3992 mie 25 iun 2025

Ziarul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

împotriva LUI! ADEVĂRU

)

Nu există lege

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Tineretului, nr. 1, parter, camera 307, Petroşani

Muzeul Mineritului din Petroșani

Director:

Cătălin DOCEA

Curs valutar:

1€ = 5,0522 lei

1$ = 4,3501 lei

1₤ = 5,9225 lei

miercuri, 25 iunie 2025

Anul XVIII • nr. 3992 • 8 pagini • Preţ: 2 lei

Lansarea volumului „Sfârşit şi început de veac în Valea Jiului – mica Americă. 1897-1903”

Miercuri, 25 iunie, de la orele 12, volumul „Sfârșit și început de veac în Valea Jiului – mica Americă. 1897-1903” de Marian Boboc și Adrian Catană va fi lansat la Muzeul Mineritului din

Iadeea acestei cărți s-a născut la Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” din Cluj Napoca. În timp ce răsfoiam presa maghiară antebelică care a apărut în Petroșani, am simțit un sentiment de frustrare, pentru că nu înțelegeam ce scrie. Însă chiar și așa, mi-am dat seama cât de bogată, și din punct de vedere istoric, este Valea Jiului, pentru faptul că, săptămână de săptămână, din vara anului 1897 și până în 1909, o publicație ajungea în mâinile cititorilor. Nu știu câte localități, ca Petroșaniul, se pot mândri cu o asemenea zestre jurnalistică. Pentru tălmăcirea articolelor am apelat la câțiva prieteni și prietene de etnie maghiară. O singură persoană mi-a tradus câteva, dar, din păcate, timpul nu i-a permis mai mult(e). Cei mai mulți mi-au spus că ei înțeleg ce scrie, dar nu pot traduce în română. Mi-am dat seama că, pentru ca informațiile din ziare să poată fi folosite într-o carte, este nevoie de un traducător, bun cunoscător al limbii maghiare, care să parcurgă, cu răbdare și pasiune toate ziarele. Am apelat, apoi, la varianta unui traducător atestat/ profesionist. Când am văzut cât costă traducerea unei singure file, am renunțat. Dezamăgit, am lăsat deoparte acest proiect editorial. Până într-o zi, când pe terasă la „Taverna” mă întâlnesc la o bere cu un prieten. Printre altele, îi povestesc despre mâhnirea mea editorială, întrebându-l dacă nu știe pe cineva care să marșeze la proiectul meu. „Da, chiar eu!”. Deși de-a lungul și dea latul timpului, ne-am mai tachinat cu umor și cu detașare pe tema „relațiilor româno-maghiare”, nu mam gândit că cineva pe care-l cheamă Adrian Catană (nume clar românesc) cunoaște maghiara (chiar la nivelul să traducă în română!). Și așa a început colaborarea noastră. Adi mi le traducea, ne întâlneam la o bere, le povesteam, le dezbăteam. După care eu scriam povestea și o publicam în „Prăvălia cu istorii pe Jiul de Est și Jiul de Vest” - unul dintre suplimentele culturale ale „Ziarului Văii Jiului”. După un timp, am scos împreună o carte „Valea Jiului - mica Americă/ Marea expoziție și congresul minier. Septembrie 1903”. Era în anul 2013. Și a fost prima carte semnată

Petroșani. Publicăm în această pagină prefața lui Marian Boboc, „În secolul al XXI-lea/„Noutăți” din secolele trecute”, iar în paginile 4-5 fragmente din carte...

în tandem Marian Boboc - Adrian Catană. În afară de aceasta, Adi a mai contribuit cu traduceri din presa antebelică și interbelică și la alte cărți scrise de mine: „Prăvălia cu istorii de pe Jiul de Est și Jiul de Vest”, „Pribegii turistice în Valea Jiului. Turismul de la… belle époque la… l’époque rouge”, „Casinoul Muncitoresc din Colonia de Jos a Petroșaniului. Corso de la George Enescu la… A.R.L.U.S.”, „Vremea apeductului. File din istoria producției și exploatării apei în Valea Jiului”, „Alfabetul publicității în Valea Jiului. Studii de caz Negustori și meseriași. Viața din spatele reclamelor”, „Presa Văii Jiului de la Z la Z. 1887-1942/ Programe, polemici, cenzură, calomnii, campanii, atitudini”, „Români pentru cauza națională. Vederi din Valea Jiului”, „De la Sfânta Varvara la Ziua Minerului, tur-retur…”, „Alfabetul reclamelor în presa deveană. Viața din spatele reclamelor. Negustori și meseriași”. Subliniez că, de fiecare dată când găsea ceva foarte interesant într-un articol/ document, Adi nu-mi povestea, doar mă făcea curios, îmi atrăgea atenția: „O să fie o surpriză, o să vezi tu...”. Prin aceasta vreau să spun că, de-a lungul colaborării noastre întinse pe parcursul a 15 ani, a existat, înainte de toate, o bucurie de descoperitor, în unele cazuri - de primi descoperitori de istorie locală. Și, după aceste contribuții ale lui Adi la cărțile mele înșiruite mai sus, am revenit la vechea mea obsesie (căci între timp ideea se transformase în obsesie): scrierea unei cărți despre sfârșitul de veac XIX în Valea Jiului. Am vorbit cu Adi și, cu toate problemele sale existențiale, a acceptat provocarea mea. Desigur, nu doar plăcerea descoperirii istoriei locale, evocată mai înainte, se ascunde în spatele acestei cărți, ci și un travaliu considerabil. Ca să înțelegeți mai bine, voi pătrunde în laboratorul acestei cărți și voi devoala modul în care aceasta a fost croită. După ce le-am fotografiat filă cu filă, i-am livrat colecțiile de „Petrosény és vidéke” pe anii 1897, 1898, 1899, 1900. Aritmetic, aceasta înseamnă: 1897 20 ediții; 1898 - 51 ediții; 1898 - 51 ediții; 1900 - 51 ediții. În total, 173 ediții. Fiecare ediție are 4 pagini. 173 x 4 = 692 pagini. 6 Marian Boboc, Adrian Catană Bineînțeles că am făcut efectuat mai multe documentări la Cluj, re-re-fotografiind paginile care nu erau lizibile. În urma unei discuții cu Adi, am convenit să extindem arealul istoric și la începutul secolului al XX-lea. Respectiv, colecțiile „Petrosény és vidéke” din anii 1901 (53 ediții), 1902 (46 ediții) și 1903 (54 ediții). Total, 153 ediții. 153 ediții x 4 pagini = 612 pagini. În cele din urmă, cartea s-a reconfigurat, acoperind sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul veacului al XX-lea. Au fost parcurse colecțiile anilor 1897, 1898, 1899, 1900, 1901, 1902 și 1903, însumând 326 de ediții, totalizând 1304 pagini. De la primul număr, din august 1897, săptămânalul petroșenean are titlul „Petrosény és vidéke” (tradus de Adi - „Petroșaniul și împrejurimile”). De la nr. 32, din 21 iulie 1901, se schimbă în „Petrozsény és vidéke”, titlu sub care apare până la ultima ediție din

decembrie 1909. În carte apare doar „Petrosény és vidéke”. În afară de „Petrosény és vidéke”, am mai apelat și la alte publicații, în limba română, cum ar fi „Bunul econom” (Orăștie), „Telegraful Român” (Sibiu), „Adeverul” (București), dar și la alte surse (monografii, istorii ș.a.). Uneori, în cazul istoriilor bisericilor și școlilor, intervalul impus (1897-1903) este depășit. Traducerile lui Adrian din „Petrosény és vidéke” le-am ordonat cronologic după mai multe teme, în 26 de capitole: RECLAMA LA ZIAR; DIN VIAȚA EDILITARĂ; ADMINISTRAȚIE LOCALĂ; INDUSTRIALE; AGRICOLE; DIN VIAȚA MOMÂRLANILOR; FORESTIERE; DRUMURI ȘI PODURI. CHESTIUNI VAMALE; TRECĂTORI ȘI VIZITATORI PRIN VALEA JIULUI; GLASUL ROȚILOR DE FIER; ACCIDENTE. INCENDII. DERAIERI. CARAMBOLURI; FENOMENE METEO ȘI ASTROLOGICE; CRONICA FĂRĂDELEGILOR. SINUCIDERI; SPORT. CINEGETICE; DIN LUMEA COMERCIANȚILOR; BISERICI; SĂNĂTATE; CULTURĂ. DIVERTISMENT; SĂMÂNȚĂ DE SCANDAL. POLEMICI. DUELURI; SĂRBĂTORI; PERSONAJE PITOREȘTI; POVEȘTI MONDENE; ÎNVĂȚĂMÂNT; DIN JUDEȚUL HUNEDOARA; MAREA EXPOZIȚIE ȘI CONGRESUL MINIER; FAPTUL DIVERS PE MAPAMOND. Bineînțeles, tematica este orientativă, uneori temele se întretaie, se întrepătrund, comunică între ele. Deși mai laborios, am preferat acest mod de redactare celui de a publica traducerile doar cronologic, ediție cu ediție. Din unele articole am făcut povești, pe altele le-am rescris, restul le-am publicat exact așa cum au fost traduse. De cele mai multe ori, titlurile nu coincid cu cele din ziar, care sunt fie seci, fie repetitive. „Sfârșit și început de veac în Valea Jiului mica Americă (1897-1903)” face parte din ciclul meu documentaristic „Viețile Văii Jiului”, seria „antebelic”. Cartea a însemnat un volum de muncă imens, realizat cu plăcere, cu bucuria de a afla „noutăți” din veacurile trecute, acum în secolul al XXI-lea. ...Apropo de muncă, o întâmplare cu tâlc. M-am angajat în subteranul minei Livezeni imediat după ce am terminat Liceul industrial minier Petroșani, în 1986. Mă trezeam dimineața la 3,30, cu un chef de... nepovestit. Bunica („mamarea”) și tatăl meu îmi pregăteau micul dejun și suplimentul. Pentru unul abia ieșit de pe băncile liceului contactul cu mina, dar mai ales cu acest program, nu era deloc prietenesc. Bunica și tata mă încurajau. Când am venit cu primul salariu de electrician (2 bază), 2.550 lei, fața îmi radia de bucurie. Mamarea a observat și a punctat: „Vezi, maică, munca se uită...”. Observație valabilă și la această carte: munca se uită, rămâne, în schimb satisfacția. Căci asta a fost tâlcul cuvintelor ei... Sper ca și lectorii acestui volum (de dimensiuni respectabile - 330 pagini, format A4..) să trăiască aceeași bucurie pe care eu cu Adi am trăit-o în timpul redactării. Marian BOBOC

2

Lupeni

DIVERSE

Bazinul de înot aşteaptă inaugurarea

Realizat în proporție de 100% (este și umplut cu apă), cel de-al patrulea bazin de înot didactic din Valea Jiului nu poate deveni încă funcțional. Administrația și Compania Națională de Investiții așteaptă recepția finală, respectiv cedarea administrării către primărie. Mai durează, cât nu știe nimeni...

În Vestul Văii Jiului, la Lupeni, prin Compania Națională de Investiții, s-a construit cel de-al patrulea bazin de înot didactic din această zonă. Lucrările sunt realizate în proporție de 100%, însă obiectivul nu poate fi deocamdată inaugurat. Se așteaptă recepția finală,

Salvamont Lupeni

care ține stric de birocrație. „Am purtat discuții chiar luna trecută o discuție cu finanțatorul, CNI, și miau spus că toate actele sunt în regulă și că vor solicita recepția. Asta nu depinde de noi, noi am făcut presiuni am discutat cu ei, se așteaptă să se recepționeze lucrarea. Apa e deja în bazin, am dat drumul și la încălzire, toate circuitele sunt ok, trebuie doar să ne fie predat obiectivul. Noi suntem pregătiți din toate punctele de vedere. Am putea funcționa și de mâine dacă s-ar putea, dar se pare mai avem de așteptat. Așteptarea pare lungă, mai

ales că cetățenii îl văd finalizat și nu înțelege nimeni de ce nu se deschide, dar proceduri sunt mai complexe și nu țin de noi”, a spus primarul municipiului Lupeni, Lucian Resmeriță. Bazinul de înot didactic din Lupeni, cu o valoare de aproximativ 12 milioane de lei, a fost construit de CNI. Compania este proprietarul de drept care trebuie să dea în administrare primăriei obiectivul. „La bazinul de înot suntem pregătiți, am primit de la CNI solicitarea încă de anul pentru a ne pregăti cu tot ce ține de partea de personal, îngrijitoare,

femei de servici, salvamar și întreaga echipa necesară pentru funcționare. Încă de anul trecut am reușit să identificăm solicitant pe fiecare post, dar încă așteptăm recepția finală”, a mai completat Lucian Resmeriță, primarul municipiului Lupeni. Bazinul de înot este amplasat în zona de îmbarcare a telegondolei care urcă la Straja. Cu siguranță, va deveni un loc ideal de relaxare, vara și iarna, pentru turiștii care aleg stațiunea. Stațiunea de munte Straja este una dintre principalele zone de atracție pentru schiori, iar construcția unui bazin de înot, la baza muntelui, fix ce mai lipsea, pentru că turiștii să găsească aici un pachet complet.

Efort susţinut pentru Refugiul Bucura Echipa Salvamont Lupeni a desfășurat o operațiune importantă și solicitantă, transportând o cantitate considerabilă de material lemnos la Refugiul Bucura.

Această acțiune va avea ca scop înlocuirea elementelor deteriorate din fața refugiului, contribuind astfel la siguranța și confortul celor care se adăpostesc acolo. Transportul lemnelor în zona montană înaltă, mai ales pe traseele

)

Ziarul Vaii Jiului

dificile către Lacul Bucura, reprezintă o provocare logistică semnificativă. Membrii Salvamont Lupeni au demonstrat din nou devotament și efort fizic considerabil pentru a duce la bun sfârșit această misiune.

Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, nr 1, parter, camera 307, jud. Hunedoara; 0254.549020 (Digi fix/fax); 0735.727264 (Orange mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

Inițiativa subliniază angajamentul constant al echipei Salvamont pentru întreținerea infrastructurii montane și asigurarea unor condiții optime.

Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS DTP: Confort Media Publicitate: Mirabela FLEȚAN - 0735.727264 Administrativ / Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

miercuri, 25 iunie 2025

Cu emoții și așteptăr

i mari,

A început Evaluarea Naţională

Luni au început emoții mari pentru absolvenți de clasa a VIIIa, care au susținut proba scrisă la Limba și literatura română din cadrul Evaluării Naționale. Miercuri urmează proba la matematică.

Săptămâna încărcată cu stres și emoții pentru absolvenții de clasa a VIII-a și pentru părinții acestora. Prima probă la Limba și Literatura Română a propus la primul subiect analiza unui fragment din romanul „Toate pânzele sus” de Radu Tudoran. Al doilea fragment de text, la prima vedere, a fost din „Spre Polul Sud” de Emil Racoviță. La cel de-al doilea subiect, aceștia au

avut de redactat o compunere narativă în care să povestească o întâmplare petrecută în timpul unei excursii. „A fost mai ușor decât mă așteptam, sper să iau 8 chiar 9. La mate îmi e cel mai frică sper să fie cât de cât ușor”, a spus Andrada Dan. „A fost un examen ok, decât mă așteptam eu a fost chiar ușor, 9 și ceva sigur iau, sper chiar la 10” a completat Dan Boloșan.

Evaluarea Națională are un rol esențial în parcursul educațional al elevilor de clasa a VIII-a, întrucât media obținută la cele două probe scrise contează direct în procesul de admitere la liceu.

„Destul de ușor, dar să vedem ce am greșit, măcar 7 iau”, a spus Carmelia Iftode. Rezultatele obținute la Evaluarea Națională 2025 au o importanță crucială pentru viitorul academic al elevilor. Media calculată din notele de la cele două probe scrise (Limba română și Matematică) influențează direct procesul de admitere la liceu,

Vulcan

determinând opțiunile educaționale disponibile fiecărui candidat. Elevii care au susținut proba de Limba română pe 23 iunie vor continua cu proba de Matematică pe 25 iunie, după o zi de pauză. Rezultatele inițiale vor fi afișate pe 3 iulie 2025, urmând ca rezultatele finale să fie comunicate pe 10 iulie, după soluționarea eventualelor contestații.

Se ia deja de pe staţii

Se apropie binișor de finalizare tot ceea ce, în Colonia de Jos a municipiului Vulcan, ține de proiectul Green Line, ale cărui lucrări s-au cam

lungit mult peste termenul prevăzut inițial. Vorbesc despre garajele autobuzelor electrice, stațiile de încărcare, ateliere de întreținere etc.

din Cocoșvar de peste drum de magazinul alimentar Succes. consiliu local, s-ar putea ca, prin august, pe traseul UricaniPetrila, să poată fi văzute circulând primele autobuze verzi.

A crescut

și numărul muncitorilor cu care societatea de construcții ieșeană execută lucrările. În fiecare zi la pauza de masă îi poți vedea la restaurantul La Țugu în care ei ocupă aproape o jumătate de local. Mănâncă bine moldovenii, după care se duc înapoi la muncă. Din câte se aude, așa cum s-a zis într-o ședință de

www.zvj.ro

8 miercuri, 25 iunie 2025

Asta,

chiar dacă stațiile de autobuz nu sunt dotate cu echipamentul electronic de procurare a biletelor de călătorie. De curând, fiind într-o localitate argeșeană, am văzut cum călătorii își cumpără bilet de la șofer. Chestia este însă alta, așa cum mi-a relatat un prieten. Structura metalică a noilor stații de autobuz a început să fie devastată. Caz concret poate fi dat cel al stației

Mi-a vorbit

despre asta un prieten. Omul mi-a relatat cu, zilele trecute, un locatar din blocul vecin i-a surprins pe câțiva draci de copii care desfăceau șuruburile de la lateralele construcției. Nu știu ce i-o fi atras – forma, strălucirea lor ? -, dar s-au oprit din îndeletnicire numai după ce bărbatul a strigat și i-a amenințat că vine la ei. Eh, niște copii, vor zice unii, dar ce va fi când stațiile de autobuz vor beneficia de echipamentul electronic modern și sofisticat de eliberare a biletelor de călătorie și de informare despre orelor de sosire și plecare? Nu știu, dar tare mi-e că vor fi destui din aceia care, din curiozitate sau pur și simplu numai ca să facă rău, se vor apuca să le demonteze de la locul lor.

ACTUALILTATE

3

Gheorghe OLTEANU

4

prăvalia cu istorii

Din volumul „Sfârşit şi început de veac în Valea Jiului – mica Americă. 1897-1903” 1897

HOȚII DE VITE PE LA CÂMPU LUI NEAG

În noaptea de 13/ 14 septembrie pe Muntele Galbena de la Câmpu lui Neag au mugit animalele. Nu de foame, nu de sete, nu de boală, ci pentru că au fost deranjate din odihna lor nocturnă, bineînțeles nu de stăpânii lor. Văzând ditamai paguba - căci deranjul s-a lăsat cu un gol animalier -, proprietarii nu stau cu mâinile în sân. Împreună cu autoritățile pornesc în căutarea lor. Și le găsesc pe Muntele Micuța. Astfel, cele 120 de vite furate, de data aceasta mugind și clopoțind de bucurie, se întorc acasă la Nicolae Pavel, iar cele 4 vaci și 3 berbeci la Nicolae Stănilă. Doar hoții Nicolae Stanciu și Nicolae Catin sunt deturnați de la drumul, fiind arestați.

LINIE DE CAI DE LA GARĂ LA MINA „VICTORIA”

Transportul vagonetelor cu cărbune pe liniile industriale sunt realizate și cu ajutorul cailor. La începutul lunii septembrie, conducerea minei Victoria din Lupeni și notarul șef Kapcza Gyula finalizează documentația necesară obținerii autorizării acestei linii ferate, de la Mina Victoria până la Gara Lupeni. Pe această linie vor circula vagonetele cu cărbuni trase de cai.

FURT DE CEAS

Față de cinicul Diogene care dormea într-un butoi, Gyula Sámuel are condiții mai bune de odihnă: într-o căruță. Căruța sa, transformată noaptea în pat, nu este parcată în sălbăticie, într-un loc izolat, ci chiar în buricul târgului, în curtea unuia dintre cele mai accesate localuri ale Petroșaniului: Restaurantul „Barcsay”. Însă, obiceiul său este cunoscut și de alte persoane. Nu chiar bine intenționate. Deși nu are o casă unde să doarmă, Gyula nu este un căruțaș chiar pârlit. Căci poartă cu fală, la vedere, un ceas de buzunar. Mai precis, purta... Pentru că într-o noapte de toamnă din luna septembrie, Boresz Maxks vrea să măsoare și el timpul exact. Drept pentru care

facebook.com/ziarulvaiijiului

face un transfer de proprietate. Care durează puțin. Până la Pui. Unde este prins. Unde se află că hoțul Maxks e din Lonea. De remarcat operativitatea autorităților militare.

POȘTALIONUL PETROȘANI-TÂRGU JIU

În toamna anului 1897, în urma unui acord între Casa Imperială Maghiară și Casa Regală Română, se înființează o linie de transport de persoane și colete între Petroșani și Târgu Jiu, adică un poștalion. La începutul lunii decembrie, ziarul local atrage atenția asupra neajunsurilor acestuia: „Doar că celor interesați să meargă sau să vină din România nu le este de mare ajutor deoarece trăsura poștală nu ajunge până în Petroșani, ci are stație terminus la Livezeni, în vecinătatea vămii Surduc și nimănui nu-i surâde ca de acolo să vină pe jos până în oraș, iar alte mijloace de transport nu există. Zilele trecute, mai multe persoane au venit de la Târgu Jiu, unde au fost pentru cumpărături sau diverse alte probleme fiind convinse că trăsura le va transporta până în Petroșani”. Din păcate, nu putem ști mai multe amănunte, din cauza unei greșeli redacționale sau de tipar: nota publicată nu mai are continuare în pagina următoare...

1898 ÎN CÂRCIUMA LUI RIEDWAL, INVITAȚIE LA HORĂ CU... PISTOLUL

Și în luna februarie, mai precis pe 20 februarie, estul Văii își păstrează aura de sălbăticie. Cârciuma lui Riedwal din Petrila este locul unde momârlanii beau și petrec. Nu singuri, ci cu momârlancele pe jănunchi. După câteva dețuri, posibil chiar sticle, un momârlan

scoate fluiera de la brâu. Astfel, petrecerea intră întrun nou „level”, coregrafic și asortat de strigăturile specifice locului (vai, hârtia s-ar înroși dacă le-am așterne pe dânsa...). Când petrecerea e în toi, în cârciumă își face apariția Dumitru Dobre. Care, văzând atâta veselie, vrea să se bage și el în horă. Dar nu singur, ci cu nepoata sa, nimeni alta decât sora fratelui său bun. Fata se dovedește mai cu minte decât unchiul și îl refuză. Degeaba, unchiul insistă, trage de ea. Chestii penibile, mai ales în public, dar și în privat, în relația dintre un unchi și o nepoată. Ca să scape de insistențele... scăpate de sub orișice control, fata fuge din cârciumă. Înfierbântat, cu hormonii la maxim, pofticiosul unchi Dobre iese după ea. Și, întrun moment de sălbăticie erotică, scoate pistolul și trage după nepoata care nu a vrut să-i satisfacă poftele. Nu o nimerește și se păgubește singur de două gloanțe. În plus, este și reținut de jandarmi, care, inspirați, tocmai atunci patrulau prin perimetrul cârciumii.

INUNDAȚII. NINSOARE DE VARĂ

În iulie plouă consistent. Pâraiele, afluenți ale Jiurilor Românesc și Ardelenesc, se umflă atât de tare, încât ies afară din albiile lor. Fac prăpăd. Strică drumurile, iar bruma de agricultură din zonă, reprezentată de culturile de porumb și de cartofi, este compromisă. Și, ca și cum inundațiile nu ar fi de ajuns, la 9 iulie mai și ninge pe Câmpu lui Neag. Ninsoare de vară...

INCINDENT CU DRAPEL

„Petrosény és vidéke” este un săptămânal nu doar pe fază, ci și unul care dă dovadă de vigilență patriotică, atunci când, din greșeală (sau, cine știe, poate chiar cu intenție...), un român încurcă... stindardele: „Probabil din neatenție, sau cine știe din ce alt motiv, în data de 2 septembrie, ora 3 după-amiaza, trăsura poștală română a traversat orașul având arborat drapelul românesc. Neobișnuita întâmplare a generat multă agitație. Judecătorul Jakabfi Rezso a trimis de îndată doi jandarmi la Hotelul Barcsay, locul unde staționa poștalionul românesc, ca să îndepărteze steagul. Până au ajuns jandarmii, steagurile erau

miercuri, 25 iunie 2025

deja date jos. Vama din Surduc are și atribuții de post de jandarmi, astfel încât ne vine greu să pricepem cum de le-a scăpat acest lucru”.

1899

MUNCITORI CROAȚI ÎNTORȘI DE LA VAMA ROMÂNĂ

În primăvara anului 1899 (știrea e publicată în „Petrosény és vidéke” la 23 aprilie), la vama română de la Păiuș, din Pasul Surducului, are loc un incident. Întrucât le expiraseră contractele de muncă la minele din Valea Jiului, 27 de muncitori croați se întorc acasă. Însă, nu mică le este mirarea când grănicerii români le interzic trecerea frontierei. Impacientați, muncitorii croați telegrafiază la consulatul croat, care intervine la Ministerul de Interne din România. Urmare a demersurilor acestuia la omologul său din Imperiul Austro-Ungar, la punctul de frontieră se deplasează judecătorul Buda K, care detensionează situația, iar croaților li se permite să treacă frontieră. Acest incident nu este singular, vameșii români făcând exces de zel la trecerea muncitorilor care vin din Austro-Ungaria, spune ziaristul maghiar petroșenean.

1900

ISTERICA NEVASTĂ A MINERULUI

Minerul Ferencz Kollerics locuiește într-una din casele societății miniere din Colonia de Jos a Petroșaniului împreună cu soția și fiul său. Nu doar viața subterană de miner este periculoasă, ci și viața la suprafață de soț. Într-una din zilele calme de februarie, doamna Kollerics tulbură tihnă colonială a familiei, printr-o săritură la jugulara soțului cu cuțitul în mână. Știindui obiceiul, aceasta nefiind prima tentativă, și soțul și băiatul sunt pe fază și eliberează urgent zona. Judecătorul dispune internarea doamnei Kollerics întrun sanatoriu de boli mintale.

SOȚIE ÎN FLĂCĂRI

Unele dintre greșelile făcute la beție mai pot fi îndreptate la trezie. Altele nu... Acestea produc un efect definitiv și nu mai pot fi drese niciodată. O astfel de întâmplare s-a întâmplat la Petroșani în casa lui Melicza pe la mijlocul lunii aprilie. După nenumărate țuici, Gyorgy Melicza ajunge acasă de la cârciumă pe câteva cărări - pe lângă drum, pe lângă gard. Fiind după miezul nopții, vrea să aprindă lampa cu petrol. O operație care, la trezie, nu-i ridică nici o problemă, și pe care acum nu o poate pune în practică. Din contră, mai face și o prostie fatală. Varsă petrolul pe soția sa, care dormea somn dulce și lin, fără să viseze ce o așteaptă. Combustibilul ia foc. Soția moare în chinuri groaznice. Gyorgy Melicza este încredințat de jandarmi parchetului. În fața autorităților își scuză groaznica crimă prin faptul că nu a fost făcută cu intenție, ci pentru că a fost beat. Bineînțeles, a fost vorba de o

greșeală impardonabilă... Una dintre greșelile de beție care nu mai pot fi reparate la trezie...

ECLIPSĂ DE SOARE

La 21 mai - între orele 1 și 20 de minute și 6 și 5 minute - amatorii de fenomene astrologice văd cu ochii lor, în direct, un fenomen pe cât de spectaculos, pe atât de rar prin părțile jiene: o eclipsă totală de soare.

CĂLDURĂ MARE... PREA MARE

În Valea Jiului, luna iulie este cu adevărat luna lui cuptor. Este atât de fierbinte, încât mulți dintre locuitori caută locurile răcoroase pe crestele munților, unde zăpada se încăpățânează să reziste fierbințelii razelor solare. Unde mai pui că pe 7 iulie se pornește și un vântișor, care ridică norișori de pe străduțele Petroșaniului. Gândul la un posibil incendiu devastator diseminat de vânticel îl îngrozește pe ziaristul local. Care speră că puțină ploaie ar fi bine apreciată atât de oameni, cât și de plante.

RUPERE DE NORI. VALEA JIULUI SUB APE Dacă luna iulie a fost în Valea Jiului a lui „Cuptor”, luna august este a lui „Potop”. Ultimul an al secolului al XIX-lea, 1900, a rămas, cu siguranță, în memoria locuitorilor Văii Jiului. Din păcate, nu cu vreo bucurie, realizare, ci cu o calamitate naturală: marile inundațiile. Și până în acest august păcătos au mai fost inundații, s-a mai întâmplat ca unul dintre Jiuri să-și iasă din matcă, dar memoria colectivă nu reține ca ambele Jiuri să se umfle în același timp și să facă atâtea pagube ca inundațiile din noaptea de 12/ 13 august.

1901

PĂSĂRI ÎNGHEȚATE. OAMENI DEGERAȚI

Dacă în ultimul an al secolului al XIX-lea, Valea Jiului se confruntă cu fierbințeala verii, cu revărsarea sălbatică a apelor, în primul an al secolului al XX-lea gerul îngheață apele. Și asta în prima săptămână a secolului. Atmsosfera hibernală descrisă de cronicarul local nu are nimic din farmecul iernii, din contră: „Nici oamenii cei mai în vârstă nu-și amintesc de geruri ca acelea pe care le suportăm zilele acestea. Păsările încercă să se refugieze, intră în case pe geamuri, pe uși. Se ascund sub porți unde dimineața sunt găsite moarte de foame sau de ger. Nici oamenilor nu le este mai bine. Doi tineri, meseriași ambulanți, au fost internați la spitalul din Deva cu degerături la mâini și la picioare”.

SECUII EMIGREAZĂ ÎN ROMÂNIA

La mijlocul lunii iulie, ziarul local arată că secuii, deși oameni foarte muncitori care lucrează cu spor și în subteranele Văii Jiului, nu au locuri de muncă în habitatul lor. Din cauza ofertei precare a pieței muncii emigrează, în căutarea unui trai mai bun, în România. Nu 1-2, ci zeci de mii. „Este bine-cunoscut procesul migraționist înregistrat în rândul comunității secuiești. Pentru ei este o nenorocire, pentru că din cauza sărăciei trebuie să-și abandoneze plaiurile natale. Mulți au optat să vină în Valea Jiului, dar mulți au ales să emigreze în România, ceea ce înseamnă deja o pierdere pentru națiunea noastră (maghiară - n.a.). Pentru județul Treiscaune din 42 localități, iar în Harghita din 9 localități cu populație de etnie maghiară covârșitor majoritară autoritățile, din ianuarie până în prezent, au eliberat un număr 10.899 de acte necesare emigrării în România. În județul Mureș au fost 9.638 de astfel de solicitări. Autoritățile noastre au loc măsuri mai mult decât timide pentru a încerca să stabilească acest proces migraționist. Lipsa dezvoltării economice și, în principal, lipsa infrastructurii feroviare nu prea oferă, din păcate, prea multe alternative acestor oameni. În minele din Valea Jiului lucrează mii și mii de secui. Sunt oameni harnici, muncitori, care fac cinste locurilor noastre”.

1902

ZĂPADĂ ÎN AUGUST

Ceva ce nu a mai văzut Petroșaniul (spune cronicarul local): Munții Mândra și Cârja - acoperiți de un strat de zăpadă. Vara... la15 august.

1903

URȘII DIN PARÂNG FAC RAVAGII

La începutul lunii august, în Munții Parâng își fac simțită prezența doi urși uriași. Profitând de alura lor, dau atacul în forță la o stână. Ciobanul contabilizează victimele măcelului din parâng: nu mai puțin de 20 de mioare sunt sfârtecate de urși. Nu știm de ce ziarul local nu informează asupra prestației vestiților câinilor ciobănești... Marian BOBOC, Adrian CATANĂ

Vând casă “la căsuţe”, pe str. Viitorului - Petroșani, la etaj, 2 camere, baie, bucătărie, 2 holuri, geamuri termopan, 2 focuri, centrală termică, curtea mare din faţă până în spate, necesită renovare. Preţ 44.950 euro. Telefon 0765459316.

8

www.zvj.ro miercuri, 25 iunie 2025

prăvălia cu istorii

5

6

Kempo

SPORT

Medalii pentru lupeneni

În localitatea Roman s-a desfășurat competiția internațională Championship Europa, la care au participat cluburi din țară și străinătate, dar și invitați precum președinte WFC - Franco Scorrano, președinte FSA International -Kàncho Takeyuki Hayama, vicepreședinte FSA International-Hanshi Kazuhisa Uchida. Clubul Ionuț Team Lupeni, antrenor profesor Ionuț Nasălean, a participat cu 9 sportivi, având următoarele rezultate: Buchet Boyka, locul 2 Marin Toporaș, locul 1 și centura europeană WFC Champions Alexandra Năsălean, locul 1 piramidă Cristina Barsan, locul 1 piramidă Arsin Nikol, locul 2 piramidă La Intercluburi, Alessia Mahu, locul 2 piramidă și locul 1 Intercluburi, Miruna Hoca, locul 2, Cristinel Solonariu, locul 1 și cupa FSA Internațional, Darius Stoica, locul 1 piramidă. „Felicitări tuturor sportivilor

noștri pentru aceste realizări! Am avut o finală frumoasă și aprig disputată la piramida fetelor 10-12 ani -50 kg între sportivele noastre, Cristina și Alessia! Sunt fericit cu o realizare personală, înaintarea în grad, Level II, WFC Kick-boxing, distincție acordată de domnul președinte WFC m, Franco Scorrano. Îi mulțumim domnului primar Lucian Resmeriță și Consiliului Local Lupeni! Le mulțumesc părinților pentru încredere și colaborare! Mulțumim lui Gabi Mangu de la închirieri auto!”, a spus antrenorul Ionuț Nasălean.

facebook.com/ziarulvaiijiului

Pentru fostul jiulist Darius Pușcă,

Sezon de vis

A fost un sezon de vis pentru atacantul Darius Pușcă, în tricoul campioanei Ligii 4 la fotbal, Unirea DMO. Acesta a încheiat campionatul cu 36 de goluri marcate și a devenit golgheterul Ligii 4 Hunedoara!

Un adevărat lider în ofensivă, Darius a fost decisiv meci de meci, demonstrând talent, inteligență și o poftă de gol rar întâlnită! „Felicitări, Darius, pentru acest sezon fantastic! Munca, seriozitatea și determinarea ta sunt un exemplu pentru întreaga echipă! Suntem mândri că faci parte din familia Unirea DMO!”, i-a transmis clubul. Darius a marcat și la prima manșă a barajului pentru promovarea în Liga 3. ACS Unirea DMO face, astfel, un pas important spre promovarea în Liga 3, după o victorie clară în deplasare, scor 4-1 împotriva celor de la ACS Viitorul Severin, în prima manșă a barajului! „Băieții noștri au făcut un meci excelent și au obținut un rezultat care ne dă încredere pentru retur. Golurile au fost marcate de: Marian Tomoni, autorul unei duble spectaculoase, Alexandru Moise, incisiv și decisiv în atac, Darius Pușă a transformat cu siguranță un penalty obținut cu inteligență. Un rezultat muncit, meritat și obținut cu sufletul pe teren! Am demonstrat că Unirea DMO are caracter, valoare și o echipă unită! „Ne pregătim de manșa retur, pe teren propriu – acolo unde voi, suporterii, sunteți al 12-lea jucător! Haideți să promovăm împreună! La acest meci au fost prezenți și reprezentanți ai AJF Hunedoara, care au fost alături de echipă și au susținut performanța fotbalului hunedorean! Le mulțumim pentru sprijin și implicare!”, au scris cei de la DMO pe pagina lor de Facebook.

Fotbal. Liga 3

Minerul s-a despărţit de mai mulţi jucători

În această vară, Minerul Lupeni s-a despărțit, pe cale amiabilă, de mai mulți jucători.

Raț, Doboș, Creciunesc, Ciucurescu, Marica, Prem și Popescu și-au reziliat contractele de comun acord cu clubul. Creciunesc a plecat la Sighet, Alex Popescu, golgheterul echipei, a revenit la Craiova, iar o parte din jucătorii e posibil să ajungă la campioana Unirea DMO, dacă aceasta va promova în Liga 3. În schimb, și-au prelungit contractele

cu gruparea din Lupeni: Dulap, Vlad, Baidoo, Bedea. Petea, Tomiță, June încă sunt indeciși. Minerul Lupeni se va reuni la începutul lunii iulie sub comanda celui mai bun tehnician de la noi: Dan Voicu.

Pagină realizată de Loredana JUGLEA

miercuri, 25 iunie 2025

l 7s Rugby. Campionatului Naționa Sâmbătă, 21 iunie, la București, pe Stadionul „Florea Dumitrache”, a avut loc ultima etapă a Campionatului Național de Rugby 7s seniori masculin, ediția 2025, faze finale, play-off și play-out, locurile 9-14. În urma meciurilor disputate, SCM USV Timișoara a devenit campioana României, impunându-se în finală în fața CSU ELBI Cluj cu 19-5, medaliile de bronz fiind cucerite de CS Rapid care a trecut de CS Năvodari cu 38-7.

Pentru studenţi – două, două Știința a tras în Play out

Rezultatele înregistrate

Echipele calificate în Play-off (locurile 1-8) : CS Rapid, CS în Navodari, CSM Galati, CSU Phoenix Brasov, SCM USV Timisoara, CSU ELBI Cluj, CS Poli Iasi, RC Gura Humorului. Sferturi de finală: CS Rapid-RC Gura Humorului (M1): 31-7; Sferturi de finală: SCM USV Timișoara-CSU Phoenix

8

www.zvj.ro miercuri, 25 iunie 2025

Brașov (M2): 50-7; Sferturi de finală: CS Năvodari-CS Poli Iași (M3): 22-14; Sferturi de finală: CSU ELBI Cluj-CSM Galați (M4): 2912; Semifinale locurile 5-8: RC Gura Humorului-CSM Galați: 33-10; Semifinale locurile 5-8: CSU Phoenix Brasov-CS Poli Iași: 5-33; Semifinale locurile 1-4: CS Rapid-CSU ELBI Cluj: 1926; Semifinale locurile 1-4, SCM USV Timișoara-CS Năvodari: 52-0.

Echipele calificate în Play-out au jucat pentru locurile 9-14 din clasamentul general. Printre acestea s-a numărat și echipa Știința Petroșani, alături de Sportul Studențesc, RC Grivița, CSU Arad, CSM Sibiu, CS Dinamo. Rezultate: CSU Arad-Sportul Studențesc:7-28; Știința Petroșani - RC Grivița: 29-17; CSM Sibiu - CS Dinamo: 0-66; CSU Arad - CS Dinamo: 14-10; Sportul Studențesc - Știința Petroșani: 5-21; CSM Sibiu - RC Grivița: 0-62; CSU Arad - RC Grivița: 7-12; CSM Sibiu - Sportul Studențesc: 7-40; Știința Petroșani - CS Dinamo:12-31

Meciuri de clasament

Partida locurilor pentru clasamentul în play out: Partida locurilor 13-14: CSM Sibiu-CSU Arad: 0-49; Partida locurilor 11-12: Sportul Studențesc - Știința Petroșani: 45-7; Partida locurilor 9-10: CS Diamo - RC Grivița: 17-14; Partida locurilor 7-8: CSM Galați - CSU Phoenix Brașov: 34-12; Partida locurilor 5-6: RC Gura Humorului - CS Poli Iași: 24-12; Partida locurilor 3-4: CS Rapid - CS Năvodari: 38-7; Finala: SCM USV Timișoara - CSU ELBI Cluj: 19-5. Astfel, Știința Petroșani încheie pe locul 12, cu două victorii și două înfrângeri. Loredana JUGLEA

SPORT

7

8

Vulcan

ACTUALITATE

Culcuş de boschetar

De regulă, în Vulcan, fie iarnă, fie vară, boschetarii se adăpostesc, noaptea, în zone de la periferia localității. Îmi amintesc de cel de la Brazi, un fel de șură părăsită în care vreo câțiva se înfofoleau cu ce găseau și încercau să reziste în nopțile geroase.

Au fost

cazuri în care unii dintre ei au mai fost văzuți numai după ce bieții de ei au fost descoperiți înghețați. S-au dus unii, dar au apărut alții. Poliția Locală are evidența lor și-i știe mai pe toți. Cu nume, cu poreclă și care cu cine stă. Pe toți îi leagă ceva: pofta nepotolită de alcool. E unul care poate fi întâlnit în fiecare zi, duminica și de sărbători la poarta bisericilor, care-i un fel de nimeni, fiindcă nu are nici un act de identitate. Se pare că-i trimis la cerșit de

facebook.com/ziarulvaiijiului

femeia cu care stă. Un altul umblă cu femeia și copilul, ca să-i înduioșeze pe oameni, dar ce capătă tot se duce pe băutură.

Zilele trecute,

doi polițiști locali și-au făcut apariția pe

trotuarul de mai jos de magazinul chinezesc, fostul mini market. Le fusese semnalată prezența câtorva boarfe pentru dormit aruncate sub pinii din zonă. Lipsea, însă, cel care le adusese acolo și se folosise de ele. Imediat a fost chemată o echipă de la salubrizarea locală care le-a luat de acolo, dar boschetarul care-și făcuse culcuș în ele nu a fost identificat. Există numai bănuiala despre cine ar putea să fie. Gheorghe OLTEANU

miercuri, 25 iunie 2025