Ziarul Vaii Jiului
Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul
împotriva LUI! ADEVĂRU
)
Nu există lege
Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia:str. Tineretului, nr. 1, parter, camera 307, Petroşani
Director:
Cătălin DOCEA
Curs valutar:
1€ = 5,0911 lei
1$ = 4,3417 lei
1₤ = 5,7972 lei
vineri, 19 decembrie 2025
Anul XVIII • nr. 4106 • 8 pagini • Preţ:2 lei
Următoarea ediţie tipărită apare joi, 8 ianuarie 2026
Scrisoarea lui Constantin DOBRE către domnul Marian BOBOC Au trecut mai bine de 48 de ani de la Revolta din Petroşani MUNCITOREASCĂ anticomunistă DIN Valea Jiului din Valea Jiului – Lupeni, din august 1977. Câte obiecte s-au mai păstrat din 1977 de la protagoniștii revoltei? Cu siguranță, nu multe. De exemplu, dl. Constantin Dobre, liderul revoltei minerilor, a mai păstrat două, de care dl. Dobre a consimțit să se despartă. Amândouă au ajuns la Petroșani. Cum s-ar spune, s-au reîntors la locul eroicelor fapte ale proprietarului lor, Constantin Dobre, și ortacilor săi: Valea Jiului. (ZVJ)
În semn de respect și mulțumire față de eforturile și strădania domniei voastre, de-a lungul a zeci de ani, privind investigarea și cercetarea REVOLTEI MINERILOR DIN VALEA JIULUI – LUPENI, AUGUST 1977 – concretizate prin publicarea a mai multor cărți și sute de articole în Ziarul Văii Jiului, VĂ DONEZ NECONDIȚIONAT ȘI GRATUIT ÎN PROPRIETATEA DUMNEAVOASTRĂ următoarele obiecte personale și cu simbolistică istorică:
1. O pereche de ochelari de soare pe care iam cumpărat și purtat ocazional în Valea Jiului în vara toridă a lunii August 1977;
2.Constituția Republicii Socialiste România (R.S.R.), ediția 1969, pe care am purtat-o permanent cu mine pe parcursul lunii August 1977 până la data de 29 August 1977, când Securitatea ma strămutat, împreună cu familia, din orașul Vulcan în localitatea Craiova, județul Dolj.
Constituția R.S.R. am folosit-o în timpul convorbirilor mele la Mina Paroșeni cu Dionisie Cicki, consilier juridic la Uniunea Generală a Sindicatelor din Romania (U.G.S.R.), căruia i-am reproșat abuzurile abjecte și nelegale ale secretarului de partid și ale președintelui de sindicat de la Mina Paroșeni și de la celelalte mine din Valea Jiului care, prin apostilă și semnătură, validau sau invalidau certificatele de boală ale minerilor. Spre stupoarea politrucilor comuniști și de sindicat din Valea Jiului, consilierul juridic al
U.G.S.R., Dionisie Cicki, mi-a răspuns scurt și lămuritor: „Din punct de vedere juridic secretarii de partid și președinții de sindicat nu au niciun drept legal să semneze foile de boală”. Aceeași Constituție R.S.R. am folosit-o intens și în timpul convorbirilor mele din sediul Primăriei Petroșani cu Ilie VERDEȚ, Prim-Vicepreședinte al Guvernului României și Secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român și cu Gheorghe PANĂ, Președintele Uniunii Generale a Sindicatelor din România, Ministrul Muncii în Guvernul României și membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, cărora le-am reproșat nenumăratele abuzuri nelegale asupra minerilor Văii Jiului față de drepturile prevăzute și înscrise în Constituția R.S.R. din 1969. Cu Multă Stimă Și Înaltă Considerațiune, Al Dumneavoastră, Constantin Dobre,
Liderul REVOLTEI MINERILOR DIN VALEA JIULUI – LUPENI, AUGUST 1977 Din Londra, United Kingdom La data de 16 Noiembrie 2025
2
La 20 decembrie
ACTUALITATE
Radierea vehiculelor - mai simplă
Cetățenii din județul Hunedoara vor avea mai ușor acces la serviciile de radiere a vehiculelor. În data de 20 decembrie 2025, la sediul SPCRPCIV Hunedoara, situat în Complex Ulpia Shopping Center, Bulevardul 22 Decembrie nr. 37, municipiul Deva, se vor prelua documente pentru radierea vehiculelor, atât cu programare online, cât și fără programare, în limita locurilor disponibile.
Serviciul va fi disponibil între orele 09:00 și 14:00, iar documentele pot fi depuse cu sau fără programare, în limita locurilor disponibile. Cetățenii sunt sfătuiți să vină cu toate documentele necesare pentru a evita întârzieri. Programarea online poate fi făcută prin platforma oficială a DRPCIV,
iar lista completă a documentelor necesare este disponibilă pe site-ul instituției. Instituția Prefectului Hunedoara subliniază că această măsură face parte din eforturile de simplificare și eficientizare a serviciilor publice, pentru ca fiecare cetățean să își rezolve rapid și ușor formalitățile.
Se caută constructor CFR
Și-n Valea Jiului, infrastructura feroviară trece printr-un proces de modernizare! Trei poduri și un podeț urmează să fie reabilitate, iar autoritățile caută constructori pentru aceste lucrări esențiale. Sucursala Regională de Căi Ferate Timișoara caută constructor pentru investiție finanțată din fonduri europene.
În Sistemul Electronic de Achiziții Publice a fost postat anunțul de licitație pentru „Lucrări de reabilitare poduri, podețe și tuneluri de cale ferată – etapa II, SRCF Timișoara – Pod km 62+840, pod km
De la 31 decembrie
63+462, podeț km 65+001 linia C.F. 116 Petroșani – Simeria (proiectare și execuție)”. Valoarea totală estimată a contractului se ridică la aproape 27 de milioane de lei, echivalentul a 5,3 milioane de euro. Podul de la km 62+840, situat între Hm Merișor și stația Bănița, are tabliere metalice independente pentru fiecare linie și infrastructura realizată din piatră și beton. ˝ Podul de la km 63+462 combină o boltă de piatră pe dubla I și grinzi din beton precomprimat pe dubla II, iar podețul de la km 65+001 îmbină o
boltă de piatră cu una prefabricată din beton armat. Executantul va trebui să dispună de mijloace tehnice corespunzătoare și de autorizațiile feroviare necesare, inclusiv certificate de atestare a sistemului calității. Investiția este realizată din fonduri externe nerambursabile prin Programul Transport 2021-2027, bugetul de stat și veniturile proprii ale CFR SA. Termenul limită pentru depunerea ofertelor este 3 februarie 2026, ora 15:00, iar acestea trebuie să fie valabile până pe 3 noiembrie 2026.
REVISAL dispare
Schimbare majoră pentru angajatorii din România. Aplicația REVISAL va fi retrasă definitiv, iar evidența salariaților se va
Începând cu data de 31 decembrie 2025, aplicația REVISAL nu va mai fi disponibilă. Toate raportările privind evidența salariaților vor fi realizate exclusiv prin platforma digitală Vând casă “la căsuţe”, pe str. Viitorului - Petroșani, la etaj, 2 camere, baie, bucătărie, 2 holuri, geamuri termopan, 2 focuri, centrală termică, curtea mare din faţă până în spate, necesită renovare. Preţ 44.950 euro. Telefon 0765459316.
REGES-ONLINE, anunță Inspecția Muncii. Angajatorii care s-au înregistrat deja în noul sistem sunt încurajați să transmită informația și celor care nu au finalizat încă procedura. Înregistrarea în REGES-ONLINE se face simplu, direct din browser, fără a fi necesară instalarea unei aplicații, iar autentificarea este posibilă fie prin platforma RoEID, fie cu semnătură digitală calificată, similar procedurilor utilizate la ANAF.
)
Ziarul Vaii Jiului
face exclusiv online, printr-o nouă platformă digitală pusă la dispoziție de Inspecția Muncii.
Redacţia şi administraţia:332006 Petroşani, str. Tineretului, nr 1, parter, camera 307, jud. Hunedoara; 0254.549020 (Digi fix/fax); 0735.727264 (Orange mobil); Management:office@zvj.ro Editorial:zvjro2008@yahoo.ro Publicitate:zvj2008@yahoo.com
facebook.com/ziarulvaiijiului
Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN
Autoritățile precizează că datele din REVISAL au fost deja migrate automat în REGES-ONLINE, însă până la finalul anului 2025 angajatorii trebuie să completeze acele elemente ale contractelor individuale de muncă active care nu se regăsesc în vechiul sistem. Pentru sprijinirea utilizatorilor, Inspecția Muncii pune la dispoziție ghiduri, secțiuni de întrebări frecvente, tutoriale video și înregistrări ale sesiunilor de instruire online. Reprezentanții instituției avertizează că neîndeplinirea obligațiilor legale privind înregistrarea și completarea datelor în REGES-ONLINE poate atrage sancțiuni, conform prevederilor. COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi:Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS DTP:Confort Media Publicitate:Mirabela FLEȚAN - 0735.727264 Administrativ / Difuzare:Marcel DOCEA - 0761.756839
vineri, 19 decembrie 2025
Bucuria Crăciunului la Casa Pollicino Spiritul Crăciunului a pătruns joi, 18 decembrie, în inima copiilor cu nevoi speciale din Valea Jiului, la Casa Pollicino, locul care pentru mulți dintre ei este a doua casă. S-au bucurat ca-n fiecare an de
Încă de dimineață, atmosfera a fost plină de emoție, iar micuții s-au bucurat de fiecare moment alături de voluntari și personalul centrului. Casa Pollicino nu este doar un loc de îngrijire, ci un spațiu în care copiii cu nevoi speciale găsesc sprijin, prietenie și căldură. „Ca în fiecare an, Casa Pollicino cu drag pregătim pentru toți copiii, toți beneficiarii noștri masa festivă de Crăciun și în acest an cu mare bucurie avem această zi. Precum vedeți, avem și voluntari veniți domnul primar al municipiului Petroșani căruia îi mulțumim pentru tot sprijinul acordat pe tot parcursul anului, nu numai în ocazii deosebite. Îl avem și pe Francesco Forti și Cristina Palin, soția domnului din partea Comitata Policino
Vulcan
invitați speciali, iar prietenul lor, primarul Tiberiu Iacob Ridzi, a fost cel care a ajutat la prepararea sarmalelor. Prânzul de Crăciun este o tradiție păstrată cu sfințenie, la Casa Pollicino. Beluno, și cei mai importanți sunt copiii noștri, beneficiarii care astăzi au surprize culinare, le-am numit noi ”, a declarat Florentina Presecan, reprezentant Casa Pollicino Tradiționalul prânz festiv a fost pregătit cu drag pentru copii. La masă au fost prezenți primarul orașului, domnul Presecan, reprezentanți ai centrului și Francesco, susținător italian al proiectului. Toți au împărțit sarmale și bunătăți, aducând zâmbete pe chipurile copiilor „Din nou facem sarmale, suntem în pragul sărbătorilor de iarnă, vine Crăciunul, Nașterea Mântuitorului, o ocazie extraordinară să fim împreună cu toți, să ne bucurăm, să fim mai buni, mai toleranți și înțelegători cu cei aflați în nevoie în primul rând, dar și cu ceilalți. La Pollicino e o tradiție deja, de Crăciun să venim să facem sarmale împreună și să servim masa cu
acești copii minunați, cei mai speciali copii ai Petroșaniului, cum îmi place mie să spun” a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroșani. Casa Pollicino este susținută de la început de comunitatea italiană din Ponte nel Alpi. În această perioadă, Francesco și soția sa se află la Petroșani, pentru că pentru ei cea mai mare bucurie de Crăciun este să îi revadă pe copiii de aici și să participe la activitățile festive „Pentru noi e o necesitate interioară. Ne place Casa Policino, iubim copiii, iubim personalul, iubim și pe Petroșaniul”, a declarat Francesco Fortti, susținător Casa Pollicino. Casa Pollicino nu este doar un centru de îngrijire este un loc unde magia Crăciunului prinde viață și unde fiecare copil se simte special. La Casa Pollicino, Crăciunul nu este doar despre cadouri sau mese festive este despre bucuria de a fi împreună și despre sentimentul că, pentru fiecare copil, există cineva care îl susține și îl iubește.
Ultima ordinară, dar negreşit nu ultima şedinţă de consiliu local
Joi dimineață, a avut loc ședința ordinară din decembrie a Consiliului Local Vulcan. Ultima de acest fel din anul pe care-l vom schimba peste câteva zile. Nu a fost un moment de colinde, de pupături și urări de „La mulți ani!” ale aleșilor locali, fiindcă, în mod sigur, până la 31 decembrie se va mai ține cel puțin o extraordinară, care să-i adune din nou în sala de ședințe.
Nu am
să dau la depănat prea mult despre cele discutate, fiindcă o voi face mai pe larg și în tihnă în viitoarele ediții ale ziarului. Vă zic numai că, la ordinea de zi, au fost treizeci și două de proiecte de hotărâre, aici incluzând și „Diverse”-le, că un proiect, cel „privind stabilirea taxei de salubrizare aferentă persoanelor fizice și juridice pe anul 2026”, a căzut, fiindcă nu a primit OK-ul comisiei economice și a fost scos de pe listă.
Discuții au
www.zvj.ro
8 vineri, 19 decembrie 2025
fost și în privința tarifului pentru transportul pe cablu din Pasul Vâlcan, la care un consilier a depus două amendamente, căzute și ele, fiindcă au fost susținute numai de nouă consilieri locali din cei nouăsprezece. În rest, fiind vorba de proiecte cu impact major pentru comunitate, cum se spune, a fost pace și prietenie. Așadar, amănunte despre toate veți aflat după sărbători, atunci când cei de la ZVJ vor reveni la ocupația lor zilnică, scrisul, adică. Gheorghe OLTEANU
ACTUALITATE
3
4
ECOUL ECOURILOR DIN ANINOASA...
SPORT Cronicarul blând al băncilor, catedrelor şi cancelariei unei şcoli mai lungi decât veacul
Primul meu contact cu Aninoasa a fost pe vremea când jucam fotbal la juniori. Pentru că eram o generație numeroasă (poate cea mai numeroasă...), Jiul avea mai multe echipe de juniori. Una dintre acestea a fost „împrumutată” la Minerul Aninoasa. Așa am ajuns să joc pe terenul din Aninoasa, dar și în deplasările minerești. Îmi amintesc că am marcat și un gol cu capul... Frumos, dar... norocos. A doua întâlnire a fost una magică, de neuitat. Într-o primăvară-vară, poetul Constantin Cîmpeanu mă invită la o partidă de cules bureți. Ne urcăm în tren (pe vremea aceea când încă mai circulau cu o anumită ritmicitate...) și coborâm, hăăt!, la Bănița. De aici trecem drumul național și, pe cărări forestiere Olario, rio rio, olara! - ajungem repede în locul acela neștiut de mine. Iuțeala noastră se explică prin faptul că eu, neavând abilități de ciupercar (nici atunci, nici acum), nu identificam ciupercile în minunatul peisaj (sau, și mai grav, le călcam nonșalant, spre disperarea poetului Cîmpeanu, care mă umplea de... metafore). Astfel, ajungem într-un loc cu case, cuptoare pe străzi, copii jucându-se vesel, femei stând la poartă... Cum nu vedeam nici un indiciu al realității, am avut impresia că am pătruns într-o lume din alt veac, desigur mai frumoasă (dacă nu și mai bună). Cîmpeanu nu a vrut să-mi spună unde ne aflăm. Noroc că am întâlnit un nene care m-a „lămurit”: „Aici e Valea unde întorc vulturii, poți să și scrii”. I-am urmat îndemnul și am scris un reportaj (publicat în revista „Abataj”), care a avut chiar titlul sugerat (e drept, imperativ...) de aninosean: „Valea unde întorc vulturii”. Unde, între noi fie vorba, nu am văzut nici un vultur. De fapt, ca să sparg balonul magic al întâmplării aninosene, eram sus pe Vale... Cum poți să fii sus pe Vale, orice aninosean știe... Următoarele întâlniri cu Aninoasa nu mai au număr de casă, întrucât au fost numeroase. De data aceasta, în calitate de ziarist de cotidian. Împreună cu Dan Codrea (răposatul meu prieten și coleg de „Matinal”) răspundeam, din punct de vedere jurnalistic, de Aninoasa. Așa că eram o prezență relativ constantă în autobuzele/ microbuzele spre/ dinspre Aninoasa. Participam la ședințele de consiliu, ne întâlneam cu primarul Ilie Botgros, cu consilierii locali. Uneori rămâneam și la ședințele de după (cunoscătorii știu la ce mă refer...), dar aveam grijă să nu pierdem ultimul mijloc de transport. Scrierea uneia dintre cărțile dedicate revoltei anticomuniste a minerilor, din 2-3 august 1977, m-a readus de câteva ori la Aninoasa, unde am mai întâlnit participanți activi la revoltă. Îmi amintesc de unul nenorocit în bătaie de Securitate. De altfel, Aninoasa este o prezență distinctă în cartea dedicată revoltei din `77. În fine (dar nu chiar...), am mai avut o întâlnire cu Aninoasa. De data aceasta a fost mai lungă și mai... itinerantă. Documentarea pentru scrierea cărții „Ecouri din Aninoasa” m-a purtat la Deva, la Cluj, Sibiu. Un volum scris ca urmare a provocării unui președinte de consiliu județean, de loc din Aninoasa, pe numele său Adrian David. Care m-a căutat la redacția „Ziarul Văii Jiului” și mi-a propus scrierea unei cărți despre Aninoasa. Am acceptat provocarea cu jumătate de... curaj. De ce? Pentru că, sincer, nu credeam că poți să scrii o carte despre Aninoasa. Dar după ce am finalizat documentarea, mi-am dat seama că am strâns material nu pentru un volum, ci pentru mai multe... Drept pentru care, am scris volumul 1, în speranța că cineva, vreun aninosean, ar mai fi preocupat de continuare. Din păcate (sau din fericire..., depinde de cum privim lucrurile), am rămas doar cu volumul 1 (drept e, foarte frumos tipărit). Și cu o amintire neplăcută. Lansarea a avut loc, într-o atmosferă frumoasă, la clubul din Aninoasa, în preajma unor confruntări electorale (nu mai știu ce „divizie”, dar nu mai contrează). Cineva, care nu a participat la lansare, a reclamat la organ că, vezi Doamne!, lansarea de carte (nu de broșuri și de afișe politice!) calcă pe bombeu nu știu ce legislație electorală... Din fericire, nu mi s-a întâmplat nimic. Am scăpat cu viață și din aceasta... Și am jurat că nu
facebook.com/ziarulvaiijiului
mai calc prin Aninoasa... Dar... Până în urmă cu câteva zile credeam că întâmplările înșiruite mai sus sunt și vor rămâne amintirile mele despre Aninoasa. Că nu le voi mai împrospăta vreodată. Însă, aveam să aflu că pentru mine celebra vorbă „never say never again” încă nu are garanția expirată. Cel puțin în chestiunea Aninoasa. De ce? Pentru că primesc un telefon și aflu, de la un „interpus literar”, că doamna Elena Pascu a finalizat o
lucrare și că sunt solicitat să scriu câteva rânduri. Dar nu așa, ci „repede” (de fapt, exprimarea a fost și mai imperativă: „cât de repede”...). Căci tipografii abia așteaptă cartea (desigur, și aninosenii). Cum încă nu am învățat să refuz atunci când și eu sunt prins cu treburi până peste cap (cum eram atunci...), accept. Pe urmă, recunosc, am căutat multe motive să mă derobez de la sarcină, dar nu am găsit unul credibil (adevărul... adevărat, că și eu trebuia să finalizez o carte chiar atunci, nu mi se părea... credibil). Și, până să aflu vreunul mai credibil, mă trezesc cu manuscrisul „electronic”. Nici nu l-am descărcat bine, că în clipele următoare (jur!) sunt interceptat de „interpusul literar” („Bună ziua! Nu am reușit să transfer cuvântul dumneavoastră. Puteți să trimiteți doar documentul sau să mai faceți o dată transferul? Mulțumesc mult! Cu considerație!”). Ar fi fost bine să fi putut așa repede, țac-pac!, să compun ceva... Dar nu, greul de-abia atunci începea... Însă, am înțeles mesajul intrinsec (e pe urmele mele... nu am scăpare...)... Titlul, e drept cam lung (dar nici eu nu sunt mai breaz și nu am titluri prea scurte la cărți...) - „File de monografie 2025 Școala Gimnazială Sfânta Varvara Aninoasa Hunedoara” - arată modestia autoarei. Spun asta în cunoștință de cauză, după ce am parcurs cartea. Cartea poate fi considerată lejer o monografie, și nu doar câteva file care pot fi luate de vântul uitării. Nu mă refer doar la aceasta comparativ cu altele, ci la conținut. Apoi aflu că școala despre care e vorba în file împlinește 130 de ani. O cifră impresionantă, respectabilă. Și un moment potrivit de remember. Ca unul care scormonește prin arhive de ceva timp, cunosc (pe propria-mi piele și propriii plămâni...) cât de greu este să reconstitui nu atât istoria din urmă cu un veac, ci aceea mai recentă. Parcă istoria recentă este mai alunecoasă, nu se lasă „prinsă” așa ușor.
Evenimentele sunt relativ apropiate de noi, dar documentele nu sunt la îndemâna cercetătorului. Doamna Elena Pascu reușește însă acest lucru, aducând la lumină multe informații neștiute din istoria contemporană a instituției de învățământ, fapt care arată răbdarea cu care a abordat cercetarea sa. Dar parcă, fără răbdare, poți fi dascăl?! Căci aceasta este meseria pe care a slujit-o o viață doamna Elena Pascu. Nu aș vrea să cad în truisme laudative generale despre rolul dascălului în societate, dar nu ar fi drept nici să mă fac că acesta nu există sau că, mai rău, e ceva „normal”, își face datoria pentru care e plătit. Eu cred că dascălul e acela care trăiește toată viața în fiecare elev. Dascălul este cel care, cu fiecare generație, lasă ceva din inima sa în sufletul sutelor de elevi. Pe care îi învață „bastonașe”, „râu, rățușcă, rămurică”, de ce 1 și cu 1 egal 2 (și cu încă 1... 3). Și care face eforturi uneori sisifice pentru ca elevul său să știe toate slovele, dar să nu rămână numai la buchi... Doamna Elena Pascu ne arată că dascălul mai poate fi și altceva: un cronicar blând al băncilor, catedrelor și cancelariei. Dar pentru aceasta trebuie să fie dotat cu câteva însușiri distinse, pe care le și identifică. „A scrie o monografie este un act de curaj, de devotament și de iubire pentru locul care ți-a modelat identitatea. Înseamnă să cauți în timp urme, să readuci la lumină oameni, fapte, documente și întâmplări, să așezi în pagină ceea ce comunitatea a trăit, a clădit și a transmis mai departe. Pentru autor, este și un exercițiu de memorie afectivă, dar și unul de responsabilitate: acela de a reda o imagine cât mai fidelă a unei instituții care, de peste un secol, a fost un reper fundamental pentru educația din Aninoasa”, glosează cu grație și seriozitate, pe marginea teoriei scrierii monografice. Dacă autoarea știe ce trebuie să fie o monografie, nu-i mai rămâne decât să aplice teoria. Desigur, nu e ușor. Însă, o ajută și istoria ofertantă a instituției școlare aninosene. Cu 130 de ani la activ, monografista nu sapă deloc în piatră seacă. Nici nu are cum într-un ținut doldora de „aur negru”. Căci cărbunele a menținut nestinsă flacăra învățământului în Valea Jiului. Un alt aspect care merită evidențiat îl reprezintă bogata ilustrație a volumului. Numeroasele fotografii care ilustrează activitatea școlii prezintă diverse momente, acțiuni, din timpurile școlii aninosene (bineînțeles, nu chiar 130 de ani...), și, în primul rând, oameni. Elevi și profesori își dau întâlnire în paginile nostalgice ale unei instituții mai lungi decât veacul. Ei însuflețesc monografia, îi dau viață și sens. Cred că lucrarea doamnei Elena Pascu (fostă elevă a școlii, dar și directoare și dascăl vreme de 43 de ani) este o reușită. Pentru că atunci când faci cu drag, cu pasiune, cu simțire ceva, orice, este imposibil să nu izbândești. Doamnei Pascu i-a ieșit monografia. Filele sale monografice reflectă întregul istoric al școlii aninosene. Bineînțeles că dăruirea doamnei Pascu în scrierea acestei cărți poate constitui și un exemplu pentru alte „case” poate mai mari, mai „boierești”... Istoria învățământului hunedorean merită, cu siguranță, scrisă. Doamna Elena Pascu tocmai aceasta a făcut: a scris o filă de istorie școlară. În cartea mea, „Ecouri din Aninoasa”, am inserat „Monografia localității și școlii Aninoasa”, publicată în serial în revista „Plaiuri hunedorene” în anii 19351936. Am reușit chiar, urmare a unei acțiuni de detectivistică literară, identificarea autorilor acestei monografii care până atunci se ascundeau în spatele unor inițiale: învățătorii aninoseni Ion Marian și Mihai Bogza. Sper ca din domiciliul veșniciei, cei doi intelectuali aninoseni să se bucure că cineva de la școala lor continuă, peste atâta timp, opera lor monografică. Doamna Elena Pascu, „colegă” cu ei nu doar de cancelarie, ci și de preocupări monografice. În încheiere, nu pot să-mi reprim curiozitatea de ziarist: oare ce monografie ar fi ieșit dacă Ion Marian, Mihai Bogza și Elena Pascu ar fi fost contemporani? Marian BOBOC 3 decembrie 2025, Petroșani
vineri, 19 decembrie 2025
Vulcan
Legătura de câţiva ani a grădiniţei Şcolii 4 cu CFR este un CAR
În ultima săptămână, au curs invitațiile primite de a participa la felurite serbări și acțiuni prilejuite de sărbătoarea Crăciunului. Nu am tratat-o pe niciuna cu refuz și mă bucur că am reușit să ajung și, mai ales, să scriu despre toate.
doamna prof. Constantin Claudia Simona, directorul Școlii Gimnaziale nr.4 de care aparține grădinița de pe strada Vasile Alecsandri, l-a constituit înmânarea cadourilor primite din partea CAR CFR, marketing manager Mihaela Zica. Este al treilea an consecutiv în care CAR CFR le face această imensă bucurie copiilor de la această grădiniță. Ceea ce ar trebui să mai adaug este că, în dimineața zilei de miercuri, 17 decembrie, sala Cinematografului „Luceafărul” a fost plină-plină, de părinți care, cu telefonul în mână, își filmau odoarele care evoluau pe scenă. Gheorghe OLTEANU
Punctul final
l-a constituit serbarea „Glasuri mici pentru Moș Crăciun”, pregătită de copiii de la Grădinița cu Program Normal și Program Prelungit nr.1 din Vulcan, la care invitația mi-a fost făcută în numele doamnelor educatoare care-i îndrumă și-i formează pe cei mai bine de o sută șaizeci de copii din această instituție de învățământ preșcolar. Acum, după ce am fost acolo, vă pot mărturisi că, într-adevăr, emoția, bucuria și spiritul Crăciunului au fost pe de-a întregul prezente la această serbare care face parte momentele frumoase ale copilăriei ale oricărui prichindel.
Un moment
aparte, așa cum, de fapt, îmi spusese dinainte
5
Pagină realizată de Loredana JUGLEA
www.zvj.ro
8 vineri, 19 decembrie 2025
SPORT
6
SPORT
Recunoştinţă membrilor afiliaţi AJF Hunedoara
Cluburile și asociațiile care susțin zi de zi fotbalul hunedorean și în semn de apreciere au primit recunoștința AJF Hunedoara pentru implicare, pasiune și dedicare.
Mulțumiri și aprecieri pentru prezență și contribuție au primit Cluburi și asociații: Retezatul Hațeg | FC Corvinul Hunedoara 1921 | Școala de Fotbal Damian Militaru Petroșani | Șoimul Băița | Dacia Orăștie 2010 | Mihai Viteazu Vulcan | Gloria Geoagiu | LPS „Cetate” Deva | Aurul Brad | Universitatea Petroșani | Jiul Petroșani | Victoria Călan | Inter Petrila | Minerul Uricani | Metalul Crișcior Brad | Stars Academy Călan | Sântămăria Orlea | Unirea General Berthelot | Zarandu Crișcior | Ponorul Vața | Viitorul Vețel | Profotbal Junior Petroșani | Sorii Junior’s Lupeni | CSM Deva | CFR Simeria | Viitorul Șoimuș | West Deva | Rodostar Deva | Minerul Lupeni | City Taxi Deva | Mardare | Real Sântandrei 2022 | Narcisa Sălașu de Sus | Unirea DMO | Atletic SAL Deva | Gil Star Top Deva | Măgura Pui 2010 | Sporting Lupeni | Școala de Fotbal Primavera Deva „Fotbalul hunedorean există și se dezvoltă datorită vouă!”, le-a transmis AJF Hunedoara.
Cristian Petrean premiat de FRF
Cristian Petrean, președintele AJF Hunedoara, a primit din partea Federației Române de Fotbal o plachetă de apreciere pentru contribuția adusă la dezvoltarea fotbalului în România.
„Mulțumesc, Răzvan Burleanu, și echipei FRF pentru această recunoaștere! Această distincție reflectă munca și implicarea întregii echipe a AJF Hunedoara, care zi de zi contribuie la promovarea fotbalului județean si românesc. Sunt recunoscător și motivat să continui să sprijin și să dezvolt fotbalul la toate nivelurile.", a spus Petrean.
Bucurie şi spirit de sărbătoare
ACS Viitorul Șoimuș a sărbătorit finalul de an într-o atmosferă plină de emoție, colinde și zâmbete.
Așa cum era de așteptat, Moș Crăciun a fost prezent și a adus cadouri pentru fiecare copil, răsplătind munca, efortul și pasiunea celor mici. Președintele AJF Hunedoara, Cristian Petrean, a fost prezent la eveniment și a mulțumit organizatorilor pentru invitație și pentru implicarea constantă în dezvoltarea fotbalului local. „Îl felicit pe domnul primar pentru susținerea constantă și pentru viziunea de a dezvolta comunitatea prin sport. Pentru mine, emoția este cu atât mai mare cu cât acesta este un proiect în care m-am implicat încă de la început, de la înființare. Îmi
Lupeni
amintesc cu bucurie și emoție cum a pornit totul și cum a fost construit pas cu pas, cu multă atenție, de oameni dedicați și pasionați, care și-au dorit să creeze ceva durabil și sănătos pentru copii. Astfel de inițiative arată cât de mult poate însemna fotbalul nu doar pentru cei mici, ci și pentru întreaga comunitate." Felicitări ACS Viitorul Șoimuș pentru implicare, progres și spirit de echipă!
Părinţii - cei mai înfocaţi suporteri
Copiii, antrenorii și părinții formează aceeași echipă, același drum.
În spatele fiecărui copil de la CS Poli Karate sunt ore de muncă, susținere și încredere. „Suntem mândri de sportivii noștri, de progresul lor și de comunitatea frumoasă pe care o construim împreună.", a spus antrenorul Radu Polifronie. Părinții karatiștilor de la Baru sunt nelipsiți de la
competiții, antrenamente și susținere. Vor fi și vineri seara la gala dedicată sportivilor de la CS Poli Karate.
Sub brad, dar cu garda sus
Micii luptători de la Pantera Neagră Petroșani ne arată că performanța se construiește cu pasiune, muncă, zâmbete și căciuli chiar de Moș Crăciun. Cu centuri colorate, mănuși de campioni și multă determinare, micii taekwon-diști sunt gata să
cucerească orice provocare, chiar și în prag de sărbători. La elevii lui Ionuț Lascău, moșul a venit mai devreme cu centură și aprecieri.
Grupaj realizat de Loredana JUGLEA
Din nou despre simpozion
În ediția de miercuri l ziarului nostru am relatat desfășurarea primei părți a Simpozionului
În această ediție vă vom prezenta partea a doua a Simpozionului, care a început cu susținerea proiectului. „Azi în Timișoara/ Mâine-n toată țara!’’ (Autorii: Iulia-Andreea Baștă, Ioana Sabina Eșiu și Maria Alexia Pap, din clasa a IX-a A). În continuare, a fost prezentat proiectul „Presa străină despre Revoluția română din 1989’’ ( Autorii: Larisa Apreutesei și Daniela Maria Băescu, din clasa a XI-a D). Proiectele, însoțite de imagini foto și filmulețe video, au prezentat evenimentele revoluționare din
facebook.com/ziarulvaiijiului
„Revoluția română din decembrie 1989’’, desfășurat la Liceul Teoretic „Mircea Eliade’’ Lupeni.
Timișoara, București și alte orașe ale țării. Au fost evidențiate dimensiunea sângeroasă a Revoluției din decembrie 1989, dar și rolul ei în transformarea democratică a României. A fost o vibrantă lecție de Istorie, dar și un îndemn la a prețui democrația, redobândită cu atâtea sacrificii. În finalul manifestării, participanții au ascultat cutremurătoarea melodie ,„Vino, Doamne!”, compusă și interpretată de regretatul Valeriu Sterian. Am solicitat unor participanți opiniile despre simpozion.
,,Considerăm că simpozionul a fost foarte bine organizat și ne-a ajutat să înțelegem mai profund evenimentele din 1989. Prezentările au fost clare, iar diversitatea perspectivelor a făcut ca informațiile să fie ușor de urmărit. Mărturiile și imaginile prezentate au avut un impact puternic și ne-au făcut să realizăm cât curaj au avut oamenii care au participat la Revoluție. Am plecat cu o înțelegere mai matură asupra importanței acelui moment pentru evoluția României. În concluzie, simpozionul a fost util și ne-a oferit o
imagine mai completă asupra Revoluției Române din 1989.’’, au răspuns, la unison, elevele Larisa Apreutesei și Daniela Maria Băescu ne-au mărturisit.
vineri, 19 decembrie 2025
Petroșani
Cete de colindători Spiritul sărbătorilor de iarnă a ajuns și la Primăria municipiului Petroșani. Cete de colindători, îmbrăcate în costume tradiționale, au adus bucuria Crăciunului în instituția publică, vestind Nașterea Domnului prin colinde autentice.
Primăria Petroșani a răsunat joi, 18 decembrie, de colinde, după ce mai multe cete de colindători, formate din copii și tineri, au trecut pragul instituției pentru a păstra vie o tradiție veche de sute de ani. Îmbrăcați în port popular și cu multă emoție, colindătorii au fost primiți de reprezentanții administrației locale, care le-au mulțumit pentru momentul artistic oferit. Colindele au transmis mesaje de pace, speranță și bucurie, aducând zâmbete pe fețele celor prezenți. La final, colindătorii au fost răsplătiți cu aplauze și daruri simbolice, într-o atmosferă caldă, specifică sărbătorilor de iarnă. „Primim colindători, toată săptămâna au fost. Supriza cea mai mare au fost copiii de grădiniță care au venit să ne colinde. Este
extraordinar, sărbătoarea Crăciunului de apropie și ne face pe noi adulții să ne gândim maim ult la sufletul nostru, și mai puțin la ceea ce înseamnă material. În această perioadă trebuie să avem mai multă grijă de cei din jurul nostru pentru că pe acest pământ nu ne-am născut să trăim singuri”, a spus primarul din Petroșani, Tiberiu Iacob Ridzi. Astfel de momente confirmă faptul că tradițiile sunt încă vii în Valea Jiului și continuă să fie transmise din generație în generație.
8
www.zvj.ro vineri, 19 decembrie 2025
ACTUALITATE
7
8
Vulcan
ACTUALITATE
Semn de întrebare
De-a lungul timpului, profesia mi-a oferit posibilitatea să fiu pe fază și, astfel, să aud și să văd multe chestii. Erau anii nouăzeci, în care lumea era avidă de senzațional, în care
Am fost
în locuri în care polițiștii cercetau cazuri de suicid sau de moarte suspectă, am participat la exhumări la care medici legiști, asistați de procurori, au prelevat de organe umane, pentru a analiza cauza morții cuiva. Sau, împreună cu alți colegi de breaslă, am așteptat
nu exista mediu online, iar presa era singura care putea să i-l ofere publicului. Și, trebuie spus, săptămânalul „Unda de Șoc” nu făcea excepție de a asta. Îl furniza la greu.
ore-n șir, ca polițiștii să iasă din locuințe cu persoane suspecte. Au fost multe situații de acest fel și pe care, sincer, mi-ar lua ceva timp, ca să mi le amintesc.
Ca atare,
nu a fost nimic nelalocul lui că, zilele trecute, privirile mi-au fost atrase de trei tineri polițiști de la biroul Investigații Criminale al Poliției Vulcan care făceau cercetări pe locul unei foste case situate de pe strada Nicolae Titulescu, la intersecția acesteia cu Preparației. Scoseseră dintr-un pachet și fotografiau ceva ce s-a dovedit a fi cadavrul unei pisici. Apoi, interesant, a urmat un alt pachet. Înăuntru… tot hoitul unei feline mici. Plin de viermi și mirosind îngrozitor.
L-au cercetat
atent și pe acesta, au făcut poze, dar nu era ceea ce căutau. Firește că nu mi-au zis ce sau cum anume au ajuns aici cu investigațiile. Mi-am dat seama că, în
facebook.com/ziarulvaiijiului
nici un caz, nu căutaseră animale moarte. Cu zeci și zeci de ani în urmă, pe locul acesta era o casă veche care fusese dărâmată, iar proprietarii hotărâseră să construiască o alta, ceva în stil maramureșean, din câte țin minte. Nu au mai reușit s-o facă, așa că locul a rămas de izbeliște. Pivnița ei a devenit repede culcușul câtorva homeless-i din oraș. Nu mai știu ce sa mai întâmplat cu ei, dar parcă unul dintre ei a fost găsit înghețat. Asta a fost demult de tot, așa că e posibil ca, și acum, investigatorii să fi cercetat tot ceva legat o moarte suspectă. Că doar nu umblau după pisici moarte. Dar de ce, oare, acestea au fost lăsate „ambalate” cu grijă în cutii de carton?! Gheorghe OLTEANU
vineri, 19 decembrie 2025