Ziarul Vaii Jiului - nr. 839 - 2 decembrie 2011

CMYK

Ieri, Primăria şi Consiliul Local Petroşani au organizat cu fast

6-7

Sărbătoarea Zilei Naţionale a României Tipar digital Cel mai bun preţ din judeţ!

Transmite cererea ta de ofertă la office@zvj.ro

VINERI

Ziarul Vãii Jiului

Nu există lege împotriva ADEVĂRULUI!

2 decembrie 2011 Anul IV Nr. 839 12 + 4 pagini Preţ: 1 LEU www.zvj.ro Răsărit: 07:45 Apus: 16:45

ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe!

Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

R

Director: Cătălin DOCEA Curs valutar: 1€ = 4,3539 lei 1$ = 3,2764 lei 1₤ = 5,0988 lei MARCĂ ÎNREGISTRATĂ

Această mare sărbătoare, Prăznuirea Sfintei Mari Muceniţe Varvara - ocrotitoarea minerilor, îmi oferă prilejul să adresez tuturor minerilor din Valea Jiului cuvinte calde de mulţumire pentru ceea ce fac şi să le doresc multă sănătate, fericire şi împliniri alături de cei dragi.

Se cuvine ca în această zi să ne rugăm pentru sufletele ortacilor dispăruţi şi ca Sfânta Varvara să-i călăuzească şi să-i protejeze pe truditorii adâncului.

Noroc bun!

Costel AVRAM Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara Marea Sărbătoare a Sfintei Mari Muceniţe Varvara, protectoarea de atâtea veacuri a minerilor, constituie pentru mine, în primul rând, un prilej de reflecţie asupra condiţiei celor mai curajoşi oameni ai Văii Jiului: minerii. În al doilea rând, această mare sărbătoare a ortacilor este şi un prilej de rememorare a tragediilor petrecute în abatajele Văii Jiului. Ca de fiecare dată, la 4 decembrie, îmi plec cu pioşenie capul în faţa memoriei minerilor pieriţi pentru lumina şi căldura semenilor lor.

Ca om care le cunoaşte viaţa, necazurile şi bucuriile, le urez minerilor Văii Jiului multă sănătate, putere de muncă şi tradiţionalul NOROC BUN! Ilie PĂDUCEL Primarul oraşului Petrila Prăznuirea Sfintei Mari Muceniţe Varvara - ocrotitoarea minerilor este cea mai preţioasă zi a celor care lucrează în adâncurile pământului. Se cuvine ca în această zi să ne rugăm pentru sufletele ortacilor dispăruţi şi ca Sfânta Varvara să călăuzească paşii celor care intră în subteran pentru ca mineritul să nu mai cunoască victime.

Această sărbătoare îmi oferă prilejul să adresez tuturor minerilor din Valea Jiului cuvinte calde de mulţumire pentru ceea ce fac şi să le doresc multă sănătate, fericire şi împliniri alături de cei dragi.

Alături de dumneavoastră, minerii Văii Jiului, noi toţi cei care trăim pe aceste meleaguri o preamărim, în fiecare an, la început de decembrie, pe Sfânta Mare Muceniţă Varvara - Ocrotitoarea oamenilor care trudesc în adâncuri.

Cu acest prilej, vă adresez, dragi mineri ai Petroşaniului şi ai Văii Jiului, în numele Consiliului local, al Primăriei municipiului Petroşani şi al meu personal, calde mulţumiri şi sincere aprecieri, gândurile noastre de stimă şi preţuire pentru munca plină de abnegaţie pe care o desfăşuraţi.

Sfânta Varvara să vă aibă mereu în pază!

Noroc bun!

Tiberiu IACOB-RIDZI Primarul municipiului Petroşani Fie ca spiritul şi binecuvântarea Sfintei Mari Muceniţe Varvara să vegheze asupra truditorilor adâncurilor, dându-le putere pentru a rezista dificultăţilor vremurilor noastre. În această zi cu înaltă semnificaţie, doresc tuturor minerilor Văii Jiului, şi familiilor lor, multă sănătate şi împliniri.

NOROC BUN şi LA MULŢI ANI! Constantin RAMAŞCANU Viceprimarul oraşului Petrila În această zi cu înaltă semnificaţie, Sfânta Mare Muceniţă Varvara, ca om care am muncit alături de ei şi le cunosc viaţa, necazurile şi bucuriile, doresc tuturor minerilor Văii Jiului, şi familiilor lor, multă sănătate şi împliniri, iar ocrotitoarea lor să le vegheze paşii în întunericul pământului.

NOROC BUN! Gheorghe ILE Primarul municipiului Vulcan

Viaţa şi pătimirea Sfintei Muceniţe Varvara reprezintă o pildă pentru orice om cu educaţie creştină. În întuneric şi în necunoscut Sfânta Varvara şi-a folosit ochii minţii pentru a regăsi soarele şi căldura de pe pământ. Acolo, în acelaşi întuneric şi în acelaşi necunoscut, noi, minerii din Valea Jiului, căutăm speranţa şi liniştea zilei de mâine.

Pe Dumnezeu nu l-a zidit nicio mână omenească, dar mâna minerului este mângâiată de Sfânta Muceniţă Varvara.

Noroc bun!

Noroc bun!

Angela STOICA Viceprimarul municipiului Vulcan

Director general al CNH-SA, Ing. Constantin JUJAN

2 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului vineri, 2 decembrie 2011

Deva

Moment festiv de Ziua României Ziua Naţională a României a fost marcată şi la Deva printr-un scurt eveniment care a avut loc în dimineaţa zilei de 1 Decembrie în Piaţa Unirii.

La momentul festiv au participat prefectul şi subprefectul judeţului, Dezsi Attila, respectiv Marius Szabo, primarul municipiului Deva, Mircia Muntean, secretarul general al Camerei Deputaţilor, Gheorghe „În primul rând vreau să le urez hunedorenilor La Mulţi Ani cu ocazia Zilei Naţionale a României. În ceea ce mă priveşte, mă bucur să văd atât de mulţi participanţi şi mă bucur să fiu acasă, pentru că la Alba Iulia şi la Bucureşti am fost mereu”, a spus Gheorghe Barbu, secretarul general al Camerei Deputaţilor.

Principalii reprezentanţi ai oficiali„Cred că putem sărbători acest tăţilor au ţinut alocuţiuni, după eveniment şi pe plan local şi să ne bucurăm împreună de Ziua Naţiona- care a urmat defilarea Gărzii de Onoare. lă a României. Hunedorenii trebuie Mihaela PETROŞAN să fie mândri că sunt români şi să iubească România”, a declarat depu- În timpul defilării, un căţel foarte tatul Viorel Arion. vioi, probabil legat sufleteşte fie de uniforma militară fie de militarii care Barbu, deputaţii Viorel Arion şi defilau, a ţinut elegant cadenţa marşuLaurenţiu Nistor, directori de instilui festiv.

Primarul Devei nu a scăpat tuţii, alte oficialităţi judeţene şi loocazia de a se face remarcat ca „om de cale, precum şi zeci de deveni. spirit”. „Căţelul a fost unul dintre reprezentanţii de marcă ai trupelor de „Cu ocazia Zilei Naţionale a României le transmit românilor să defilare de la Deva. Într-un pas drept, de invidiat, pe acelaşi ritm şi în ton cu sărbătorească, dar şi să îşi amintească de valorile şi solidaritatea ostaşii români, a arătat că la Deva animalele sunt protejate şi că primarul de care au dat dovadă atunci în 1918. De această solidaritate avem municipiului nu este cel mai rău adversar al câinilor comunitari, ci un prinevoie, de acele capete luminate, eten al acestora”, a declarat Mircia care să ducă această naţiune mai Muntean, primarul mudeparte”, a declarat Dezsi Attila, Poliţiştii nicipiului Deva. prefectul judeţului Hunedoara.

Mesajul de 1 Decembrie al d-lui Costel Avram, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara Dragi compatrioţi, Ca să înţelegem exact ceea ce a însemnat pentru noi, românii, Marea Unire de la Alba Iulia, vă propun o extrem de scurtă călătorie în timp. Vă invit respectuos să vă urcaţi, împreună cu mine, într-o maşină a timpului (marca maşinii e la alegerea dumneavoastră) şi să călătorim cu doar un secol în urmă. Vă reamintesc că de la Marea Unire, înfăptuită la începutul iernii anului 1918, şi până azi, 1 Decembrie 2011, au trecut doar 93 de ani. Suntem, prin urmare, în Ardealul anului 1911 şi am vrea să mergem din Petroşani (Petrila, Vulcan) la Bucureşti unde, am învăţat de la înaintaşii noştri, că Soarele răsare pentru românii de pretutindeni. Cea mai apropiată localitate din sud era pentru noi, ardelenii (şi este şi acum), Bumbeşti-Jiu. Am consultat un ghid turistic de pe internet şi am aflat că pentru a ajunge din centrul Petroşaniului până acolo ar trebui să străbatem doar 41 de km şi ar trebui să consumăm benzină de fix 11 euro şi 11 cenţi. Din Petrila sunt 46 de km iar din Vulcan vreo 42. Cu viteza de astăzi al celui mai leneş automobil ne-ar fi trebuit aproximativ o oră de mers pe un defileu al Jiului, plin de curbe şi de frumuseţi. Dar, acum 100 de ani, ne-ar fi trebuit, pentru a trece la fraţii noştri de Dincolo, şi un paşaport semnat de însuşi împăratul Franz Iosef. Pentru că la jumătatea drumului, în dreptul pârâului Polatişte, ne separa o graniţă. Până acolo era Imperiul Austro-Ungar, dincolo de Barieră era Regatul României. Nu era o graniţă oarecare. Era o graniţă care separa fraţii între ei, împărţea pământurile româneşti în două, iar sufletul neamului românesc era o rană deschisă şi nemângăiată. Polatişte, o ştim cu toţii, e un biet pârâu asemănător Milcovului care, odinioară, separa Moldova şi Ţara Românească.

Vasile Alecsandri îi îndemna, în Hora Unirii, pe moldoveni şi munteni să facă un lucru ce le sta doar lor în putere: „Vin' la Milcov cu grăbire/ Să-1 secăm dintr-o sorbire, /Ca să treacă drumul

www.zvj.ro

mare/ Peste-a noastre vechi hotare”, La sfârşitul anului 1918, a fost rândul ardelenilor şi muntenilor să sece, dintr-o altă sorbire, această apă care ne-a despărţit secole de-a rândul. De aceea, eu cred, astăzi, că cea mai potrivită aniversare a Unirii celei Mari ar trebui s-o facem, împreună cu fraţii noştri din Gorj, la acest Milcov ardelean care e pârâul Polatişte. El se află chiar la jumătatea drumului care separa odinioară un Imperiu şi un Regat. Azi, el mai reprezintă doar graniţa imaginară şi fragilă dintre două judeţe, Hunedoara şi Gorj. Ar trebui ca, în fiecare an, cei despărţiţi de o Istorie diferită să se apropie fizic din cauza Geografiei, a Limbii şi a Credinţei comune. Ar fi un exerciţiu pe care ar trebui să-l încercăm în fiecare an, de 1 Decembrie, pentru a vedea dacă mai suntem capabili să ne înălţăm, azi, la temperatura idealurilor care au făurit, la 24 ianuarie 1859, Mica Unire. Vorbesc de acele înalte şi fierbinţi idealuri şi care au reuşit să sece Milcovul dintr-o sorbire.

Eu cred că reuşita acestui exerciţiu depinde doar de noi, românii. Aşa cum a depins şi în 1918 de acea mare voinţă populară care prin Adunarea naţională a tuturor românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba Iulia în ziua de 1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România.

Legea Unirii a fost ratificată prin Decretul-Lege No. 3631 din 11 decembrie 1918 de către regele Ferdinand I şi votată, în unanimitate, de Adunarea Deputaţilor în şedinţa din 29 decembrie 1919. Atunci s-a născut, în documente oficiale, România Mare şi vă invit să ne bucurăm din toată inima chiar dacă suntem în post şi afară sunt minus câteva grade. Le vom învinge pe toate pentru că, vă reamintesc, „românul are şapte vieţi în pieptu-i de aramă”. Pentru fiecare din cele şapte vieţi vă zic, de şapte ori, un călduros „La mulţi ani cu sănătate/ Să vă dea Domnul tot ce doriţi!”.

şi istoria

Simpozion dedicat Zilei de 1 Decembrie La începutul săptămânii, pentru a marca sărbătoarea tuturor românilor, 1 Decembrie, poliţia a organizat un simpozion pe teme legate de istoria naţională.

Manifestarea a avut loc marţi, 29 noiembrie, în amfiteatrul Poliţiei Deva, printre organizatori numărându-se Inspectoratul de Poliţie al Judeţului (I.P.J.) Hunedoara împreună cu Episcopia Devei şi Hunedoarei, Asociaţia Profesorilor de Istorie din România (A.P.I.R.) şi Asociaţia Internaţională a Poliţiştilor Regiunea Hunedoara.

După intonarea Imnului Naţional, trei istorici deveni au prezentat dizertaţii având ca temă momentul istoric de la 1 Decembrie 1918.

Astfel, despre „Primul Război Mondial şi aspiraţiile României” a vorbit prof. drd. Simion Molnar, preşedinte A.P.I.R., o scurtă comunicare referitoare la „Rolul Bisericii Ortodoxe din judeţul Hunedoara la pregătirea Marii Uniri” a fost prezentată de lect. univ. dr. Florin Dobrei, consilier cultural la Episcopia Devei şi Hunedoarei, iar tema „Biografia inedită a unui hunedorean, participant la Marea Unire de

la Alba Iulia şi modernizator al siguranţei publice din România - generalul Vasile Barbu” a fost susţinută de prof. drd. Dorin Petresc, poliţist I.P.A., Regiunea Hunedoara.

Evenimentul a fost întregit de un medalion folcloric susţinut de Ansamblul „Românaşul” al Liceului de Muzică şi Arte Plastice „Sigismund Toduţă” din Deva, care a interpretat piese din repertoriul popular şi colinde tradiţionale. „Prin participarea la această manifestare culturală, poliţiştii hunedoreni au dorit să aducă un omagiu înaintaşilor care prin jertfa lor au contribuit la realizarea idealului de unitate naţională”, a declarat comisar şef de poliţie Marcel Zaharie, adjunct al şefului I.P.J. Hunedoara.

Mihaela PETROŞAN

ACTUALITATE 3

Ziarul Vãii Jiului vineri, 2 decembrie 2011

De acest 1 Decembrie, la Vulcan

Ziua Naţională a României a fost cu mai mulţi români E adevărat, În acest an, de Ziua şi vremea a ţinut cu organiNaţională a României, în zatorii evenimentului. Mai ales că acesta, din motive Parcul Şcolii Generale Nr. a început în jurul 1 din Vulcan s-a strâns mai obiective, orei unu după-amiaza. Când multă lume, decât a fost frigul de dimineaţă se mai acum un an tot pe vremea domolise. aceasta. Iar partea fruÎn mare, de la 1 Decembrie 1918. Noroc cu doamna moasă este că majoritatea festivitatea a fost similară celor din anii an- profesoară de istorie care, tot vorba priteriori. Slujba ţinută de preoţii confesiumarului nostru, "a punctat" acest aspect. vulcănenilor - aici fiind nilor religioase existente în localitate, vorba despre oamenii sim- cuvântarea primarului Gheorghe Ile, urmată de cele ale deputaţilor Monica Iacob- Nu se consumase pli, nu despre delegaţiile nici jumătate din festivitate când zeci de Ridzi şi Cristian Resmeriţă, a lui Costel persoane defavorizate se grupaseră deja, partidelor politice, consilieri Avram, vicepreşedintele Consiliului strategic, lângă cortul din interiorul căruia şi angajaţi ai primăriei etc. - Judeţean Hunedoara, a colonelului în răzbătea un miros plăcut de la fasolea cu rezervă Virgil Sanda, a consilierului local cârnaţi care era porţionată în caserole. Inau venit nu aduşi cu forţa, Ioan Dorel Şchiopu ş.a. Am avut impresia teresant, dar, când acestea au început să fie că primarul a cam încurcat alocuţiunile, fici din proprie iniţiativă. împărţite, nu a fost un asalt general, aşa indcă prea a vorbit ca la Ziua Armatei. Cu eroii care au luptat pentru apărarea patriei, cu cei care s-au jertfit etc. Or, chiar am fost atent la amănuntul acesta, pare-se că, din cauza emoţiei, probabil, a uitat să amintească de cei peste nouăzeci de ani care au trecut de la înfăptuirea Marii Unirii

cum te-ai fi aşteptat. Oamenii au stat frumos la rând, au luat, unii chiar câte douătrei caserole, iar alţii s-au trezit cu pachetele aduse de către voluntarii subfilialei de Cruce Roşie din localitate.

La sfârşit de tot, în mână cu un pahar cu vin fiert sau cu un ceai fierbinte, românii au asistat la un program artistic prezentat de copii îmbrăcaţi în port popular. A căror evoluţie a fost, desigur, răsplătită cu aplauze.

Gheorghe OLTEANU

Defilare de

Poliţişti locali cu geacă de comunitari Deşi cu efectiv vizibil redus şi cam zgribulind de frig, poliţiştii locali din Vulcan şi-au făcut, şi în acest an, cu brio datoria cu ocazia Zilei de 1 Decembrie. În ritmul muzicii

interpretate de fanfara condusă de Gheţi Ludovic, cei unsprezece poliţişti locali – număr în care-i includ şi pe cei doi şefi ai lor - în frunte cu drapelul tricolor au bătut pas de defilare în tot oraşul. Au pornit din parcul cu statuia ostaşului, au luat-o pe strada Nicolae Titulescu, au intrat pe bulevard şi, cam după aproape un ceas, au ajuns din nou în locul din care plecaseră.

Băieţii au defilat

cu mândrie, deşi se vedea de la o poştă că sunt echipaţi în ţinuta de vară. Singura pe care ei o au. Norocul lor a

www.zvj.ro

S.C. EURO JOBS S.R.L vă oferă, la cele mai bune preţuri de pe piaţă, următoarele servicii: - măsurători topografice, trasări de construcţii civile şi industriale, intabulări, parcelări cu statul român, înscrieri în cartea funciară; - proiectare construcţii civile (proiecte de case, cabane, garaje la 5 euro/mp construit) (D.T.A.C., D.T.A.D., Studii de fezabilitate), modificări de proiect.

De asemenea, obţinem avize, acorduri şi autorizaţii de construire sau desfiinţare.

Ne puteţi contacta la nr. de tel.

0354.108.516, 0727.091.969, sau la adresele: Petroşani, str. 22 Decembrie, nr. 1, lângă Capela Bobocul Petroşani, str. Livezeni, nr. 3, et. 1 - Birou proiectare.

De acum, problemele dumneavoastră sunt şi ale noastre!

fost că, pe dedesubt, unii, precauţi, îmbrăcaseră haina groasă de la vechea ţinută pe care scrie "Poliţia Comunitară".

Gheorghe OLTEANU

Rent A Car (Dacia Logan)

Tarife între 70 şi 150 lei/zi Sună acum!

0732.832.824

4 SPORT

Ziarul Vãii Jiului vineri, 2 decembrie 2011

„Sunt jucători care nu cunosc dimensiunile unui teren de fotbal” Marin Tudorache, antrenorul echipei Jiul Petroşani, susţine că ar renunţa la serviciile a 70 la sută dintre componenţii lotului, pentru că mulţi dintre ei sunt departe de pretenţiile şi rigorile clubului fanion al Văii Jiului.

Tehnicianul care a stabilit la Jiul un record de 900 de minute de invincibilitate în turul Ligii a III-a, seria a 5-a, a analizat, pe scurt, parcursul echipei în prima jumătate a campionatului. „Sunt mulţumit în mare măsură de rezultate, însă de multe ori am rămas datori la capitolul fotbal. Echipa a dovedit putere de concentrare şi a rămas neînvinsă timp de zece meciuri la rând, în care a obţinut cinci victorii şi cinci remize.

Totuşi, au fost meciuri întregi sau părţi din anumite întâlniri în care fotbalul etalat de echipă a fost lipsit de consistenţă, eficienţă

şi pragmatism”, a punctat Tudorache.

Jucători fără... calitate

Dincolo de rezultatele care au poziţionat gruparea alb-negrilor pe locul şapte în clasament, la şapte puncte de primul loc, antrenorul e nemulţumit de calitatea jucătorilor pe care-i are la dispoziţie. „Dacă ar fi după mine aş renunţa la 70 la sută dintre componenţii lotului. Mulţi dintre ei au impresia că Jiul e o echipă de duzină din ligile judeţene şi nu conştientizează că e vorba de un club cu tradiţie, cu istorie şi cu un adevărat brand naţional de apărat.

Alţii sunt lipsiţi de calitate umană ori cultură fotbalistică şi nu ştiu bine regulamentul ori ce dimensiuni au terenul şi porţile de joc. Din păcate, aceşti jucători sunt sub

contract cu clubul şi nu-i pot da afară”, a spus antrenorul alb-negrilor.

Singurii din lot pentru care Marin Tudorache a avut cuvinte de laudă au fost tinerii echipei. „Matei, Mareş, Vlad Tudorache, şi Drăgoescu sunt tineri foarte talentaţi care pot ajunge fotbalişti de top.

Au fost utili echipei şi pot creşte în valoare, dacă se vor pregăti în continuare cu seriozitate. Pentru Vlad acest an a fost cel mai bun din cariera lui, întrucât a fost de mai multe ori convocat la echipa naţională sub 17 ani”, a punctat Marin Tudorache.

Jiul îşi va relua pregătirile pentru retur în data de 16 ianuarie, însă antrenorii şi jucătorii condiţionează începerea pregătirilor de reluarea furnizării apei calde la stadion care a lipsit în ultima lună.

Etapă dominată de oaspeţi Echipele vizitatoare au făcut legea în etapa din week-end a Ligii a V-a, câştigând şapte dintre cele 13 partide disputate în cele două serii. În seria I, performere au fost Streiul Baru Mare, Cetate Răchitova şi Unirea Geberal Berthelot, iar în seria a II-a victorii în deplasare au reuşit formaţiile Unirea Lăpugiu de Jos, Unirea Şoimuş, Sprint Luncoiu de Jos şi Ponorul Vaţa.

Cele mai clare succese le-au obţinut echipele Unirea General Berthelot şi Cetate Răchitova care au câştigat cu şase, respectiv cinci la zero. De remarcat este şi apetitul ofensiv al combatantelor de la acest nivel, întrucât şi în această etapă s-au înregistrat 48 de goluri în 13 partide, ceea ce reprezintă o medie foarte bună de goluri pe meci.

Patru medalii la Naţionale pentru sportivii de la „Pantera Neagră” Petroşani Sportivii de la clubul „Pantera Neagră” din Petroşani au participat la Campionatul Naţional de Thai-kickboxing, competiţie ce a avut loc la Craiova şi la care au fost prezenţi 60 de sportivi de la 10 cluburi. Sportivii pregătiţi de antrenorul Ionuţ Lascău s-au întors cu două medalii de aur obţinute de Dorel Filimon şi George Butnaru, o medalie de argint prin Eduard Hariga şi o medalie de bronz prin Raul Haşu. „Sunt foarte mulţumit

www.zvj.ro

de prestaţia elevilor mei având în vedere faptul că a fost o competiţie grea desfăşurată în sistem piramidal şi până la ajungerea în finală sportivii au susţinut foarte multe meciuri”, a declarat Ionuţ Lascău.

La sfârşitul acestei săptămâni sportivii din Petroşani vor participa la Cupa Transilvaniei tae kwondo, unde vor face deplasarea 19 sportivi de la „Pantera Neagră” Petroşani.

SPORT 5

Ziarul Vãii Jiului vineri, 2 decembrie 2011

„Războinica” de trei stele Luptătoarea Laura Gavriliuc, de la CSS Petroşani, campioană naţională a României şi clasată pe locul trei în topul naţional al anului 2010, a cucerit şi trofeul Cupei României, la competiţia desfăşurată la Târgovişte, la finalul săptămânii trecute. La aceeaşi competiţie, sportivii de la CSS Hunedoara şi CNS CSS „Cetate” Deva au cucerit cinci medalii, dar niciuna de aur.

Laura Gavriliuc (18 ani), de la CSS Petroşani, este noua stea a luptelor libere hunedorene, fiind revelaţia anului 2011.

Sportiva antrenată de Gheorghe Răducu a obţinut victorii pe linie în finala Cupei României, desfăşurată la Târgovişte, şi a cucerit trofeul pus în joc, fiind singura luptătoare din judeţ care şi-a trecut în palmares medalia de aur la această competiţie.

Câştigarea Cupei României reprezintă fi-

nalul perfect pentru un sezon 2011 bogat în performanţe. Laura Gavriliuc a cucerit, anterior, titlul de campioană naţională de junioare I, la categoria 72 kilograme, deşi este în primul an la acest nivel de vârstă. „Războinica” din Petroşani a fost unica luptătoare din judeţ participantă, în această vară, la Campionatul Mondial de la Bucureşti şi la Campionatul European din Serbia, competiţii la care a ratat medalia la mustaţă şi s-a clasat pe locul cinci. Pentru aceste rezultate de top, luptătoarea de la CSS Petroşani s-a clasat pe locul trei în ierarhia celor mai buni practicanţi de lupte libere din România, top întocmit de Federaţia Română de Lupte. „Are voinţă, seriozitate şi forţă, dar mai trebuie să-şi perfecţioneze tehnica şi să acumuleze experinţă competiţională. Pentru a progresa ar avea nevoie de participare la turnee internaţionale, cu meciuri tari, în-

Strălucitori la ştafete, în „careul de aşi” la cluburi Înotătorii de la CSS Hunedoara au obţinut rezultate de excepţie în probele de ştafetă de la Campionatul Naţional rezervat copiilor de 10-11 ani şi o singură medalie la individual. Pe baza punctajelor obţinute de cei 16 sportivi (patru de 11 ani şi 12 de 10 ani), antrenaţi de Dan Ardelean, CSS Hunedoara s-a clasat pe locul patru în ierarhia generlă pe cluburi.

Generaţia tânără de înotători de la CSS Hunedoara s-a menţinut în grupul select al medaliaţilor şi la Campionatul Naţional rezervat copiilor de 10-11 ani, desfăşurat în week-end, în Bazinul Olimpic din Reşiţa. Înotătorii hunedoreni au strălucit în probele de ştafetă, în care au obţinut două medalii de aur, două locuri patru, două clasări pe locul cinci şi au avut o prezenţă pe locul opt. Medaliile de aur au fost cucerite de ştafetele feminine de 10 ani în probele de 4x50 metri liber şi 4x50 metri mixt. Campioane naţionale cu prima ştafetă sunt Lăcrămioara Pitariu, Alina Perju, Raluca Mera şi Ioana Hăulică, iar în ştafeta a doua în locul Ioanei Hăulică a înotat Cristina Hărănguş. „Obiectivul nostru principal era să avem rezultate cât mai bune la ştafetă şi am pregătit special aceste probe, pentru că la individual, la acest nivel de vârstă, diferenţele dintre sportivi sunt minime şi câştigarea medaliilor e o loterie. Am obţinut două titluri naţionale în aceste probe, la fel ca la Naţionalele în aer liber, şi am fost aproape de medalii în alte patru curse, când s-au obţinut clasări pe locurile patru şi cinci”, a spus antrenorul Dan Ardelean.

CSS Hunedoara şi-a trecut în palmares şi o medalie într-o probă individuală. Performanţa îi aparţine lui Arnold Marton (10 ani) care a obţinut bronzul în cursa de 50 de metri bras. Tot la individual, Lăcrămioara Pitariu, Alina Perju şi Victor Iacob au avut prezenţe în finale cu clasări pe locurile cinci, şapte şi opt, prin care au

adus puncte valoroase clubului. Punctele de la individual (s-au acordat 9 puncte pentru locul I, şapte pentru doi, şase pentru trei etc.) adunate cu cele de la ştafetă (18 puncte locul I, 14 pentru locul II, 12 pentru locul III etc.) au promovat CSS Hunedoara pe locul patru în ierahia pe cluburi, cu 104 puncte, dintr-un total de 46 de echipe. Primele trei locuri au fost ocupate de SCM Bacău (121 puncte), Aqua Tim Bucureşti (110 puncte) şi SCM Piteşti (110 puncte). „E o performanţă excelentă, mai ales că la 10-11 ani competiţia pe echipe e mai importantă decât cea individuală. Suntem în careul de aşi, în faţa unor cluburi cu pretenţii şi susţinere financiară mai bogată. Rezultatele excelente din acest an ale secţiei de înot se datorează şi sprijinului oferit de directorul clubului, Ioan Istrate”, a spus Dan Ardelean.

Performanţele înotătorilor hunedoreni sunt cu atât mai meritorii cu cât ele au fost obţinute după ce mai mulţi dintre sportivi s-au confruntat cu probleme de sănătate. „Evoluţia sportivilor noştri este demnă de laudă, întrucât ei au făcut eforturi mari şi au depăşit problemele medicale cu care s-au confruntat înainte de concurs”, a afirmat tehnicianul înotătorilor hunedoreni.

trucât pe plan intern nu prea mai are adversare”, a spus antrenorul sportivei, Gheorghe Răducu. Pe primele locuri în topul celor mai buni luptători ai anului 2011 se află următorii sportivi: 1. Alina Vuc (CSM Reşiţa) - 98 puncte; 2. Gheorghiţă Ştefan (CS Rapid) şi Cristina Croitoru (CSA Steaua) - 75 puncte; 3. Laura Gavriliuc (CSŞ Petroşani) - 54 p; 4. Estera Dobre (CSM Sf. Gheorghe), Georgiana Paic (CS Târgovişte), George Bucur (CSA Steaua), Eusebiu Diaconu (SCM Bacău/lupte grecoromane) - 44p; 5. Ana Maria Pavăl (CSM Cluj-Napoca) - 45 puncte. Şi alţi reprezentanţi ai şcolii de lupte libere din judeţ prezenţi la finala Cupei României au cochetat cu podiumul, însă câştigarea trofeului a rămas o performanţă interzisă.

Foarte aproape de trofeu au fost Diana Popovici (CNS CSS „Cetate” Deva – ctg.

44 kg.) şi Bianca Croitoru (CSS Hunedoara – ctg. 48 kg), însă ambele sportive au pierdut în finală şi au obţinut doar medaliile de argint. La doi paşi de treapta întâi a podiumului au fost Ramona Pricop (CSS Hunedoara – ctg. 67 kg), Andrei Bistrian (CSS Hunedoara – ctg. 50 kg.) şi Liviu Prejban (CNS CSS „Cetate” Deva - ctg. 74 kg), cei trei cucerind medaliile de bronz. „A fost o competiţie foarte puternică, întrucât multe cluburi au legitimat şi naturalizat mulţi sportivi de top din Rusia, Ucraina sau Moldova, care au experienţă şi tradiţie în acest sport”, au spus antrenorii de la CNS CSS „Cetate” Deva, Suraj Moravan şi Cosmin Văcăraşu.

La finala Cupei României au participat aproximativ 200 de sportivi din ţară.

Pagini realizate de Loredana JUGLEA

Rezultate tehnice:

Medalie de aur la ştafeta 4x50 metri liber feminin (10 ani): Lăcrămioara Pitariu, Alina Perju, Raluca Mera, Ioana Hăulică.

Medalie de aur la ştafeta 4x50 metri mixt feminin (10 ani): Lăcrămioara Pitariu, Alina Perju, Raluca Mera, Cristina Hărănguş.

Medalie de bronz: Arnold Marton – în cursa de 50 de metri bras.

Locul 4: ştafeta 4x50 metri mixt fete: Andra Kăluşer, Alessia Rădos, Ioana Hăulică, Iulia Aconstantinese; ştafeta 4x50 metri mixt băieţi 11 ani: Raul Bădărău, Andrei Păduraru, Robert Maier, Paul Scurtu.

www.zvj.ro

CMYK

6 EVENIMENT

Ziarul Vãii Jiului vineri, 2 decembrie 2011

Ieri, Primăria şi Consiliul Local Petroşani au organizat cu fast

Sărbătoarea Zilei Naţionale a României Ieri, 1 Decembrie 2011, Petroşaniul a sărbătorit aşa cum se cuvine, după mulţi ani de anonimat, Ziua Naţională a României.

Am notat surprins cele mai importante evenimente care au avut loc, începând cu ora 11:00, până după-amiază, târziu, în Parcul Central „Carol Schreter”.

Arborarea drapelului României în Parcul Central

După aproape o jumătate de oră de la momentele de mai sus, participanţii s-au deplasat vreo 100 de metri, ajungând în Parcul Central „Carol Schreter”. Aici a urmat al doilea eveniment solemn: arborarea pentru prima dată a drapelului României în Parcul Central. Pe un catarg foarte înalt, montat Depunere de coroane recent, drapelul României a fost ridicat de Primăria şi Consiliul Local Petroşani au către câţiva poliţişti locali. Înainte arborării depus coroane de flori în memoria celor care s-a intonat Imnul de Stat, „Deşteaptă-te, şi-au dat viaţa pentru ţară, la soclul viitorului române”, iar reprezentanţii jandarmeriei, ai monument al eroilor, situat în faţa Casei de poliţiei şi ai pompierilor au dat onorul militar. Preotul Gabriel Bulf a sfinţit apoi drapelul, printr-o slujbă specială, începută cu cunoscutele rugăciuni „Împărate Ceresc” şi “Tatăl nostru”, rugăciuni pe care şi le-au spus în gând şi sutele de români prezenţi la eveniment.

Oficialii pe care i-am amintit la depunerea de coroane au privit apoi, Depuneri de coroane - Costel Avram din partea împreună cu petroşenenii, Consiliului Judeţean Hunedoara petrilenii şi aninosenii prezenţi, cum uriaşul drapel naţional, „cel Cultură „Ion Dulămiţă”. Totul a început, aşa mai frumos drapel”, cum bine a spus Sile cum e firesc, cu intonarea Imnului de Stat.

Pop, cu cele trei culori ale lui, roşu-galbenApoi, au depus câte o coroană de flori: albastru, urcă pe catarg până sus de tot, în primarul municipiului Petroşani, Tiberiu semn de preţuire şi de cinstire ale acestei zi Iacob-Ridzi, împreună cu viceprimarul sfinte.

Claudiu Cornea şi cu o parte însemnată de consilieri locali, deputatul Monica IacobSpectacol dedicat României Ridzi, Costel Avram împreună cu membri ai Apoi, oficialii şi cetăţenii şi-au concentrat filialei locale a PRM, dar şi singur, în calitate atenţia în spaţiul de lângă cupola parcului, de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean destinat momentului artistic prezentat de Hunedoara, membri ai Asociaţiei Cadrelor artişti locali, care au interpretat cântece cu iz Militarilor în Rezervă, comisarul şef Titel patriotic, dar şi cunoscute melodii populare Brăgaru împreună cu poliţişti ai poliţiei româneşti. municipiului, Dorin Neag împreună cu cadre În general, toţi cei care au cântat au fost tineri ale Poliţiei Locale, membri ai Asociaţiei de la şcolile şi liceele din Petroşani, precum Revoluţionarilor Petroşani. şi de la Casa Studenţilor din Petroşani.

Au lipsit de la apel reprezentanţi ai S-a şi dansat, fie pe ritmurile „Ciuleandrei”, detaşamentului de pompieri, ai jandarmeriei fie pe ritmuri ale unor cunoscute melodii care, deşi au fost anunţaţi la microfon de populare din zona noastră, din Transilvania, locotenent-colonelul în rezervă Vasile Pop, Moldova sau Oltenia, ca semn al unităţii consilier local, amfitrionul acţiunii, nu au fost românilor de pretutindeni. prezenţi, probabil aceştia se aflau la pregătiri Cupola de beton a fost frumos capitonată în în parc pentru al doilea eveniment. steaguri tricolore. De asemenea, parcul a fost Partidele politice nu au depus coroane, cu ornat cu baloane tricolore, iar celor prezenţi excepţia Partidului România Mare, le-au fost înmânate steguleţe tricolore. administraţia publică locală hotărând acest Înainte de spectacol, primarul Tiberiu Iacoblucru pe motiv să „nu se politizeze ziua, care Ridzi, singurul care a vorbit, le-a mulţumit trebuie dedicată României şi românilor şi nu tuturor celor prezenţi pentru că au venit în partidelor politice”. Partidul România Mare a parc să se bucure împreună de ziua lor. De la fost excepţia de la regulă. A contat probabil şi microfon primarul a urat în încheierea titulatura sa, în concordanţă cu evenimentul scurtului discurs: „La Mulţi Ani tuturor celebrat ieri. românilor!”.

Fasolea şi cârnaţii - luate cu asalt

Depuneri de coroana - Monica Iacob-Ridzi din partea Parlamentului României

www.zvj.ro

Ca şi la Alba-Iulia, când an de an se oferă zecilor de mii de participanţi tradiţionala fasole cu cârnaţi, precum şi o cană cu vin fiert, aşa a fost şi ieri la Petroşani, chiar dacă la o scară mai mică. Peste 4.000 de porţii de fasole cu cârnaţi au fost pregătite pentru cei care s-au aflat în parc, vinul fiert fiind

înlocuit cu ceai, numai bun pentru o vreme aşa de friguroasă, soarele cu dinţi strălucind şi ieri pe tot parcursul evenimentelor, temperatura fiind însă în jur de 4-5 grade.

La un moment dat, se formaseră cozi de zeci de persoane care aşteptau cuminţi să ajungă la celebra fasole făcută la cazan, foarte delicioasă, vă asigurăm. „Am venit cu bucurie să mănânc fasolea la cazan, nu că nu aş avea ce mânca acasă, dar de Ziua Naţională nu mă pot abţine niciodată să nu mănânc această mâncare delicioasă, care acasă nu iese ca la cazan. La Mulţi Ani, români şi România!”, spunea cu voce tare un petroşenean.

Foarte multă lume din Petrila, Aninoasa, dar şi din Lupeni s-a alăturat petroşenenilor, ieşiţi cu mic şi mare, profitând astfel din plin de ziua liberă, făcându-şi şi datoria pentru ţară.

Mai trebuie spus la final că, pe tot parcursul manifestărilor din parc, poliţia locală, poliţia municipală şi jandarmeria au vegheat ca totul să fie bine, nefiind semnalizat niciun incident.

moment de sărbătoare şi o sărbătoare nu se poate cinsti decât împreună cu cei alături de care munceşti şi cei pe care-i respecţi. Împreună să mergem mai departe cu toţii, La Mulţi Ani, dragi români!”. Alexandru Lăutaru, inspector şcolar general IŞJ Hunedoara: „O zi superbă azi, de ziua noastră, a românilor, de aceea cred că toţi românii ar trebui să se reîntoarcă la patriotism. Din păcate, foarte mulţi ţin să blameze această ţară din cauza greutăţilor, uitând de fapt că această ţară le-a dat educaţie, că-n această ţară au părinţi, rude şi prieteni şi că aici au văzut pentru prima dată lumina zilei. Această mentalitate a unora trebuie să se schimbe, să arătăm cu toţii că suntem patrioţi, că nu ne e ruşine că suntem români!”. Claudiu Mârlogeanu, Petrila: „Cu ocazia Zilei Naţionale, de 1 Decembrie, transmit La Mulţi Ani, România, La Mulţi Ani, Valea Jiului, La Mulţi Ani, Petroşani şi La Mulţi Ani, Petrila! La Mulţi Ani,

Declaraţii - la cald Monica Iacob-Ridzi, Depuneri de coroane - primarul deputat: „Astăzi, pentru că Iacob-Ridzi şi consilieri locali e Ziua Naţională a României, aş vrea să petrilenilor mei dragi, în primul rând, La vorbesc despre unire, despre unitate, despre Mulţi Ani, tuturor românilor, atât din ţară cât solidaritate, cât şi despre bucuria de a fi toţi şi din străinătate!” Raj Tunaru: „În două împreună. Cred că noi aici, în Valea Jiului, vorbe: La Mulţi Ani, România şi dragi trebuie să facem un pas, începând chiar de români!” Adrian Marinică, Asociaţia azi, ca să încercăm să fim mai uniţi, să Revoluţionarilor din Valea Jiului: „Foarte încercăm să luptăm cu toţii pentru rezolvarea pe scurt: La Mulţi Ani, România!”. problemelor Văii Jiului, pentru apărarea Liviu Dandea, revoluţionar din intereselor cetăţenilor Văii Jiului. Cred că Petroşani: „La Mulţi Ani, dragi români, La unitatea de la 1918 este cea care ne lipseşte Mulţi Ani, Valea Jiului, sperăm să fie mai azi, uneori. De aceea fac apel la solidaritate bine!”. Ioan Rus, consilier local: „Cred că către toţi cetăţenii Văii Jiului, către toţi este o zi în care, conform unui vechi dicton, politicienii şi funcţionarii. Dacă vom şti să trebuie să uităm ce ne desparte şi să cultivăm fim uniţi cu adevărat, atunci vom avea un ce ne uneşte. În primul rând, să nu uităm că cuvânt greu de spus, atât pe plan judeţean cât suntem români”. Petru Drăgoescu, şi pe plan naţional”. Costel Avram, consilier local: „Astăzi nu pot spune decât un vicepreşedintele Consiliului Judeţean La Mulţi Ani tuturor românilor, bunăstare, Hunedoara: „Mă bucur astăzi la Petroşani, de Ziua Naţională a României.

Ieri eram îngândurat, în condiţiile în care ziceam - făcând o paralelă cu alţi ani - că românii nu ieşeau la Ziua Naţională. Astăzi sunt foarte bucuros când aici, în Parcul Central din Petroşani, văd atâta lume, care, sărbătoreşte Ziua Naţională a României. Bravo, petroşeneni, La Mulţi Ani, România!”. Tiberiu IacobRidzi, primarul municipiului Petroşani: „Mă bucur că este foarte multă lume în parc şi că e o zi minunată. Au fost câteva momente minunate, depunerea de coroane şi momentul înălţării drapelului României, care m-au făcut să mă simt fericit că sunt român. Mă bucur că sunt împreună cu copiii, cetăţenii Petroşaniului, cu soţia mea şi toţi colegii mei, în acest parc în această zi minunată. La Mulţi Ani Petroşani, Valea Jiului, Hunedoara şi România!”. Dana Damian, consilier local: „Este un

CMYK

EVENIMENT 7

Ziarul Vãii Jiului vineri, 2 decembrie 2011

înţelegere, unitate şi cred că ar fi timpul să tragem un semnal să înţeleagă toată Europa că România are un popor demn de toată lauda!”. Vasile Stoica, revoluţionar, Petrila: „Mulţi ani, sănătate, zile mai fericite decât cele pe care le-am apucat până acum!”.

Vasile Ciser, revoluţionar, Petroşani: „E o sărbătoare a românilor şi mă bucur că avem ocazia, măcar o dată pe an, să sărbătorim la nivel naţional această zi. Doresc tuturor românilor o viaţă bună!”. M. Vladislav, Petroşani: „La Mulţi Ani, fericire pentru toată lumea, multă sănătate şi s-o ducem din ce în ce mai bine, că din păcate văd că o ducem din ce în ce mai rău”. Sofia, pensionară, Petroşani: „La Mulţi Ani şi să trăiască România! Să fie mult mai bine ca până acum!”. Petre Dănilă, pensionar, Petroşani: „Minunată zi! Le transmit românilor de ziua lor să fie tari, puternici ca oţelul, sănătoşi şi să fie mai fericiţi de-acum înainte!”. Mihai Cornea, pensionar, Petroşani: „Multă sănătate, fericire şi tot ce-şi doresc românii noştri dragi”. Daltoş, cetăţean din Petroşani: „Multă sănătate şi putere de muncă tuturor românilor! E foarte frumos azi aici în parc, n-am ce zice”. Ion, poliţist local: „La Mulţi Ani tuturor românilor! Pentru că sunt în post şi n-am voie să dau declaraţii, treceţi-mă doar cu numele mic. E o atmosferă deosebită, de sărbătoare, o acţiune frumoasă pe o vreme bună, nici n-ai spune că e decembrie”. Tiberiu Jitea, cetăţean Petroşani: „La Mulţi Ani tuturor românilor, cu sănătate şi fericire!”.

Preotul Bulf a sfinţit Tricolorul înainte de ridicarea lui pe catarg Denisa Jitea, 9 ani: „Am crescut şi acum îmi place să vin de Ziua României în parc. E frumos, îmi place. La Mulţi Ani, românilor”.

Adrian Avram, comandant detaşament pompieri: „Le urez românilor un călduros La Mulţi Ani! Să fie pace şi linişte în ţară şi în lume!”. Aura Bulf: „Le transmit La Mulţi Ani cu fericire tuturor românilor. Este o atmosferă frumoasă azi, îmi place!”

Claudiu Cornea, viceprimar Petroşani: „Le transmit românilor cel mai cald La Mulţi Ani posibil. O zi frumoasă şi în exteriorul şi în interiorul sufletelor noastre!” Eduard Wersanski, consilierul primarului din Petroşani: „La Mulţi Ani, România, La Mulţi

Cu mic, cu mare, în parc, de Ziua Naţională - sute de petroşeneni, petrileni, aninoseni şi lupeneni Ani, Petroşani. E o zi deosebită azi, iar de Ziua Naţională trebuie să sărbătorim indiferent dacă suntem sau nu de altă naţionalitate. Suntem cetăţeni români cu toţii şi trebuie să fim mândri de acest lucru”.

Viorica Macavei, consilier local: „Le transmit românilor sănătate şi La Mulţi Ani! Este ziua în care trebuie să ne sărbătorim cu toţii, azi este ziua noastră, una specială şi senină. Ne tratăm cu ceai, aici, după cum vedeţi un grup de femei, apoi dacă ne organizăm vom merge poate la o prăjitură. Îmi place locaţia aceasta de nu se poate. Dacă aţi şti de când visez eu ca de Ziua Naţională să fie precum azi.

Iată, visul mi s-a împlinit!”. Titel Brăgaru, comandantul Poliţiei municipiului Petroşani: „La Mulţi Ani, tuturor românilor! Să se bucure cu toţii de viaţă şi de ţara care o au.

Atmosfera este superbă azi, discutam asta cu domnul primar şi trăgeam concluzia că astfel de acţiuni ar trebui să fie permanente, să intre în tradiţia locală ca în fiecare an să se organizeze aici ceea ce s-a organizat anul acesta”.

Marcel Rad, cetăţean de etnie rromă din Petroşani: „Multă sănătate, bucurii şi fericire tuturor petroşenenilor, tuturor românilor! Văd că e foarte frumos aici, a venit lume multe, îmi place totul, e deosebit de plăcut şi ne-a ajutat şi timpul. Ar fi bine ca în fiecare an să facem aşa, să ne vedem aici la o fasole şi un ceai. Să vină chiar şi mai mulţi oameni decât acum”. Sorin Creţu, funcţionar piaţă: „Multă fericire, sănătate şi să începem cu toţii să scoatem mai bine imaginea României în lume!” Adrian Rus, investitor local: „Multă sănătate şi tot ce îşi doresc românii noştri! La Mulţi Ani, Petroşani, Valea Jiului,

www.zvj.ro

România!”. Constantin Ramaşcanu, viceprimar Petrila: „Le doresc românilor de ziua lor multă sănătate, în primul rând, iar pe acelaşi plan le doresc să aibă multă înţelepciune şi la fel de multă încredere, perseverenţă. Dumnezeu să ne ajute pe toţi ca să facem ce au făcut şi înaintaşii noştri la 1918: să ne unim! Şi spun asta pentru că pe zi ce trece suntem parcă tot mai dezbinaţi, tot mai împărţiţi, dacă nu pe criterii politice, pe criterii etnice, oraşe, municipii, există diverse rivalităţi, fapt care ne desparte tot mai mult.

Lucru care nu trebuie să se întâmple”.

Adrian Zvâncă, consilier local: „Le transmit tuturor românilor să aibă parte de un 1 Decembrie plin de mulţumire şi de fericire, să sperăm într-o revitalizare a vieţii economice din ţară, în aşa fel încât toţi românii să poată trăi în plină îndestulare, linişte şi pace”. Iulian Tudor, elev liceu: „La Mulţi Ani, România, ţara mea dragă! La Mulţi Ani, popor român! Vă salut pe toţi!”.

Corneliu BRAN

8 AGORA

Ziarul Vãii Jiului vineri, 2 decembrie 2011

Nuferi în mâl

În ultima lună, am fost la două festivaluri de teatru. E un lux pe care mi-l permit nu de câte ori aş vrea şi aş avea ocazia: meseria de profesor „legat de glie” mă reţine. Merg doar când primesc un premiu sau când sunt invitat de un prieten, ambele ipostaze valabile de curând.

Un festival serios „ţine”, de regulă, o săptămână. Eu „ciup” cam trei zile, adică festivitatea de premiere, vreo cinci spectacole

şi banchetul!

La un festival, nu vezi doar spectacole de teatru: ai ocazia să intri într-o lume, unică în felul ei, de actori, regizori, dramaturgi, cronicari dramatici, directori de teatre, scenografi şi... şoferi pe autobuzele cu care vine „trupa”. În genere, intelectuali din mediul artistic, unii de prim rang, alţii doar închipuiţi. Ca în Lume... La hotel, la masă, în pauzele dintre spectacole sau dintre veşnicele simpozioane cu tema „Dramaturgia românească, ieri şi azi”, cu aceiaşi participanţi şi cu aceleaşi discursuri, ai avantajul că poţi sta de vorbă cu mulţi oameni, de valori şi calibre diferite. Dar, toţi, indiscutabil, poartă pecetea unei intelectualităţi evidente. Într-un festival de teatru, eu îmi permit să iau pulsul intelectualului român, mediu şi de vârf. Pe care l-am regăsit, recent, parcă neschimbat: închis în cuşca blazării senine. Intelectualul român pare mai apatic decât oricând. Îşi mărturiseşte neliniştile, şi chiar spaima, în faţa unui pahar cu vin, dar niciodată revolta faţă de o stare de care cei vinovaţi îi sunt la îndemână. El îi ştie, îi cunoaşte chiar în

amănunt, dar parcă nu are forţa, pe care n-a avut-o niciodată, de a schiţa măcar un gest de împotrivire. Pare convins că nimic nu mai are niciun rost, aşa că singura miză e să intre în sforăria diurnă, cu speranţa că, odată, i se va arunca şi lui un os. Dacă un ştab de la masa vecină, plătită din bugetul festivalului, îi trimite o sticlă de vin, se gudură, se ridică în picioare şi chiar rosteşte un galeş „Săru' mâna!”. După care, îl înjură, pe sub masă, pe binefăcător.

Politicul cotidian pare că nu-l interesează, deşi e conştient că dintr-acolo vin toate relele. Intelectualul român, ca şi pe vremea lui Ceau, îşi trăieşte neputinţele, dezamăgirile şi teama continuă faţă de propria ratare, cu o inconştientă seninătate. Toate furtunile de care pare uneori capabil sunt vântuleţe într-un lighean cu apă caldă, de la robinet. Stă într-o veghe continuă, ca un iepure speriat de apropierea secerătoarei, şi chiar dacă ar avea vreme să fugă, n-o face.

Continuă să stea, ghemuit, înţepenit de frică, ud tot, de teama crepusculară care îl macină. Sindromul Mioriţei laie-bucălaie e mult mai încrustat în gena românului decât s-ar crede. Şi decât s-ar cuveni. Cine ar trebui să fie avangarda neînfricată a

Certificat Digital Calificat cu Semnătură electronică extinsă Kit-ul DigiSign cuprinde: Certificat Digital Calificat valabil 1 (un) an care conţine Semnătură electronică extinsă; Dispozitiv Criptografic e-Token Pro USB Aladdin Technologies; DigiSigner - soft de semnare a oricărui tip de documente.

Preţul KIT-ului este de 47 Euro (fără TVA); (30 Euro – Certificatul digital + 17 Euro e-Token) Relaţii la: SC Centrul de Calcul INFO’98 SA Telefon 0254-541.330 poporului său nu e decât un dulău scopit, o pătură pe care nefericitul norod şi-o pune pe cap ca să nu vadă cum călăul de serviciu se apropie ca să-i ia gâtul. Cu o asemenea avangardă, corabia oricărui popor nu poate nimeri decât sub un pod părăsit. Şi doar, din când în când, într-o lagună în care a răsărit un nufăr. Doar că nuferii, ca să crească, au rădăcinile înfipte în mâl...

În urma Bursei locurilor de muncă, 12 VULCĂNENI AU TOATE ŞANSELE SĂ FIE ANGAJAŢI Firma SC EURO JOBS SRL, cu sediul în municipiul Petroşani, str. Livezeni nr. 3, et. 1, judeţul Hunedoara, implementează în parteneriat cu Primăria municipiului Vulcan proiectul „Implică-te şi vei reuşi!”.

Una dintre activităţile proiectului este „Organizarea bursei locurilor de muncă”, activitate cu desfăşurare trimestrială.

Ca urmare a implementării acestei activităţi, miercuri, 30 noiembrie, Euro Jobs a organizat, la sediul Primăriei municipiului Vulcan, împreună cu partenerul proiectului, o bursă a locurilor de muncă. La eveniment au fost invitaţi mai mulţi angajatori din Valea Jiului. Dintre aceştia, 13 au onorat cu prezenţa, punând la bătaie 99 de locuri de muncă.

La eveniment a participat, pe lângă reprezentanţi ai firmei petroşenene, în frunte cu Elena Jianu - managerul de proiect, şi primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile. De altfel, edilul a avut şi cuvântul de deschidere, mulţumindu-le reprezentanţilor Euro Jobs, firmelor angajatoare participante, dar şi cetăţenilor prezenţi, pentru că la Vulcan se organizează o astfel de bursă trimestrială, care are ca obiectiv locurile de muncă, cea mai mare problemă a Văii Jiului.

Iată care au fost cele 99 de posturi oferite: 16 posturi de confecţioner textile, 3 posturi de lucrător comercial, 2 posturi de conducător

Fundaţia Noi Orizonturi lansează CAMPANIA NAŢIONALĂ ROMÂNIA DE IMPACT Grupurile de impact sunt grupuri de iniţiativă care au luat naştere în fiecare localitate din ţară. În Valea Jiului numărul acestora ajunge la 15.

Obiectivele acestora sunt schimbarea comunităţii în bine.

www.zvj.ro

auto, 1 post de inginer construcţii (proiectare), 1 post de inginer automatizare, 1 post mecanic întreţinere, 1 post de mecanic de întreţinere pentru maşini de cusut, 2 posturi de manipulant marfă, 50 de posturi de mineri (pentru Cehia şi Polonia), 1 post de tehnician service (imprimante şi copiatoare), 1 post de patiser, 5 posturi de muncitori necalificaţi pentru textile, 3 posturi de consilier financiar, 4 posturi de muncitori necalificaţi, 2 posturi de barman, 2 posturi de ospătar, 2 posturi de tapiţeri, 2 posturi de tâmplar mobilă, 2 posturi de croitorese (cusătorese).

Au fost invitate pentru a participa la eveniment toate persoanele din grupul ţintă, dar şi persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă. S-au prezentat 32 de persoane din grupul ţintă, 12 fiind selectate pentru a participa la un interviu ulterior cu angajatorul, în scopul încadrării pe piaţa muncii. „A fost o acţiune reuşită. Ca de fiecare dată încercăm să invităm câţi mai mulţi angajatori. În continuare vom oferi suportul necesar celor 12 persoane selectate, pentru întâlnirea cu angajatorul, printr-o altă activitate din cadrul proiectului, activitatea de Job Club, unde aceştia vor învăţa tehnici şi metode eficiente de prezentare la un interviu”, ne-a declarat Elena Jianu, manager de proiect.

Corneliu BRAN Aşadar, grupurile nu stau cu mâna în sân.

Iau atitudine, fac ceva pentru societatea în care trăiesc. De exemplu, unul dintre grupurile de iniţiativă de la Lupeni au schimbat faţa parcului de lângă fostul CAP. Au curăţat zona, au adus bănci şi mese din lemn. Şi poate cea mai importantă iniţiativă a lor este curăţirea spaţiului verde. În perioada 12-18 decembrie, grupurile de impact din România, şi implicit din Valea Jiului, promovează cea mai mare mişcare

de tineret din ţară – Cluburile de Iniţiativă Comunitară pentru Tineri IMPACT, deschise în peste 140 de şcoli. Să nu uităm proiectul Şcolii Generale I. G Duca despre victimele Holocaustului. Un proiect educativ de proporţii. La nivel naţional susţinători sunt Corneliu Porumboiu şi Tudor Chirilă.

Andrei Miu, reprezentantul Fundaţiei Noi Orizonturi, spune că liderii grupurilor de iniţiativă se vor întâlni pentru a pune la punct organizarea unei gale a voluntarilor,

la care va participa şi Toma Coconea. De asemenea, vor fi premiaţi cei mai aprigi voluntari, care au ieşit la marea curăţenie în timpul campaniei Let’s do it Romania!

Puteţi susţine tinerii din Cluburile IMPACT prin donaţii de 2 euro prin SMS la 8822 în perioada 28 noiembrie 2011 1 februarie 2012. Număr valabil în reţelele Orange şi Vodafone. Detalii pe www.noi-orizonturi.ro şi www.facebookc.om/FundatiaNoiOrizonturi Alina PIPAN

UMOR ÎN HA... MAJOR 9

Ziarul Vãii Jiului vineri, 2 decembrie 2011

Fabule din creaţia umoristului Lică Pavel Pe domnul Lică Pavel l-am cunoscut, în această toamnă, la Festivalul Naţional de Umor „Ion Cănăvoiu”, care s-a desfăşurat la Târgu-Jiu. De profesie ofiţer, este licenţiat în ziaristică. A fost, de-a lungul timpului, şef de transmisiuni, redactor la gazeta „Înainte”, redactor de scenarii filme didactice, la Studioul Cinematografic al Armatei, redactor principal la emisiunea „Pentru patrie” a Radiodifuziunii Române. Aici, la 22 decembrie 1989, a fost primul ofiţer care s-a adresat armatei, pe calea undelor, cu îndemnul de a fi alături de revoluţionari şi a organizat primul dispozitiv de apărare a respectivei instituţii. Între anii 1990-1991 a fost secretar de redacţie, la emisiunea „Pro patria”, iar din 1991, la solicitarea Comandamentului Marinei Militare, a întemeiat şi a condus, la Constanţa, redacţia „Scutul Dobrogei”. În anul 2001 a fost trecut în rezervă, cu gradul de colonel.

Este membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti şi al Uniunii Scriitorilor din România şi autor al unor cărţi cu tematică diversă: poezii şi proză pentru copii, fabule, proză umoristică, însemnări de călătorie.

Laureat al unor concursuri literare, şi-a îmbogăţit palmaresul, anul acesta, la TârguJiu, obţinând un premiu la secţiunea „Fabulă”. Vă invit să citiţi fabulele premiate!

Fabula papagalului Criza mondială A lovit Subit Şi lumea animală.

Leul, alesul ei pentru un nou mandat, A constatat C-au început supuşii să îşi arate colţii: Îl acuzau cu toţii Că-n loc de vreo măsură, El stă numai în chefuri, dezbină şi înjură, Crezându-se-mpreună cu-o haită de lachei, Descins din neam de zei.

De-aceea, enervate, Jivinele-şi făcură şi ele sindicate, Să poată protesta în mod organizat.

Speriat, Văzând conducătorul că gluma se îngroaşă, Că poate să o ia chiar dânsul pe cocoaşă, S-a gândit, C-ar fi mai potrivit, Să-ndrepte ura turmei spre un supus docil Cu minte de copil, Care să nu grăiască

www.zvj.ro

Decât ce-o să audă din gura lui zeiască. Încântat De propria-i idee, îndată a chemat Un papagal ce-n juru-i se gudura mereu Şi-l imita la greu: - Piticule, îi spuse cu aer de magistru, De astăzi tu vei fi un mare prim-ministru!

- Dar eu sunt mic, O, rege, Şi nu pricep nimic Din ce se-ntâmplă-n junglă cu criza mondială!

- Hă, hă! Faci o greşeală: Pricep doar eu, tu n-ai nevoie să te-agiţi Ci numai să imiţi, Ca orice papagal, Cuvintele rostite de Leul genial!

Vei fi, de ai habar, Un fel de... avatar.

Hai, vino, să te-nvăţ acum ce ai de spus, Din zori până-n apus! Şi micul papagal, destoinic, a-nvăţat Politica de stat...

De-atunci el se tot bate Cu zeci de sindicate, Iar Leul, liniştit, netemător, etern, Le-arată tuturor că hiba-i la guvern. În fabula aceasta, MORALA ne învaţă Că oricine în viaţă Chiar scapă de scandal Când are... papagal!

Fabula turismului Chelise Leul-rege, dar coama şi-o păstrase Şi tot avea succese când se plimba pe strasse, Era bătrân şi totuşi, cu ochii lui saşii, Vedea să-i mai plesnească cu laba pe copii; Avea o labă tare, de-aceea, cucerită, O vulpe se-aciuase în marea lui suită. Şi cum era-nzestrată cu-o fire pudibondă, Ştiind cât de sensibil e Leul la o blondă, Ea s-a vopsit degrabă-n culoarea de-acest ton, Apoi luând poşeta de super-lux, Vuitton, S-a dus la el cu nurii, sperând să fie-aleasă, În noua guvernare pe-un post de ministreasă.

(Fuseseră alegeri în toamna-acelui an Şi-acum se dădea lupta pe marele ciolan).

Deşi cam găinară, cum unii, cu cinism, O criticau în presă, ajunse la... turism. Şi cu tupeu ceru să i se-aloce banii Cât alte ministere nu au primit cu anii; Voia s-aducă păsări şi ouă de-mprumut, Că-n criza asta mare nici jungla n-a avut.

Dorea ea să impună un brand miraculos: The land of choise-Jungla, să-i fie de folos Ca, atrăgând turiştii cu minte de copii, Ea să câştige bani tot din găinării.

- Stăpâne Leu, strigă masivul elefant, Mă văd chiar obligat să nu fiu elegant: Această blondă sexy chiar vrea să te prostească?

Turismul cu asfalt doar poate să-nflorească, Eu ca ministru pus, în junglă, la transporturi Am chiar pentru turism o mie de-alte ponturi!

Dar blonda ministreasă cu zâmbetu-i perfid, Îşi apără bugetul, intervenind rapid: - Turiştii, spuse vulpea, când n-ai infrastructură, Vor pe la noi să vadă doar oul cum se fură!

Autostrăzi, şosele, găsesc în alte părţi, Dar cum se fură-n junglă, nu scrie nici în cărţi, Doar asta-i va atrage şi-un... farmec fecioresc, Al meu, dacă le-arăt cum ştiu să călăresc! Şi ca să demonstreze cât este de cochetă, Ea-ncălecă un cal, apoi o bicicletă Încât şi elefantul, sedus de călărit, L-a aprobat pe rege care-a decis grăbit, Nălţându-şi de pe tron statura lui ilustră, Cu ochii îndreptaţi spre-a vulpii scurtă fustă: - Decât să mai dăm banii pe-asfalturi la străini, Mai bine-i investim în ouă şi găini!

Astfel primi vulpiţa vopsită auriu

O sumă foarte mare... topită, cum? Nu ştiu, Căci nici găini, nici ouă în junglă n-a adus, Ci numai un... cocoş pe post de... soţ supus.

MORALA mi se pare pierdută-n veşnicie: Turismul pentru-o vulpe e tot găinărie!

Fabula buturugii mici - De nu vrei ca-n zicală s-o păţeşti, Ai grijă-amice, să mă ocoleşti!

Strigă spre car o buturugă mică, Stând neclintită-n cale, fără frică.

Dar carul, încărcat de grea povară, Abia mergând pe drumu-ngust de ţară Atât de moale după multă ploaie, O înfundă cu totul în noroaie!

Povestea contrazice deci zicala, De-aceea carul scârţâi MORALA: - Să nu-ncerci să-l răstorni pe unul mare, Când nu ştii ce pământ ai sub picioare!

Pagină realizată de Petronela Vali SLAVU

10 EVENIMENT

Ziarul Vãii Jiului vineri, 2 decembrie 2011

Copiii cu dizabilităţi au susţinut un spectacol inedit şi extraordinar Primăria şi Consiliul Local Petroşani au oferit cadouri Pe 30 noiembrie Sala de Marmură a Primăriei municipiului Petroşani a fost martora unuia dintre cele mai emoţionante evenimente organizate în acest an.

Este vorba de sărbătorirea Zilei Internaţionale a Persoanelor cu Dizabilităţi, zi care este omagiată pe data de 3 decembrie a fiecărui an.

Au fost prezenţi în sală 130 de copii cu dizabilităţi din toate centrele, şcolile şi asociaţiile din Valea Jiului, care se ocupă de aceşti nemaipomeniţi copii. Este vorba de copii înscrişi în Centrul de Plasament pentru Copilul cu Handicap Vulcan, Centrul de Pedagogie Curativă Lupeni, Asociaţia de Voluntariat „Casa Pollicino” Petroşani, Şcoala Generală I.G. Duca Petroşani - secţia învăţământ special. La eveniment au participat o serie de reprezentanţi ai primăriei, consiliului local şi Parlamentului României, dintre care îi amintim aici pe primarul Tiberiu Iacob-Ridzi, pe deputatul Monica Iacob-Ridzi. De asemenea, au fost prezenţi şi funcţionari ai administraţiei publice locale din Petroşani, numeroşi membri ai asociaţiilor de voluntari şi persoane implicate - alături de primărie şi consiliu local în organizarea acestui eveniment. Şi le remarcăm pe inimoasele Cristina Vâlcu şi Oana Jifcu - de la Centrul de Plasament pentru Copilul cu Handicap Vulcan, Larisa Marinescu şi Maria Chiuda - Centrul de Pedagogie Curativă Lupeni, Raluca Vasinc - Asociaţia Naţională pentru Copiii cu Autism Petroşani, Florentina Presecan - Asociaţia de Voluntariat „Casa Pollicino” Petroşani, Rodica Glonţ Asociaţia „Speranţa Omului Singur”, profesoarele de la Şcoala Generală I.G. Duca Petroşani - învăţământ special, Elena Gârjob, Smaranda Pruteanu, Karina Hadadea, Mihaela Lăcătuşu, Ramona Hasan, Izabela Faluşi, Maria Vîlvăresc Alionesc, Szemida Szabo, Mihaela Marin şi Alina Avram.

După cuvântul de deschidere, adresat de primarul Tiberiu Iacob-Ridzi, o parte dintre copiii aflaţi la eveniment au prezentat scurte

www.zvj.ro

„Am venit cu o mare plăcere la acest eveniment. Ştiam că aceşti copii sunt minunaţi, am mai fost alături de ei şi cu alte ocazii. Astăzi, copiii cu dizabilităţi din Valea Jiului au susţinut un frumos spectacol cu ocazia Zilei Internaţionale a Persoanelor cu Dizabilităţi, care va avea loc pe data de 3 decembrie.

Le-am urat multă sănătate şi le-am spus să aibă încredere în comunitate, în noi toţi, pentru că ei chiar dacă sunt puţin diferiţi faţă de noi, fac parte dintre societatea noastră, ei mereu sunt şi vor fi ai noştri şi întotdeauna îi vom sprijini. Prin grija pe care cei mari, părinţi, cadre didactice, îngrijitoare, personal calificat o au faţă de ei, încercăm să-i ajutăm să treacă cu bine peste acest handicap pe care ei îl au, în sensul în care noi toţi, societatea în general, trebuie să facem în continuare tot posibilul pentru a-i integra cât mai bine alături de noi. Eu, şi familia mea, voi fi mereu aproape de aceşti copii, indiferent ce funcţie voi ocupa sau unde voi fi, cred că la fel ca mine gândeşte şi marea majoritate a politicienilor sau a cetăţenilor comunităţii noastre”, ne-a declarat primarul Tiberiu Iacob-Ridzi. momente artistice, inedite şi deosebit de bine interpretate, semn că şi aceşti copiii ştiu să se bucure, ştiu să participe la evenimentele comunităţii, sensibilitatea lor fiind una deosebită. Poate că tocmai de aceea toată comunitatea trebuie să-i sprijine mult mai mult, iar ceea ce s-a întâmplat în sală miercuri, exact de Sfântul Andrei - Ocrotitorul României, trebuie să se repete cât mai des.

Din punctul nostru de vedere nu putem decât să felicităm din toată inima pe cei care au avut iniţiativa şi pe cei care s-au ocupat îndeaproape de organizarea acestei manifestări.

La final, toţi cei 130 de copii au primit pacheţele cu dulciuri şi fructe, precum şi câte un balon colorat, din partea primăriei şi consiliului local. De asemenea, asociaţiile de voluntari şi persoanele implicate în îngrijirea şi educaţia acestor copii au primit diplome din partea Primăriei municipiului Petroşani.

Corneliu BRAN

PUBLICITATE 11

Ziarul Vãii Jiului vineri, 2 decembrie 2011

IMOBILIARE Vând casă şi grădină în zona Valea Ungurului - Vulcan, la 20 m de strada principală, suprafaţă 3.000 de metri pătraţi, preţ negociabil.

Relaţii la numărul de telefon 0722.448428 Vând casă, 2 camere, cămară, hol, anexe, grădină, în Livadia, zonă centrală.

Telefon 0724.853897 Vând apartament 3 camere, în Lupeni, B-dul Păcii, bl. 57, decomandat, bucătărie mare, baie şi WC de serviciu, balcon, zonă liniştită.

Tel. 0721.333544 Vând apartament cu 3 cam., conf. I, cu două balcoane, baie şi WC de serviciu, et. 4/4, cu acoperiş, în Timişoara, semicentral, zonă liniştită, preţ 65 mii euro negociabil. Accept credit bancar şi varianta cu schimb plus diferenţa, preferabil casă cu teren, împrejurimi Petrila.

Rel. la tel. 0770.581148, 0724.108787 sau pe e-mail: carmen_carabus@yahoo.com Vând garaj str. 9 Mai, lângă piaţă (construit în 2010, izolat exterior şi interior, apă, curent, uşă la telecomandă), concesiune pe 25 ani, suprafaţă 26 m. Preţ 7.000 euro neg.

Tel. 0765.380847 Vând 2 apartamente (unite - total 7 camere, 3 băi, bucătărie), aproximativ 180 mp, situate în Petrila, strada Republicii, deasupra CAR Petrila.

Telefon - 0733.083379 Vând garsonieră în Petrila, str.

Mihail Sadoveanu. Preţ 130 mil. lei vechi negociabil.

Telefon - 0720.965091 Vând teren în Petroşani intravilan la 5 minute de centru (Maleia). Drum stradal. Utilităţi.

Preţ mic.

Telefon - 0724.773944

AUTO Vând Fiat Grande Punto, a.f.

2007, comenzi volan, 32.000 km, motor 1400 cmc, benzină, albastru indigo, închidere centralizată, aer condiţionat, 4 airbag-uri, 5 uşi, fără accidente, unic proprietar, înmatriculată.

Preţ 7.000 euro negociabil.

Accept variante plus diferenţă.

Relaţii la tel.

0730.004032

www.zvj.ro

ANGAJĂRI

COMEMORĂRI

Căutăm persoană reprezentant vânzări pentru magazin Vodafone Petrila.

CV-urile se depun la magazinul Vodafone Petrila.

Informaţii la telefon 0723.112484

Astăzi, 2 decembrie 2011, se împlinesc 8 ani de când dragul nostru soţ, tată şi bunic POP LUDOVIC (LOUIS) a plecat călător pe meleagurile veşniciei, lăsând în urma sa un gol imens.

O amintire frumoasă pentru cei ce l-au cunoscut, o durere imensă pentru cei ce l-au pierdut.

Bunul Dumnezeu să-l ierte şi să-i odihnească sufletul bun!

Familia Pop

ÎNCHIRIERI Închiriez spaţiu industrial cu teren aferent în municipiul Petroşani, str. Dărăneşti (vizavi de Lascăr Service), pretabil ca depozit, spaţiu de producţie etc., acces direct din DN 66, apă, curent etc.

Informaţii la telefon 0761.282342

SERVICII

Asociaţia Romilor Hunedoreni derulează în parteneriat cu Agenţia Naţională pentru romi proiectul cultural „Caravana Romilor”, ediţia I, care se desfăşoară conform agendei: 02.12.2011, Vulcan, ora 16:00 09.12.2011, Petrila, ora 16:00 Manager Sorin Vană

SC REALCOM SA PETROªANI distribuitor unic în Valea Jiului al produselor lactate SC Napolact SA Cluj, satisface toate comenzile agenţilor economici cu produse proaspete de cea mai înaltă calitate:

- lapte consum - lapte bătut - sana - iaurt - chefir

- caşcaval - smântână - unt - brânză - lapte praf

Asigurăm transportul franco-magazin.

Relaţii la telefon:

Sonorizări, filmări profesionale, fotografii pentru diverse evenimente: nunţi, botezuri, onomastice, petreceri private.

Relaţii la telefon: 0723.788664 0768.688465 0762.695556

Vrei să înveţi să dansezi? Vrei să ai o siluetă de invidiat? Înscrie-te la cursurile de dans sportiv pentru copii şi adulţi!

Poţi practica dansul la nivel de începători, intermediari sau avansaţi, cursurile predate fiind la acelaşi nivel cu cele din marile centre din ţară! Grupele de vârstă în care te poţi înscrie sunt: 1) Clasele I-VIII; 2) Liceu - adulţi. Poţi participa la spectacole, concursuri! Instructorul oferă la cerere pregătire pentru “valsul mirilor”!

Sălile de dans sunt în: - Petroşani (Şc. Gen. „Avram Stanca” şi Şc. Gen. Nr. 5); - Clubul Copiilor şi Elevilor Petrila; - Lupeni (Clubul Sindicatelor Lupeni).

Te poţi înscrie la numărul de telefon: 0726.620840.

Tel. 0785.406616

Berbec (21 Mar - 20 Apr) Eşti stimulat să porneşti într-o direcţie nouă şi interesantă, dar nu eşti în cea mai bună formă. Te îndoieşti că ar fi bine, dar şi de puterile tale, de aceea baţi pasul pe loc şi cauţi tot felul de scuze pentru a amâna momentul.

Taur (21 Apr - 21 Mai) Tu eşti liderul unei acţiuni care îţi face multă plăcere şi în care reuşeşti să-i atragi şi pe cei dragi. Împreună, veţi fi capabili de succese deosebite.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun) Viaţa de familie se desfăşoară pe un teren armonios şi paşnic iar schimbul de vorbe dulci şi declaraţii de dragoste face plăcere oricui.

Preţuri fără concurenţă!

Servicii complete pentru maşina ta.

Piese ieftine noi şi second-hand. Uleiuri, consumabile, uleiuri şi aditivi metabond, produse de spălare ecologice.

Vă aşteptăm de luni până duminică pe str. Aviatorilor, bl. 23A, parter.

Telefon 0743.070215 şi 0722.937928

Pictez camere copii.

Preţuri rezonabile.

HOROSCOP

0254.542472 sau 0733.960320

Cursuri de dans sportiv!

Rac (22 Iun - 22 Iul) Ai multe de făcut astăzi şi te concentrezi serios la sarcinile asumate ca să nu laşi nimic nerezolvat.

Leu (23 Iul - 22 Aug) Când ţi se face dreptate, orgoliul tău e măgulit şi abordezi o atitudine uşor infatuată, dar pe merit. Iată că adevărul iese la iveală.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep) Nu poţi trece la etapa următoare a proiectului început dacă nu te achiţi de sarcinile curente, ca atare nu le lăsa pe mâine.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct) Discuţi cu familia despre perspectivele unei acţiuni la care îşi aduce fiecare contribuţia, dar unul dintre voi are unele presentimente sumbre faţă de ceea ce va urma.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi) Dacă stai şi-ţi plângi de milă scoţând în evidenţă doar ce e mai rău, nu vei depăşi hopul în care eşti blocat. E nevoie de un act de voinţă, de un gest eroic prin care să arăţi că poţi trece peste orice chiar şi în cele mai sumbre momente.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec) Nu te laşi tu doborât de un hop sau două, pentru că găseşti mereu în tine forţa de a merge mai departe în ciuda tuturor. Gândirea pozitivă este cea care te ajută să treci peste orice impas de pe parcurs.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

VÂNZĂRI Vând canapea extensibilă, de două persoane, stare foarte bună, preţ 650 lei.

Telefon 0765.380836 Vând apartament în vilă şi teren construibil, 140 mp, str. 1 Decembrie 1918, zona Dimitrov, Petroşani.

Telefon 0725.219019 Vând teren, Jieţ-Androneşti, în vatra satului, toate facilităţile.

Telefon 0725.219019

Ai impresia că numai tu trebuie să faci sacrificii pentru alţii, de aceea priveşti cu oarecare ostilitate la cei din jur.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb) Oscilezi între două direcţii la fel de atractive, dar nu poţi fugi după doi iepuri! Trebuie să te decizi, deşi ţi-e greu, pentru că ambele vise sunt la fel de frumoase şi de ofertante.

Peşti (19 Feb - 20 Mar) Ţi-e dor de persoane dragi despre care nu mai ştiai nimic, de aceea vei pune mâna pe telefon să iei legătura cu acestea. Le vei face o mare bucurie.

CMYK

12 DIVERSE Casa de Cultură a Sindicatelor Petroşani, cu sediul în Petroşani, str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 (vizavi de primărie) organizează cursuri de calificare avizate de Ministerul Muncii şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Lucrător în comerţ (3 luni) – 250 RON Ospătar (5 luni) – 350 RON Bucătar (5 luni) – 350 RON Cofetar patiser (5 luni) – 350 RON Recepţioner hotel (3 luni) – 400 RON Cameristă (3 luni) – 400 RON Operator introducere, prelucrare, validare date (5 luni) – 450 RON Confecţioner, asamblor articole din textile (3 luni) – 350 RON Zidar pietrar tencuitor (5 luni) – 350 RON Montator pereţi şi plafoane din ghips carton (5 luni) – 350 RON Zugrav-isposar-tapetar-vopsitor (5 luni) – 350 RON Electrician constructor (5 luni) – 350 RON Lucrător instalator pentru construcţii (3 luni) – 350 RON Sudor electric (3 luni) – 350 RON Lucrător maşinist utilaje (3 luni) – 350 RON Fierar betonist montator prefabricate (5 luni) – 350 RON Dulgher-tâmplar-parchetar (5 luni) – 350 RON Mecanic auto (3 luni) – 350 RON Coafură (5 luni) – 400 RON Manichiură, pedichiură (3 luni) – 400 RON Formator (2 luni) – 250 RON Inspector resurse umane (2 luni) – 350 RON Lăcătuş mecanic (3 luni) – 400 RON

Ziarul Vãii Jiului vineri, 2 decembrie 2011

Finuţ, să nu-i apuce greaţa pe şefi,

Sfârşitul lui noiembrie a scuturat vârfurile CNH Cel mai scuturat a fost directorul general Constantin Jujan.

Acesta a fost scos la poarta Companiei de minerii de rând.

De fapt, foşti mineri care-şi aşteaptă banii de disponibilizare. Subvenţia mult dorită, pentru care au renunţat la locul de muncă. Răspunsul directorului a fost simplu şi, pe semne, liniştitor, pentru că i-a trimis pe mulţi acasă: nu sunt bani.

Dar nici posturi de conducere la CNH nu mai sunt pentru toţi. Se strânge cureaua şi în jurul gâtlejelor mai fine. Directorul general nu a făcut rost de bani, dar a făcut ceva curăţenie prin posturile de conducere, împins oarecum şi de situaţia de criză. „Începând cu data de 01 decembrie 2011, domnul Marius Lăzărean, şef secţie Preparare şi Epurare Ape Coroeşti la Exploatarea de Preparare a Cărbunelui Valea Jiului se eliberează din funcţie şi cu aceeaşi dată se numeşte inginer şef producţie preparare în cadrul aceleiaşi sucursale. Începând cu data de 01 decembrie 2011, domnul Adrian Bodea, şef serviciu Mecano-Energetic Aprovizionare la Ex-

Primarul Iacob-Ridzi ANUNŢĂ MOBILIZARE GENERALĂ ÎN PARÂNG Primarul Tiberiu Iacob-Ridzi lansează către populaţia Petroşaniului o invitaţie la voluntariat. Asociaţia „Mândra”, în parteneriat cu Primăria municipiului Petroşani, organizează sâmbătă, începând cu ora 11:00, o acţiune de curăţare a Pârtiei A. Nu de gunoi, ci de pietre.

ploatarea de Preparare a Cărbunelui Valea Jiului se eliberează din funcţie şi cu aceeaşi dată se numeşte inginer şef electromecanic în cadrul aceleiaşi sucursale”, se arată într-un comunicat al CNH. Alte schimbări au avut loc la 25 noiembrie.

Paulian Furtună a fost numit în funcţia de inginer la Serviciul Control Urmărire Producţie din cadrul CNH-SA, iar Ştefan Troacă a trecut la EM Uricani, pe un post corespunzător pregătirii profesionale.

Conu’ Jujan se mişcă, dar cam târzior şi cam încet. Până la restructurări majore prin posturile de conducere ne mai prinde o disponibilizare în masă.

Alina PIPAN

În primul rând, pietrele sunt periculoase pentru schiorii care, odată cu aşezarea primei zăpezi, vor urca pe munte să schieze. „Acţiunea vizează curăţarea pârtiei de pietre, astfel încât sosirea iernii să o găsească în stare bună, iar turiştii să poată schia nestingheriţi. Îi invităm pe toţi iubitorii muntelui din Valea Jiului să vină sâmbătă în zona ANEFS, pentru a lua parte la acest important act de voluntariat. Cei care doresc să participe la această acţiune vor putea urca gratuit cu telescaunul şi vor servi o masă tradiţională”, ne-a informat primarul Petroşaniului. (A.P.)

Ziarul Vãii Jiului www.zvj.ro

office@zvj.ro COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT ISSN 2065 - 5096 Telefoanele redacþiei: 0254.549 020 0254.549 121 (fax) 0737.575 582

Director: Cătălin DOCEA

Cele mai mici taxe de şcolarizare - în rate.

Relaţii la telefon: 0254/541483; 0354/100707; 0763.349621; 0768.677988. Înscrierile se fac la sediul instituţiei.

docea@zvj.ro

Redactor şef: Marian BOBOC 0761.756840

Colectivul de redacþie: Alina PIPAN alinapipan@yahoo.com 0766.678380 Corneliu BRAN 0761.756833 Mihaela PETROŞAN petrosan@zvj.ro 0761.756834 Gheorghe OLTEANU Loredana JUGLEA 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Colaboratori permanenþi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ, Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢANJIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Robert HUMMEL, Ioan LASCU, Ilie PINTEA, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Gheorghe TRUŢĂ, Dumitru VELEA DTP: Bogdan SOVAGO Daniela FILIMON 0761.756837 Administrativ / Publicitate: Diana SANTA - 0722.344681 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Redacţia şi administraţia: Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. 2

www.zvj.ro

CMYK

Prãvãlia cu istorii

Apare sub direcþia lui Marian Boboc ISSN: 2065-510X

Publicaþie de istorii din Valea Jiului Anul IV Nr. 140 2 decembrie 2011 4 pagini

Istorii insolite ale presei de pe Jiuri (X) Am aflat

Cine au fost tovarăşii ortaci redactori-responsabili ai “Minerului” Redactorul-responsabil nr. 4,

Nicolae Deleanu Septembrie 1937 - Aprilie 1938 Arestat la 15 ani Intervenţia lui Nicolae Iorga Responsabilul Librăriei „Casa Poporului” Debut publicistic în presa de stânga Realizator a numeroase almanahuri muncitoreşti Secretarul I.M.S.E.R. Pactul cu P.C.R. Printre recompense - directorul ştiinţific al Castelului Peleş Un roman controversat, dar de succes - Nedeie în Poiana Miresei Nicolae Deleanu a fost primul redactorresponsabil al Minerului al cărui nume a apărut chiar pe frontispiciul publicaţiei. A îngrijit 3 ediţii în 1937 (nr. 9/ septembrie; nr. 10/ octombrie şi nr. 11-12/ noiembrie-decembrie) şi două ediţii în 1938 (nr. 1-2/ martie şi nr. 3-4/ aprilie). Dintr-un interviu al lui Nicolae Deleanu, reiese că acesta ar fi redactat timp de un deceniu Minerul, lucru posibil ţinând cont că mulţi ani publicaţia ortacilor nu a avut menţionat numele redactorului-responsabil.

Din fericire despre personalitatea lui Nicolae Deleanu avem mai multe informaţii, deoarece Ion Felea i-a dedicat un consistent „studiu introductiv” în volumul Nicolae Deleanu (Ed. Politică, Bucureşti, 1976 - din care am preluat şi toate fotografiile din paginile 1 şi 2). Am încercat să nu mă las manipulat

Prima ediţie a Minerului, din septembrie, 1937, unde apare numele lui Nicolae Deleanu

de fluxul „revoluţionar”, tezist al acestui studiu, reţinând amănuntele biografice.

Nicolae Deleanu s-a născut la 16 septembrie 1903 la Bucureşti, fiind cel mai mic dintre cei 7 fraţi.

Din păcate, din cei 7 fraţi, au murit patru.

După şcoala generală, continuă studiile la liceu, pe care, cu mare greutate, le finalizează. Pentru a-şi putea cumpăra cărţile şi pentru a-şi achita taxele şcolare, liceanul Nicolae Deleanu prestează mai multe meserii: ucenic la un atelier de armurărie, „băiat de calorifer”. Frecventează clubul socialist de pe str. Ionică. Aşa se explică participarea sa la vârsta de doar 15 ani la sângeroasa represiune a protestelor muncitoreşti din 13 decembrie 1918 de pe străzile Bucureştiului. Deşi licean, este arestat. Peste 3 zile este eliberat, însă este şi exmatriculat „de la toate

Aprilie 1938. Ultima ediţie cu Nicolae Deleanu redactor-responsabil

şcolile din ţară”. Îndrăgostit de cărţi, îndeosebi de cele de istorie a României, Nicolae Deleanu.

La vremea debutului Nicolae Deleanu publicistic, în 1922 îl întâlneşte, de mai multe ori, în celebrul anticariat al lui Pach pe eminentul istoric Nicolae Iorga. Acesta, cunoscând faptul că junele Deleanu fusese exmatriculat şi fiind impresionat de pasiunea acestui pentru istorie, intervine pentru reînmatricularea sa la liceu. Odată obţinută de către N. Iorga anularea ordinului de exmatriculare, N. Deleanu îşi continuă studiile liceale. Pentru a se putea întreţine, face de toate: transportă pachete de cărţi de la Ed. Cartea românească la librăriile capitalei, ucenic la Uzinele „Lemaître”, bibliotecar la sindicatul societăţii de asigurări „Generala”, corector la „Anuarul Economic al României”, responsabilul Librăriei Socialiste „Casa Poporului”, meditator al copiilor oamenilor mai înstăriţi.

Fiind responsabilul librăriei socialiste „Casa Poporului”, care mai târziu va purta numele marelui socialist „C. Dobrogeanu Gherea”, N. Deleanu activează serios în mişcarea social-democrată a vremii. Astfel, în 1924, este ales preşedintele Uniunii Tineretului Socialist, funcţie pe care o va ocupa-o până în 1926. Începe şi activitatea jurnalistică, scriind între 1923 şi 1926 la presa universitară de stânga: Viaţa universitară, Ideia Universitară, Cultura nouă, Scânteia. Apoi, devine colaborator, redactor ori conducător al publicaţiilor socialiste: Lumea nouă, Socialismul, Mişcarea socială, Munca nouă, Dimineaţa, Adevărul, Tribuna porturilor şi transporturilor (1926-1927), şi, bineînţeles, al publicaţiilor editate de Uniunea muncitorilor din industria minieră din România: Minerul, Bányamunkás şi Bergarbeiter. (M. BOBOC) (continuare în pagina II)

II

PRĂVĂLIA CU ISTORII

vineri, 2 decembrie 2011

1959. Leningrad. În biroul lui V.I. Lenin

1939. Concentrat în armata română

(urmare din pagina I) Între 1925 şi 1939, Nicolae Deleanu a întocmit „Calendarul muncii”, editat de Partidul Social-Democrat, dar şi alte almanahuri, cum ar fi ale muncitorilor din porturi, metalurgiştilor etc. Ion Felea acreditează ideea că şi Calendarul minerilor, apărut în 4 ediţii, între 1935 şi 1938, a fost realizat tot de Nicolae Deleanu.

Pasiunea pentru literatură s-a concretizat în asumarea rolului de antologator al volumelor „Poezia muncii” (prima carte apărută în România, care reunea versurilor poeţilor proveniţi din rândul proletariatului, apărută în 1930), ori „Cântecul muncii” (1932). În 1932, Nicolae Deleanu publică volumul „Robii”, în colecţia „Şantier” a revistei omonime, în care a strâns reportajele sale literare publicate în revistele socialiste, iar în 1933 albumul trilingv „După muncă”.

Nicolae Deleanu a reuşit să împletească activitatea publicistică, străbătută de fiori literari, cu aceea de militant social-democrat. Astfel, în 1925, predă la Şcoala proletariană istoria mişcării muncitoreşti din România. Apoi, între 1929-1935, este secretarul Institutului Muncitoresc de Sport şi Educaţie din România (I.M.S.E.R.), calitate în care susţine numeroase conferinţe, cum ar fi: „Despre pătrunderea socialismului utopic în ţările româneşti”, „Falansterul de la Scăieni”, „Mişcarea muncitorească internaţională”. În vara anului 1931, predă cursul „Istoria mişcării muncitoreşti din România” la o şcoală înfiinţată de I.M.S.E.R. la „Casa Poporului” din Câmpina.

Pasiunea şi cercetările sale pentru istoria muncitorească s-au concretizat în câteva interesante lucrări: „Istoricul mişcării muncitorilor mineri din România”, „Istoricul mişcărilor muncitoreşti din porturi” (coatuor - Lazăr Măglaşu, prefaţator - Jean Bart), „Scurt istoric al mişcării socialiste din România”. Între noiembrie 1944 şi februarie 1945, Nicolae Deleanu a fost secretarul general al P.S.D. A fost redactor şi director al ziarelor Libertatea şi Ultima oră, editate de Partidul Social Democrat. Conform Dicţionarului presei literare româneşti, cotidianul Libertatea, subintitulat ziar de informaţie şi luptă socialistă, a apărut la Bucureşti între 25 august şi 29 aprilie 1945, fondator - Constantin Titel Petrescu, primredactor - Ion Pas. Prima ediţie a cotidianului Ultima oră, ziar ilustrat de informaţiuni, a apărut la 19 septembrie 1944, iar ultima la 22 februarie 1948, director - Nicolae Deleanu. Ultima oră a contribuit mult la cimentarea PSD - aripa comunistă, fiind ajutat de puterea comunistă.

Din păcate, Nicolae Deleanu trădează în cele din urmă idealurile social-democraţiei, pe care a slujit-o o

1931.Viena.

La Olimpiada muncitorească

1959. Leningrad. În vizită cu ARLUS la Crucişătorul Aurora

Ironia istoriei. Un fost social-democrat elogiind Marea Revoluţie din Octombrie

(este curios că Ion Felea, autorul studiului, de altfel bogat în informaţii biografice, dedicat lui N. Deleanu, nu aminteşte nicăieri despre studiile universitare ale lui Deleanu, care i-ar fi conferit dreptul să fie conferenţiar); în 1960 este numit director ştiinţific al Muzeului Peleş; deputat „ales” în trei legislaturi (19461948; 1957-1961; 1965-1969).

Ca scriitor, Nicolae Deleanu îşi câştigă notorietatea cu romanul „Nedeie în Poiana Miresei”, al cărui prim volum a apărut în 1935. Turnu-Severin - Congresul Uniunii vara anului 1958. „Cu prilejul apariţiei sindicale a muncitorilor din porturi romanului, Nicolae Deleanu a acordat un viaţă întreagă, şi contribuie la interviu revistei Magazinul, sub titlul Geneza unui roman al Văii Jiului. El arăta dispariţia PSD de pe că, încă din anul 1927, redactase timp de 10 ani gazeta Minerul, a Uniunii eşichierul politicii româneşti, muncitorilor minieri. În acelaşi timp, îndeplinise şi funcţia de secretar pentru în urma „unificării” cu problemele culturale ale acestei Uniuni. Şi Deleanu făcea emoţionanta Partidul Comunist Român. mărturisire: Valea Jiului – pentru că acolo mă duceam cel mai des – a devenit Care nu-i va rămâne dator, pentru mine o a doua casă. Am coborât în mine, am coborât în mizerele colonii, oferindu-i mai multe am devenit redactorul a numeroase memorii trimise pe atunci autorităţilor, am privilegii: între 1948-1958 - fost de faţă la masacrul de la 6 august 1929. Pornind de la această bogată conferenţiar la Facultatea de experienţă de viaţă, mi-am propus să scriu un roman şi am început să adun istorie a Universităţii din material…”, aminteşte Ion Felea.

Bucureşti şi la Institutul de Nicolae Deleanu moare în dimineaţa zilei de 10 aprilie 1970, la vârsta de 67 arte plastice „N. Grigorescu” de ani.

vineri, 2 decembrie 2011

PRĂVĂLIA CU ISTORII III

Un reportaj de Nicolae Deleanu publicat în revista Şantier social-literar (3 decembrie 1933):

La început a fost linişte de sat bigot. Adică, la început, de industrie şi viaţă grea. E chiar un veac de-atunci.

Aproape de vremea lui Iancu din munţii cei păduroşi ai Apusenilor. Valea Jiului nu era o noţiune industrială, precum este astăzi, ci N. Deleanu - în Valea Jiului, în timpul docu- una pur geografică: o mentării reportajului aşezare desfătătoare la poalele Parângului.

Robii cărbunelui. Şi mai era o expresie etnică: cuib de ţărani români momârlani.

Azi - după un secol - parcă şi topografia s-a schimbat. În orice caz, nu mai sunt pădurile cele virgine şi strămoşeşti. Despre vechiul element etnic aproape nici să nu mai vorbeşti de el. Momârlanii dispar, şi nu e târzie vremea când vor pieri de-a binelea.

Momârlanii ăştia au fost vechii băştinaşi, cu rădăcini directe, spune Istoria, din coasta dacilor strămoşi. Şi s-au menţinut ei, veacuri de-a rândul, oameni liberi. Nici o urgie cotropitoare n-a fost în stare să-i scoată din locuri şi obiceiuri.

Niciuna? Vorba vine!

Când, în 1840, s-au descoperit zăcămintele de cărbuni din Valea lor, soarta le-a fost pecetluită.

Iscoditori din crăiasca împărăţie au apărut atunci şi i-au gonit. Nu cu cnutul, dar cu aurul. Le-au cumpărat cu bani peşin moşioarele neîntabulate la Domnie, le-au vărsat în căciuli grei pumni de aur… şi astfel Valea a rămas liberă de primitivii ţarinilor, pentru ca să cultive ei apoi, sub pavăza de aur a capitalismului, pe primitivii subpământului negru.

Mai târzior, încet-încet, pe măsură ce capitalismul triumfător înainta în şuier de locomotive pe drumuri de fier croite şi bătute pentru întâia oară; şi pe măsură ce noi guri de galerii se deschideau pentru a umple cu combustibil mult - tot mai mult - pântecul nevoilor marii împărăţii, vecinii săteni momârlani s-au putut despărţi de furnale şi coşuri imense, s-au înfundat în munţi nepătrunşi, unde trăiesc şi azi fericită viaţă primitivă. Sunt înşiraţi din pasul Jiului, de la Surduc la Livezeni, pe vârful Carpaţilor până spre Severin, numai pe creştet, unde nu pătrunde decât vulturul. Îi vezi, câteodată, pe aceşti momârlani, Duminica pe la târguri, chiar la Petroşani, coborând nespus de gravi de pe drumurile de munte, şi parcă sunt o arătare din altă lume. Umblă numai călări, pe cai pitici, dar robuşti. Nici în oraş, în piaţa Prea Sfintei primării nu coboară!

Nu sunt umili. Ba, dimpotrivă, sunt mândri. Şi chipeşi, şi tunşi în faţă cu părul à la Bubikoff, iar pletele la spate atârnă lungi şi frumoase, ca-n icoanele cu vechi ctitori de biserici.

Iar femeile lor sunt o minune de frumuseţe!

Nici ele nu merg altfel decât călare, şi călare bărbăteşte. Poartă toate pe cap un fel de maramă, dar imens de mare şi de atâtea ori împăturită, încât parcă ar fi o plapumă căzută din cer. Şi toate, chiar cele bătrâne, sunt nespus de frumoase. Dar momârlancele

Robii cărbunelui

şi momârlanii ăştia sunt simple viziuni. Ţin de domeniul istoriei Văii Jiului. Dacă cineva s-ar încumeta să le studieze viaţa, ar trebui să se ducă la ei, în vârf de munţi. Ar afla pe-acolo lucruri interesante. Spre pildă că, izolaţi cum au fost, mulţi au scăpat de călărie, de războiul mondial, şi că tare târziu au aflat de unirea lor cu… patria mamă. Şi ar mai afla cercetătorul că oamenii ăştia trăiesc acolo izolaţi chiar între ei înşişi; că locuinţele lor sunt departe una de alta cale de kilometri; că se împreună între ei, se „căsătoresc” fără stavilă de „morală” şi rubedenie, şi că, în curând, va dispărea cea mai interesantă, cea mai curioasă ramură din vechii Daci…

Da. Au pierit momârlanii. Dar au crescut şi s-au înmulţit MINERII. Proletarii şi Şantierul…

Astăzi, şantierul acesta e imens. Se întinde pe zeci de kilometri şi cuprinde şase localităţi, şase aşezări de mineri. Petroşanii sunt centrul lor. Aici sunt conducătorii şantierului, autorităţile principale, în special cele represive - şi inima robilor pe şantier.

Totuşi, steaua Petroşanilor a început să apună.

Tehnic, azi are întâietate Petrila - cale de 3 kilometri -, unde s-a instalat o imensă uzină de brichete care a înlocuit multe braţe de mineri. Din punct de vedere social, întâietatea a trecut de partea Vulcanului, care e plin de şomeri şi tragedii, iar, din punct de vedere istoric, celebritatea o au Lupenii, de când cu măcelul din zorile roşii ale acelui dramatic 6 August 1929…

Bazinul acesta carbonifer este departe de ceea ce a fost odată! Cei care i-au cunoscut viaţa de acum 7-8 ani, aproape că nu-l mai recunosc. Atunci, în primii ani de după măcelul mondial, era aici o viaţă intensă, o continuă frământare, o prosperitate generală, care se răsfrângea şi asupra proletarilor.

Douăzeci de mii de muncitori trăiau din sfârtecarea pântecelor pământului acest bogat. O sută de mii de suflete îşi aveau existenţa asigurată. Vremurile acelea, când coloniile de mineri vuiau de viaţă, când din cârciumi ţâşneau acorduri de ţambale ungureşti, când existau chiar şantanuri pe aici - toate sunt de domeniul istoriei.

Astăzi, coloniile sunt triste şi pline de şomeri.

Criza a făcut ravagii înspăimântătoare, dar este important de ştiut că lipsa de lucru pe Valea Jiului nu este datorită atât conjuncturii economice nefavorabile, cât perfecţionării metodelor de exploatare a cărbunilor şi a muncitorilor.

E vorba de RAŢIONALIZARE, metodă ridicată în slăvi de toţi economiştii cu savante certificate. Societăţile carbonifere din Valea Jiului au introdus, în câţiva ani, în toate minele, maşini ultramoderne. În cele mai multe galerii nu se mai

lucrează cu târnăcoape, ci cu sfredele cu aer comprimat. O dihanie de maşină, pe care muncitorul o ţine proptită în burtă şi pune în mişcare un cuţit de oţel ce înaintează în cărbune ca în caşcaval. Producţia e imensă, beneficiile societăţii sunt tot mai fabuloase.

Că după câţiva ani, muncitorul e scos din circulaţie, din cauza minunatei maşini care, tot zgâlţâindu-se, îi distruge nervii şi-i încurcă maţele - asta e altă chestiune…

Cu maşini de-astea şi cu altele, societăţile din Valea Jiului au realizat recorduri fantastice. Spre pildă, la grupul Petroşani, producţia unui miner pe schimb de lucru, în 1920, era de 265 kilograme; în 1928, acelaşi miner producea 506 kilograme; în 1931, atinsese cifra record de 737 kilograme în 8 ore de trudă. În felul acesta, producţia s-a dublat, s-a triplat, şi noi debuşeuri disponibile nefiind pentru atâta munte de cărbune, muncitorii au început a fi concediaţi cu miile. Azi, cu nouă mii de lucrători, întreprinderile scot tot atâta producţie cât cu douăzeci de mii…

Latura socială n-a interesat. Capitalul vrea aur, aur cât mai mult, CU ORICE PREŢ, iar autoritatea pusă să vegheze - în teorie - la lungul mers al treburilor colectivităţii a fost şi este permanent absentă. Singura ei manifestare în tragicul proces dintre maşinism şi mâna de lucru vânjoasă dar inutilă, stă în carabina jandarmerească… Să poftească robii să murmure! Şi mai ştie ceva autoritatea. Cunoaşte - cine dracu’ i-a băgat-o în cap?

- expresia: „la urma lui”. Aşa că, cine n-are de lucru, e poftit la urma lui. Genială soluţie! Problema şomajului e rezolvată, - căci, desigur, „la urma lui” e de lucru berechet şi umblă câinii cu covrigi în coadă.

De altfel, şi întreprinderile au fost foarte generoase. De câte ori au concediat grupe mari de muncitori, au dat fiecărui concediat, gratuit, câte un bilet pe calea ferată, pentru orice destinaţie a vrut proaspătul şomer. Filotimie? Haida de! Frica de tărăboi. Căci, prea mulţi şomeri sunt primejdioşi pentru „ordinea publică” şi pentru tihna grangurilor din consiliile de administraţie. Aşa că, socoteala a fost bună. Mai bine să ne coste bănet transportul şomerilor pe calea ferată, decât să-i avem aici, în coastă. Să plece, să se ducă dracului unde or vrea, numai să ne lase în pace. Minerii sunt răi la mânie şi minele sunt inflamabile.

Dar socoteala asta n-a ieşit întocmai. E adevărat că mulţi şi-au luat traista în băţ, nevasta şi copiii după ei - şi tare sunt puioşi minerii - şi-au plecat prin ţară. Unde au căutat de lucru pe la alte întreprinderi miniere. La Comăneşti, la Steidorf, la Arghireş, în Valea Prahovei - pretutindeni. Dar şi la

IV PRĂVĂLIA CU ISTORII

vineri, 2 decembrie 2011

de locuitori. Azi pe jumătate. Toate minele din Vulcan, dar absolut toate, minele astea se produsese acelaşi proces în mic, ca cel din Valea Jiului pe s-au închis. care o părăsiseră. În alte meserii nu s-au putut plasa. Servitori pe la case şi Vulcanul e azi mort. Străzile sunt deşarte. Minerii se vestejesc curţi boiereşti au refuzat să devină - minerii sunt firi de oameni mândri -, prin colonii. În faţa catedralei, pe drumul principal spre Lupeni, se plimbă aşa că, după luni de pribegie, au revenit în Valea Jiului. Poate că tot acolo grupuri-grupuri şi discută. Majoritatea prăvăliilor sunt închise, cu s-o găsi o pâine! obloanele de lemn de mult trase. Nici un pic de viaţă. O atmosferă de Alţii nici n-au plecat din Valea Jiului. Stau şi vegetează acolo de 4teroare, de durere mută planează deasupra acestei aşezări omeneşti. Nici 5 ani, în mizeria cea mai îngrozitoare. Ajutoare n-au. Nici de la stat, nici cioclii nu mai fac treabă. Se-ndărătnicesc oamenii să trăiască în mizerie? de la comună, nici de la societatea care i-a concediat. Cu ce trăiesc, îi mai Aşa cel puţin ar reuşi din această tragi-comică înştiinţare lipită pe geamul ajută cei ce lucrează - minerii sunt solidari, îi mai ajută sindicatele lor sau unui negustor dricar din Petroşani, şi valabilă pentru toată regiunea: fură câte un sac de cărbune de pe haldă, să-l vândă cu 10 lei pe la negustori.

Am onoarea a aduce la cunoştinţa onoratului public din Cu zece lei, ei trăiesc o zi întreagă. O pâine.

Petroşeni şi jur că, luând în considerare criza bântuitoare generală, Fură cărbuni? Termenul e foarte relativ. Trebuie să se ştie că, pentru m-am hotărât a readuce din nou senzaţional preţurile la ARTICOLELE mineri, în special pentru cei proveniţi din Apuseni, de pe la zăcămintele FUNEBRE şi mă aflu în situaţia a aranja înmormântări în următoarele aurifere - deşi oameni buni şi cinstiţi -, furtul de aur sau cărbune nu clase şi cu preţurile de mai jos pentru adulţi. constituie, în felul lor de judecată, un delict sau un păcat, ci un drept Şi urmează lista de preţuri, cu descripţii îmbietoare, despre soliditatea natural.

Ei au un sentiment puternic al dreptului de proprietate colectivă asupra coşciugului şi frumuseţea ornamentelor.

Minerii mor pe capete chiar în vreme de „belşug”. Accidentele îi seceră bogăţiilor subsolului. Mai mult, îi consideră hoţi pe toţi proprietarii minelor. prin galerii. Dar acum, în timp de şomaj! Acum se înregistrează cele mai diferite Concepţie proudhoniană care, evident, are o străveche justificare…

Dar vorbeam de soarta celor concediaţi. De la început, unii din ei nici mijloace de a scăpa de-o viaţă ticăloasă. Spre pildă, Ion Ciura, minerul poetului n-au plecat din Valea Jiului. Unde să se ducă? Marea parte sunt mineri în a treia Cotruş, n-a fost inventat de-o imaginaţie bolnavă. Faptul e autentic, Ion a vrut să scape de mizerie, s-a-ncins cu dinamită la brâu, a legat dinamita cu fir, a dat foc generaţie, născuţi şi crescuţi în coloniile din Valea Jiului.

Trebuie să se ştie că minerii de aici sunt o populaţie foarte eterogenă. firului şi când dinamita a explodat, nici bucăţile de carne n-au mai rămas de Când s-au deschis minele, în 1840, şi pe măsură ce ele s-au dezvoltat, au fost bietul Ion. Dese sunt cazurile când mineri şomeri mor în accidente de muncă aduşi mineri din toate părţile. Pe meleagurile pe care momârlanii le-au părăsit de spaima invaziei capitaliste, s-au instalat mineri de toate naţiile, au venit austrieci provocate în „mine pe cont propriu”, create de când e lipsa de lucru. Iată, Fuzossi din Styria, Carintia şi chiar din Tirol; cehi, maghiari de la „Băile” din Tisa; nemţi fusese un miner cu vază. Apoi l-a lovit şomajul. Ca să câştige un ban, începu să de la Buhr; poloni din Galiţia; germani de la Anina - Steierdorf (veniţi, şi ei, cu sape o galerie clandestină. Scotea de-acolo, cu mijloace rudimentare, un sac de o generaţie-n urmă, tot de pe meleaguri străine); români din Maramureş şi, mai cărbune pe zi, pe care îl vindea în ascuns. Dar când galeria lipsită de abataj cu seamă, moţi din Apuseni, goniţi de la ei de sărăcia şi urgia stăpânitorilor susţinător se prăbuşi, Fuzossi fu înghiţit pentru totdeauna. Cu nevasta şi copiii.

Sunt şi fiinţe care mor prăjite. În iarna trecută doi copii orfani - tatăl lor localnici. Ba, moţii au adus cu ei şi viţă franceză, plantată în Apuseni de coloniştii din Lorena. (Şi azi se mai întâlnesc nume ca Francisc, Filip, Eduard, George, miner reuşise să forţeze uşile raiului - s-au culcat, într-o noapte, într-un cuptor public, unde plita era destul de caldă. Pe străzile de p-aici sunt cuptoare de pâine Marton, Ion Lessale, Ion Legrand).

Toată această populaţie, atât de diferită, unde era să plece? Ea n-are altă unde orice gospodar poate veni să-şi coacă pita. Când a doua zi s-a făcut foc la patrie decât colonia din Valea Jiului. În special, soarta moţilor concediaţi e nespus cuptor, a răbufnit la cealaltă extremitate, la cotlon, miros de carne de om prăjit... Şi asfixiaţi pot muri minerii din Valea Jiului. Sus pe „halde”. Halda este de tragică. S-o povestim în câteva cuvinte. Ea este un capitol din istoria contemporană. După ce războiul s-a sfârşit şi ţara a devenit mare, moţii s-au o movilă, un deal format din cărbuni praf aruncaţi, resturi nefolositoare şi de înapoiat, voioşi, la vechea lor îndeletnicire de căutători de aur. Nici n-aveau nevândut. În interiorul haldei praful de cărbuni arde permanent. Aşa că, până la altceva mai bun de făcut, căci ţara i-a nedreptăţit rău, la împroprietărire, iar suprafaţă, „terenul” haldei e cald. Aici vin cei mai nevolnici, cei mai nenorociţi pădurile au rămas pe seama lui Tischer Mohr. Originala industrie a şteampurilor dintre şomeri şi îşi fac bordeie. În bordeiele acestea, găuri pentru troglodiţi, se intră pe brânci şi nu se a reînviat în timp. Dar, curând, veni ofensiva liberalo-averescană asupra ţării poate sta decât culcat sau pe vine. Unii mor asfixiaţi în somn, din gazele emanate „dezrobite”. Şi, unul din aspectele acestei tâlhăreşti politici, a noilor hiene capitaliste, din focul de sub ei.

Desigur, puţini sunt şomerii pe care mizeria a reuşit să-i îndobitocească a fost introducerea monopolului explozibilelor. Opera liberalilor. Prin acest monopol, explozibilele s-au scumpit de 4-5 ori mai mult decât preţul normal, în în aşa hal încât să se retragă la halde. Dar, oricum, se găsesc. Şi, evident, numai aur, pe orice piaţă străină. Asta a însemnat, pentru moţi, o lovitură de moarte, căci iarna, când căldura subsolului haldei îi atrage.

Acum cavernele astea de pe halde sunt pustii, dar anul trecut, când le-am moţul miner întrebuinţează, în exploatarea lui auriferă, multă dinamită. Ani de zile, bieţii oameni s-au căciulit pe la stăpânire, au venit cu delegaţii pe la vizitat în plină iarnă, erau locuite. Am găsit atunci în una din ele un om gol, Bucureşti, s-au dus la Vodă, au protestat, dar zadarnic. Monopolul explozibilelor grozav de murdar şi bărbos. Când m-am apropiat de gura bordeiului său, m-a era o afacere prea bănoasă pentru liberali, ca să poată cântări mai puţin decât întâmpinat cu vorbe bolborosite şi pietre. Am fugit. Nu atât de teamă, cât de existenţa moţilor. Moţii sunt buni pentru ilustrarea manualelor de şcoală şi pentru ruşine că trăiesc şi văd astfel de sălbăticii. „BUN NOROC!” este urarea minerilor. Ei nu spun niciodată „bună floricele presărate în vitejeşti discursuri rostite sub coada statuii lui Mihai Viteazu... Când, fără explozibile, moţii nu mai puteau continua originala lor ziua!”. Spun „bun noroc!”, se salută între ei când se întâlnesc prin galerii; „bun îndeletnicire de mineri pe cont propriu, şteampurile au amuţit şi multe gospodării noroc!” îţi spun şi când te-au întâlnit pe drum. De bună seamă că urarea asta au s-au distrus. S-a lăsat linişte grea pe văile de la Roşia Montană, şi mai departe învăţat-o şi o repetă de frica accidentelor din mină. O găseşti în toate cântecele spre Zlatna şi Abrud, pe Baia de Criş şi Arieş până la poalele Apusenilor. Câteva lor. Căci au şi ei cântece. Şi dintre toate, „Imnul minerilor” e cel mai expresiv, mii de moţi au părăsit glia strămoşească, au vândut ce brumă aveau, şi s-au şi cel mai dureros. E imnul muncii deznădăjduite.

O melodie sfâşietoare, creată din simfonia pasului de miner obosit, răsună stabilit ca minerii de cărbuni pe Valea Jiului. În câţiva ani s-au proletarizat complet. Au devenit mineri profesionişti. S-au supus. Şi-au mâncat tradiţia de pe Vale când grupuri de robi se tânguiesc cu glas de revoltă: „Şi când târziu, cu paşi trudiţi, vechi revoluţionari. Sărmanul Amos Frâncul, care muri mai zilele trecute, le-a Ieşim din mină obosiţi, fost bun şi curajos conducător - dar vremurile s-au schimbat. Erau altfel ele pe Ne doare că-n lumina sa când trăiau Popa Costan, Horia, Iancu şi Catarina cea mai sfântă. Catarina, Pământul ţine-o lume rea”.

Doamna noastră, care îngrozise pe grofii lui Faţă Neagră... În cântecul acesta ei blestemă lumea cea rea şi-şi urlă dorul după soare.

Iar când aceşti moţi plecaţi de la vetre şi stabiliţi mineri la Jiu s-au trezit Lumină! Li-i dor de lumina pe care după câţiva ani concediaţi ca inutili, ce le-o fură adâncul pământului negru. erau să facă? Unde să se ducă: au rămas Poate de-aceea, când moare să împartă amarul cu fraţii veniţi din un miner, tovarăşii săi îi aruncă în Styria şi Galiţia. groapă o lampă aprinsă, lampă de Şi iac’aşa, Valea Jiului e încă mine. Barem după moarte să aibă plină de şomeri. Orăşelul Vulcan e parte de lumină. fruntaş! Acum vreo zece ani avea 15.000 Aşa a fost anunţat pe prima pagină a “Şantierului” reportajul lui N Deleanu