Ziarul Vaii Jiului - nr. 884 - 10 februarie 2012

CMYK

Tipar digital Cel mai bun preţ din judeţ!

Transmite cererea ta de ofertă la office@zvj.ro

VINERI

Ziarul Vãii Jiului

Nu există lege împotriva ADEVĂRULUI!

10 februarie 2012 Anul V Nr. 884 12 + 4 pagini Preţ: 1 LEU www.zvj.ro Răsărit: 07:38 Apus: 17:42

ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe!

Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

R

Director: Cătălin DOCEA Curs valutar: 1€ = 4,3554 lei 1$ = 3,2813 lei 1₤ = 5,1952 lei MARCĂ ÎNREGISTRATĂ

Comentează subiectele momentului accesând site-ul cotidianului nostru

Vă invităm pe toţi cei care sunteţi însufleţiţi de sentimentul înălţător al iubirii să participaţi, alături de noi, la o manifestare culturală de excepţie prilejuită de ZIUA ÎNDRĂGOSTIŢILOR Marţi, 14 februarie, la ora 17:00, la Casa de Cultură a Sindicatelor “Ion Dulămiţă” ne va încânta formaţia PROCONSUL. Vă chemăm pe toţi cei care sunteţi îndrăgostiţi să vă bucuraţi de această sărbătoare. Să învingem frigul de afară prin căldura din sufletele noastre!

Vă aşteptăm cu drag.

Tiberiu IACOB-RIDZI Primarul municipiului Petroşani

P A G I N A 2

De ce n-au bani dascălii vulcăneni?

La Vulcan

Angela Stoica vrea să-i învrăjbească pe cei din USL Pentru absolvenţii proiectului PLM Adaptor,

Bursa locurilor de muncă Din nou despre cazul “Bălan”

După ce vreme de un an şi-a părăsit copilul, acum îl vrea înapoi pentru pensia alimentară Cristina Mraz: „Cristi Bălan este un părinte excepţional. Îi oferim tot suportul”

P A G I N A 3

P A G I N A 6

P A G I N A 7

2 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului

vineri, 10 februarie 2012

De ce n-au bani dascălii vulcăneni?

Mi-a fost dat să aud că joi dimineaţă, adică ieri, a fost mare agitaţie la Colegiul Tehnic Mihai Viteazul din Vulcan. Tema discuţiilor au fost, fireşte, banii.

Banii alocaţi, pentru 2012, din bugetul local pentru necesităţile instituţiilor de învăţământ din municipiu. Cineva care m-a sunat a vrut să ştie dacă, la Lupeni, bugetul local a fost votat.

I-am răspuns că mă voi interesa, aşa că să revină cu un alt telefon. Nu a revenit, dovadă că - aşa cum e normal - pe dascălii vulcăneni îi doare ce se întâmplă cu bugetul local al municipiului în care domniile lor activează.

manda dată de Angela Stoica şi vota "pentru" validarea mandatului de consilier local al doamnei Cristina Ştefania Iszak, se ajungea şi la proiectul privind aprobarea bugetului local al municipiului Vulcan pe anul 2012. Proiect care figura la poziţia a noua a ordinii de zi şi care, foarte sigur, trecea, cum se spune, cu unanimitate de voturi. Dar, abţinându-se la vot, la fel ca şi ceilalţi opt consilieri locali portocalii, doamna consilier local PDL Malvine Socaci i-a adus pe profesori şi pe celelalte

cadre didactice în situaţia în care se află acum.

Să vă spun drept, şi nu este doar impresia mea, primarul Gheorghe Ile a fost luat prin surprindere de situaţia creată, miercuri după amiază, în consiliul local. Mi-am dat seama de asta studiindu-i chipul imediat cum a ob-

Nu sunt bani, fiindcă nu s-a votat bugetul local, au aflat dumnealor. Dar de ce nu s-a votat bugetul local? Asta era întrebarea pe care ar fi trebuit să o pună oricare dintre cei convocaţi la şedinţa de ieri dimineaţă de la liceu. Iar cea în măsură să le explice cinstit de ce nu s-a votat este doamna directoare Malvine Socaci, consilier local PDL.

Colegii profesori ai doamnei directoare trebuie să ştie că, dacă dumneaei, de exemplu, nu executa co-

servat că portocaliii Angelei Stoica nu ridică mâna când au fost întrebaţi dacă sunt "pentru" validarea liberalei care urma să-i ia locul lui Tudorel Cărăşel. E clar că Angela Stoica, despre care se vorbeşte deja pe faţă că l-ar manevra pe Ile ca pe o marionetă - cum, de fapt, face şi cu consilierii ei - e înnebunită că, dacă ULS şi PRM deţin din nou majoritatea în consiliul local, va fi schimbată de pe funcţie.

Ceea ce nu cred că se va întâmpla. Din câte ştiu şi eu, partea cealaltă a renunţat la ideea asta. Mai sunt doar trei luni şi ceva până la alegerile

locale şi ea va cădea singură. Prin acţiunile nesăbuite pe care le plănuieşte şi le pune în practică, sigur nu va mai apuca locul al doilea în primărie. Condiţii în care Gheorghe Ile ar răsufla uşurat. Oare?

Gheorghe OLTEANU P.S. S-a lansat zvonul că profesorii vulcăneni nu-şi pot lua salariile din cauză că nu a fost votat bugetul local. Tot o lucrătură portocalie, ca să se dea vina pe PSD şi PNL. Greşit. Salariile pe această lună se pot plăti, pentru că primarul poate apela la articolul de lege care-i permite ca, până la aprobarea bugetului local pe 2012, să se folosească, lunar, de a 12 parte din bugetul local al anului 2011. Şi, pentru ca dascălii să-şi ia salariile, trebuie doar ca Gheorghe Ile să semneze o dispoziţie de primar. Simplu. De ce n-o face?

Primarul Tiberiu Iacob-Ridzi ne asigură că STRĂZILE MALEIA, CUZA VODĂ, TITU MAIORESCU ŞI DRUMUL RUSU-PARÂNG VOR FI ASFALTATE INTEGRAL ANUL ACESTA Primarul Tiberiu Iacob-Ridzi este încrezător că toate proiectele aflate în derulare şi cele aprobate şi prevăzute a demara anul acesta vor continua la Petroşani.

După cum se ştie, câteva străzi importante din Petroşani, inclusiv strada Maleia şi bucata de drum de la Rusu în sus, deci drumurile care asigură intrarea spre zona turistică Parâng sau care fac legătura cu Jieţul şi Cheile Jieţului, sunt trecute în Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii (PNDI), derulat prin MDRT. Primarul Tiberiu Iacob-Ridzi ne-a oferit amănunte îmbucurătoare şi liniştitoare despre acestea: „Noi pe PNDI avem trecute strada Maleia, strada Cuza Vodă, Titu Maiorescu şi drumul de la Rusu până în Parâng. Aceste lucrări, de care vă vorbesc

www.zvj.ro

eu, au fost deja licitate. Lucrările au fost câştigate de o firmă din Timişoara, care în această primăvară va şi începe lucrările în municipiul Petroşani. Nu cred că acest program nu se va derula. E adevărat că acest PNDI are o altă schemă de finanţare. Este vorba de faptul că constructorul, deci cel care a câştigat aceste lucrări, va suporta din resurse proprii aceste lucrări, urmând ca decontările să se facă undeva în 20132014. Deci, nu văd ce fel de probleme ar putea fi, atâta vreme cât schema de finanţare nu e în prima fază de la buget”.

Rămâne să vedem ce se mai întâmplă, iar dacă de la primăvară observăm mişcări de utilaje şi aranjări de şantiere pe Maleia sau pe la Rusu, pe Cuza Vodă sau pe Titu Maiorescu, vom afla că primarul a avut dreptate.

Corneliu BRAN

ACTUALITATE 3

Ziarul Vãii Jiului vineri, 10 februarie 2012

La Vulcan

Angela Stoica vrea să-i învrăjbească pe cei din USL Să ştie toată lumea, dar mai ales vulcănenii. Atunci când, în şedinţa de consiliu local de miercuri după amiaza, desigur, s-au abţinut - la ordin, desigur - de la votul privitor la validarea mandatului de consilier local al celei care a fost desemnată să-i ia locul liberalului demisionar, toţi cei opt consilieri locali PDL şi-au lăsat privirile în jos.

nu ştiu cum, credeţi-mă, să-i vezi pe consilierii PDL puşi într-o asemenea postură. De care, sunt sigur, şi lor le este ruşine, numai că, de frică, tac chitic şi execută orice le comandă şefa lor, sublocotenent (r) Angela Stoica.

De unde frica asta?

Fiecare dintre ei are interese. Sunt câţiva care, dovedindu-şi loialitatea faţă de viceprimăriţă şi culoarea ei portocalie, s-au făcut cu funcţii de conducere. Cei care sunt pensionari se tem că fie că le sunt luate neamurile în colimator, fie că îşi dau seama că îşi pierd pe loc avantajele momentane pe care le au. Unul şi-a tras, ilegal, desigur, un ditamai garaj-vilă cu două sau trei nivele, un altul face afaceri înfloritoare, un altul a obţinut nu mai ştiu ce teren,

Doar viceprimăriţa Angela Stoica, care-i şi preşedintele organizaţiei PDL Vulcan, nu a făcut asta. Ea a stat cu ochii pe oamenii ei, ca nu cumva vreunuia să-i treacă prin minte să voteze altfel de cum a fost porunca ei. Şi ceea ce te conduce la concluzia că oamenii aceştia acţionează ca traşi cu cheia de Angela Stoica este faptul că niciun pedelist nu a cutezat s-o privească în ochi pe liberala Alina Anamaria Cîrstoiu, atunci când aceasta le-a cerut să argumenteze abţinerea de la vot.

"Este strigător la cer ce se petrece aici!", a fost reacţia consilierului PSD Cristian Merişanu la refuzul PDL de a-şi exercita dreptul de vot. Adică de a nu valida mandatul liberalei Cristina Ştefania Iszak, înlocuitoarea lui Tudorel Cărăşel. Este

Pentru conducere fără permis,

Un an şi 10 luni de închisoare Numărul condamnărilor cu executare pentru cei care se urcă la volan, deşi nu au permis, este în creştere. Poliţiştii Biroului de Investigaţii Criminale Petroşani au desfăşurat, în cursul zilei de miercuri, o acţiune specifică.

Astfel, l-au identificat pe Nicolae Ş., de 40 de ani, din Petroşani, care fusese condamnat de Judecătoria Petroşani la o pedeapsă privativă de libertate de un an şi 10 luni de închisoare pentru comiterea infracţiunii de conducere fără permis a unui autoturism pe drumurile publice. Deci, timp de un an şi 10 luni, un bărbat în floarea vârstei, care poate are acasă familie şi copii, va sta în închisoare, pentru că a fost inconştient şi s-a urcat la volanul unei maşini, deşi nu avea carnet.

Aceste infracţiuni nu se mai iartă. Bărbatul a fost escortat şi depus în baza mandatului la Penitenciarul Bârcea Mare, unde îşi va ispăşi pedeapsa.

Alina PIPAN

www.zvj.ro

iar nepoţii sau copiii altuia au primit serviciu cu pile la Angela.

Asta-i ţine pe ei legaţi ombilical de şefa lor. Nu-i vorba nicidecum de loialitate faţă de partid sau mai nu ştiu ce. De chestia asta mi-am dat seama când, mai în glumă, mai în serios, am schimbat câteva cuvinte cu unul dintre aceşti consilieri PDL. Care - pariez că şi ceilalţi sunt la fel era îngrijorat serios de ce va fi cu el peste două-trei luni încolo.

M-a pus pe gânduri declaraţia Angelei Stoica, făcută unui cotidian hunedorean. Cum că a votat pentru validarea mandatului de consilier local al domnului Dan Petre Petculescu, datorită stimei deosebite pe care o are pentru modul în care consilierii locali pesedişti au acţionat pentru binele comunităţii locale vulcănene.

Interesant cum, în acest moment, după ce l-a blamat pe preşedintele vulcănean al acestui partid, doamna viceprimar încearcă să extragă PSD-ul din coaliţia USL. De ce o face? O bate, cumva, gândul ca sfânta sărbătoare a Învierii Domnului s-o găsească colorată ca ouăle de Paşte?

Gheorghe OLTEANU

4 SPORT

Ziarul Vãii Jiului

vineri, 10 februarie 2012

Rivalii Jiului, prima victorie în amicale FC Hunedoara a obţinut primul succes în meciurile test din această iarnă, câştigând cu 3-1 (1-0) partida cu Europa Alba Iulia, disputată în ciuda terenului dificil. Pentru hunedoreni au evoluat şi nou-veniţii Robert Cristian, fost la Minerul Lupeni, şi Janos Vajda, fotbalişti sosiţi cu o zi înainte de meci, ultimul de la Arieşul Turda.

Oameni buni, rămânem fără fotbal!!!

Vestea abandonării campionatului de către gruparea deveană, Mureşul Deva, i-a determinat pe mai mulţi componenţi ai lotului devean să accepte ofertele altor cluburi. Cu toate că fotbalul, devenit de multă vreme un fenomen social, este pe cale de dispariţie pe aceste meleaguri, nimeni de la judeţ nu a luat la cunoştinţă şi, mai mult, nu a ridicat un deget pentru a salva ce se mai putea salva. Şi uite aşa judeţul Hunedoara a rămas fără reprezentantă în Liga a II-a, după ce cu ani în urmă ne mândream cu forţe în prima divizie: Jiul Petroşani, Corvinul Hunedoara, Minerul Lupeni… În aceste condiţii jucătorii pe care judeţul Hunedoara îi mai avea în Liga a II-a şi-au luat tălpăşiţa. Atacantul Elvis Dârvaru care are experienţa ligii secunde şi de la Fortuna Covaci, unde a fost golgheterul echipei, a ajuns deja în tabăra formaţiei de Liga a III-a Naţional Sebiş. Fotbalistul originar din Brad împlineşte 23 de ani pe 19 februarie şi e văzut ca o soluţie ofensivă perfectă de antrenorul Lucian Tetileanu. „Jucătorul venit de la Mureşul Deva are experienţă şi ne poate ajuta”, a afirmat

www.zvj.ro

tehnicianul Naţionalului. Şi mijlocaşul de 23 de ani Valentin Furdean a „mers înapoi” spre eşalonul trei, semnând un contract cu nou-promovata Flacăra Făget. Deşi a bifat doar cinci jocuri în tricoul Mureşului în tot turul, din cauza unei accidentări, Furdean s-a reorientat rapid şi va fi, din martie, adversarul celor de la CFR Simeria, FC Hunedoara şi Jiul Petroşani.

Iosif Melcea, mijlocaşul dreapta de 25 de ani al devenilor, a semnat un contract cu FC Olt încă înainte de vestea abandonului financiare a echipei, iar atacantul din Valea Jiului, Cristian Diaconescu, care a evoluat în tur la Mureşul Deva a primit deja oferte de la cluburi din eşalonul trei, dar speră să îşi găsească echipă în liga secundă.

Hunedorenii au fost de puţine ori periculoşi la poarta ocupantei locului secund în Liga a IV-a Alba, în ciuda posesiei superioare şi a celor trei goluri marcate. „Din cauza zăpezii, mingea era greu de controlat. S-a eliminat diferenţa de tehnicitate dintre echipe şi s-a pierdut din viteza acţiunilor, jocul nostru fiind un pic bătrânesc”, a explicat unul dintre fotbaliştii lui Şunda. În acest context, hunedorenii au avut nevoie de un penalty, scos de Istinie şi transformat de L. Todea (min. 25), pentru a deschide scorul.

Oaspeţii au reclamat ofsaid la ex-jiulistul Istinie la faza care a dus la acordarea loviturii de pedeapsă. Jucătorii intraţi după pauză au pus parcă mai mult suflet, dorind să demonstreze că merită să devină titulari.

Ca dovadă, FC Hunedoara a punctat de două ori şi s-a desprins în învingătoare.

Trăşcan (70) a marcat cu latul din careul mare şi tot el a înscris, în minutul 80, cu capul din şase metri, în urma unui corner executat de Păcurar. În ultimele secunde de joc, Al. Popa a marcat golul de onoarea al Europei.

Arbitrul Denis Haidiner a făcut un pic exces de zel, în condiţiile unui joc amical.

Fluieraşul hunedorean a eliminat doi jucă-

tori ai oaspeţilor (de fiecare dată au intrat alţii pe teren în locul lor - n.r), fapt care i-a determinat pe cei de la Europa să joace ceva mai tare şi a ridicat puţin tensiunea partidei. „Testul a fost neconcludent, din cauza terenului înzăpezit. Am înscris numai o dată în prima repriză şi nu din acţiune, ci din penalty. La pauză, le-am cerut băieţilor să respecte meseria de fotbalist şi să

muncească pentru victorie, indiferent de valoarea adversarului. Mai avem mult, foarte mult de lucru, pentru a ne fi competitivi”, a spus antrenorul Aurel Şunda.

FC Hunedoara – Europa Alba Iulia 3-1 (1-0) FC Hunedoara, repriza I: A. Ilie – Marcu (junior), Bier, Cuciula, Vodiţă – R. Cristian, Dimcea, R. Munteanu (junior), Jitaru – Todea, Istinie.

FC Hunedoara, repriza a II-a: Şimeni (Băeşu) – Vintilă, Muşuroaia, Roiu, Cloşcă - Păcurar, Trăşcan, J. Vajda, Benea (junior) – Şandor, Grigore (junior). Antrenor: Aurel Şunda

SPORT 5

Ziarul Vãii Jiului vineri, 10 februarie 2012

Incredibil! „Ne-a tăiat lumina”, ţipă fostul selecţioner al României, după un meci de handbal jucat în judeţul nostru

„Toate pozele cu tine am să le rup până mâine” Cam aşa sună relaţia amicală dintre Marian Muntean şi Gheorghe Tadici, relaţie ce a fost făcută ţăndări la partida directă dintre Cetate Deva şi HC Zalău, scor 15-22. Finanţatorul grupării devene susţine că fostul antrenor al naţionalei a fost sprijinit de arbitraj, iar Tadici îl acuză pe Muntean de întreruperea intenţionată a iluminatului în sală.

Oficialii de la Cetate au contestat aproape în permanenţă arbitrajul cuplului EremiaDrăganescu. În minutul 54, la scorul 13-20, după eliminarea pentru două minute a lui Marian Muntean, o parte dintre neoanele sălii s-au stins. Arbitrii au oprit partida şi au cerut remedierea defecţiunii care a fost rezolvată la limita regulamentului. În replică, reprezentanţii HC Zalău susţin că întreruperea iluminatului s-a făcut intenţionat. ,,Cinci săptămâni dacă jucam şi tot nu puteam să câştig cu HC Zalău, deşi e o echipă mediocră, ţinută în viaţă de Tadici. Asemenea jaf şi arbitraj ostil n-am avut la Deva de când sunt în handbal. Eu sper să se termine odată şi era Tadici cu arbitraje părtinitoare. Cei doi arbitri s-au înclinat ca ghiocelul în faţa lui Tadici.

Oriunde în România, joc cu Zalăul, dar cu arbitraj corect, şi cred că Deva poate

învinge”, a spus Muntean. În replică, Gheorghe Tadici, manager la HC Zalău, susţine că jocul a fost la discreţia echipei sale şi îl acuză pe Muntean de întreruperea intenţionată a iluminatului în sală. ,,Am condus jocul de o manieră categorică.

Diferenţa mare de scor şi faptul că golghetera lor, Carmen Cartaş, a marcat doar două goluri spune totul. Mi s-a semnalat de

„Îmi doresc să joc tot în Liga a II-a” Jucătorul din Valea Jiului, Cristian Diaconescu, care a evoluat, în acest sezon, pentru echipa din Liga a II-a, Mureşul Deva şi-a încheiat conturile cu aceasta din urmă, după ce oficialii deveni au anunţat că echipa se va retrage din campionat, iar jucătorii trebuie să predea echipamentul. „Îmi pare foarte rău de situaţia creată şi eu încă mai sper ca cei de acolo să se răzgândească şi să nu retragă echipa din campionat. Şi noi, jucătorii, suntem puşi într-o situaţie grea având în vedere ca majoritatea echipelor şi-au făcut lotul pentru începutul de retur”, a declarat jucătorul care în turul de campi-

onat a marcat patru goluri pentru Mureşul Deva. Diaconescu a primit deja două oferte de la echipe din Liga a III-a, dar acesta îşi doreşte să evolueze tot în eşalonul secund.

Antrenor concediat FC Hunedoara a renunţat, din cauza unor neînţelegeri financiare, la serviciile lui Daniel Haidiner, unul dintre tehnicienii Centrului de copii şi juniori al clubului. „Îmi pare rău că s-a ajuns aici. Toată munca pe care am depus-o ca antrenor la Hunedoara am făcut-o din pasiune. Am trecut şi peste momente grele în care am fost alături de copii fără a fi plătit.

Din păcate în vară am avut o înţelegere financiară cu FC Hunedoara, iar acum clubul nu-şi mai respectă angajamentul”, a spus tehnicianul demis. Daniel Haidiner se ocupa de pregătirea a trei grupe de copii şi juniori, una dintre ele fiind preluată după demiterea, la sfârşitul anului trecut, a antrenorului Claudiu Toader. Grupele rămase vor fi repartizate celorlaţi tehnicieni de la Centrul de Copii şi Juniori: Gabi Rus, Florin Dubinciuc, Florea Văetuş sau Nelu Mitrică.

www.zvj.ro

către şeful sălii care s-a uitat pe înregistrările video că soţul unei jucătoare de la Deva a stins luminile în sală în minutul 54.

Mi se pare o chestie anormală. Mai multe vor spune arbitrii în raportul de joc”, a spus Tadici.

Pagini realizate de Loredana JUGLEA

Elitte Beauty Center angajează maseuză cu experienţă.

Relaţii la telefon 0254.548908.

CMYK

6 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului

vineri, 10 februarie 2012

Pentru absolvenţii proiectului PLM Adaptor,

Bursa locurilor de muncă PLM Adaptator este un proiect cofinanţat din Fondul Social European prin POSDRU 2007-2013. Universitatea Petroşani şi alte 6 centre universitare din ţară s-au asociat în cadrul acestui proiect, a cărui finanţare a fost de 2,4 milioane de euro.

Ieri, proiectul, care s-a desfăşurat pe o perioadă de doi ani, s-a finalizat cu o bursă a locurilor de muncă, la care au participat 8 companii.

Studenţi - pregătiţi să devină „angajatul perfect” În 2009, acest proiect a demarat sub coordonarea partenerului principal ADA Com-

puters Bucureşti. Au participat 700 de studenţi din ţară, dintre care 150 ai Universităţii Petroşani. În prima fază a proiectului, coordonatorii au aplicat un chestionar unui număr de peste 200 de firme, prin care urmăreau să obţină o imagine reală a angajatului pe care aceste firme îl caută pe piaţa muncii. Interpretarea rezultatelor a scos la iveală un profil interesat.

Printre cerinţele firmelor în privinţa candidatului ideal se află experienţa candidaţilor realizată inclusiv prin practica studenţilor în domeniu, cultura generală tehnică a salariatului în domeniul respectiv de activitate, familiarizarea cu calculatorul şi cunoaşterea produselor firmei respective. În baza acestor informaţii, s-au realizat modulele de cursuri, iar, la sfârşitul acestui program, studenţii au concurat, realizând un produs virtual pe baza temelor primite de la firmele respective.

8 companii de talie (inter)naţională - tot atâtea şanse pentru studenţi Faza finală a proiectului, bursa locurilor

La Iscroni, FURTUL DE CĂRBUNE CONTINUĂ Pentru 115 kg de cărbune, o femeie din Aninoasa, de 55 de ani, pe numele mic Peliniţa, este cercetată de organele abilitate.

Se ştie că la Iscroni este raiul hoţilor de cărbune şi de fier vechi. Femei, copii, tineri sunt identificaţi ca autori ai unor furturi relativ mărunte. Deşi 115 kg de căr-

www.zvj.ro

de muncă, a fost deschisă de decanul Facultăţii de Inginerie Mecanică şi Electrică, prof. univ. dr. ing. Aron Poantă.

Acesta a recunoscut că nu are niciun merit pentru acest proiect. Însă, a susţinut şi urmărit evoluţia acestuia. A luat cuvântul conf. dr. ing. Iosif Dumitrescu, coordonatorul regional al proiectului. După o trecere în revistă a proiectului, acesta a trecut la prezentarea celor 8 parteneri, care au ieşit la rampă cu locuri de muncă pentru studenţi: Camera de Comerţ şi Industrie Hunedoara, AJOFM Hunedoara, Electro Promex, Adarco Invest, INSEMEX, CNH, Electroutil, ICPM, SIMAUSROM. Unii dintre aceştia şi-au trimis ofertele de locuri de muncă, alţii s-au prezentat pentru interviuri.

Alina PIPAN bune nu este un lucru mărunt.

Miercuri, cu ocazia unei patrulări pedestre, poliţiştii Postului de Poliţie T.F. Petroşani au depistat-o pe femeie, după ce a pătruns fără drept în complexul staţiei C.F.R. Iscroni şi a sustras dintr-un vagon 115 kg de cărbune, cu scopul de a-l valorifica.

Peliniţa este cercetată în stare de libertate pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă de furt. Dacă scăpa şi ieşea cu marfa din incinta staţiei, putea să valorifice liniştită cărbunele, pentru că nu o mai deranja nimeni.

Alina PIPAN

CMYK

SOCIAL 7

Ziarul Vãii Jiului vineri, 10 februarie 2012

Din nou despre cazul “Bălan”

După ce vreme de un an şi-a părăsit copilul, acum îl vrea înapoi pentru pensia alimentară Cristina Mraz: „Cristi Bălan este un părinte excepţional. Îi oferim tot suportul” Cristina Mraz, şefa Serviciului de Asistenţă Socială Petroşani, ne-a oferit relaţii despre cazul lui Cristi Bălan, un părinte disperat din Petroşani, care se luptă cu fosta soţie pentru copil, caz pe care l-am prezentat pe larg într-o ediţie a ZVJ şi pe care vi-l rezumăm acum, prezentându-vă şi noutăţile apărute în această tristă poveste.

www.zvj.ro

Bărbatul are un copil cu handicap, cu o situaţie medicală dificilă. Soţia lui l-a părăsit, pentru cumnatul lui, când copilul avea numai câteva luni. Cu toate că judecătorii au lăsat copilul mamei, pentru că aşa se obişnuieşte, şi aşa prevedea până acum legea românească, mama l-a părăsit şi l-a lăsat tatălui.

Abandonul copilului de

către mamă a fost, totuşi, un moment prielnic pentru micuţul de doi ani, Eduard Bălan, pentru că tatăl şi-a dat tot interesul ca acesta să se dezvolte normal şi ca starea lui să se îmbunătăţească vizibil. Se vede limpede şi din pozele alăturate că după un an cât s-a aflat în îngrijirea tatălui copilul arată mult mai bine. Însă soţia, cu toate că şi-a abandonat copilul timp de un an, cerea cu insistenţă să i se plătească pensia alimentară.

Serviciul de Asistenţă Socială Petroşani a cercetat îndeaproape cazul. A făcut anchete sociale şi a stabilit că tatăl este cel mai potrivit pentru creşterea copilului. Chiar a formulat un raport complet care să convingă judecătorul, că locul celui mic este lângă tată. Fără succes, însă. La ultimul proces pentru tutela copilului, acesta a rămas la mamă. Doar în acte. Pentru că în realitate, copilul era crescut de tată.

Dorul subit de copil i-a venit mamei la 2 februarie anul acesta. Femeia a venit de la

Hunedoara, unde locuieşte în momentul de faţă, cu executor şi avocat şi, după mai bine de un an, a pretins dreptul dat de justiţie, de a-şi lua copilul. Fostul soţ susţine că foamea a împins-o la acest gest.

La 28 decembrie 2011, la un an după un abandon, după luni bune în care pierduse deja indemnizaţia de însoţitor, pentru că nu era lângă copilul ei, fosta soţie a lui Cristi Bălan suna să-şi ceară pensia alimentară.

Acesta a refuzat să i-o plătească, ceea ce a determinat-o să vină cu executorul şi avocatul să-i ia copilul, pentru ca să primească şi pensia alimentară. „Serviciul nostru de asistenţă socială îl susţine pe tatăl copilului. Cazul lui Cristi Bălan este foarte bine cunoscut. Acest tată a avut grijă singur de copilul lui, timp de un an de zile, fără ca mama să intervină în creşterea copilului, chiar dacă era tutorele legal. Situaţia medicală a copilului s-a îmbunătăţit, este în afară de orice pericol, este protejat, curat, îngrijit. Noi chiar i-am retras mamei indemnizaţia de însoţitor, pentru că nu se afla lângă copil niciodată.

Nu ştiu de ce tatăl nu primeşte copilul în instanţă, dar din partea noastră are tot sprijinul. Cristi Bălan este un părinte excepţional. Îi oferim tot suportul”, a declarat Cristina Mraz, şefa Serviciului de Asistenţă Socială Petroşani.

Alina PIPAN

8 AGORA

Ziarul Văii Jiului

vineri, 10 februarie 2012

E vineri şi e Gheorghe Truţă (gheorghetruta.blogspot.com)

Vremea Lupului Se întâmplă azi ceea ce bănuiam de mult: Cârmaciul încearcă să-şi astupe urmele. Să-i amăgească pe naivi cu demisii comandate, cu vorbe meşteşugite. Asta face întotdeauna un lup (întâmplător şi de mare!) inteligent, dar crud.

E o axiomă faptul că Boc n-a existat. Nici chiar Cârmaciul nu există: el e interfaţa serviciilor secrete româneşti şi străine, a organismelor financiare cu nume de fe-mei şi a altor interese.

Dar oricum ar fi, el e stindardul şi primul care ia foc după înfrângere e steagul. Sub mandatul lui de preşedinte, prim ministru, ministru cu toate portofoliile, judecător, procuror şi naş Florea, ţara asta a lunecat dincolo de orice geamandură. O dictatură face un rău infinit unui popor. Cine nu e de acord cu asta e un dobitoc. Însă alta e tragedia: de mai bine de douăzeci de ani, dar cu precădere în ultimii şapte ani, tot uitându-ne după dictatori şi politicieni ticăloşi sau proşti, ne-a cam trecut viaţa. Ne-am umplut de disperare, ură şi scârbă. Unii au luat calea altor meleaguri. Alţii s-au sinucis. Cei mai mulţi ne-am retras, ca melcul celui mai mare poet român după Eminescu, Ion Barbu, într-o cochilie precară. Cine ne plăteşte nouă vieţile, de drept şi de facto, irosite? Răspuns: Nimeni. Nimeni e numele unui Nimic plenar. Unii dintre noi au dispărut de-a binelea, cu zile, în spitalele în care s-a instalat, din prostie, dar

şi din simbrie, haosul. Ca şi în Educaţie, în Justiţie, în Agricultură. şi toate în numele unei „reforme” care e goalăgoluţă şi pe dinafară, şi pe dinăuntru. Nu pot uita că marele scriitor Corneliu Rădulescu a murit nu din frig, dar în frig. Nu pot uita că mama mea a murit nu din cauza reformelor băsesciene, dar în contextul lor. Eu nu vorbesc doar din cărţi, dar şi din sentimentul hăului insurmontabil pe care l-am simţit la doi paşi de mine, în aceşti ultimi ani. Nu pot uita că mama, pe patul de suferinţă, a fost gratulată cu o mai de Doamneajută perfuzie, ca premiu pentru banii pe care dom’ doctor îi primise pentru operaţia inutilă şi, evident, neexecutată... Mai marele spitalului din oraşul în care am crescut şi pe care îl iubesc cel mai mult, trecând pe-acolo a văzut „blasfemia”. „Cum ţi-ai permis?”, a strigat. O să ajungeţi să n-aveţi bani de salarii!”. Cine e de vină pentru genocidul din spitalele româneşti, pentru marea harababură din societatea românească actuală? Eu ştiu cine şi voi ştiţi... Şi, cu toate astea, stăm în casă! România nu se va face bine curând. Poate, niciodată. Dar vieţile noastre trec, au şi trecut, inutile şi stinghere, ca şi ale copiilor noştri, ale urmaşilor urmaşilor noştri, sfârtecate de nişte lupi metafizici.

Uitaţi-vă la figurile femeilor din rândul întâi: toate sunt frumoase, dar au profil de lupoaice! Destinul românesc pare a fi ieşit din Zodia Porcului şi a fi intrat, cu voioşie, în Vremea Lupului! Cine mai are puşcă în casă s-o pună lângă căpătâi!

P.S. Şi eu locuiesc chiar în Lup-eni...

N.R. Săptămâna viitoare veţi afla alte isprăvi culturale ale titularului acestei rubrici, Gheorghe Truţă.

I u b i re a n e c o n d i ţ i o n a t ă d i n t re l i b e r a l i ş i s o c i a l i ş t i . . . începutul sfârşitului La un an şi câteva zile de la cununia bazată pe interes, USL a început să-şi spele rufele în afara familiei, la nivel înalt şi din ce în ce mai des. Tânăra speranţă a „bunului simţ”, Crin Antonescu, şi pupilul lui Adrian Năstase, Victor Ponta, îşi manifestă „iubirea necondiţionată” pentru România cu fiecare ocazie pe care o au. În această vreme, o ţară întreagă continuă să spere că cineva va pune piciorul în prag şi va guverna România într-un mod responsabil, pentru ca ziua de mâine să nu mai fie la fel ca ziua de ieri.

Uniunea hibrid Pe fondul protestelor din luna ianuarie (a.c.), când mii de oameni din toată ţara au ieşit în stradă pentru a-şi striga drepturile, clasa politică românească s-a trezit la realitate.

Aşa se face că Puterea a înţeles că românii au ajuns la limita suportabilităţii şi că trebuie să găsească soluţii alternative pentru a asigura poporului măcar o parte, date fiind condiţiile economice actuale şi reforma pe care statul român o traversează, din ceea ce a promis în campania electorală. Pe de cealaltă parte, Opoziţia a înţeles că acesta

poate fi momentul ei de glorie pentru a forţa o rocadă la nivelul conducerii ţării.

Astfel se adevereşte vorba că, deşi „cu toţii trăim sub acelaşi cer, fiecare avem orizonturi diferite”. În timp ce coaliţia de guvernare şi-a dat seama că reforma statului român, absolut necesară de altfel, poate continua şi în condiţiile în care măsurile de austeritate implementate vor fi ceva mai blânde, USL a încercat să determine o criză politică, care să stopeze toate demersurile de reformare a statului român.

Liderii uniunii hibrid au plătit simpatizanţi pentru a li se alătura la protestul propriu de la Bucureşti, batjocorind astfel demnitatea celor care ieşiseră timp de o săptămână în Piaţa Universităţii, doar pentru a reuşi să atragă atenţia asupra lor şi să obţină susţinerea cât mai multor români din întreaga ţară. Văzând însă că cetăţenii României nu sunt naivi, aceştia au mers mai departe şi au iniţiat şi o grevă parlamentară, că doar de aceea au fost legitimaţi de români să le reprezinte interesele în Parlament. Şi, pentru că nici una, nici alta nu le-a adus simpatia cetăţenilor, Crin Antonescu şi Victor Ponta îşi dau arama pe faţă aruncându-şi replici tăioase în cadrul

emisiunilor politice.

Ceasul ticăie pentru USL Motivul recent al disensiunilor din interiorul USL îl constituie decizia de a da sau nu curs invitaţiei la dialog a premierului desemnat Mihai Răzvan Ungureanu - pentru formarea unui nou guvern. Invitaţi la Antena3 în emisiunea moderată de Mihai Gâdea pentru a face publică poziţia pe care USL o are în ceea ce priveşte demersul iniţiat de Mihai Răzvan Ungureanu, liderii PSD şi PNL au susţinut poziţii diferite. Deranjat de atitudinea vehementă a preşedintelui PNL, Victor Ponta alege, ca un adevărat lider, să părăsească platoul în mod politicos. Pus în faţa faptului împlinit, Crin Antonescu nu a mai putut decât să concluzioneze ironic: „Pe rând ne ducem toţi. A început Boc”.

Să-şi fi dat oare seama Crin Antonescu că PSD nu este un partener de încredere?! Să-şi fi amintit brusc că PSD a fost partener de guvernare al PDL în 2009, însă a ieşit de la guvernare cu puţin timp înainte de campania electorală pentru prezidenţiale?! O fi conştientizat oare Crin Antonescu că PSD se pregăteşte să trădeze din nou, pentru că 2012 este an electoral şi nu îşi permite să

Clubul 3D Stage vă invită duminică, orele 20, la o seară minunată de muzică folk, alături de Sorin Peştenariu şi George Cîlţea Muzica folk în România În România, muzica folk a fost popularizată de realizatori celebri de radio, precum Cornel Chiriac (prin emisiunea Metronom).

Compoziţii folk-rock se fac simţite la sfârşitul anilor ‘60 pe primele apariţii discografice ale formaţiei Phoenix, prin cântece ca Şi totuşi sunt ca voi, Canarul, Vremuri ş.a. Mai târziu, fenomenul va lua amploare prin Cenaclul Flacăra, iniţiat de regretatul poet Adrian Păunescu. La Cenaclul Flacăra se vor afirma nume mari, dintre care

www.zvj.ro

îi amintim pe Mircea Vintilă, Vasile Şeicaru, Florian Pittiş, Valeriu Sterian, Nicu Alifantis, Alexandru Zărnescu, Victor Socaciu, Grupul folk ECOUL (Magda Finna Puskas şi Sorina Feier Bloj), Grupul folk PARTAJ (Magda Puskas şi Tatiana Stepa) etc.

Primul portal de muzică folk apare în iunie 2008, sub numele de Forever Folk, cu scopul exprimat de a promova acest gen muzical. (sursa Wikipedia) „Cu George Cîlţea, flautist, colaborez şi leg o prietenie de peste de 10 ani. În această

formulă, dorim să vă cântăm şi încântăm sufletele, duminică seara la Club 3D Stage din Petroşani. Vă aşteptăm cu drag!”, mărturiseşte folkistul Sorin Peştenariu.

Spectacolul va avea loc duminică, 12 februarie 2012, ora 20, la Club 3D Stage Petroşani, str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 demisol - Casa de Cultură „Ion Dulămiţă”.

Cu acest prilej cultural, poţi descoperi şi o băutură la preţ promoţional în fiecare seară la Club 3D Stage.

PR. Manager: Petronela Cerbu

rămână într-o alianţă sortită eşecului?!

Un lucru este însă sigur. Tânăra speranţă a „bunului simţ” şi pupilul lui Adrian Năstase îşi manifestă iubirea necondiţionată pentru România cu fiecare ocazie pe care o au.

România a devenit o jucărie pe care cei doi nu mai ştiu cum să o mai împartă pentru a o avea fiecare numai pentru el. Însă de ce ne-ar mira o asemenea atitudine puerilă şi orgolioasă atât timp cât, şi Crin Antonescu şi Victor Ponta, dovedesc constant că nu îi interesează viitorul României şi soluţionarea problemelor cu care oamenii se confruntă, ci viitorul lor în fruntea României. Însă o speranţă mai există. Este vorba despre Mihai Răzvan Ungureanu care, până la proba contrarie, pare a fi şansa apărută de nicăieri pentru români, dar şi pentru salvarea unei întregi generaţii de politicieni, care nu au nicio vină că sunt colegi pe scena politică cu Victor Ponta şi Crin Antonescu.

Tiberiu VINŢAN

Cumpăr Matiz sau Dacia Logan Van. Relaţii la telefon 0751.199100, Petroşani.

Grupul de firme Protector angajează contabil cu experienţă.

Relaţii la telefon 0254.548908.

SC EURO JOBS S.R.L angajează - inginer proiectant Relaţii la tel.

0354.108.516 / 0727.091.969.

UMOR ÎN HA... MAJOR 9

Ziarul Vãii Jiului vineri, 10 februarie 2012

Certificat Digital Calificat cu Semnătură electronică extinsă

Brumă-rele de humor În plină iarnă, când la buletinul meteo se anunţă zăpadă şi ger, eu sosesc cu alte veşti. Dinspre Constanţa, vine… Brumă!

Mai precis, domnul profesor Petru Brumă, care a strâns în volumul „Brumă-rele de humor” epigrame care se doresc a fi „flori de leac pentru suflet”.

Finanţarea învăţământului Şcoala a primit recent Un buget suficient Ca să ducă-un trai decent Dascălii din Parlament!

Măsură benefică Prevederea nu e rea De la clasa-ntâi la bac, Tot şcolarul va avea Bani de votcă şi tabac!

Recunoaştere Învăţământul - scop prioritar O spun mai marii naţiunii clar.

Ei ştiu ce mult contează a avea Întâi de toate o… patalama!

Accent greşit Lumea, Funeriu-i spune Cu accent pe i. Greşeală!

Cum şi el aiurea pune Preţ pe ce înseamnă şcoală!

Parteneriat şcolar Sponsor binevoitor Cu ofertă de urgenţă Dau un nou calculator Pentru-o veche corigenţă!

Somaţie Nu-nveţi nimic şi nici nu eşti cuminte, Să vină tac-tu, c-a promis, la şcoală!

Iar de ignoră-această învoială, Îţi dau un 9, de-o să ţineţi minte!

Relaţia profesor-elev - Stimatul meu elev, vă rog frumos, Puteţi să-mi daţi răspuns la întrebare?

- Dar, profule, de ce aş face-o, oare Nici tu nu mi-ai răspuns la… Hello, boss!

Vivat academia!

Ai noştri tineri sunt studenţi moderni Cu 4X4 în parcare vin, Iar la examen când apar şi-i cerni, Din 4-n 4 - tot aşa o ţin!

Luă dintr-un ierbar trei frunze şi Le ronţăi, apoi apatic zise: Dar nu-s etnobotanice.

Mersi!

Ustensile şcolare Şcolarii ieri aveau tăbliţe Şi-abacuri pentru învăţat.

Acum au laptopuri de fiţe Perfecte pentru copiat! În vizită la muzeul şcolar O fată, tot privind pe-o etajeră, Întreabă: „Mamă, asta-i plumbieră?”

Iar mâine, alta, curioasă foarte, Va întreba: „Bunică, asta-i carte?”

Îndemn şi consecinţă Când te loveşti de porţi rigide, Ori de potrivnici, fă scandal Şi bate. Ţi se va deschide La Tribunal, dosar penal!

Compasiune nemeritată L-a pus în zeghe Tribunalul Dar nu-l mai plângeţi fără rost El stă prea bine cu moralul…

Doar cu morala stă cam prost!

Evoluţionism Gorila, brută agresivă, Către-un urangutan din pom: „De-ţi dau, făptură primitivă, Vreo două labe, te fac Om!”

Totdeauna aşteptăm ceva Când eram şi eu slujbaş la Stat, Aşteptam să-mi vină lichidarea.

Azi, când mi-a venit… pensionarea, Mai aştept să fiu doar… lichidat!

Distingere Multe sunt valori, confraţi: Bicepşii, literatura…

Numai să nu confundaţi Culturismul cu… Cultura!

Moştenire de familie În urma noastră, de trăiam la ţară, Ar fi rămas livada sau fântâna…

Aşa, lăsăm un raft de carte rară Pe care cine-o să (mai) pună mâna?

Ordinea de stat Ne-am ales c-un nou concept: România - Stat de Drept.

Drept era, zic cei deştepţi, Să fi fost un Stat de Drepţi!

Vieţile omului Şapte vieţi românul are, Însă cea de lângă soaţă Este unică sub soare – Soarele ’mneaei de viaţă!

Oameni de bine Parlamentarii, ascultaţi la mine, Sunt oameni, cum se spune, doar de bine, Căci aţi văzut, de la alegeri, zău, Vreunul dintre ei s-o ducă rău?

Destin vitreg Suntem ca nişte sinistraţi la Pol, Care-aşteptăm privind departe-n gol Şi-nţepeniţi cu fundul pe-o banchiză Să vină să ne… mângâie o briză!

Fiecare cu criza lui Unu-o are de lombară, Altul de ieşit afară…

Guvernanţii au, socot, Crize de dureri în cot!

Pagină realizată de Petronela Vali-SLAVU

Sâmbătă, 11 februarie, ora 22, la 3D Stage Club Petroşani ALESSIA ŞI PROVOCATOARELE EI DANSATOARE. URMEAZĂ-ŢI INSTINCTUL! După un prim single în greacă - `Boro Na Sou Po` - şi un al doilea în engleză - `Find Me (Ale, Ale)` -, Alessia a lansat şi cel de-al treilea single, cântat, cum altfel dacă nu în spaniolă: `Loca Por Tu Boca`.

Piesa a fost produsă de Dony & The Kid şi a fost cântată în premieră în cadrul ceremoniei Romanian Top Hits 2011, de anul trecut.

Pe tocuri şi îmbrăcate cu body-uri, care lăsau să se vadă cu generozitate o mare

www.zvj.ro

Cabana Straja angajează bucătar, ospătar, cameristă, în condiţii avantajoase.

Relaţii la telefon 0762.657363.

Sfârşitul tranziţiei Pe celălalt tărâm s-a dus: Tristeţe multă, jale mare… Şi rugi fierbinţi la Cel de Sus: „Fereşte-ne de re-ncarnare!”

Culmea originalităţii în poezie Constatarea este unanimă Versul lui a spart tiparele, Că nu-i scris cu ritm şi nici cu rimă, Ci-n stil propriu: Cu picioarele!

Decepţie Crezându-se-ntr-un magazin de vise,

Kit-ul DigiSign cuprinde: Certificat Digital Calificat valabil 1 (un) an care conţine Semnătură electronică extinsă; Dispozitiv Criptografic e-Token Pro USB Aladdin Technologies; DigiSigner - soft de semnare a oricărui tip de documente.

Preţul KIT-ului este de 47 Euro (fără TVA); (30 Euro – Certificatul digital + 17 Euro e-Token) Relaţii la: SC Centrul de Calcul INFO’98 SA Telefon 0254-541.330

parte din corp, cele două dansatoare le-au stârnit fantezii bărbaţilor prezenţi la ultimul spectacol al Alessiei, care se înghionteau la fiecare mişcare lascivă a celor două blonde. Şpagatul şi tot felul de mişcări incitante ale dansatoarelor au fost răsplătite cu multe aplauze, Alessia rămânând pe planul secund, deşi purta o costumaţie provocatoare: un costum negru de latex.

Artista este recunoscută a avea cele mai sexy dansatoare. Alessia este însoţită în

spectacole de dansatoarele ei, ce au devenit celebre pentru costumaţiile foarte sexy, foarte îndrăzneţe şi provocatoare în care se îmbracă.

Spectacolul de sâmbătă, 11 februarie, se promite a fi unul incendiar, atât din punct de vedere muzical, cât şi coregrafic.

Vă invităm cu drag, sâmbătă, 11.02.2012, ora 22 la 3D Stage Club - Petroşani, str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 demisol - Casa de Cultură “Ion Dulămiţă”, pentru o seară incitantă alături de Alessia.

3D Stage Club PR. Manager: Petronela CERBU

S.C. EURO JOBS S.R.L vă oferă, la cele mai bune preţuri de pe piaţă, următoarele servicii: - măsurători topografice, trasări de construcţii civile şi industriale, intabulări, parcelări cu statul român, înscrieri în cartea funciară; - proiectare construcţii civile (proiecte de case, cabane, garaje la 5 euro/mp construit) (D.T.A.C., D.T.A.D., Studii de fezabilitate), modificări de proiect.

De asemenea, obţinem avize, acorduri şi autorizaţii de construire sau desfiinţare.

Ne puteţi contacta la nr. de tel.

0354.108.516, 0727.091.969, sau la adresele: Petroşani, str. 22 Decembrie, nr. 1, lângă Capela Bobocul Petroşani, str. Livezeni, nr. 3, et. 1 - Birou proiectare.

De acum, problemele dumneavoastră sunt şi ale noastre!

Jiul Exchange SRL Petroşani angajează urgent lucrător cu experienţă în domeniul amanet şi schimb valutar.

Relaţii la telefon 0254.548908.

10 DIVERSE

Ziarul Vãii Jiului

vineri, 10 februarie 2012

Pentru dezvoltatori IT,

Slujbe în Franţa O şansă deosebită de a lucra în Franţa, pentru cei care au experienţă în IT, este oferită de către Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă.

Aceasta organizează selecţie pentru ocuparea a 10 posturi dezvoltator WEB PHP şi 10 dezvoltatori Java.

Selecţia se va desfăşura în conformitate cu prevederile Acordului Bilateral încheiat între Guvernul României şi Guvernul Republicii Franceze privind schimbul de stagiari.

Solicitanţii trebuie să aibă vârsta cuprinsă între 28-35 de ani, cunoştinţe bune şi foarte bune de limba franceză şi o experienţă profesională de 4-5 ani.

Angajarea se face pe durată nedeterminată, cu o perioadă de probă de două luni, care poate fi prelungită cu încă două luni.

Salariul oferit este de 25.000 – 35.000 de euro brut pe an.

Timpul de lucru este de 39 de ore pe săptămână.

Persoanele interesate vor trimite CV-urile

la email-ul dmm@anofm.ro, până la 15 februarie 2012.

Solicitanţii declaraţi admişi după etapa de selecţie a CV-urilor, realizată de reprezentanţa Oficiului Francez Pentru Imigrare şi

I e ş i re a d i n i n d i v i z i u n e cate, mai ales atunci când acestea îşi arogă drepturi care nu li se cuvin.

Partajul - destinaţia finală a ieşirii din indiviziune Ieşirea din indiviziune desparte destinele, dar şi proprietăţile comune ale oamenilor, partajul fiind una din cele mai căutate soluţii de ieşire.

Cum nu toate relaţiile interumane se bucură de eternitate, momentul în care se spune “Adio!” vine la pachet şi cu o cerere de partaj depusă la tribunal. Bineînţeles, această acţiune nu trebuie să fie mereu însoţită de autoritatea instanţelor de judecată, ea poate fi realizată şi în mod amiabil, de comun acord între părţi. Rolul judecătorului, atunci când intervine pe scena ieşirii din indiviziune, ţine de distribuirea corectă şi echitabilă a bunurilor către părţile impli-

www.zvj.ro

Soţii cu venituri diferite vor beneficia de cote speciale Chiar dacă sunt mai multe persoane aflate în indiviziune şi nu toate vor să iasă neapărat, este suficient ca doar una din ele să înainteze o cerere iar aceasta va fi luată în considerare de către instanţă, finalul previzibil fiind executarea. În ce priveşte partajul între soţi, acesta poate fi soluţionat în instanţă atât în timpul căsătoriei, cât şi după divorţ, dar ieşirea din indiviziune este promovată de obicei post mariaj.

Bunurile dobândite in timpul căsătoriei au un statut special în ceea ce priveşte cuantumul lor stabilit la ieşirea din indiviziune, faţă de celelalte cazuri, când cotele au deja o valoare ideală stabilită.

Când soţii au contribuit cu valori diferite la

patrimoniul căsniciei, adică unul mai puţin, iar altul mai mult, de obicei, instanţele judecătoreşti sunt de partea celor “defavorizaţi”, atribuindu-le o cotă mai mare sau distribuindu-le un anumit bun pe care nu ar putea să-l dobândească prin forţele proprii.

Partajul se poate realiza chiar din timpul căsătoriei În general, bunurile partajate revin fiecărei părţi sub forma unei sume care reprezintă valoarea bunului sau, atunci când este posibil, în natură. De exemplu, atunci când se dispută o suprafaţă de teren, e normal ca aceasta să fie lotizată şi împărţită conform legii. În cazul în care una din părţi, de exemplu unul dintre soţi, doreşte să păstreze casa care aparţinea până nu demult cuplului, va trebui să îi cumpere partea celuilalt soţ şi să îi dea banii aferenţi. Dacă acest lucru nu

Integrare (OFII) şi ANOFM, vor participa la un interviu cu angajatorul sau cu un reprezentant al Oficiului Francez pentru Imigrare şi Integrare.

Mihaela PETROŞAN se doreşte, atunci se va dispune automat vânzarea proprietăţii, urmând ca profitul să se împartă ulterior. Lucrurile nu stau ca pe roze în procesul de partaj, ci din contră, trebuie administrate probe, martori, documente – toate cu rolul de a favoriza acordarea unui verdict corect ambilor soţi.

Deşi mai rar, partajul realizat în timpul căsătoriei poate fi admis. Cu alte cuvinte, chiar dacă soţii nu sunt separaţi legal, asta nu înseamnă că nu se poate ieşi din indiviziune dacă sunt prezentate motive argumentate pentru care se intentează această acţiune, precum îmbunătăţiri personale sau investiţii proprii la care celălalt soţ nu a contribuit deloc.

Pentru detalii şi pentru a te informa suplimentar, accesează www.avocat-tv.ro, secţiunea Subiecte. Acolo, avocat Mihaela Pleşea, alături de invitata sa, avocat Maria Popescu, oferă informaţii interesante legate de ieşirea din indiviziune.

Sursa: Avocat TV (www.avocat-tv.ro)

PUBLICITATE 11

Ziarul Vãii Jiului vineri, 10 februarie 2012

IMOBILIARE Vând garsonieră în Petroşani, ultracentral (lângă primărie), Bdul 1 Decembrie 1918, bl. 97.

Telefon 0729.664975 Vând casă cu 5 încăperi, gaz, apă, curent, grădină şi curte, în Băcia, lângă şcoală. Preţ 35.000 de euro.

Relaţii la telefon 0768.020106 Vând apartament în vilă şi teren construibil, 140 mp, str. 1 Decembrie 1918, zona Dimitrov, Petroşani.

Telefon 0725.219019 Vând apartament 3 camere, în Lupeni, B-dul Păcii, bl. 57, decomandat, bucătărie mare, baie şi WC de serviciu, balcon, zonă liniştită.

Tel. 0721.333544 Vând garaj str. 9 Mai, lângă piaţă (construit în 2010, izolat exterior şi interior, apă, curent, uşă la telecomandă), concesiune pe 25 ani, suprafaţă 26 m. Preţ 7.000 euro neg.

Tel. 0765.380847 Vând 2 apartamente (unite - total 7 camere, 3 băi, bucătărie), aproximativ 180 mp, situate în Petrila, strada Republicii, deasupra CAR Petrila.

Telefon - 0733.083379 Vând garsonieră în Petrila, str.

Mihail Sadoveanu. Preţ 130 mil. lei vechi negociabil.

Telefon - 0720.965091 Vând teren în Petroşani intravilan la 5 minute de centru (Maleia). Drum stradal. Utilităţi.

Preţ mic.

Telefon - 0724.773944 Vând, în Jieţ-Androneşti, 3 terenuri de 1500 mp, 5600 mp şi 7500 mp, holdă, pomi fructiferi, apă, la şosea.

Preţ 10 euro/mp discutabil.

Telefon 0725.219019

AUTO Vând Fiat Grande Punto, a.f.

2007, comenzi volan, 32.000 km, motor 1400 cmc, benzină, albastru indigo, închidere centralizată, aer condiţionat, 4 airbag-uri, 5 uşi, fără accidente, unic proprietar, înmatriculată.

Preţ 7.000 euro negociabil.

Accept variante plus diferenţă.

Relaţii la tel.

0730.004032

www.zvj.ro

Anunţ

FELICITĂRI Într-o zi de iarnă grea, Ai apărut în viaţa mea, Chip alb şi luminat, Viaţa mi-ai înseninat, Pur, curat, nevinovat Inima mi-ai bucurat.

Azi la zi de sărbătoare, Văzându-te flăcău mare, La ceas aniversar, Împlinind 18 ani, Îţi urăm multă, multă sănătate, fericire şi numai împliniri, dragul nostru fecior GABRIEL-IONUŢ LIHOACĂ

HOROSCOP

În data de 19.02.2012, ora 12, va avea loc adunarea generală anuală a membrilor Asociaţiei Composesorale Coroieşti cu următoarea ordine de zi: 1. Raportul Consiliului de Administraţie pe anul 2011 2. Raportul cenzorului pe anul 2011 3. Bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2012 4. Diverse Adunarea generală se va desfăşura la sediul Asociaţiei Pensionarilor Vulcan.

Preşedinte Cocola Dumitru

şofer de camion cu experienţă.

Relaţii la telefon 0751.199100

SERVICII Sonorizări, filmări profesionale, fotografii pentru diverse evenimente: nunţi, botezuri, onomastice, petreceri private.

Relaţii la telefon: 0723.788664 0768.688465 0762.695556 Pentru comenzi de MICĂ şi MARE PUBLICITATE ne puteţi contacta la: 0254.549020, 0254.549121, office@zvj.ro, publicitate@zvj.ro, zvj2008@yahoo.com sau direct la sediul redacţiei noastre.

Vând cauciucuri de iarnă, import Austria, dimensiuni: 185/60/14, 185/65/14, 195/65/15, 205/55/16.

Preţuri între 80-100 lei/buc.

Relaţii la telefon 0765.459316

La momentul potrivit, se iveşte exact ajutorul de care aveai cea mai mare nevoie. Intervine cineva în favoarea ta şi îţi oferă o soluţie salvatoare sau chiar un sprijin concret ce te scoate din încurcătură.

crâcneşti.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

ANGAJĂRI

angajează

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Trebuie să pleci undeva fără nicio plăcere, dar dacă o priveşti ca pe o obligaţie, vei face tot posibilul să te achiţi de ea fără să

La mulţi ani cu sănătate!

Societate comercială

Nu ştii dacă momentul e potrivit pentru a te implica într-o activitate de perspectivă, de parcă nu te-ai decis că ar fi sensul cel mai bun.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Cu toată dragostea din lume te îmbrăţişează mama, surioara şi tăticul

Societate comercială angajează carmangier cu experienţă.

Relaţii la telefon 0751.199101

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Programul Teatrului Dramatic “Ion D. Sîrbu” S â m b ă t ă , 11 . 0 2 . 2 0 1 2 Orele 18:00 – Spectacolul „Audiţie cu public” Duminică, 12.02.2012 Orele 12:00 – Spectacolul „Povestea porcului” Orele 18:00 – Spectacolul „Audiţie cu public”

Cursuri de dans sportiv!

Vrei să înveţi să dansezi? Vrei să ai o siluetă de invidiat? Înscrie-te la cursurile de dans sportiv pentru copii şi adulţi! Poţi practica dansul la nivel de începători, intermediari sau avansaţi, cursurile predate fiind la acelaşi nivel cu cele din marile centre din ţară! Grupele de vârstă în care te poţi înscrie sunt: 1) Clasele I-VIII; 2) Liceu - adulţi.

Poţi participa la spectacole, concursuri! Instructorul oferă la cerere pregătire pentru “valsul mirilor”!

Sălile de dans sunt în: - Petroşani (Şc. Gen. „Avram Stanca” şi Şc. Gen. Nr. 5); - Clubul Copiilor şi Elevilor Petrila; - Lupeni (Clubul Sindicatelor Lupeni).

Te poţi înscrie la numărul de telefon: 0726.620840

SC REALCOM SA PETROªANI distribuitor unic în Valea Jiului al produselor lactate SC Napolact SA Cluj, satisface toate comenzile agenţilor economici cu produse proaspete de cea mai înaltă calitate:

- lapte consum - lapte bătut - sana - iaurt - chefir

- caşcaval - smântână - unt - brânză - lapte praf

Asigurăm transportul franco-magazin.

Relaţii la telefon: 0254.542472 sau 0733.960320

COMEMORĂRI Cu multă durere şi tristeţe amintim că se împlineşte un an de când cel care a fost un om deosebit ZAMFIRESCU ROBERT LUCIAN a plecat mult prea devreme dintre noi.

Lacrimi şi regrete pentru tine şi sufletul tău bun pe care DUMNEZEU SĂ-L ODIHNEASCĂ ÎN PACE! Soţia ta Nana, fiicele Ioana-Lucia şi Laura-Maria, ginerii Juan şi Ciprian, scumpa ta nepoţică Ana

Nu ştii să te bucuri de avantajele care ţi se oferă aproape pe tavă. Vine o veste atât de bună, care pe altul l-ar fi trimis în al nouălea cer, dar nu şi pe tine, fiindcă nu te prinde în cea mai bună formă psihică ci începi să o întorci pe toate feţele pentru a-i găsi defecte sau puncte slabe.

Leu (23 Iul - 22 Aug) Este o zi atât de capricioasă, încât nu poţi spune dacă e bună sau rea. Practic, treci prin ambele extreme în aceeaşi zi.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep) Unii nu ţin cont de experienţa ta, deşi le-ai demonstrat de atâtea ori înainte că ştii ce spui, că te bazezi pe date foarte precise pe care le-ai verificat în detaliu.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct) Unde apari tu, parcă se animă atmosfera, pentru că lumea te primeşte cu braţele deschise ca pe un oaspete mult aşteptat.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi) Eşti nesigur pe tine, deşi ai demonstrat de atâtea ori că eşti priceput în domeniul în care ai azi ocazia să te exprimi.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec) Cel mai de preţ lucru pe lume, în această zi, e dragostea. Eşti fericit şi te consideri cel mai bogat doar pentru că ai pe cineva alături care te înţelege, te susţine şi te completează în permanenţă.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian) Totul înaintează incredibil de bine, pentru că faci parte dintr-un colectiv în care toată lumea lucrează foarte conştiincios pentru scopul propus.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb) Unii nu îţi înţeleg umorul, ca atare trebuie să fii foarte atent cu cine îţi permiţi să fii ironic şi să le răstălmăceşti cuvintele, deoarece pot reacţiona agresiv.

Peşti (19 Feb - 20 Mar) Viitorul arată bine când reuşeşti să-i aduni pe toţi cei dragi în jurul unei idei pe care doar împreună o puteţi duce la îndeplinire.

CMYK

12 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului

vineri, 10 februarie 2012

Cumpăr lemn.

Relaţii la telefon 0751.199109.

Dobraia

A re ş a n s e s ă d e v i n ă un domeniu schiabil? În perioada aceasta de iarnă despre turism şi beneficiile muntelui se vorbeşte pretutindeni. Fiecare localitate din Vale încearcă să mişte într-o direcţie sau alta şi să amplifice oportunităţile de dezvoltare a domeniului schiabil.

Petroşaniul şi Lupeniul au Parângul, respectiv Straja, Vulcanul face paşi mărunţi pentru amenajarea unui domeniu schiabil la Pasul Vâlcan,

Uricaniul are intrarea în Retezat.

La Petrila administraţia locală s-a uitat atent pe hartă şi s-a orientat către Dobraia pentru un eventual domeniu schiabil. Această zonă este şi pe placul actualului primar Ilie Păducel, dar şi pe placul opoziţiei, organizaţia PSD Petrila.

Gheorghe Bobar, care s-a aflat o vreme şi în dreapta primarului ca viceprimar, spune că a văzut în Dobraia mereu o zonă cu potenţial. „Cred că Dobraia este o zonă cu potenţial. Şi nu spun asta pentru că o spune şi primarul.

Susţin această zonă deoarece dezvoltarea turismului aici ar fi benefică pentru oricare cetăţean din Petrila. Schiorii, care s-au aventurat în Dobraia şi cunosc îndeaproape acest sport, au confirmat potenţialul zonei. Ea s-ar putea dezvolta prin accesarea de fonduri eu-

RESTAURANTUL VENEZIA (Petroşani, Complex Parângul)

a început înscrierile pentru grupurile interesate de organizarea de petreceri în perioada 1- 8 Martie.

Preţ informativ: 50 lei / meniu / persoană Oferim preţuri corecte, negociabile, celor aflaţi în căutarea unui loc ideal pentru mese organizate.

Relaţii la telefon 0761.195.971

Ziarul ropene. Spre deosebire de Uricani, de exemplu, Petrila este ca un fund de sac. Aici nu ai legătură cu alte zone, nu ai un drum de deschidere. Dezvoltarea zonei Dobraia-Lunca Florii ar însemna şi deschiderea spre Sebeş.

Trebuie investit în infrastructură şi salvate obiective turistice, cum ar fi cabana Voievodu, o cabană frumoasă, dar uitată de turişti. Aici, în zonă, au interes şi oamenii din Taia şi Composesoratul Obştea Jiană. Deci, ar fi multă lume câştigată dacă administraţia locală ar face investiţii”, este de părere Gheorghe Bobar, preşedintele PSD Petrila. În viitorul apropiat, Petrila trebuie să găsească soluţii concrete, inclusiv în turism, pentru a înlocui lipsa locurilor de muncă după închiderea minei.

Alina PIPAN

Vãii Jiului www.zvj.ro

office@zvj.ro COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT ISSN 2065 - 5096 Telefoanele redacþiei: 0254.549 020 0254.549 121 (fax) 0737.575 582

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redactor şef: Marian BOBOC 0761.756840

Colectivul de redacþie: Alina PIPAN alinapipan@yahoo.com 0766.678380 Corneliu BRAN 0766.728688 Mihaela PETROŞAN petrosan@zvj.ro 0761.756834 Gheorghe OLTEANU Loredana JUGLEA 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Colaboratori permanenþi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ, Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢANJIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Robert HUMMEL, Ioan LASCU, Ilie PINTEA, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Gheorghe TRUŢĂ, Dumitru VELEA DTP: Bogdan SOVAGO Daniela FILIMON 0761.756837 Administrativ / Publicitate: Diana SANTA - 0722.344681 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Redacţia şi administraţia: Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. 2

www.zvj.ro

CMYK

Prãvãlia cu istorii

Apare sub direcþia lui Marian Boboc ISSN: 2065-510X

Publicaþie de istorii din Valea Jiului Anul V Nr. 148 10 februarie 2012 4 pagini

Un document important pentru turismul interbelic:

Cartea de impresii a Casei de adăpost Despre activitatea acestei asociaţii de turism, care avea o secţie la Petroşani, înainte de 1900 şi care administra Cabana în Parâng, ajutată şi de Societatea minieră Petroşani, puteţi afla mai multe din volumul Pribegii turistice în Valea Jiului al subsemnatului, al cărui prim tiraj s-a epuizat.

Cartea de impresii a Casei de adăpost a SKV Petroşani din Parâng, cercetată în original, are 108 file, groase şi îngălbenite, dimensiunile acesteia fiind de 19/ 27 cm. Prima însemnare este datată 1 Iulie 1928, ultima - 10/ VI 1945.

Cu toate că limita superioară e anul 1945, notaţiile turiştilor acoperă, din păcate, doar anii 1928-1937.

Majoritatea însemnărilor sunt scrise în limba română, dar întâlnim şi numeroase notaţii în limbile maghiară, germană, engleză, franceză, italiană şi chiar… slovenă şi rusă. Ceea ce denotă caracterul cosmopolit al turismului interbelic din Valea Jiului. Impresiile sunt, în general, transpuse fugar, descriind traseele străbătute de turişti, condiţiile meteo, ospitalitatea cabanierului Ping(h)ert. Frazele se înmulţesc atunci când unii montaniarzi îşi aştern pe hârtie propunerile, ori realizările, pentru îmbunătăţirea turismului în Parâng (marcaje, trasee etc.).

Unii dintre turiştii anilor 1928-1937 erau nu doar nişte oameni temerari, ci şi firi poetice. O dovadă o constituie şi numeroasele strofe, inspirate de magia Parângului, risipite de-a lungul, de-a latul ori de-a… curmezişul îngălbenitelor file. Sunt şi turişti care nu se pricepeau la slove, însă mânuiau cu talent creionul.

Dovada o reprezintă multitudinea de desene şi portrete ale turiştilor, din „opera” cărora vă prezentăm câteva în această ediţie.

După atâţia ani, Cartea de impresii se constituie într-un veritabil jurnal, deseori ludic, chiar dacă pe sărite, al pribegiilor turistice petrecute în Munţii Parâng, un document relevant pentru înţelegerea chestiunii turismului interbelic.

Din păcate, nu toate semnăturile sunt lizibile. Însă acest aspect nu impietează asupra înţelegerii „întregului”, adică a impresiilor turistice. Important nu este dacă semnatarul se numea Popescu sau Ionescu, ci ceea ce transmite el, experienţa sa în Parâng, dar şi profesia, localitatea şi eventuala sa apartenenţa la un grup de vizitatori.

Indiscutabil, personajul central şi... pozitiv al acestui „jurnal” de cabană este cabanierul Pingert, portretizat de mulţi dintre turişti. Puse cap la cap, aceste notaţii conturează profilul unui om dedicat cu adevărat turismului din Parâng, care poate fi luat ca exemplu şi în zilele noastre.

SKV Parâng nelimitate de a le înţelege, aprecia şi gusta din ineditul rezervat curajului de a înfrunta fără şovăire greutăţile multiple pe care natura le pune celor ce vor să surprindă admirabilul”. (Marcela Col. Gabur ş.a.)

29 iunie, 30 iunie şi 1 iulie 1930 „Defileul Surduc, Valea Polatiştei, Muntele Petriceana, Prisloapele, Mândra, Cârja, Parâng, Casa Parâng-Petroşani”. (Profesor Mihail Gregorian Craiova; prof. Eustaţiu Gregorian - Craiova; prof. C. Mirescu - Craiova)

4 iulie 1930 „Casa Parâng - Mândra prin Cârja - Izvoarele Lotrului - Lotru - Valea Oltului - Craiova cu 20 elevi de la Liceul Fraţii Buzeşti Craiova”. (3 semnături indescifrabile ale unor turişti din Craiova)

21-22 iulie 1930 „Petroşani - Parâng - Mândra Retezatu”. (P. Coliban, plus 3 semnături)

15 august 1930 „E a treia oară de când vin în aceste regiuni încântătoare. În vara aceasta am stat aproape 3 săptămâni. Am trăit zile frumoase,

Vestitul cabanier Pingert desenat de un turist

Marian BOBOC

1 iulie 1928 „În amintirea excursiei făcută de un grup de admiratori ai naturii”.

(Ing. Dumitriu, Laura Levonic, Ing. A. Moţet)

30 iunie 1929 „Monts Weiss a avut mare curaj”. (Indescifrabil)

11 august 1929 „Grupul de escursionişti din Timişoara-Arad”. (Indescifrabil)

Februarie 1930

amintiri plăcute mă leagă de aceste meleaguri”. (Semnat - Indescifrabil)

24-25-26 ianuarie 1931 „Veniţi în mijlocul naturii! Beţi lapte mult! Prometeu a smuls Dumnezeirii focul sfânt şi l-a adus inimelor voastre spre fericirea voastră. Nu închideţi flacăra sfântă în cutii de chibrituri. Veniţi în mijlocul naturii. Aici e viaţa, fericirea, arta”.

(Cernescu Nicolae, pictor, şi alte 7 semnături)

Februarie 1931

„În goană după frumos şi senzaţiile nepreţuite ale omului în anotimpul „Cam la începutul lui Februarie 1931 ne-am canonit 29 de zile la cabană puţin preţuit al iernii în munţi, pe care numai adevăraţii turişti au posibilităţi (încă nerestaurată)”. (Florica Gabor)

II

PRĂVĂLIA CU ISTORII

vineri, 10 februarie 2012

Partea a II-a: Majoritatea grupului a plecat spre casă; 4 inşi (…) au continuat excursia cu „Caravana veselă”. (S.D. Roşianu, A. Petrescu, itinerariul: Angela Bibescu şi alte două semnături) 10 iulie: Orşova - Mehadia - Băile Herculane 11-13 aprilie 1931 (pe jos); „Cu mulţămiri pentru găzduire şi în special 11 iulie: Băile Herculane - Pe Valea Cernei în pentru buna îngrijire dată de soţii Pinghert”. sus Izverna (peste munte) - pe jos; (Prof. ing. Ion Protopopescu, T.C.R. Timişoara, 12 iulie: Izverna - Sălişte - Godeanu - Obârşia C. Protopopescu, ing. Const. Arghir) - Cloşani - Crecoaia (pe jos); 13 iulie: Crecoaia - tot pe Valea Cernei în sus Iunie 1931 (…)

- Masivul Retezat - Galbina - Paltina (pe jos) „Admirabilă excursie numai să nu fi intervenit păcătoasa asta de ploaie. De câte ori am plecat azi mai departe de aci, de atâtea - dormit la 2.000 m sub cerul liber, 13 iulie: Paltina - Piatra lui Iorgovan - Albele - Valea Lăpuşnicului - Valea ori am fost siliţi la un stânga-împrejur, spre casa de adăpost fuga marş”. (Unul Bucurei - Lacul Bucurei - Of. Bucurei - custura Retezatului - Valea Stănişoarei care a venit în pantofi şi pleacă desculţ) - (pe jos) (cea mai grea zi; am rătăcit drumul, am dormit în mijlocul codrului, aproape de satul Nucşoara); 3 iunie 1931 14 iulie: Nucşoara - Sălaşul Mare - Sălaşul Mic - Haţeg (pe jos şi autobuz); „Am vizitat Parângul şi am găzduit noaptea împreună cu 8 elevi din cls.

15 iulie: Haţeg - Petroşani (autobuz); V-VI la casa de adăpost, fiind cu totul satisfăcuţi de îngrijirea ce ni s-a dat”. (Înv.

16-17 iulie - Recreere în Petroşani; Nicu Opriţescu şi cei 8 elevi) 18 iulie: Urcare pe vf. Parângul, Cârja, Mândra; Întreg acest itinerar a fost înfăptuit de (numele ilizibile a 4 turişti - n.a.), 28 iunie 1931 licenţiaţi în litere Bucureşti. „Alma mater: natura! Alma pater: femeia!” În ziua de 18 iulie au fost însoţiţi de (numele a 3 turişti).

Notă: Am cuvinte de deosebită mulţumire pentru dl. Pigert Iosif, care ne„Vivat republica Ploieşti a primit cu deosebită amabilitate.

Vivat Crivina et Christina!”

8 aprilie 1931

Cele mai călduroase mulţumiri pentru promptitudinea cu care ne-a servit „Din cauza ceţei dese nu ne-am putut duce către Mândra spre deplina dl. Pingert, noul locţiitor al simpaticului Hunyadi Bacsi”. (O.P. - membru S.K.V.) satisfacţie a prea simpaticului şi inteligentului prieten…” (Indescifrabil)

7-8 iulie 1931

1 august 1931

„Budapest - Kosan - Orşova - Ada-Kaleh - (…) - Godean - Paltina – „S.S.P.T Câmpu lui Neag - Lupeny - (…) - Parâng - Cârja - Mândra - Cindrelu (…)”.

Societatea Sportivă Politehnica Timişoara (Două semnături) Reprezentată prin Nucleul atleţilor a trecut pe aici în turul ei: Caransebeş - M. Ţarcu - Godean - Paltina - Iorgovan - Iezerul Bucura - 8 august 1931 Păpuşa - Câmpu lui Neag - Lupeni - Petroşani - Parâng - Cârja - Mândra „Mutelbach - Tău - Bistra (2/ 8 ’931) Plecaţi: 1/ VII, ora 4 a.m. Caransebeş.

Bistra - Cindrez - Piatra Albă - mt. Tâmpa (3/ 8 ’931); Sosiţi: 6/ VII, ora 10 p.m. Petroşani.

Mt. Tâmpa - D. Tartaren - Altegrenze - Coasta lui Rusu (4/ 8); Plecaţi: Petroşani: 7/ VII, ora 6 p.m.

Vrf. Grunilna - Mândra - Cârja - Parâng = Hulte (5/ 8)”. (Iosif Fischler; Sosiţi: Casa Parâng: 7/ VII, ora 8,45 p.m.

Kurt Ohmeveiler) Plecat către Mândra: 8/ VII, ora 7,30 a.m. Înapoiaţi la casă: 8/ VII, ora 5,40 p.m.” (Grupul Pijif) 14 august 1931 „Cercetat flora V-fului Paringen, Cârja şi Mândra, trecând spre Coasta lui 18 iulie 1931 Rus spre Slivei. În această excursiune am fost acompaniat şi de D-l Şef al „GRAIUL NOSTRU Ocolului Silvic, ing. Constantinescu”. (Colonel R. Grinţescu, farmacist şef al - Societatea studenţilor în filologie română Armatei, botanist) Bucureşti Partea I: Revista de studii lingvistice, folklorice, etnografice etc. în Bănat, „Astăzi, 14 august 1931 s-au început lucrările de reparare la cabană: cu următorul itinerar: temeliile interioare la camerile din etaj, duşumelile de scânduri în camerile 27 iunie 1931: Plecarea din Bucureşti; 28: Caransebeş (cu trenul); Jupa- tencuite, sobe de teracotă, repararea terasei şi a soclului clădirii”. (Ing. Dumitriu) Căvăran (pe jos); 29: Căvăran - Jivioara - Nădrag - Firdia - Glavuna română (pe jos); 18 august 1931 30: Glavuna română - Lucani; Tomeşti„La revedere Munţi Parângul”. (Soţia, Ulrich Albert şi fiul Ernest, 5 Curtea-Făgăraş (pe jos); ani, de la Constanţa) 1 iulie: Făget-Lugoj (cu trenul); 2 iulie: Vizitarea Lugojului; 19-21 august 1931 3 iulie: Lugoj-Reşiţa (cu autobuzul); vizitarea „Urcat muntele Parângu regret că nu am văzut nimic decât casa de Reşiţei; adăpost, unde m-am putut încălzi”. (Indescifrabil) 4 iulie: Reşiţa-Anina-Bozovici (pe jos, pe drumul societăţii U.D.R.); 20-21 august 1931 5 iulie: Bozovici-Gârbovăţ-Şopotul (peste „Am cercetat şi eu flora Parângului, Cârjei şi Mândrei şi lacurile din munte)-Berzeasca (pe jos); Mândra”. (farmacist Petre Iuster) 6 iulie: Berzeasca-Susniuita (pe jos, prin Cazane); 28-30 decembrie 1931 7 iulie: Susniuita-Orşova (pe jos); „Ceaţă mare şi ninge. Zăpadă proastă”. (7 turişti din Tg. Jiu) 8 iulie: Vizitarea Orşovei insulei Ada-Kaleh; Notă: La această excursie au luat parte 18 „Veniţi pe ploaie, plecăm cu inima sfâşiată de… păreri de rău că lăsăm persoane (între care 8 studente) sub conducerea d-lui prof. universitar T. Papahagi. în urmă o zăpadă minunată, numai de ar fi până jos tot aşa!”

(Ana Dumitriu)

PRĂVĂLIA CU ISTORII III

vineri, 10 februarie 2012

Plăcute impresiuni de renovarea cabanei, regretăm că paturile de jos sunt numai pentru oameni mai mici de 1,60 m.

Mulţumim pentru găzduire”.

(Prof. Ion Lăzărescu)

„Picioare frânte”. (M.G.)

„Noi suntem cei care aducem cele mai vii şi mai călduroase mulţumiri Soc. Ardeleana a Turiştilor Petroşani fiindcă mai cutreierăm atât vara cât şi iarna aceşti frumoşi munţi pentru apărarea şi garantarea avutului obştesc. Iar în timpuri grele ne adăpostim la această frumoasă casă de adăpost. Astăzi, am urmărit 16 august 1932 a face controlul vânătorilor, însă din cauza zăpezii „Spre vizitarea unui cadavru prea mari nu s-a făcut nici o vânătoare”. (Jandarm şi stabilirea identităţii în Muntele Serg. Instructor - indescifrabil, însoţit de Sublt.

Parâng şi vârful Cârja”. Marin) (Indescifrabil)

18-23 ianuarie 1932 „Am petrecut zile fericite în mijlocul naturii”. (George G)

30 ianuarie - 2 februarie 1932 „Sosiţi la 30 ianuarie şi plecaţi la 2 februarie, zăpadă bună de sky pe pantele expuse la nord, mai ales în pădure, unde cresc numeroşi nuci ce produc şi fructe, uneori vinete. Ca amintire lăsăm aceste două vase (adică două desene - n.a.)”. (Gr. Socolescu şi 6 turişti)

18 martie 1933

„Pentru întâia oară am „La cabana Parâng toată ziua a nins. (...) În vizitat grandioasa Cârja, pentru a speranţa unui viitor mai bun cu mai mult vin de masă, doua oară numai cu aeroplanul aş se lasă Parângul, la revedere, pe curând!” mai fi dispus să mai (Indescifrabil) urc”. (Indescifrabil)

14-15 februarie 1932

18 august 1932 „Un sfert din clubul Katipen, plus o unică

„Vizitat Parângul cu Dl. Maior Hergescu din fracţiune din Tennis Club-Sky”. (5 semnături) Escorta Regală Bucureşti şi sublt. Stoicescu din Reg. 7 Jandarmi.

9-10 aprilie 1932 În compania noastră au fost Doamnele Lt. Col. „Excursia din ziua de 9 IV/ 32 - 10 IV/ 1932.

Podgoreanu, D-na Maior Oberjescu şi d-na dr.

Timpul nefavorabil, ninge şi bate vântul. Ceaţă mare.

Popescu”. (Locotenent Vasile Popescu, maior G. Plecaţi la orele 4 ½ p.m. 9 IV 932. Sosiţi la Parâng la Herjescu) ora 7 ¾. Plecarea de la Parîng la orele 3 ¼ în 10/ IV 1932. Petrecut foarte bine”. (Cohorta Jiu, Centuria a 25 august 1932 II-a, Petroşani) „Un ţel ne-am propus: Cârja şi Mândra O jertfă ni se cere: paciinţa, „Dacă cineva vine la Parâng, se uită la Cârja, Un lucru câştigăm: bucuria, Mândra şi în jur, trebuie, musai, să scrie că a fost Şi vom păstra amintirea”. foarte încântat de microbul artistic. De aici se nasc (Ilie Miclea, Tg. Jiu) opere nepieritoare, care ne fac o bucurie foarte mare şi le citim cu evlavie. Nu uitaţi, deci, să mai scrieţi în această carte, să ne mai bucurăm şi noi”. (C.A.)

7 mai 1932 „După 17 zile de excursie prin Banat şi Oltenia, un ultim popas la casa de adăpost de pe Parâng, înainte de întoarcerea la Cluj”. (Val Puşcariu, T.C.R. şi S.K.V., Cluj)

15 iunie 1932 „Rămân neuitate greutăţile pe cari le-am întâmpinat în călătoria pe Slima, Cârja şi Parâng, dar, în acelaşi timp, mai neuitată rămâne satisfacţia, plăcerea ce am simţit-o, explorând o regiune care pentru noi - a fost absolut necunoscută pentru noi”.

(3 turişti)

6 august 1932 „Un număr de 10 membri ai Turing Clubului Român, Subsecţia Retezatul din Deva au sosit la ora 10 ½ seara la ospitaliera casă de adăpost a Soc. Carphathen Verein. de pe Parâng, rămânând atât de încântaţi de această casă, aranjamentul, confortul şi serviciul său, încât se simt datori a exprima Soc. proprietare toată admiraţia lor, rămânând ca un deziderat de viitor şi al tinerei noastre societăţi, ca să ajungă vreodată ca să întemeieze un astfel de adăpost sub muntele Retezatul”.

10-11 august 1932 „Un grup simpatic compus din căpitan şi şase ortaci a venit aici să admire frumuseţile Parângului.

Am mers la Cârja-Mândra (4,30 ore) şi ne-am retras pe creasta Parângului.

5 martie 1933

19 martie 1933 „Clubul Sportiv Lonea, secţia de turism alpină.

Prima ascensiune pe anul 1933 iarna a Parângului”.

18-20 martie 1933

„În drum spre Parâng, Cârja, Mândra ne-am oprit din cauza vremii la Casa de adăpost S.K.V. Parâng 2 zile.

La 20/ III am încurcat drumul până la Mândra, însă din cauza avalanşelor de zăpadă, după Cârja ne-a fost imposibil să continuăm drumul mai departe de Cârja. Urăm celor care vor încerca aceasta mai mult noroc. În ceea ce priveşte Casa de adăpost Parâng felicităm pe conducătorii S.K.V. pentru confortul orăşenesc al casei. Dl. Pinghert e cea mai bună achiziţie pentru confort; ne uimeşte pentru gentileţea 11 septembrie 1932 neprecupeţită a lui Pinghert baci”. (A. Hamas, Al. „Să ne fie de bine! Când ne-o fi mai rău, aşa să Brif) ne meargă! Amin!” (Colonel Galben, Vavy Podgoreanu şi 7 turişti) 15 aprilie 1933 „Sâmbăta Paştilor în Parâng”. (Dl. Daniella 21-22 ianuarie 1933 Cluj T.C.R. şi S.K.V.) „Mi-e dor de toţi aceia care n-au putut veni cu noi”. (Ana Dumitriu) 24 iunie 1933 „Pentru menţinerea ordinii cu ocazia unei petreceri în Muntele Parâng”. (Jandarm S. Inst.

Căreimeneanu, însoţiţi de fruntaş David Adam şi soldat Mohaci Gheorghe) „Am venit la Parângu la tăticul meu şi m-am aflat bine, am fost la dansul sătenilor şi a fost frumos”. (Eleva Bugnari Marioara, Cl. V Primară Petroşani).

23 iulie 1933 „Proces Verbal. Azi, anul una mie nouă sute treizeci şi trei, luna iulie, 23, Duminică. Am venit cu Bill şi Gill, am plecat cu Deţ şi Biţ!” (Ing. Dumitriu, Biţi Bălănescu, Maria Tănase, Valeriu Olariu, Ana Dumitriu, Gill Gabul, Al. Popescu, Diţ Podgoreanu, Vary Podgoreanu)

27 august 1933 „În drum spre Parâng-Cârja-Mândra am rămas două zile la cabană din cauza timpului nefavorabil.

Mâine, sperăm să avem vreme bună şi, deci, să ne continuăm drumul propus, coborând spre Valea Lotrului şi apoi în jos, până la Voineasa-Brezoi”.

(Ghe. Ioaniţescu, Bucureşti şi încă 2 membri T.C.R.)

IV PRĂVĂLIA CU ISTORII 11-16 septembrie 1933

vineri, 10 februarie 2012

7 iulie 1934

„Fost aicea de la 11-16 IX 933, fost la Parângu, „Societatea Studenţilor în Geografie Soveja.

Societatea noastră a organizat o excursie în fine Cârja şi Mândra”. (Ioachim Zamora, Kovacs de an în Munţii Olteniei - pe primul parcurs - şi în Zsigmond) M-ţii Apuseni pe al doilea, rămânând să se facă ascensiunea Negoiului ca ultimă etapă.

1 octombrie 1933 Pe ziua de 5 iulie am pornit din Livezeni şi am „Cu părere de rău constatăm că se rup şi ajun la Cabana Karpaten Verein seara pe ploaie. Aici îndepărtează foile cu cele mai interesante aprecieri şi ne-am bucurat de găzduirea afabilă a d-lui Pingert. inspiraţii”. (Ing. A.) Îngrijitorul ei, rămânând ca a II-a zi, 6 iulie, să mergem pe Parâng, Cârja şi Mândra.

29 octombrie 1933 Ascensiunea acestor munţi s-a făcut în „Am trecut Petroşani - Casa SKV - Mândra” condiţiuni excelente, deşi negura ne-a acoperit câteva (Col. T., Bucureşti, D.I. - Batalionul 11 Vânători de ceasuri peisagiul. Dar la ora 2 ½ p.m., norii s-au Munte, Caransebeş) risipit şi am putut vedea toate ţinuturile din jur: Depresiunea Tg. Jiu la sud, ca şi Defileul Jiului, 28 octombrie 1933 Valea Jiului Românesc, Depresiunea Petroşani, „Mă bucur că în fiecare lună am posibilitatea Munţii Godeanu şi Retezat spre Haţeg, la Nord de a face vizita casei de adăpost, Stâna Badea, Stâna Stainiţa, Mândra, Cârja. Toate îmi rămân în reamintirea frumoasă, aducându-mi aminte de greutăţile întâmpinate în executarea ord. pe care îl fac cu mare plăcere în aceste regiuni frumoase. O jertfă mi se cere, un lucru câştigăm: bucuria şi voi păstra amintirea: munţii din jur şi casa de adăpost Parângul”. (4 semnături indescifrabile)

9 aprilie 1934 „La 9 aprilie 1934 am trecut de la Casă până în vârful Mândrei şi înapoi în 7 ore, fără tovarăşi, care au preferat (…) pe Parângul”. (Indescifrabil)

10 aprilie 1934 „Merci aux cuinables membres du S.K.V. á toate şirurile de munţi, ale Cibinului, rămânând spre l’amabilité des quels nous devon sune magnifique E M-ţii Lotrului şi Căpăţânei. promenade et d’excellentes vacances de Pâques”.

Azi, 7 iulie, vom coborî spre Petroşani”.

(Erna dr. Mucsi, D. Benecz Maria, M.J. Masare, Paris-Bucarest) Impresii individuale Ieri 6 iulie s-a ţinut un banchet prezidat de d-nul 7-10 aprilie 1934 prof. Tanoviceanu, de două ori preşedinte al Soc. „Un grup al TCR, Fraţii Muntean din Cluj, a Stud. de Geografie Soveja. petrecut Paştile în excursii, schi şi multă voie bună.

Dl. H. Dumitrescu (Bică) ridică paharul în Remarcăm un serviciu ireproşabil la Casa sănătatea fostului preşedinte, relevându-i calităţile, în special greutatea (10 gr.?)

Parângului…

Meniul întocmit de Maître Cristian, Prim-Şef Pe Parâng la Pinghert să tot stai Bucătar la Capşa - Bucureşti, se compunea din Tot ce îţi doreşte inima tu ai următoarele feluri: Menu Gazda, om foarte amabil, Parâng, 6 Iulie 1934 Teren de skiuri admirabil”. Şliboviţa de Petroşani Măruntae de urs şi porc mistreţ (Cârja) 21 aprilie 1934 Supă a la Ficheux de ardei cu sifon „Am petrecut aici 2 zile plăcute”. (8 turişti) Pisică sălbatică a la chasseur (tetrato tetrix vad renatotem) 22 aprilie 1934 Cocoş pane cu salată orientală „20 elevi ai Liceului Fraţii Buzeşti din Craiova Gândaci - Mătrăgună - Măselaniţă au vizitat cu drag această casă de adăpost, după ce au (Spiracula fectiva suis) coborât de pe vârful Parângul”. (Profesori: C. Gateaux St. Houvre cu frişcă de săpun Mirescu şi M. Stahie) Burileanu a mâncat la regim. Salam de Lupeni 25 aprilie 1934 Brânză (de oaie) - Fructe (alune + mere „Tot ce este în lume trece ca un vis, iar al meu pădureţe) nume aici rămâne scris”. (Jandarm Caporal Vinuri de Lipova - Cordon Culoare a Vântului Zarlescu C-tin) Turbat Parfait Glacé au Camambert s/ Bri 28 mai 1934 Cafea Paşa „Plecat de acasă, pe timp înnorat, 27/ 5, pe Concert drum ne-a apucat o ploaie deasă, care a continuat „Azi, 6, s-a ţinut un concert simfonic în sala până la Cabană. Peste noapte a nins (…), pe ninsoare de vals. am plecat”. (A. Brassat) Dl. Pingert, gazdă, a executat următoarele arii:

Trot.

1. Wenn die Mama nicht zu Hans ist?

2. Bayricher March.

3. Baren Nacht lien.

4. Was Cristian Traumt H??

5. Nu mai plânge Babo, nu te supăra - Fox

II. Recital de dans executat de trio Voronoff (Nataşa-Zumbova-Picioare Moi-Voronoff), acompaniat de corul Soveja: 1. Te vreau - Dans lasciv; 2. Minte-mă şi apucă-mă de nas. Tangou rusesc.

3. Dansul Pupezelor. Menuet.

4. Ianipănimaya pă nimeţky găvărit (Creaţie caucaziană de pe Volga) Dans solo - Igor Tanovici-Voronoff - zis Gogolae 1. Dans acrobat (108 kg.!)

2. Potpuriu de dansuri tiroleze. Ina Pistoff Veronoff 1. Valso l’amore e si gimnastica.

Corul Soveja e poreclit Corul Cazacilor de pe Dâmboviţa, sub conducerea d-lui Igor Ţancov Tanovici, a executat următoarele cântece: 1. „Nu mai plânge Mică, nu te supăra.

Că ţi-o dau pe Mariana să te joci cu ea!”

2. Cântecul foamei.

3. Tot pe drum, pe drum, pe drum…

4. Dealul, deal şi iar e Deal! (solo Duvăz) 5. Matinala Deşteptării (solo Tano, cu acompaniament) 6. Gaudeamus Igitur (de orgă) În aplauzele gărgăriţelor, vulpilor, lupilor, urşilor (ursus Carp.), vacilor, oilor, boilor, cailor, măgarilor şi în uralele câinilor, pisicilor, vulturilor, uliilor, porcilor mistreţi, sub surâsul clar de lună, în aprobarea vântului, a brazilor şi a întregii naturi înmărmurite de frumuseţile ansamblului coral, Soc. Soveja s-a retras în apartamentele rezervate la Cabana Karpaten Verein.