţiuni la activ, ar fi totuşi cazul să se facă un efort financiar, ca să fie înlocuită acea porţiune de conductă care se fisurează mereu. Pentru că ar fi păcat ca, atunci când se va asfalta strada de către primărie, să fie mereu spartă din cauza interminabilelor reparaţii la infrastructura reţelei termice.

Alina PIPAN

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT ISSN 2065 - 5096 Telefoanele redacþiei: 0254.549 020 0254.549 121 (fax) 0737.575 582

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redactor şef: Marian BOBOC 0761.756840 Colectivul de redacþie: Alina PIPAN alinapipan@yahoo.com 0766.678380 Corneliu BRAN 0766.728688 Mihaela PETROŞAN petrosan@zvj.ro 0761.756834 Gheorghe OLTEANU Loredana JUGLEA 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Colaboratori permanenþi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ, Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢANJIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Robert HUMMEL, Ioan LASCU, Ilie PINTEA, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Gheorghe TRUŢĂ, Dumitru VELEA DTP: Bogdan SOVAGO Daniela FILIMON 0761.756837 Administrativ / Publicitate: Diana SANTA - 0722.344681 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Redacţia şi administraţia: Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. 2

www.zvj.ro

CMYK

Prãvãlia cu istorii

Apare sub direcþia lui Marian Boboc ISSN: 2065-510X

Publicaþie de istorii din Valea Jiului Anul V Nr. 149-150 2 martie 2012 12 pagini

După arestarea simpatizanţilor comunişti din Valea Jiului,

Metode&tehnici ale Siguranţei de a obţine declaraţii La 15 martie 1948, Comisariatul de poliţie Petroşani primeşte în copie de la Poliţia de reşedinţă Deva ordinul circular nr. 777 din 10 martie 1948 de a întocmi o situaţie a activităţilor poliţiei. Până aici nimic extraordinar, asemenea situaţii reprezentând ceva obişnuit în activitatea curentă a organelor poliţieneşti din toate timpurile. Însă surpriza, vorba bine, apare la sfârşitul acestui ordin circular primit de toate comisariatele de poliţie din România: „În comparaţie cu Poliţia democrată se vor arăta faptele odioase cunoscute din trecutul poliţiei locale, când slujea clasei capitaliste specificându-se prin date concrete fapte şi persoanele care le-au săvârşit, ce scop au avut, precum şi consecinţele politice şi sociale”. Din situaţie trebuia să reiasă foarte clar că acţiunile Poliţiei „democrate” sprijină clasa muncitoare şi guvernul acesteia, iar cele ale poliţiei din „trecut” au fost… „odioase”. Şi din această disjuncţie adversativă se naşte propaganda, desigur… În întocmirea acestei situaţii, poliţiştii petroşeneni nu au avut foarte mult de lucru, deoarece aveau în dotare nu doar armament, ci şi oareşce bibliografie. Este vorba de broşura „Abuzurile şi crimele Siguranţei Generale a Statului”, publicată la Editura „Triumful” din Bucureşti, în 1925. În aceasta, avocatul C.G. Costa-Foru, membru al Ligii Apărării Omului, a antologat mai multe declaraţii luate muncitorilor din România, anchetaţi de Siguranţa Generală a Statului. Printre muncitorii anchetaţi s-au aflat şi muncitori din Valea Jiului. Prin urmare, din „Abuzurile şi crimele Siguranţei Generale a Statului”, „rezultă că elementele conducătoare ale muncitorimii din Valea Jiului au fost supuse la un adevărat calvar din partea organelor Siguranţei din Petroşani”. Declaraţiile ilustrează calvarul unor muncitori anchetaţi de Siguranţa din Lupeni, Petroşani şi Vulcan.

Drept este că şi cei arestaţi în 1924 la Lupeni, Vulcan şi Petroşani erau membri sau simpatizanţi ai Partidului Comunist Român, partid aflat în afara legii. Dar, parcă-parcă, metodele şi tehnicile folosite de către Siguranţă în smulgerea declaraţiilor erau niţel cam barbare…

Marian BOBOC

Noiembrie 1944, Petroşani

Gheorghe Gheorghiu-Dej faţă-n faţă cu minerii maltrataţi La 24 noiembrie 1944 soseşte la Petroşani „într-o călătorie de inspecţie” Gheorghe GheorghiuDej, ministrul Comunicaţiilor în Guvernul Sănătescu.

Este însoţit, din partea Partidului Comunist Român, de Alexandru Moghioroş.

Profitând de această vizită, câţiva mineri îi arată lui Gheorghiu-Dej cicatricele rănilor, urmare a maltratării acestora.

Marian BOBOC

La împlinirea a 150 de ediţii:

Istoria care ne uneşte Patru consilieri municipali - Viorica Macavei, Valeriu Butulescu, Robert Hummel şi Vasile Pop - au iniţiat în şedinţa din 29 februarie un proiect de hotărâre, prin care munca noastră, singulară în peisajul mediatic hunedorean, este recunoscută de către Consiliul Local Petroşani „pentru efortul de a repune în circuitul mediatic informativ aspecte deja uitate, dar foarte importante, din istoria şi trecutul frământat al municipiului nostru”.

Proiectul a fost votat în plenul şedinţei de către toţi consilierii petroşeneni.

După cum se ştie, Viorica Macavei, Valeriu Butulescu, Robert Hummel şi Vasile Pop fac parte din formaţiuni politice diferite: PDL, PSD şi PNL. Însă, când a venit vorba de recunoaşterea unui efort publicistic şi editorial onest, bazat pe multă muncă şi sacrificiu, realizat la Petroşani, cei 4 consilieri au lăsat la o parte doctrina politică şi au iniţiat împreună acest proiect.

La nivel de simbol, am înţeles din gestul dumnealor că istoria este cea care ne uneşte pe noi, petroşenenii. Ceea ce, de fapt, am prezentat în cele 150 de ediţii ale Prăvăliei cu istorii. E drept că pentru cine a avut minte să priceapă…

Marian BOBOC

Geza BIRO:

„M-a bătut grozav cu cauciucul, cu bastonul şi cu pumnul” „Am fost arestat la Vulcan în 17 decembrie 1924, învinuit ca comunist.

Sara, la ora 9, m-a dus la Petroşani, la jandarmărie, de acolo m-a dus la Siguranţa de Serviciu, unde, după sosire m-a chemat şeful Popescu, n-a zis nimic, numai m-a bătut cu pumnul în obraz, după ceafă şi m-a prins de păr şi m-a bătut de perete şi a zis că, dacă nu răspund cum vor ei, bătaia ţine toată ziua.

M-a bătut grozav cu cauciucul, cu bastonul şi cu pumnul, şi m-a silit să subscriu o declaraţie pe care a scris-o fără mine. Cum eu n-am subscris-o, comisarul Gheorghiu m-a luat la bătaie şi m-a lovit în nas şi în cap. Pentru ca să nu mă mai bată (am familie şi doi copii care flămânzesc acasă) şi ca să scap cât de iute am subscris declaraţia care n-o cunosc deloc. 20 ianuarie 1925. Biro Geza”.

Lui Mihaly GHERGHELY

Subşeful Siguranţei i-a promis că-l va bate până va muri „Gherghely Mihaly, arestat la Vulcan în ziua de 14 decembrie, a fost prins în lanţuri de mâini şi de picioare şi ţinut legat de pat. În această situaţie a stat până dimineaţa şi a fost bătut de câteva ori în cursul nopţii de plutonierul Nariţa cu pumnii şi cu patul puştii, în cap, peste obraz, în piept, până ce i-a curs sângele şi a leşinat de durere. Înaintat apoi la jandarmăria din Petroşani, a fost anchetat de către subşeful Siguranţei Popescu, care l-a bătut cu pumnii pe unde nimerea, cu toate că era legat în lanţuri şi zdrobit în urma bătăilor.

Subşeful Popescu i-a promis că-l va bate până va muri sau până va iscăli declaraţia preparată. Gândindu-se la maică-sa, bătrână, lipsită prin arestarea lui de unicul sprijin, Gherghely Mihaly s-a decis să iscălească orice declaraţie”. (Declaraţia rezumată nr. 28) (Continuare în pagina XI)

II

PRĂVĂLIA CU ISTORII

vineri, 2 martie 2012

În urmă cu 85 de ani,

La Petroşani 96 de ziarişti din toate ţările latine au fost primiţi cu lămpile aprinse de mineri!

O „ştire”… neştiută până acum: Miguel Ángel Asturias, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, a fost la Petroşani! În zilele de 7 şi 8 octombrie 1927, Petroşaniul a trăit clipe unice în istoria sa. Motivul? 96 de ziarişti din America de Sud şi Europa, participanţi la Congresul nr. 6 al presei latine care s-a desfăşurat în zilele de 1-3 octombrie 1927 la Bucureşti, au vizitat Petroşaniul şi mina Lupeni.

care cu cobiliţa, care în frac, i-au aclamat cu căldură pe congresişti. Chiar primarul Craiovei, V. Antonescu, i-a salutat în numele comunităţii locale, dar şi ziaristul Ştefan Boţoiu - în numele presei din Oltenia. În numele congresiştilor a răspuns amabilităţii olteneşti jurnalistul De Castro. Chiar dacă la T. Severin ziariştii latini au benchetuit, şi la Craiova, ospitalitatea românească a fost prezentă pe… peronul gării. Chiar aici autorităţile locale au organizat un bufet, ziariştii luând o gustare şi, de ce nu?, un pahar de zaibăr oltenesc.

Primiri călduroase la Jimbolia, Caransebeş şi T. Severin

În miezul nopţii - la Athenée Palace şi Splendid

La 29 septembrie 1927, prin punctul de frontieră Jimbolia intră în România 96 de ziarişti. Ei reprezentau presa din ţările latine din America de Sud şi Europa: Uruguay, Paraguay, Peru, Mexic, Guatemala, Cuba, Columbia, Chile, Brazilia, Bolivia, Argentina, Elveţia, Portugalia, Italia, Franţa şi, bineînţeles, România.

Când au păşit pe pământ românesc, la Jimbolia, au fost întâmpinaţi de autorităţile locale şi de ziariştii timişoreni. Pamfil Şeicaru, directorul cotidianului Curentul, le-a urat bun sosit în România.

Trenul special care-i transporta pe jurnaliştii latini era împodobit cu drapelele tuturor statelor latine, prezente la congres. În drum spre Turnu Severin, trenul a oprit în gara Caransebeş, unde elevii şi autorităţile locale, în frunte cu primarul, i-au salutat pe congresişti.

La Turnu Severin, R. Franasovici, subsecretarul de stat la interne, a făcut oficiile de gazdă. Nu singur.

Toate autorităţile locale, elevii şcolilor, cetăţenii oraşului - dintre care au ieşit în evidenţă doamnele şi domnişoarele severinene îmbrăcate în costume naţionale - au dat onorul pe peronul gării din Severin.

Cum prin venele celor 96 de ziarişti le curgea sânge latin şi ei aflându-se tocmai la Turnu Severin, unde romanii au construit celebrul pod, congresiştii au vizitat ruinele podului lui Traian. Şi de aici, după atâta drum, au ajuns la teatrul din Severin, unde au făcut cunoştinţă cu bucătăria românească, gazdele oferind cu generozitate un banchet în onoarea congresiştilor. După banchet s-au îmbarcat din nou în vagoane şi au continuat drumul.

Muică, cât popor în gara Craiova!

Cum pentru a ajunge la Bucureşti din Severin trebuia să treci şi prin Cetatea Banilor, congresiştii n-au avut de ales… Însă, în gara Craiova, surpriză! Oltenii,

Intrarea în a doua zi pe pământ românesc, 30 septembrie, i-a prins pe congresişti în tren, căci în Bucureşti au ajuns doar pe la orele 0,30. Cu toate că orele erau „mici”, pe peron ziariştii latini au fost întâmpinaţi de o seamă de personalităţi: Stelian Popescu (ministrul Justiţiei, directorul cotidianului Universul, preşedintele presei latine), Grigore Gafencu, C. Xeni, Al. Popescu-Necseşti.

După atâta timp petrecut în „tangajul” vagoanelor CFR, a sosit timpul ca onor. congresiştii să-şi mai dezmorţească oasele, aşa că gazdele i-au invitat la două luxoase hoteluri bucureştene: Athenée Palace şi Splendid.

O zi de acomodare Pentru congresişti, ziua de 30 septembrie a fost o zi de odihnă… activă. În onoarea lor, municipalitatea Bucureştiului a oferit un banchet în saloanele restaurantului Chateaubriand. Au toastat, printre alţii, celebrul ziarist şi memorialist C. Bacalbaşa şi dr.

Costinescu, primarul Bucureştiului.

După banchet, ziariştii latini s-au întreţinut la Academia Română cu dr. G. Marinescu şi I. Bianu. De la academie, congresiştii s-au recules în faţa Mormântului Eroului Necunoscut, continuând preumblarea bucureşteană, în aceeaşi notă cazonă, la Muzeul Militar.

Prima zi de congres La 1 octombrie, în sala Fundaţiei Carol I încep lucrările Congresului presei latine. Sunt prezenţi, în afară de congresişti şi ziariştii autohtoni, membrii Corpului Diplomatic al ţărilor latine şi toţi membrii guvernului. Însuşi primul ministru I.I.C. Brătianu a deschis lucrările congresului, ceea ce vorbeşte de la sine de importanţa acestui congres pentru autorităţile române. Francezul

vineri, 2 martie 2012

Maurice de Walette, secretarul general al Congresului presei latine, aduce salutul participanţilor.

Stelian Popescu este „proclamat prin aclamaţie preşedintele congresului”.

Nici nu a început bine congresul, că după inerentele momente protocolare şi organizatorice participanţii sunt invitaţi la… banchet, la Athenée Palace. Iar după banchet la…

Palatul „Sindicatului Ziariştilor” În fine, încep şi lucrările efective ale celui de-al şaselea congres al presei latine, care are o agendă atractivă.

Maurice de Walette vorbeşte despre „problema dublei naţionalităţi a latinilor aflaţi într-o ţară latină”. Profesorul, istoricul şi… ziaristul Nicolae Iorga glosează pe marginea înfiinţării „unei agenţii latine pentru ştiri internaţionale”.

Senatorul M. Mora discută despre „chestiunea filmelor de propagandă latină în cinematograf”.

Prima zi a congresului se încheie la Teatrul Naţional din Bucureşti. În cinstea congresiştilor, actorii celei mai importante scene româneşti, în frunte cu maestrul Nottara, prezintă primul act al piesei „Apus de soare”.

PRĂVĂLIA CU ISTORII III restaurantului Boulevard, la un banchet oferit de ziarul său, Universul.

Chiar dacă lucrările congresului au luat sfârşit, sejurul congresiştilor în România a continuat. Astfel, după banchetul de la Boulevard, cei 96 de ziarişti s-au urcat din nou în tren şi au pornit să colinde ţara. În noaptea de 3-4 octombrie au ajuns la Brăila. Apoi, în cursul săptămânii, la Galaţi; la Slănic au vizitat salinele; excursia a continuat la Băicoi, Moreni, Câmpina, Breaza, Sinaia, Braşov, Câmpulung, Florica, Piteşti, Curtea de Argeş, Mănăstirea Horezu, Defileul Jiului şi, aţi ghicit, au ajuns şi…

...la Petroşani ziariştii din „extremul Occident” Vineri, 7 octombrie 1927, cei 96 de ziarişti latini sunt aşteptaţi la Petroşani.

Autorităţile locale pregătesc

nespusă bucurie, - întreaga populaţie a oraşului Petroşani vă urează din toată inima: Bine aţi venit!

Acesta este strigătul sincer şi loial ce vi se adresează dragi scumpi oaspeţi, reprezentanţi ai presei latine din toată lumea. Congresul acesta, care întruchipează selectele afinităţi de limbă şi cultură cu o comunitate de tendinţe spre civilizaţie şi progres, este salutat de întreaga noastră regiune muncitorească. Manifestaţiunile de solidaritate sunt izvorâte din sentimentele cele mai înălţătoare pentru fraţii noştri, adunaţi aici, extremul Occident.

Salutăm pe distinşii oaspeţi şi dorim să ducă cu dânşii impresiile cele mai frumoase despre ţara noastră. Trăiască latinitatea!”.

Dincolo de protocol, ediţia specială a Gazetei Jiului a avut şi un rol mobilizator. Din ea aflăm impresionantul scenariu pus la cale, reţineţi în 1927!, de către autorităţile locale petroşenene: „La orele 7 ieşirea unei delegaţii la Livezeni, care va opri pe congresişti, spre a se forma în mod compact întreaga coloană de automobile, în număr de circa 40, cari vor continua după aceea să intre în oraş, unde primirea oficială se va face la intrarea în oraş, spre Livezeni. Vor lua parte la primire toţi şefii

Şi a doua zi, cuvântări, dezbateri, banchet Ziariştii latini au făcut abstracţie că a doua zi a congresului, 2 octombrie, era o zi de duminică.

Au continuat lucrările congresului tot la Palatul „Sindicatului Ziariştilor”. Din cele discutate în a doua zi a congresului, reţinem propunerea ziaristului columbian D. Waldemars de a se institui un premiu anual „pentru cea mai bună lucrare de propagandă interlatină”, dar şi alte subiecte dezbătute, cum ar fi criza cărţii latine ori necesitatea „alcătuirii unui manual complet asupra civilizaţiei, artelor, ştiinţelor şi literaturii din fiecare ţară latină”.

A doua zi a congresului se încheie cu un După Generalul Berthlot, este a doua oară când presa banchet, prezidat de ministrul de interne I.G. Duca, din timp această de autorităţi petroşeneană primeşte oaspeţii cu... cuvinte frumos care a avut loc până la miezul nopţii într-o vizită istorică. Nici cu întreg potrivite în franceză. atmosferă… latină la Cercul Militar Bucureşti. presa locală nu stă personalul cu condeiul în sân şi aruncă pe piaţă o ediţie din subordine şi corporaţia Meseriaşilor. Vor asista Congresul se încheie cu un specială a Gazetei Jiului. În loc să apară duminica, pe ambele părţi ale străzii principale liceul de banchet al „Universului” când era ziua normală de apariţie, Gazeta Jiului băieţi, şcoala secundară de fete, cu drapele ale apare chiar vineri, 7 octombrie. E drept că în loc de tuturor ţărilor reprezentate la congres, şcoala Chiar dacă s-au culcat după miezul nopţii, 4 pagini, în câte apărea în mod frecvent, sunt minieră, muncitorimea, cu lămpile aprinse în mână, congresiştii s-au trezit de dimineaţă, astfel că luni, tipărite doar două, dintre care doar una este dedicată instituţiile publice şi toate celelalte clădiri vor 3 octombrie, la orele 10,30 continuă lucrările evenimentului, cealaltă Gazeta Jiului şi informează cititorii arbora drapelul tricolor, congresului. Şi în a treia şi ultima zi a Congresului fiind alocată publicităţii. însoţit de celelalte drapele asupra ediţiei speciale presei latine s-au discutat probleme interesante, care Oameni subţiri şi ale ţărilor latine şi vor preocupa comunitatea ziariştilor latini: tariful protocolari, ziariştii de la împodobi tot parcursul cu pentru comunicările telegrafice de presă, apropierea Gazeta Jiului publică în brad, flori şi iluminaţii elceconomică a ţărilor latine, ori crearea unei mari deschiderea ediţiei matetrice. Soc. Petroşani va oferi un biblioteci latine. rialul de curtoazie şi în banchet în cinstea şi onoarea Stelian Popescu, preşedintele congresului, română („Bine aţi venit!”) oaspeţilor. Noaptea se va ţine o frumoasă cuvântare, declarând închise şi în franceză („Soyez les petrece în trenul special, iar lucrările celui de-al şaselea Congres al presei latine, bienvenus!”): „Cu o proparte din oaspeţi în nu înainte de a-i invita pe oaspeţi în saloanele fundă admiraţie şi o

IV PRĂVĂLIA CU ISTORII dormitoarele casinoului societăţii. A doua zi, sâmbătă dimineaţa, vor merge la Lupeni, unde vor vizita minele. Dejunul va fi oferit de soc. Petroşani.

După masă, la orele 3, vor continua drumul la Lugoj şi Caransebeş, la T. Severin, de unde vor lua vaporul pentru Belgrad. Distinşii oaspeţi vor fi conduşi, pe tot timpul şederii în regiunea noastră, de către d-nul ministru G. Tătărescu, precum şi de către alţi membri ai guvernului: d. Stelian Popescu, ministrul justiţiei, etc. şi de un mare număr de ziarişti români”.

Nu ştim dacă o asemenea desfăşurare de forţe s-ar mai putea face în Petroşaniul anului 2012.

Cuvântul primarului R. Miocu În fine, după atâtea amănunţite pregătiri de primire, „fruncea” presei latine ajunge la Petroşani. „Oraşul era îmbrăcat de sărbătoare, tricolorul românesc însoţit de toate drapelele ţărilor reprezentate la congres, fluturau mândre. (…) Întreaga populaţie a oraşului Petroşani - cuprinsă de un entuziasm indescriptibil şi o impacienţă remarcabilă, aştepta la marginea oraşului sosirea fraţilor latini. Intelectuali, şcoale, muncitori, ţărani şi toată suflarea românească, înflăcăraţi de bucuria cea mare de a vedea pe distinşii oaspeţi, purtătorii condeiului şi îndrumătorii popoarelor spre lumină şi progres - i-a primit cu flori şi cu urale nesfârşite”. În numele cetăţenilor, primarul dr. Romulus Miocu le urează oaspeţilor bun venit, rostind şi un discurs de întâmpinare, din care reţinem: „Aici (…) este leagănul latinităţii. Sarmisegetuza stă încă chezăşie vitejiei poporului dac, care prin încuscrire a dat naştere nobilului popor latin. Această regiune a fost străbătută de legionarii romani, cari au asvârlit sămânţa, ce a prins rădăcini puternice, formând cetatea indestructibilă a neamului nostru.

Românii sunt mândrii că au ocazia fericită de a-şi îmbrăţişa fraţii”.

Multe imnuri, o singură orchestră: a minelor După atâta osteneală, cei 96 de congresişti sunt invitaţi la Casinoul funcţionarilor din Petroşani, actualul Teatru Dramatic „Ion D. Sîrbu”.

Aici, autorităţile le-au pregătit o surpriză de proporţii: orchestra, sau, cum îi mai spunea în epocă, muzica minelor, condusă de celebrul în epocă Pan a intonat imnurile fiecărui popor reprezentat la congres. Ţinând cont că ziariştii prezenţi veneau din Uruguay, Paraguay, Peru, Mexic, Guatemala, Cuba, Columbia, Chile, Brazilia, Bolivia, Argentina, Elveţia, Portugalia, Italia, Franţa, multă vreme trebuie să fi repetat muzicanţii maestrului Pan. Însă efortul a meritat, deoarece musafirii „au fost impresionaţi de grandioasa primire”. Şi banchetul încă nici nu începuse…

La orele 20,30 demarează… banchetul Societatea Petroşani este cea care are onoarea, şi desigur posibilităţile!, de a organiza banchetul în onoarea celor 96 de ziarişti străini şi încă câtorva zeci de jurnalişti români. De la un asemenea eveniment monden nu putea să lipsească

vineri, 2 martie 2012

prefectul judeţului Hunedoara, D. Sfetescu, şi nici parlamentarii hunedoreni.

Toasturi, care mai de care…

După două ore, după ce s-au aşezat la masă, timp în care mesenii şi-au potolit setea şi foamea, deci pe la orele 22,30 Stelian Popescu, preşedintele congresului, dă tonul la toasturi. Ing. I.E. Bujoiu, directorul general al Soc. Lupeni, e prima gazdă care toastează la Casinoul funcţionarilor din Petroşani „într-o aleasă limbă franceză”. În discursul său „a arătat că aici este flacăra latinităţii, reliefând munca poporului nostru şi bogăţiile pe care le poartă ţara. Geniul roman s-a transmis din generaţie în generaţie şi noi astăzi păstrăm cu sfinţenie comoara strămoşilor noştri”.

Maurice de Walette, secretarul general al congresului, arată că „traversând România s-a convins pe deplin de calităţile solide ale poporului nostru, precum şi de latinitatea noastră”, concluzionând: „Ne-am construit un ideal (presa latină, n.r.) pe care îl ducem la bun sfârşit”.

Mitiţă Constantinescu, deputat de Hunedoara al PNL, cel care va ajunge peste ani guvernatorul Băncii Naţionale, impresionează auditoriul cu „impecabila limbă literară franceză şi cu o vervă ciceroniană”. Conform martorilor oculari, cuvântarea deputatului Constantinescu a fost emoţionantă, patriotică şi vibrantă, pur şi simplu storcând lacrimile congresiştilor. Ilustrăm acestea cu un citat edificator al toastului: „aţi vizitat toate colţurile ţării noastre şi v-aţi convins că am păstrat cu tărie latinitatea străbună. În aceste regiuni, unde vă aflaţi astăzi, este Bethleemul român, este naţia română. Legionarii romani au traversat această vale, marcând aici dominaţia romană. Suntem un popor de 18 milioane de români, cari au conservat latinitatea, iar munţii averea noastră. Hunedoara conservă cu pietate moştenirea romană. Aţi venit cu bucurie la naţiunea soră, cu principiile umanităţii, nu cu principii artificiale. Aţi cercetat ţărani energici, sinceri, statornici, care au păstrat în decursul vremurilor, până azi neştirbită limba, religia şi obiceiurile lor.

Istoria noastră e plină de suferinţe, de martiri.

Urgia năvălirilor barbare nu a clintit nimic din latinitatea noastră”.

După ce mărturiseşte că „ochii îi sunt plini de imaginile splendide ale locurilor cercetate în România”, Dominico Russo de la „Corriere D’Italia” închină în sănătatea poporului român.

Preşedintele presei spaniole, Ribera Rovida, ridică paharul pentru „latinitatea poporului român”.

Paul Violen, preşedintele presei coloniale, le mulţumeşte directorului general I.E. Bujoiu şi presei române pentru „frumoasa primire făcută de ţara noastră, de bucuria simţită la noi”.

Impresionat de toastul deputatului Constantinescu, Jules Veran, jurnalist la Echo de Paris, elogiază prestaţia acestuia: „D. deputat Constantinescu era în faţa mea când a vorbit, a glăsuit aşa de încântător, de splendid şi minunat, încât mi-e teamă a mai vorbi şi eu”. Totuşi, Jules Veran îşi învinge teama şi „vorbeşte de sentimentele nobile ale poporului nostru”.

Portughezul Almadas Negreiros spune cuvinte de laudă la adresa primului ministru I.I.C. Brătianu, ministrului justiţiei Stelian Popescu, subliniind ospitalitatea organizatorilor congresului:

„românii au bătut recordul în primirea făcută”.

Laudele portughezului sunt cât se poate de fireşti, dacă ar fi să numărăm doar banchetele organizate în cinstea celor 96 de jurnalişti străini…

Dumont Wilden, ziarist la „La Nation Belge”, toastează astfel: „România este o ţară bogată, pitorească şi plină de frumuseţi. (…)

Trăiască Regele!”. Înainte de a toasta pentru naţia română, jurnalistul elveţian Guulleumintti a făcut o adevărată declaraţie de dragoste, spunând că Valea Jiului este cea mai frumoasă.

Au mai luat cuvântul mexicanul Larra Parado, francezul Joseph Ageorges şi vestitul epigramist român Cincinat Pavelescu.

Miguel Ángel Asturias toastează la Casinou Printre cei din urmă a vorbit la Casinoul funcţionarilor din Petroşani şi Miguel Ángel Asturias. În 1927 acesta avea 28 de ani şi era corespondentul din Europa al mai multor ziare din America Centrală. Cu siguranţa că nimeni dintre comesenii şi companionii săi nu s-a gândit că scriitorul guatemalez Miguel Ángel Asturias, autorul celebrelor romane Domnul Preşedinte şi Oameni de porumb, va fi răsplătit cu Premiul Nobel pentru Literatură fix peste 40 de ani, în 1967. Prin urmare, putem consemna un lucru inedit: Miguel Ángel Asturias, viitor laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, a fost la Petroşani.

Discursuri în limba latină şi în… centimetri Amfitrionul petrecerii, I. Winklehner, directorul general al Soc. Petroşani, s-a scuzat, spunând că nu e diplomat sau orator, şi va ţine un toast lung - sau scurt… - de… 50 cm: „Ne-am bucurat din toată inima că aţi venit în mijlocul nostru. Trăiască latinitatea! Iată, am terminat discursul meu de 50 cm”.

vineri, 2 martie 2012

Dr. Romulus Miocu, primarul Petroşaniului, vorbind în latină, a subliniat „originea latinităţii noastre şi deosebita bucurie ce avem pentru distinşii reprezentanţi ai presei”.

Chiar dacă Stelian Popescu a dat stingerea la toasturi, petrecerea a continuat, ziariştii prezenţi la Petroşani demonstrând, până târziu în noapte, pe ringul de dans apartenenţa la ginta latină.

Somn frugal în vagoanele speciale De la Casinoul funcţionarilor, jurnaliştii s-au dus la gara Petroşani, unde erau garate vagoanele trenului special.

O sincronizare şi un efort extraordinar al organizatorilor Congresului presei latine, deoarece jurnaliştii au ajuns în Petroşani cu automobilele, prin Defileul Jiului, iar trenul special a ajuns în gara Petroşani de la Simeria, linia ferată CFR Bumbeşti-Livezeni neexistând, lucrările la acest tronson feroviar fiind de-abia la început.

Masă bogată şi la Lupeni Ţinând cont că banchetul s-a încheiat pe la orele 2 din noapte, putem consemna capacitatea de refacere rapidă a congresiştilor presei, deh, sânge latin…, din moment ce a doua zi, sâmbătă, 8 octombrie, la orele 9 au şi pornit spre Lupeni, unde au vizitat minele soc. Lupeni, fiind primiţi chiar de I.E. Bujoiu, directorul general al societăţii Lupeni.

Direcţia minelor s-a îngrijit să le ofere jurnaliştilor „o bogată masă”.

Plecarea (triumfală) spre Turnu Severin La orele 13,30 au plecat spre Petroşani. În gară, petroşenenii s-au înghesuit „să-i petreacă”.

Congresiştii presei latine au părăsit Petroşaniul cu trenul special în uralele şi aclamaţiile petroşenenilor, dar şi în acordurile orchestrei Soc. Petroşani.

Din Petroşani trenul a ajuns, prin Lugoj şi Caransebeş, la Turnu Severin, unde s-au îmbarcat la bordul unui vapor cu destinaţia Belgrad.

Cuvinte frumoase despre România Însă povestea nu se încheie aici. De ce?

Deoarece congresiştii s-au simţit datori să le mulţumească autorităţilor române pentru buna organizare a evenimentului şi pentru ospitalitatea arătată. În croaziera pe vasul „Jupiter”, de la Severin spre Belgrad, Dunărea l-a inspirat pe Paul Decorvert, redactor la „Gazette de Lausanne”: „Sunt mulţi ziarişti care nu cred în minuni. Toţi participanţii la al VI-lea congres al presei latine însă se vor înapoia în ţările lor, uimiţi şi încredinţaţi

PRĂVĂLIA CU ISTORII V că există o minune românească.

Paul Decorvert.”.

Tot pe vasul „Jupiter”, Fabela, redactor la publicaţiile „Excelsior” şi „El Munde”, fost ministru, reprezentantul scriitorilor din America Latină notează: „Am sosit în România ca şi Hristos la Ierusalim printre ramuri de palmieri. Părăsim România pe sub arcuri de triumf, ca învingătorii… şi suntem cei învinşi, fericiţi de neizbânda noastră în lupta de dragoste frăţească pe care am dat-o pe pământul nostru glorios.

Ca zălog al învinsului, Românie binecuvântată şi învinsă, îţi las inima mea”. Şi Joseph Ageeorges, literat şi redactor la „Libre Belgique”, îşi transcrie la cald impresiile de călătorie din România, în tangajul vaporului: „Conducându-ne în ultima zi a excursiunilor noastre, la balconul latinităţii, cu scopul de a ne da seama de înfăţişarea lumii care mărgineşte pe a noastră, organizatorii congresului au voit să ne arate, odată mai mult, că toţi simţim în acelaşi fel.

Fără îndoială că pe unii ne leagă aceeaşi gimnastică a inteligenţei; dar cât de mult suntem uniţi, mai ales prin sensibilitate! Nu numai că avem aceeaşi conştiinţă morală şi acelaşi ideal, dar mai aveam aceeaşi înfiorare în faţa frumosului şi a dreptăţii, în faţa firii şi a istoriei! E chiar învăţătura dulce, pe care o păstrăm în urma plimbării noastre pe Dunăre!”

Şi în notaţiile jurnalistei Maria Croci se simte efectul liric al valurilor dunărene: „Oh! Zile de neuitat pe care le trăirăm în România! N-aş putea reda mai bine simţămintele mele decât spunând: aş vrea să fac cunoscută această ţară încântătoare tuturor acelora pe care-i iubesc, cum doreşti să faci cunoscut tot ceea ce te-a făcut fericit. Îmi pare, că am trăit într-un vis. Acum, chiar şi zgomotul Parisului o să ne pară searbăd şi fără interes. În Paris, viaţa de toate zilele ne prinde şi ne împinge în vârtejul său, pe câtă vreme aici am încercat emoţiunile cele mai rare. Ştiu bine că nu nouă ne erau îndreptate aclamaţiile de-a lungul acestei călătorii triumfale, ci marii idei, pe care o aduceam. Dar e cea mai mare mândrie din viaţa mea că am fost o clipă, în ochii mulţimii atâtor oraşe şi sate, una dintre misionarele latinităţii. Şi amintirea acestei primiri nu se va şterge din inima mea decât atunci când nu va mai bate. Maria Croci”.

Dintre scrisori o reţinem pe aceea către Stelian Popescu a unei personalităţi a lumii latine, Augusto de Castro, fondatorul Presei Latine, membru al academiei Portugaliei şi ministrul Portugaliei pe lângă Vatican: „Din Veneţia, primul meu popas în Italia, vă trimit expresiunea vie a recunoştinţei mele pentru toate atenţiile şi amabilităţile neuitate, pe care le-am primit în România. Zilele, prea scurte, vai!, pe care le-am petrecut la Bucureşti nu mi se vor şterge niciodată din minte. Voi urmări totdeauna cu admiraţie şi dragoste marele viitor al marei şi minunatei voastre ţări. Sper să am curând ocazia să spun, într-unul din ziarele din Paris, tot ce se gândesc despre destinele României. Permiteţi-mi, Excelenţă, ca în cel mai frumos colţ al inimii mele să asociez totdeauna la urările pentru patria dv. amintirea personală a recunoştinţei şi a prieteniei mele. Al dv., prea devotat, Augusto de Castro”. În afara scrisorilor şi telegramelor de mulţumire, ziariştii nu şi-au uitat meseria şi au relatat în diferite ziare călătoria în România. Mario Simonatti publică în ziarul „La Victore” un lung şir de impresii, din care cităm: „Ne-am simţit cu adevărat în mijlocul Gintei Latine. Am înţeles de ce cântecul rasei noastre a fost scris de poetul român Vasile Alecsandri, ne-am călit sufletele în idealul pur al latinităţii eterne. În toată călătoria noastră prin România, am fost întâmpinaţi cu revărsări de bucurie, cu manifestaţii de emoţii. Să nu se creadă că în aceste primiri a fost influenţă guvernamentală. Desigur, guvernul român a fost organizatorul vizitei noastre, dar ceea ce ne-a mişcat pe toţi în chipul cel mai profund au fost sentimentele poporului, sentimente ce nu pot fi comandate şi care aveau un caracter unic de spontaneitate. E de datoria noastră să înţelegem şi să desprindem semnificaţia unei asemenea primiri”.

Citind aceste impresii, urmare a unei vizite în România, dar şi în Valea Jiului, nu putem spune, apropo de demonetizata problemă a „imaginii”, că oamenii politici interbelici au rezolvat-o prin „faptă”. E drept că împreună cu jurnaliştii şi oamenii de cultură ai vremii. Însă, trebuie să recunoaştem că în zilele noastre nici politicienii nu mai sunt cei de atunci, dar, din păcate, nici ziariştii şi oamenii de cultură…

Marian BOBOC

VI PRĂVĂLIA CU ISTORII

vineri, 2 martie 2012

În premieră absolută - câteva file dintr-o dezbatere publică de pionierat, petrecută în urmă cu 115 ani:

Proiectul de regulament „Petroşani - comună mare” Pe vremea când încă nu se inventase limba de lemn a ONG-urilor, în timpul când filfizoni şi filfizoane nu organizau inutile şi fade simpozioane, ei bine, dragii noştri, Petroşaniul se pregătea să devină… comună mare.

Era prin vara-toamna anului 1897, când pe uliţele, în cafenelele şi restaurantele Petroşaniului se discuta aprins despre „comuna mare Petroşani”.

Cetăţenii auziseră despre proiectul de regulament al noii organizări administrative şi-l discutau aprins, întorcându-l pe toate feţele.

Prin fumul înecăcios al Restaurantului Barcsay, patronul citeşte rar, desigur în ungureşte: „ÎNFIINŢAREA COMUNEI PETROŞANI”: „Cea mai reprezentativă formă de organizare într-un stat este comuna. Comunele, cu autorităţi autonome, cu puterea de a stabili taxe şi a lua decizii de interes local formează organismul naţiunii, aflată sub o conducere centrală la nivel naţional. Dezvoltarea continuă a vieţii publice, precum şi urmare a schimbărilor intervenite au adus răspunderi sporite la nivel de comunitate locală, mai ales în punerea în practică a deciziilor luate la nivel naţional, cum ar fi de exemplu hotărârile Ministerului de interne. Comuna, atât în plan cultural cât şi în plan material, are de dus la bun sfârşit sarcini tot mai complexe şi, implicit, are nevoie de specialişti care să facă faţă solicitărilor impuse de autoguvernarea locală, astfel încât toate deciziile să fie în spiritul legii, autorităţile locale fiind garanţia respectării legislaţiei în vigoare.

O trăsătură specifică Petroşaniului o constituie dezvoltarea industrială accelerată. Autorităţile locale trebuie să ţină pasul cu dezvoltarea economică locală, altfel va deveni o frână în calea dezvoltării comunităţii noastre. Din acest motiv, Comuna Petroşani are în faţă o provocare deosebită. Petroşaniul este organizat ca o comunitate de dimensiuni mari, autonomă şi, în primul rând, trebuie să asigure respectarea normelor legislative, să-şi aleagă corpul funcţionăresc, să asigure buna gospodărire a comunităţii şi, mai ales, să ţină pasul cu noutăţile. (…) Şedinţa publică urmează să aibă loc în curând, anticipând subiectele şi proiectele care vor fi discutate. (…) Deşi acest statut a fost conceput cu mult profesionalism şi cei care l-au elaborat dau dovadă de o cunoaştere temeinică a specificului local, totuşi, este nevoie, înainte de adoptarea sa, să fie bine analizat de toţi cei interesaţi. Mai mult chiar, ar fi nevoie de o dezbatere publică. Atât a proiectului de statut al comunei cât şi a oricărei alte hotărâri de interes comun. (…)”.

Ospătarul îi mai aduce o bere, doar e sfârşit de august. Patronul îşi mai „face” un ţigare, o miroase cu poftă, apoi o aprinde tacticos. Fumul împachetează liniştea care s-a lăsat dintr-odată, după lectură. Încep discuţiile. Patronul cere linişte şi le spune muşteriilor să nu comenteze dacă e bine sau rău ca Petroşaniul să devină comună mare, până când nu cunosc Proiectul de regulament al acestei transformări administrative. Aşa că le propune a se întâlni peste câteva zile.

După 4-5 zile, patronul selectului şi spaţiosului restaurant petroşenean îşi întreabă muşterii dacă au citit regulamentul. „Dar lung îi!”, spune Steiner. „Şi încâlcit…”, completează Deuk. „Ar mai fi o seamă de observaţiuni de făcut”, zice şi Berger. Începe discuţia, care se animă pe măsură ce berile şi şnapsurile se înmulţesc. Din discuţiile aprinse reţinem câteva amendamente, pe care le redăm fragmentar din cauza rumorii inerente localului: „Este un lucru deosebit să ajungi reprezentant al concetăţenilor, dar

este şi o mare responsabilitate. Reprezentanţii locuitorilor Petroşaniului vor fi chemaţi pentru a decide în numele comunităţi (…) Aceasta este, de fapt, sarcina consilierilor. Nu se poate şi nu trebuie ca această sarcină să fie tratată superficial, având în vedere încrederea de care se bucură consilierii din partea populaţiei, dar, nu în ultimul rând, şi deoarece răspund în faţa legii pentru deciziile lor. De altfel, nici nu ne îndoim că absolut toţi membrii Consiliului local sunt conştienţi de răspunderea care apasă pe umerii lor, iar decizia lor va fi în interesul comunităţii, mai presus de eventualele interese personale”. „În primul rând, cea mai importantă solicitare o reprezintă rezolvarea chestiunii terenului extravilan al comunităţii. Cu toţii ştim că există o evidenţă clară doar a terenurilor intravilane ale Petroşaniului, deşi terenurile extravilane aparţin, de asemenea, comunităţii locale, iar cei care locuiesc pe acele terenuri trebuie să se bucure de aceleaşi drepturi şi obligaţii ca şi restul cetăţenilor din Petroşani”. „Însemnele oraşului. Stabilirea simbolului oraşului, a ştampilei oficiale, descrierea detaliată a acestora precum şi regulile de utilizare a însemnelor oficiale ale oraşului ar trebui să-şi găsească locul în capitolul 1 al Statutului oraşului. Acesta este un obicei practicat la scară naţională şi, fie vorba între noi, este o regulă binevenită”. „Este discutabilă şi trebuie bine definită, înainte de toate, la paragraful 1, denumirea oficială a localităţii. De asemenea, trebuie hotărât pentru totdeauna grafia corectă a numelui oraşului nostru, care uneori apare ca Petroseny sau Petrosény (se pronunţă Petroşeni - n.r.), alteori Petrozsény sau Petrozyseny (se pronunţă Petrojeni - n.r.). (…) având în vedere normele gramaticii limbii maghiare, varianta corectă este Petrozsény. Indiferent ce formă se va adopta, important este să se adopte o formă clară, care să fie bine popularizată, pentru a nu mai lăsa loc de interpretări, care interpretări, după cum bine ştim, pot genera tensiuni sociale”. „La paragraful 19 nu este clar definit dacă preşedintele sau consiliul hotărăşte cine se ocupă de întocmirea/ administrarea proceselor verbale.

Această situaţie ambiguă poate genera situaţii neplăcute, mai ales atunci când e vorba de păstrarea hotărârilor în formă originală, sau, după caz, transmiterea acestora la forurile superioare”. „Aceeaşi ambiguitate se poate întâlni şi la administrarea proceselor verbale întocmite cu ocazia şedinţelor pregătitoare”. „Din punct de vedere legal, moral şi mai ales funcţional, cele mai multe observaţii sunt la capitolul VI: La paragraful 26 se vorbeşte despre înfiinţarea posturilor de notar şef şi doi notari, iar la paragraful 27 deja se bat câmpii pe tema dreptului de numire şi demitere a celor doi notari de către notarul şef, adică, implicit, aceştia nu pot fi membri ai şedinţelor pregătitoare şi nici membri în Consiliul local, ceea ce înseamnă că nu au drept de vot”.

Ieşim cu părere de rău (poate şi pentru că berea vremii era mai… gulerată) din atmosfera unei dezbateri de epocă (venerabilă, având 115 ani!). Şi, până când volumul aflat în lucru al subsemnaţilor va vedea lumina tiparului, publicăm în Prăvălia cu istorii, în premieră, câteva capitole din proiectul de regulament pentru înfiinţarea comunei mari Petroşani, un document important, şi uneori şi amuzant, pentru istoria administrativă a Petroşaniului. Dacă nu ne credeţi, poftiţi de citiţi!

Marian BOBOC&Adrian CATANĂ

vineri, 2 martie 2012

PRĂVĂLIA CU ISTORII VII

de taxe (1886, anul XXII, actul 33, §a), iar a doua jumătate a membrilor sunt desemnaţi pe mandat de 6 Capitolul III ani prin alegeri care au loc din 3 în 3 ani (1886, anul XXII, actul 41, §a, respectiv, 1886, anul XXII, actul 5§ 58, §a). În conformitate cu legea, din oficiu sunt Comunitatea şi-a asumat obligaţia de a membri ai acestui Consiliu: judecătorul, judecătorul contribui la avuţia publică în conformitate cu înlocuitor, notarul, 5 consilieri locali, trezorierul şi hotărârea din 1886. Astfel: doctorul comunităţii.

Categoria 1. Cei care sunt înregistraţi ca şi membri ai comunităţii locale: 8§ a) cei cu venituri modeste, zilieri, muncitori Consiliul reprezentanţilor comunităţii are la mină sau la fabrică, asistaţii social şi cei cu venituri drept de decizie în următoarele domenii: mici: 1 frt şi 50 coroane; a) ia decizii cu privire la problemele interne b) muncitorii cu venituri mari de la mină şi de ale comunităţii şi cu acordul reprezentanţilor puterii judecătoreşti stabileşte reglementările necesare; b) urmăreşte respectarea de către membrii aleşi şi de către întreaga comunitate a deciziilor şi a reglementărilor stabile cu acordul reprezentanţilor puterii judecătoreşti; c) stabileşte listele cu membrii cu drept de vot pentru alegerea reprezentanţilor comunităţii, stabileşte secţiile de vot, şi câte doi reprezentanţi care să urmărească derularea în bune condiţii a procedurii de alegere a reprezentanţilor; d) veghează asupra bunului public în condiţiile legi (1886, anul XXII, actul 24, §a), ia măsurile necesare pentru evitarea abuzurilor prin la fabrică: 3 frt.; suprataxare sau înstrăinarea abuzivă a bunului public, c) meşteşugarii cu venituri mici, băcanii, accesează sau acordă credite publice, acordă garanţii comercianţii, funcţionarii cu un venit de sub 700 frt, şi le înregistrează în actele oficiale, ia decizii cu diverşi alţi angajaţi: 5 frt; privire la acordarea de închirieri şi concesiuni din d) comercianţii cu o cifră de afaceri mai mare, domeniul public (1886, anul XXII, actul 120, §a). fabricanţii, proprietarii de ateliere, cei care trăiesc din Consiliul reprezentanţilor ia hotărâri cu practicarea de activităţi intelectuale: 10 frt; privire la solicitările membrilor comunităţii, de e) particularii deţinători de averi, rentieri: 15 iniţiere sau de încetare a diverselor acţiuni care frt. privesc bunul public, şi, în numele comunităţii, Aceste obligaţii se extind asupra tuturor celor stabileşte exceptarea de la plata taxelor. care s-au înregistrat ca membri ai comunităţii locale În orice problemă legată de buna desfăşurare începând cu 1886. a celor de mai sus ia hotărâri în şedinţele de lucru şi Categoria 2. Cei care-şi câştigă existenţa aici îşi stabileşte reprezentanţii legali care conform legii fără să fie înregistraţi ca şi membri ai comunităţii: 25 (1886, anul XII, actul 116, §a) vor aduce la cunoştinţa frt. primarului în vederea aplicării hotărârilor luate pentru Cei care aduc servicii importante comunităţii soluţionarea litigiilor. pot fi scutiţi de plata acestor taxe. Consiliul e) supraveghează derularea cheltuielilor reprezentanţilor comunităţii va analiza fiecare astfel planificate, iar în cazul unor cheltuieli neprevăzute, de caz în parte. (…) în situaţii excepţionale, cu acordul reprezentanţilor În cazul suprataxării, sumele cuvenite vor fi puterii judecătoreşti (1886, anul XXII, actul 180, §) restituite pe loc. Restanţele la plata taxelor vor fie stabileşte taxe suplimentare. De asemenea, decide tratate asemenea orcicărei alte datorii publice. pentru realocarea sumelor deja încasate dar rămase necheltuite.

6§ În ceea ce priveşte creanţele rezultate din La încasarea taxelor se va elibera obligatoriu neplata obligaţiilor, se va trece la executarea silită a chitanţă care va conţine: datornicilor sau a reprezentanţilor legali în termen de 1. Număr de înregistrare, 2. Data încasării, 30 de zile de la înmânarea către datornic a înştiinţării 3. Numele plătitorului, ocupaţia şi domiciliul, care are putere de hotărâre definitivă. Creanţele care 4. Numele membrilor de familie, 5. Înregistrările: nu pot fi recuperate vor fi anchetate de autorităţi cu a) în baza actului 70, §a, anul XXII, 1886; multă atenţie. Recuperarea sau prescrierea creanţelor b) prin prezentarea de bună voie; publice vor fi tratate în conformitate cu Hotărârea din 6. Numărul hotărârii consiliului local, 7. Taxa 1886 ... stabilită, 8. Dacă e cazul, precizări legate de scutiri la f) se ocupă de menţinerea în bună stare de plata taxei, 9. Timbru. funcţionare a străzilor şi a celorlalte căi de transport.

Gestionează activităţile în folosul comunităţii. Îi anunţă din timp pe cei care au astfel de obligaţii, şi Capitolul IV asigură derularea activităţilor în bune condiţii.

Despre drepturile şi îndatoririle membrilor Stabileşte, pentru întreţinerea podurilor, balustradelor, şi a celorlalte lucrări de acest fel, necesarul de forţă de Consiliului reprezentanţilor comunităţii muncă în folosul comunităţii precum şi contribuţiile financiare necesare.

7§ g) gestionează taxele, munca în folosul Consiliul reprezentanţilor va fi format dintr-un număr de 32 membri ordinari şi 8 membri aflaţi pe comunităţii şi, în general, toate problemele financiare lista de rezervă, din care jumătate se aleg anual în ale comunităţii, asigură personal competent care baza celor mai multe voturi date de membrii plătitori verifică periodic averea publică şi activitatea

casierilor. h) gestionează fondurile, intrările, datoriile comunităţii, asigură resursele necesare pentru îndemnizaţiile şi plăţile care cad în sarcina autorităţilor locale, urmăreşte derularea investiţiilor publice, şi redistribuie în funcţie de nevoi eventualele sume destinate investiţiilor publice, rămase necheltuite. i) stabileşte necesarul de angajaţi pentru buna desfăşurare a activităţilor, le asigură acestora drepturile băneşti, în conformitate cu Hotărârea din 1886 ... j) în condiţiile legii alege notarul public şi doctorul comunităţii. În şedinţă, sub conducerea primarului stabileşte necesarul de personal şi condiţiile de salarizare. k) discută şi aprobă strategia de stabilizare a noilor veniţi în oraş. Alocarea de terenuri pentru construcţii, luarea în evidenţă, şi stabilirea taxelor şi impozitelor pentru aceştia. l) sprijină cultele religioase. m) asigură îndeplinirea întocmai a hotărârilor Ministerului educaţiei. Urmăreşte asigurarea tuturor condiţiilor necesare pentru derularea în condiţii optime a procesului de învăţământ. Asigură întreţinerea şcolilor din localitate. n) asigură derularea în bune condiţii a activităţii pompierilor, forţelor de menţinere a ordinii publice, asistenţa socială. o) pentru construcţiile noi, urmăreşte respectarea strictă a prescripţiilor legale în vigoare cu privire la siguranţa construcţiilor, prevenirea incendiilor. p) asigură curăţenia pe străzi şi în pieţele publice, precum şi menţinerea în bună stare de funcţionare a reţelei de apă. q) asigură serviciul de siguranţă publică în conformitate cu Hotărârea din 1876 ..., 1887 ..., şi a Normelor aferente. r) asigură îndeplinirea obligaţiilor de plată cu privire la taxele locale încasate, în conformitate cu

Hotărârea din 1883 ... s) asigură îndeplinirea obligaţiilor legale cu privire la tutelă şi autoritatea tutelară. t) sprijină dezvoltarea micilor meşteşugari, comercianţilor, în general toate activităţile economice. u) reprezintă comunitatea locală în relaţia cu alte comunităţi locale. v) asigură funcţionarea în condiţiile legi a Registrului stării civile. În sfârşit se pune problema limitelor teritoriale ale localităţii, şi a stării drumurilor şi străzilor. La sfârşitul fiecărei primăveri, va exista obligaţia unei verificări a stării drumurilor. Se înfiinţează un serviciu special pentru igienizarea străzilor şi a piaţetelor. De asemenea, acolo unde interesul public o cere, se va proceda la exproprieri, în condiţiile legii, necesare pentru dezvoltarea unei reţele stradale moderne.

VIII PRĂVĂLIA CU ISTORII

rămâne vacant definitiv postul de notar public sau doctor al comunităţii. c) Şedinţele de înlocuire se ţin ori de câte ori postul de notar public sau doctor al comunităţii devine vacant temporar. Înlocuitorii vor fi aleşi din rândul reprezentaţilor Prefecturii, conform Hotărârii din 1886 ... d) Şedinţele ordinare se ţin de 4 ori pe an, în a doua jumătate a lunilor: martie, iunie, septembrie şi decembrie. La şedinţa din martie se prezintă raportul cu privire la exerciţiul financiar din anul precedent, iar la şedinţa din septembrie se prezintă proiectul pentru bugetul de cheltuieli pentru anul următor. e) Şedinţele extraordinare se ţin ori de câte ori este necesar, mai exact la solicitarea judecătorului, a Consiliului reprezentanţilor, la iniţiativa a unui sfert dintre membrii Consiliului sau la cererea primarului.

De asemenea, la cererea notarului public, judecătorul poate solicita organizarea unei şedinţe extraordinare.

Judecătorul anunţă organizarea şedinţelor ordinare cu 15 până la 30 de zile înainte şi a şedinţelor extraordinare cu 24 de ore până la 3 zile înainte în conformitate cu Hotărârea din 1886… Înştiinţarea se face prin intermediul angajaţilor primăriei şi, dacă condiţiile o permit, anunţă personal pe fiecare membru. Înştiinţarea va conţine obligatoriu ordinea de zi cu problemele care se vor discuta şi lista cu toţi membrii care vor participa la şedinţa. Înştiinţarea este valabilă doar dacă există semnătura de luare la cunoştinţă.

Pentru informarea populaţiei, un exemplar din anunţul de înştiinţare se va afişa la avizierul de la clădirea primăriei.

9§ După ce va există o sentinţă judecătorească definitivă, va proceda la: a) Stabilirea taxelor şi impozitelor, publicarea şi încasarea acestora. b) Înstrăinarea de bunuri din avutul public, pentru o perioadă mai mare de 6 ani, fără încasarea de chirii ... (…)

10 § Statutul de membru în Consiliul reprezentanţilor comunităţii este o funcţie onorifică.

Membrii nu vor avea nicio derogare de la respectarea obligaţiilor cetăţeneşti, asemenea oricărui alt membru al comunităţii, şi nu vor beneficia de drepturi băneşti pentru activitatea în Consiliu.

11 § Membrii Consiliului reprezentanţilor, sau împuterniciţii acestora, vor participa la şedinţe, dezbateri publice şi luarea de decizii, unde vor face uz de toate cunoştinţele lor teoretice şi practice pentru a putea lua cele mai bune decizii pentru dezvoltarea Petroşaniului.

Membrii Consiliului reprezentanţilor vor răspunde cu averea personală (Hotărârea din 1886...) în cazul luării unor decizii ilegale sau producerii de pagube comunităţii locale.

12 § Consiliul reprezentanţilor va înfiinţa comisii de specialitate. Membrii acestor comisii se vor alege pentru o perioadă de 3 ani, în prima şedinţă ordinară după actualizarea corpului funcţionarilor. În caz că este nevoie, lista poate fi actualizată anual, în prima şedinţă ordinară după confirmarea membrilor reprezentanţilor.

13 § Împuterniciţii vor fi aleşi, de preferinţă, din rândul consilierilor, dar în orice caz, chiar dacă nu sunt consilieri trebuie să fie bărbaţi cu o conduită profesională ireproşabilă.

14 § Comisiile de specialitate - organizare: a) Comisia financiară: preşedinte, vicepreşedinte şi trei membri. Sarcini: cele incluse la punctele 8 § d) e) g) h) k) şi v) precum şi tot ceea ce înseamnă stabilirea de regulamente şi proceduri pentru punctul 8 § h). b) Comisia pentru siguranţă publică va funcţiona în baza Hotărârii din 1876 ..., va fi formată din cel puţin 15 membri. În caz de epidemii se vor constitui într-un birou de criză şi, dacă este nevoie, Comisia se va completa cu numărul necesar de noi membri astfel încât să poată acoperi sarcinile prevăzute la punctele 9 § o) p) şi q). c) Comisia pentru construcţii şi amenajare urbanistică: preşedinte şi trei membri. Pe cât este posibil, toţi membrii acestei comisii vor fi oameni de specialitate. De asemenea, vor fi membrii din oficiu ai acestei comisii şi judecătorul, notarul public, doctorul comunităţii şi şeful poliţiei, precum şi conducătorul formaţiei autonome de pompieri, sau înlocuitorul acestuia. Sarcinile acestei comisii includ punctele: 8 § f) o) p) şi z). Răspunderea comisiei se extinde asupra

vineri, 2 martie 2012

tuturor construcţiilor din Petroşani. d) Comisia de învăţământ: preşedinte, vicepreşedinte şi cinci membri. De preferinţă membrii vor fi persoane de specialitate. Comisia va asigura îndeplinirea sarcinilor prevăzute la punctele: 8 § l) şi m). e) Comisia pentru taxe şi impozite: preşedinte, vicepreşedinte şi trei membri. Aria de competenţă acoperă punctul 8 § r). Va urmări încasarea în condiţiile legii a taxelor şi impozitelor de la populaţie.

Pentru lămuriri suplimentare, Hotărârea din 1883… f) Comisia pentru impozitarea consumatorilor: preşedinte, vicepreşedinte şi trei membri. Această comisie va funcţiona doar atunci când comunitatea doreşte modificarea impozitării consumatorilor ori a procedurilor de lucru. g) Comisia de pază împotriva incendiilor: preşedinte, vicepreşedinte şi cinci membri. Din oficiu din această comisie mai fac parte conducătorul comunităţii şi conducătorul formaţiei autonome de pompieri sau înlocuitorul acestuia, conducătorul formaţiei de pompieri din gară şi vor acoperi punctele 8 § n) şi o). h) Comisia pentru asistenţă socială: preşedinte, vicepreşedinte şi cinci membri şi răspund de punctul 8 § n). i) Comisia pentru uzina de apă: preşedinte, vicepreşedinte, trei membri. De preferat să fie alese persoane cu o pregătire profesională adecvată.

Responsabilităţile acestei comisii sunt în conformitate cu Hotărârea din 1885 ... k) Comisia economică: preşedinte, vicepreşedinte şi trei membri. În conformitate cu punctul 8 § t) ajută la dezvoltarea activităţii meşteşugarilor, În conformitate cu Hotărârea din 1886 ..., comercianţilor, şi, în general, a tot ceea ce ţine de primarul are obligaţia să asigure afişarea la avizier a domeniul afacerilor. anunţului de înştiinţare cu privire la organizarea şedinţelor ordinare împreună cu ordinea de zi cu cel puţin 15 zile înainte, iar la şedinţele extraordinare cu CAPITOLUL V cel puţin 24 de ore înainte.

Regulament pentru consilieri, membrii în comisii, reprezentanţi ai prefecturii.

17 § Despre organizarea şedinţelor de alegere.

15 § a) Şedinţele de alegeri vor fi prezidate de Şedinţele consilierilor: a) de desemnare; b) de primar sau de viceprimar. Participă consilierii şi cu alegere; c) de înlocuire; d) ordinare; e) extraordinare; drept de vot judecătorul şi reprezentanţii prefecturii. b) Şedinţele de alegere a membrilor comisiilor 16 § vor fi prezidate de judecător sau înlocuitorul acestuia Despre numărul şi durata şedinţelor şi vor participa consilierii şi reprezentanţii prefecturii. consilierilor: a) Şedinţele de desemnare se ţin din 3 în 3 ani, pentru completarea corpului funcţionarilor cu excepţia judecătorului, notarului public şi al doctorului comunităţii, în conformitate cu Hotărârea din 1886 ..., şi ori de câte ori este nevoie de o completare a corpului funcţionarilor (Hotărârea din 1886 ...). b) Şedinţele de alegeri se ţin ori de câte ori

18 § Despre şedinţele ordinare şi extraordinare a) Vor fi prezidate de judecător sau înlocuitorul acestuia cu excepţia şedinţelor de prezentare a exerciţiului bugetar pe anul precedent care vor fi prezidate de primar, sau o altă persoană

vineri, 2 martie 2012

desemnată de puterea judecătorească. În toate celelalte cazuri, primarul sau alte oficialităţi de rang mai înalt vor putea fi doar preşedinţi de onoare.

La şedinţe participă consilierii şi reprezentanţii prefecturii: notarul public, sau dacă acesta nu este disponibil unul din notarii adjuncţi.

Drept de vot au: preşedintele de şedinţă, consilierii (sau împuterniciţii acestora, cu condiţia ca prezenţa

lor să fie anunţată în prealabil). În plus trezorierul, doctorul, notarul, comandatul poliţei, doar în problemele asupra cărora au competenţe profesionale.

Persoanele care pot avea interese personale legate de problemele discutate nu au dreptul să participe la şedinţe. b) Derularea şedinţei este stabilită de preşedintele de şedinţă împreună cu notarul.

Judecătorul înmânează în prealabil notarului anunţul de înştiinţare şi toate celelalte documente legate de şedinţă. c) Preşedintele are obligaţia să abordeze toate punctele de pe ordinea de zi, pe cât posibil cu respectarea orarului de derulare a şedinţei, indiferent de numărul de participanţi prezenţi în sală. De asemenea, va desemna două persoane care să scrie procesul verbal de derulare a şedinţei. d) Subiectele discutate vor respecta ordinea de zi. Oricare membru participant la şedinţă îşi poate exprima opinia cu privire la problema discutată. e) Cei care doresc să ia cuvântul cu privire la problema discutată, trebuie să se înscrie la cuvânt la notar. Vor primi cuvântul toţi cei înscrişi, în ordinea înscrierii. În afară de aceasta, cu privire la subiectul aflat în discuţie, fiecare participant la şedinţă poate lua cuvântul o singură dată, cu excepţia judecătorului, notarului, şi a celui care prezintă subiectul aflat în discuţie, care pot cere cuvântul ori de câte ori consideră necesar. În cazul discuţiilor în contradictoriu, cel care a generat discuţia în contradictoriu la sfârşit mai poate cere un drept la replică.

Persoanele care pot avea interese personale legate de subiectele aflate în discuţie nu au dreptul să participe la şedinţă. f) Cu excepţia preşedintelui de şedinţă nimeni nu are voi să întrerupă pe cel care are cuvântul, dar, dacă vorbitorul deviază de la subiectul aflat în discuţie, preşedintele de şedinţă, la cererea notarului, îl poate atenţiona pe vorbitor, să revină la subiect.

Dacă vorbitorul nu ţine cont de atenţionare sau, ulterior, deviază din nou de la subiect, sau foloseşte expresii jignitoare, preşedintele este obligat să ia măsurile necesare pentru păstrarea ordinii. Dacă, şi după a doua atenţionare, vorbitorul continuă să

PRĂVĂLIA CU ISTORII IX recidiveze, preşedintele este obligat să recurgă la a treia atenţionare, care, totodată, presupune interzicerea dreptului de a mai lua cuvântul în acea discuţie pentru vorbitorul recalcitrant. Preşedintele poate decide, dacă este cazul, evacuarea din sală a persoanei recalcitrante. g) (…) h) De fiecare dată când există suspiciunea că o hotărâre a consiliului local ar putea încălca legislaţia naţională, notarul are obligaţia să-i avertizeze pe consilieri în acest sens. Dacă, totuşi, este adoptată o astfel de hotărâre, atunci notarul va face apel la conducătorul urbei pentru a lua măsurile care se cuvin. i) Oricând au voie să intervină în discuţie cei care pot fi direct vizaţi de o hotărâre sau cei care vor să aducă amendamente regulamentului de funcţionare a consiliului local. j) Cel care va folosi expresii ireverenţioase sau jignitoare la adresa consiliului sau a membrilor consiliului, sau va aduce ofensă bunei reputaţii a oricărei persoane, şi nu-şi va retrage pe loc cele spuse, prin grija comitetului de conducere a şedinţei, va fi amendat cu o sumă de până la 15 forinţi, care va fi virată în fondul de ajutorare a săracilor. Amenda va fi stabilită pe loc, cu ocazia fiecărei derapări de la bunul mers al şedinţei consiliului local. Lucrările şedinţei de consiliu vor putea continua abia după stabilirea amenzii. Se interzice în mod expres aplicarea amenzii pe bază de vot. k) Cel amendat îşi pierde dreptul de a participa la şedinţele consiliului local până la plata amenzii. l) Dacă cel care a fost sancţionat în conformitate cu punctul j) trece la represalii împotriva persoanei a cărei demnitate a avut de suferit, atunci pe loc se va organiza un vot secret, cu bilete de vot, cu privire la excluderea celui vinovat.

Dacă după numărarea biletelor de vot rezultatul este egal, nu se va relua procedura de vot, ci se va proceda de îndată la suspendarea celui în cauză, acesta îşi va pierde toate calităţile oficiale şi nu va mai avea drept de vot în consiliul local. m) Odată stabilită fapta care urmează să fie sancţionată prin amendă, atunci trebuie adoptat cuantumul amenzii prin hotărâre a consiliului local. n) Hotărârile întotdeauna vor fi citite de preşedintele de şedinţă în plenul şedinţei. o) Şedinţele consiliului local sunt şedinţe deschise, oricine este interesat poate să asiste la lucrările de şedinţă. Persoanele care asistă nu au dreptul să intervină în dezbateri. Oricine ia cuvântul, deranjând astfel buna desfăşurare a şedinţei, la prima abatere va fi atenţionat de notar. În caz de recidivă, persoana în cauză va părăsi obligatoriu sala de şedinţă. Dacă, după ce două persoane au primit avertismente, cei care asistă continuă să deranjeze lucrările şedinţei, sau să jignească pe oricare din cei care au participat la dezbateri, toate persoanele care asistă îşi vor pierde dreptul de a mai sta în sala de şedinţe. p) O problemă odată dezbătută într-o şedinţă de consiliu, finalizată printr-o hotărâre de consiliu, nu poate fi repusă în discuţie în aceeaşi şedinţă de consiliu. Până când toate punctele de pe ordinea de zi nu au fost dezbătute şi finalizate prin adoptarea de hotărâri nu pot fi puse în discuţie alte probleme, cu excepţia cazului prevăzut la litera n). q) În şedinţele de consiliu vor fi dezbătute cu prioritate problemele care au legătură cu: avutul

public, sau orice alte chestiuni de interes fundamental pentru comunitate ca de exemplu înstrăinarea de bunuri care aparţin domeniului public, transformarea sau parcelarea domeniului public. Pentru dezbaterea acestor probleme se poate renunţa la termenul de minim 30 de zile înainte de punerea lor în discuţie, şi pentru adoptarea hotărârilor necesare se pot organiza şedinţe extraordinare ale consiliului local, care de asemenea vor fi publice. Se subînţelege că se vor respecta procedurile de vot, în conformitate cu Legea XXII din 1891.

Achiziţionarea de păduri, vânzarea şi întreţinerea acestora va fi gestionată de consiliul local în conformitate cu procedurile prevăzute în Legea XXXI din 1879. r) La aplicarea procedurii votului, preşedintele de şedinţă are obligaţia să formuleze în aşa fel întrebarea încât consilierii să poată vota printr-un simplu „da” sau „nu”. Oricare membru al consiliului local are dreptul să se pronunţe cu privire la modul de formulare al întrebărilor care urmează să fie supuse la vot. s) Hotărârile se adoptă fie prin vot direct sau prin vot secret, dar dacă cel puţin 5 membri solicită sau se votează probleme prevăzute la litera p) atunci se va aplica votul nominal prin strigarea de către preşedintele de şedinţă. ş) Procesele verbale legate de votarea nominală se fac în timpul şedinţelor de consiliu, iar pe timpul derulării acestora este interzis să se ia legătura cu cei care votează sau să se încerce influenţarea acestora. Numărarea voturilor, de asemenea, se face în timpul şedinţei iar procesul verbal de consemnare a rezulatelor votului va fi validat prin semnătura preşedintelui de şedinţă şi a notarului. Procesul verbal va consemna în clar numele persoanei care a votat precum şi opţiunea acesteia la vot. t) În cazul în care după numărarea votului se constată o egalitate în opţiuni, şedinţa se suspendă pentru 10 minute după care se reia votarea. Dacă şi a doua oară rezultatul este egalitate în voturi atunci se consideră câştigătoare opţiunea pentru care a votat

preşedintele de şedinţă. Dacă preşedintele nu participă la votare şi declară că nici nu intenţionează să participe atunci se organizează o nouă sesiune de votare, într-o şedinţă ordinară convocată peste cel puţin 24 de ore.

Această procedură se va aplica în totate situaţiile cu excepţia celei descrisă la punctul j).

La fiecare şedinţă a consiliului local, notarul, sau înlocuitorul acestuia, va întocmi un proces verbal în care se va trece fiecare luare de cuvânt cu precizarea clară a autorului intervenţiei.

19 § Procesele verbale întocmite cu ocazia şedinţelor ordinare a) La şedinţele de alegeri, preşedintele va desemna persoana care va întocmi procesul verbal. b) La sfârşitul fiecărei şedinţe, notarul, sub a cărui coordonare a fost întocmit procesul verbal, va

X

PRĂVĂLIA CU ISTORII

prezenta un rezumat al procesului verbal. O copie după documentele legate de şedinţele consiliului local se vor depune, în maxim 48 de ore, într-un registru special care se păstrează la oficiul poştal. Obligatoriu procesul verbal va conţine numărul şedinţei, data şi locul în care a avut loc şedinţa, numele participanţilor, ordinea de zi cu numărul de înregistrare a fiecărei probleme dezbătute precum şi hotărârea aferentă cu rezultatul votului cu care a fost adoptată hotărârea. În cazul în care hotărârea a fost adoptată prin vot nominal, atunci se va consemna detaliat votul fiecărui participant.

Doar acele şedinţe de consiliu vor fi considerate valide al căror proces verbal poartă semnătura preşedintelui, notarului şi două persoane desemnate din rândul participanţilor. c) Procesele verbale întocmite cu ocazia şedinţelor consiliului local sunt considerate printre cele mai importante documente ale comunităţii, de aceea notarul va supraveghea ca acestea să fie corect întocmite. De păstrarea acestor documente va răspunde judecătorul comunităţii. Orice abatere de la aceste reguli va fi sancţionată. De aceea: Procesele verbale ale şedinţelor de consiliu în formă originală nu vor fi scoase din clădirea primăriei şi nu vor fi ataşate de alte documente cu excepţia situaţiilor în care legea impune ca la diferite acte să fie ataşat procesul verbal în original şi în acest caz la registrul special se va ataşa o copie numerotată a procesului verbal.

20 §

persoanele care doresc să asiste la şedinţe sunt obligate să păstreze liniştea, în caz contrar vor fi evacuate. c) (…) d) Hotărârile şedinţelor pregătitoare se adoptă prin majoritate de voturi. Ajutorul de notar nu are drept de vot.

1897. Ordinea de zi a şedinţei ordinare a Consiliului local Petroşani

În cazul situaţiilor de urgenţă, consilierii, o parte din ei, sau toţi membrii Consiliului împreună vor fi convocaţi de îndată. De asemenea, vor fi convocate şi persoanele care au interese în legătură cu problemele puse în discuţie, dacă se consideră necesară prezenţa acestora. e) În Procesul-verbal al şedinţei se vor consemna pe lângă data şi locul de desfăşurare al şedinţei, şi numele tuturor participanţilor: consilieri, specialişti invitaţi, persoane direct interesate în problemele aflate în discuţie. De asemenea, se vor consemna toate luările de cuvânt, rezultatul votului, dacă este cazul numele persoanelor împuternicite să ducă la bun sfârşit vreo sarcină încredinţată de Consiliu. f) Lucrările comisiilor de specialitate, de asemenea, vor fi consemnate în Procese-verbale, care vor fi îndosariate într-un jurnal. Fiecare an, numerotarea Proceselor-verbale va începe de la 1.

După alegeri, în termen de 14 zile se organizează o şedinţă coordonată de judecător, pentru alegerea preşedintelui şi a vicepreşedintelui consiliului local. Şedinţe se vor organiza ori de câte ori problemele comunităţii necesită dezbaterea problemelor şi adoptarea de hotărâri, dacă este nevoie vor fi convocaţi experţi din diferite domenii pentru a li se cere opinia, chiar şi în regim de urgenţă dacă apar situaţii de urgenţă. În luna martie se va dezbate exerciţiul financiar pe anul precedent, iar la şedinţa din luna septembrie se va adopta bugetul pentru anul următor. Aceste bugete împreună cu toate cheltuielile 22 § curente vor fi examinate de împuterniciţii consiliului care vor întocmi un raport de aprobare sau de Procesele verbale întocmite cu ocazia respingere al acestora. Pentru urmărirea ducerii la bun şedinţelor de consiliu vor fi semnate de notar, sfârşit a diferitelor hotărâri ale consiliului se vor preşedintele de şedinţă şi de doi membri desemnaţi stabili responsabili. din rândul consilierilor participanţi la şedinţă. Acestea vor fi arhivate în condiţiile prevăzute la 19 § literele 21 § Regulamentul şedinţelor de b, c şi d.

consiliu local a) Preşedintele, în sensul capitolului 20 §, este ales din rândul consilierilor. b) Persoanele convocate de către preşedinte pentru a fi consultate sunt obligate să-şi prezinte opinia competentă ori de câte ori li se cere, în schimb nu au drept de vot. c) Consilierii pot participa la dezbateri şi să voteze doar la probleme în care nu au niciun interes personal. d) Membrii consiliului vor primi un exemplar cu ordinea de zi şi toate materialele adiacente, semnate de preşedintele de şedinţă sau de înlocuitorul acestuia, cu cel puţin 24 de ore înainte de şedinţă, cu excepţia situaţiilor de urgenţă. Cu cel puţin 24 de ore înainte de şedinţă, consilierii vor fi convocaţi pentru a li se înmâna un exemplar după ordinea de zi a şedinţei în faţa judecătorului sau a notarului public.

vineri, 2 martie 2012

23 § Şedinţele pregătitoare (de înmânare a ordinii de zi) se ţin în zilele de joi. Şedinţe de consiliu sau şedinţe pregătitoare se pot ţine ori de câte ori sunt situaţii de urgenţe sau la cererea a cel puţin un sfert dintre consilieri. Participarea consilierilor la şedinţe este obligatorie. Eventualele absenţe vor trebui să fie justificate.

24 § Despre şedinţele pregătitoare a) Vor fi prezidate de judecător sau de înlocuitorul acestuia. Prezentarea o va face notarul public sau înlocuitorul acestuia. Membrii sunt formaţi din consilieri. b) Şedinţele sunt publice, în schimb

Va avea loc în data de 9 septembrie, joi, ora 8, cu următoarea ordine de zi: 1. Aprobarea şi publicarea cheltuielilor din 1895.

2. Discutarea bugetului de cheltuieli pentru 1896.

3. Achiziţionarea terenului necesar amenajării pieţei, oportunitatea accesării unui credit în acest scop.

4. Aprobarea contractului de donaţie prin care Ullman Lapot şi încă câţiva vecini ai săi donează diverse suprafeţe de teren care vor deveni proprietate publică şi vor face parte din zona pieţei.

5. Discutarea listelor cu persoanele cu drept de vot, realizate de comisia special constituită în acest scop. După aprobare, publicarea listelor cu electoratul local.

6. La iniţiativa mai multor locuitori din Petroşani se va lua în discuţie amenajarea unui târg de vite care să intre în circuitul naţional de profil.

7. Discutarea Proiectului de regulament pentru Petroşani.

8. Prezentarea ordinului 21612 897 al Ministrului de Interne şi aducerea la cunoştinţa populaţiei a reglementărilor acestui ordin.

9. La iniţiativa lui Tribusz Antal şi a colegilor săi se va discuta despre oportunitatea împăduririi terenului din colonia Deak, păstrat ca teren de rezervă, şi transformarea acestuia într-un parc public.

10. Publicarea hotărârii prin care Dombora Laszlo a fost numit notar şi Hejas Jozsef ajutor de notar.

11. Analizarea cererii de despăgubire a lui Ullman Lapot şi a vecinilor săi pentru suprafeţele de teren necesare amenajării bazinului de apă necesar grupului de pompieri.

Cererea de despăgubire a lui Tomas Gyorgy pentru pagubele produse gospodăriei sale cu ocazia construirii trotuarului.

12. Analizarea contestaţiei în ceea ce priveşte numirea lui Nagy Miklos ca profesor la Şcoala profesională.

13. Analizarea cererii lui Dereny Sziviu şi a colegilor săi, de alocare a unei suprafeţe de pădure în baza dreptului de exploatare a lemnului prin aprobarea nr. 34 din 1897 a autorităţilor judeţului Hunedoara.

14. (…)

15. (…)

16. Analizarea raportului de activitate al forţelor de păstrare a ordinii publice.

17. Alocarea sumei de 1.000 frt către gimnaziu.

18. Prezentarea rezultelor de la examenul de sfârşit de an de la Şcoala profesională.

19. Alocarea unui avans de 650 frt pentru înfiinţarea grupului de pompieri.

20. Diverse rapoarte.

vineri, 2 martie 2012

PRĂVĂLIA CU ISTORII XI mod li s-a stors câteo declaraţie, care nu corespunde adevărului. Ursu Dionisie”.

(urmare din pagina I)

Ioan STIEBER:

„Am fost bătut cu patul puştii şi am fost forţat să fac instrucţie cu soldaţii” „Subsemnatul Stieber Ioan, în etate de 23 de ani, profesiunea mecanic, declar următoarele: În ziua de 13 Decembrie, seara, 1924, am fost arestat de Siguranţa Petroşani. Când am sosit la Siguranţă, şeful fără să asculte sau să întrebe, a început să mă bată şi m-a bătut până mi-am pierdut conştiinţa complet. Până atunci însă auzisem ţipete în alte camere.

După ce mi-am revenit în fire, m-a chemat din nou şeful Popescu şi m-a bătut cu bastonul de gumă şi cu pumnii de m-a umplut cu sânge, până n-am scris ceea ce spunea.

Astfel, cu forţa am fost silit să declar lucruri care sunt minciuni.

După ce am declarat forţat că am împărţit manifeste, am fost silit de cei mai sus menţionaţi de la cine am primit manifeste şi cu cine am împărţit manifeste.

Când am răspuns că nu pot să spui nimic, că nici nu ştiu, şi nici nu mi s-a dat manifeste, a început iar să mă bată, până când am picat jos, şi atunci de frică am subscris această declaraţie, care nu mi s-a citit. Astfel că nici până în prezent nu ştiu ce a fost în ea.

După 8 zile, am fost dus la Poliţia Petroşani, unde am fost bătut cu patul puştii şi am fost forţat să fac instrucţie cu soldaţii.

După două zile am fost duşi cu toţii la Siguranţa Generală din Bucureşti. Stieber Ioan.

Jilava la 23 I 1925”.

Dionisie URSU:

„De la orele 4 până la 6 ½, m-a bătut cu pumnul şi cu cauciucul” „La Vulcan, în ziua de 20 decembrie 1924, am fost arestat şi învinuit că sunt comunist.

Din Vulcan m-a dus la Petroşani, la Siguranţa de serviciu, unde m-a ascultat şeful Siguranţei, Popescu.

După masă, de la orele 4 până la 6 ½, m-a bătut cu pumnul şi cu cauciucul şi a scris o declaraţie pe care n-o cunosc deloc şi m-a silit cu bătaie sângeroasă şi cu ameninţare că mă împuşcă, s-o iscălesc.

Am subscris declaraţia numai din cauză că am fost bătut grozav şi nu am mai putut rezista bătăii.

Am văzut că şi ceilalţi arestaţi, care au fost învinuiţi de comunism, au fost crunt bătuţi, şi în acest

Alexandru DAN,

„Bătut cu rânca de gumă” „Dan Alexandru, miner, 20 de ani, a fost arestat în ziua de 13 Dec. 1924 de către Siguranţa din Petroşani. Acolo a fost bătut de către şeful însuşi al Siguranţei, Popescu, pentru a fi forţat să declare că a împărţit manifeste. Pus în libertate pentru o zi, este rearestat şi bătut cu rânca de gumă, până n-a subscris o declaraţie ce i se cerea. Dan Alexandru. Jilava, 23 I 1925”.

(Declaraţia rezumată nr. 33)

Carol CERNOVSKI,

Bătut peste picioare, până nu a mai putut merge „Cernovski Carol, muncitor, arestat la Siguranţa Petroşani, unde a fost bătut de şeful Popescu peste picioare, până n-a mai putut merge. După o scurtă pauză, a fost din nou luat la bătaie. Cu întreruperi de felul acesta, bătaia a continuat până ce a subscris o declaraţie pe placul celor care-l anchetau, Declară că în faţa lui au fost bătuţi şi alţi arestaţi”. (Declaraţia rezumată nr. 34) (continuare în pagina XII) Din vremea guvernării legionare

Cum au fost maltrataţi ilegaliştii Cotoţ, Veşcan şi Boldura Comisariatul de Poliţie Petroşani raportează şi tratamentul la care au fost supuşi unii muncitori, tot simpatizanţi ai Partidului Comunist, în timpul scurtei guvernări legionare: „În timpul legionarilor, maltratările au culminat din nou, astfel în ziua de 9 noiembrie 1940, Poliţia legionară din Timişoara, informată fiind de trădătorul clasei muncitoare Repca Andrei din Timişoara, au fost arestaţi trei muncitori din Petroşani, şi anume: Cotoţ Iosif (în prezent, preşedintele Sindicatului Minier din Petroşani; în prezent, adică în 1948 – n.r.); Veşcan Gavrilă (membru în Comitetul Central al Uniunii Miniere) şi Boldura Avram, minier în Petroşani.

Cu această ocazie, trădătorul Repca Andrei a mai divulgat şi alţi reprezentanţi ai muncitorimei, astfel: 3 din Deva, 9 – Hunedoara, 3 – Caransebeş, 2 – Lupeni şi 26 din Timişoara.

Cotoţ Iosif ne-a declarat că a fost dus la Poliţia Petroşani, unde a fost pus în faţă cu Repca Andrei, şi apoi fiind recunoscut a fost crunt bătut de 9 comisari, care-l loveau cu palmele, pumnii şi picioarele.

S-au urcat cu picioarele pe el, etc. Nevoind să recunoască vina ce i se aducea, au încercat să-l bată la tălpi; ripostând, au fost chemaţi şi gardieni publici cu baionetele pe armă, care l-au rănit cu baionetele în 3 locuri (în piept, în mâna dreaptă şi umărul drept, unde i-au făcut o rană de 8 cm, ce nu s-a vindecat circa un an, şi azi – după 8 ani!, în 1948, n.r. - se observă cicatricea ). A fost bătut crunt la talpă, aceştia aruncând şi apă pe el.

Din cauza inflamării picioarelor, deşi poartă nr. 41, n-a putut merge în picioare nici în bocanci nr.

44. La fel a fost bătut şi Boldura Avram, căruia i-au rupt 3 degete la picioare şi 2 la mâini. (…) Dintre foştii comisari de la Petroşani reţine numele lui Scurtu Nicolae, care, la fel, l-a maltratat şi i-a luat diferite obiecte”.

XII PRĂVĂLIA CU ISTORII

vineri, 2 martie 2012

(urmare din pagina IX) decembrie 1924, sub învinuirea că e comunist, a fost bătut la Siguranţa din Petroşani de şeful Popescu cu pumnii şi picioarele peste tot, dar în special în obraz.

Mihaly FARKAŞ, A doua zi după arestare a fost bătut grozav de Bătut cu cauciucul până a către mai mulţi agenţi, toată ziua, în toate modurile leşinat posibile, ca să spună dacă e comunist sau nu. Apoi a fost trimis la Poliţie, care l-a înaintat la Siguranţă. „Mihaly Farckaş, muncitor, e arestat la Astfel, în căutarea vinei, Siguranţa l-a ţinut mai mult Lupeni pe ziua de 16 decembrie 1924, de unde a fost timp, fără a se sinchisi că părinţii bătrâni şi soţia însărcinată au rămas muritori de foame, pe urma arestării lui” (Declaraţia rezumată nr. 48)

înaintat Siguranţei din Petroşani. La Lupeni a fost Albert GRUBER bătut de Popescu, şeful Siguranţei din Petroşani, iar A ajuns în urma bătăilor negru la Siguranţa din Petroşani, de către subşeful acesteia, ca postavul cu cauciucul până a leşinat şi după leşin a fost forţat să iscălească declaraţia”. (Declaraţia rezumată nr. 45) „Gruber Albert, miner, arestat în ziua de 14 decembrie 1924, a fost luat la bătaie de către şeful Peter KAPCSA, Siguranţei din Petroşani, Popescu, fără să-l fi întrebat Maltratat la Lupeni şi Petroşani în prealabil ceva. Pus apoi în lanţuri, minerul Gruber este din nou bătut de câteva ori, cu pauze, de către mai mulţi agenţi, din ordinul aceluiaşi Popescu, până „Kapcsa Peter, muncitor, arestat la 16 ce întreg trupul i-a devenit negru ca postavul. Jilava, decembrie 1924, a fost maltratat la Lupeni şi Ianuarie 1925”. (Declaraţia rezumată nr. 49) Petroşani în acelaşi mod şi de aceleaşi persoane ca şi Farkaş Mihaly, pentru a i se stoarce declaraţii în forma necesară Siguranţei.

A asistat la bătaia primită de muncitorul Chronieji, ai cărui 5 copii mici au rămas fără ajutor”.

(Declaraţia rezumată nr. 46)

Gheorghe POPOVICI,

Bătut în faţa nevestei arestate şi însărcinate

nr. 50)

Ilieş ALELIROTT,

Maltratat oribil la Petroşani, Timişoara, Arad „Alelirott Ilieş, muncitor, arestat în ziua de 14 decembrie 1924, a fost maltratat în mod oribil atât de Siguranţa din Petroşani (în special de către şeful Popescu cu agenţii săi), cât şi la cea din Timişoara, unde s-a distins ca bătăuş comisarul Toma, şi alţii ai căror nume nu-i cunoaşte.

Acelaşi lucru i s-a întâmplat la Arad, unde a fost maltratat de mai mulţi: şeful Mărculescu, comisar Ştefănescu, Zamfir şi Mateescu”.

(Declaraţia rezumată nr. 51)

Istvan ABODI,

Schingiuit de şeful Siguranţei „Abodi Istvan, miner, arestat în ziua de 20 decembrie 1924, a fost maltratat la Siguranţa din Petroşani. În aplicarea schingiurilor acestui muncitor s-a distins şeful Popescu. Declaraţia de la Siguranţă i-a fost smulsă cu forţa”. (Declaraţia rezumată nr. 52)

În loc de concluzii Mai reţinem din situaţie un fragment care subliniază şi aspectele nelegalităţii metodelor&tehnicilor folosite de Siguranţă: „Ceea ce e de observat aici, este că aceşti arestaţi, în mod preventiv, sunt transportaţi dintr-un oraş la altul ÎN LANŢURI. Se pierde absolut din vedere că prevenitul este presupus inocent.

Nevinovatul, legat în lanţuri de mâini şi de picioare, şi pornit la drum între jandarmi!!! Apoi, bătăile au la toţi acelaşi scop: să le smulgă declaraţii contra-lor înşile. Aceasta dovedeşte că Siguranţa arestează, fără nici o prealabilă dovadă de culpabilitate, fără măcar un motiv serios de bănuială. Prin chinuri, ea vrea să-şi creeze documente doveditoare.

Aceasta rezultă din toate declaraţiile (…)”.

„Popovici Gheorghe, muncitor, arestat la 10 dec. 1924, a fost bătut la Siguranţa din Petroşani pentru a declara că a avut Wilmos MALASCEK, legătură cu Luca.

Bătaia a efectuat-o şeful local Popescu, de Maltratat, fără faţă fiind şi soţia însărcinată a lui Popovici Gheorghe, 4 martie 1945, la manifestaţia contra generalului Rădescu, a fi acuzat arestată şi ea fără nici un motiv”. (Declaraţia rezumată nr. 47)

Poliţia a folosit petarde lacrimogene!

„Malascek Vilmos, muncitor, arestat în ziua de 14 decembrie 1924, a fost Bătut de mai mulţi agenţi în maltratat la Siguranţa din toate modurile…

Petroşani fără să i se fi formulat vreo acuzaţie”. rezumată „Gruia Iosef, muncitor, arestat în ziua de 13 (Declaraţia

Iosef GRUIA,

În 1945, muncitorii din Valea Jiului au manifestat contra Guvernului Rădescu.

Comisarul şef Virgil Şerban, şeful Comisariatului Petroşani, intră în acţiune. Văzând că muncitorii intenţionează să vorbească de la balconul primăriei încearcă din răsputeri să-i oprească. Nu poate decât uzând de armamentul din dotare. Dă ordin să se arunce în muncitori cu petarde lacrimogene.

Totuşi, îi putem găsi o justificare ordinului comisarului şef Şerban: în clădirea primăriei se afla şi Comisariatul de Poliţie Petroşani. Iar manifestanţii, odată pătrunşi în clădire, cine ştie cum ar mai fi reacţionat…