Issuu

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Ziarul Vaii Jiului

Director: Cătălin DOCEA Curs valutar: 1€ = 4,9672 lei 1$ = 4,5844 lei 1₤ = 5,7927 lei

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului

miercuri, 6 decembrie 2023

Redacţia şi administraţia: str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, Petroşani

Anul XVI • nr. 3645 • 8 pagini • Preţ: 1 leu

Vom avea iluminat public eficient în toate cartierele municipiului

Administraţia Iacob-Ridzi investeşte 4,1 milioane de lei + TVA În cadrul sesiunii de proiecte din luna august 2022, administrația publică locală depunea la Administrația Fondului pentru Mediu dosarul complet în vederea finanțării unui amplu proiect de creștere a eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public la nivelul municipiului Petroșani. Un demers inspirat dacă luăm în calcul că, un an mai târziu, Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), prin președintele LaurențiuAdrian Neculaescu și UAT Municipiul Petroșani, prin primarul Tiberiu Iacob-Ridzi, parafau contractul de finanțare pentru acest proiect. „Sub bucuros să vă pot confirma: rezolvăm în viitorul apropiat tot ceea ce ţine de creșterea eficienţei energetice a infrastructurii de iluminat public în municipiul nostru. Este vorba, după cum am anunţat, despre un contract de finanţare nerambursabilă care a primit undă verde din partea Administraţiei Fondului pentru Mediu, astfel că străzile Petroșaniului vor fi iluminate noaptea așa cum trebuie. Crește gradul de confort și de siguranţă al cetăţenilor. Pe de altă parte, prin

acele LED-uri performante care vor fi montate, facturile vor fi mult mai mici, deci va exista și un grad remarcabil de economie la bugetul local”, spune primarul Tiberiu Iacob-Ridzi. Iar economia estimată la bugetul local chiar nu este una de neglijat. Actualmente, consumul de energie electrică se ridică la un nivel mediu de 902.805,53 kWh/ an. După

implementarea proiectului, acesta scade până la o medie de 191.530,18 kWh/ an, adică de peste 4,7 ori! Scade și valoarea anuală a gazelor cu efect de seră, de la 239,24 la 50,76 (echivalent tone de CO2). În total, la nivelul municipiului Petroșani vor fi montate 1.339 de aparate (lămpi) utilizând tehnologie LED. Firește, în raport cu întinderea acesteia, cele mai multe lămpi vor fi montate pe strada 1 Decembrie 1918. În raport cu necesarul real din teren, corpurile de iluminat vor avea o putere maximă cuprinsă între 20 și 218 W, dar mai mult de jumătate din corpurile de iluminat vor avea o putere instalată unitară de 20, 25 și 45W. Soluţia aleasă asigură un sistem de iluminat modern, cu eficienţă luminoasă și energetică ridicată, o durată de viaţă mare și cheltuieli de întreţinere și exploatare reduse. Pe lângă faptul că sunt demontate un număr de 1.178 de aparate de iluminat existente, împreună cu elementele conexe acestora, iar în loc sunt

montate 1.339 aparate de iluminat cu surse LED, crescând astfel acoperirea reţelei locale de iluminat public, proiectul presupune și implementarea unui sistem inteligent de management și control prin telegestiune pentru monitorizarea și controlul centralizat al aparatelor de iluminat. Noul sistem de iluminat public menţine actualele circuite, schimbă aparatele de iluminat îmbătrânite și deteriorate cu aparate de iluminat tip LED, completează reţeaua (stâlpii) care nu au lămpi de iluminat, atât pe străzile principale cât și pe cele secundare. Valoarea estimată a contractului de execuţie a lucrărilor (aflat deja la faza selectării unui executant prin achiziţie publică) pentru creșterea eficienţei energetice a infrastructurii de iluminat public în municipiul Petroșani, prin participarea administraţiei locale la „Programul privind creșterea eficienţei energetice a infrastructurii de iluminat public”, finanţat de AFM, este de 4.113.537 lei plus TVA. Cătălin DOCEA

SPORT Fotbal. Liga 4

Rugby. Liga Națională

Fosta campioană va lupta pentru locurile 11-12 În această săptămână sunt programate finalele Ligii Naționale de Rugby. CSM Știința Baia Mare și CS Dinamo își vor disputa titlul de campioană a României, sâmbătă, 9 decembrie, de la ora 13:00, pe Stadionul Național de Rugby Arcul de Triumf. SCM USV Timișoara și CSA Steaua vor juca în Ghencea, tot sâmbătă, de la ora 11:00, pentru medaliile de bronz. Până atunci Liga Naţională de Rugby a avut semifinalele pentru locurile 5-8 dintre C.S. Politehnica Iași – C.S. Năvodari: 41-23 și C.S. U ELBI Cluj – R.C. Bârlad. Cum RC Bârlad se află în imposibilitatea de a disputa meciurile de clasament, CSU Elbi Cluj câștigă această partidă cu bonus ofensiv. Știinţa Petroșani a luptat pentru Semifinalele, locurile 9-12: C.S.M. Constanţa – RC Griviţa: 52-19 și C.S. Știinţa Petroșani – C.S.M. Galaţi: 14-29. Acum câteva luni era 48-11 pentru Știinţa la Galaţi. Acum a fost 14-29, acasă, la Petroșani. Astfel, în urma acestor rezultate, Știinţa va lupta pentru locurile 11-12 cu Griviţa. Este evident că echipa de rugby petroșeneană se află în cădere liberă și nu putem ascunde asta sub preș. „Era vineri, 4 iunie 2023, și băieţii erau la capătul răbdării! Eu eram la mijloc, urma un meci foarte important pentru atingerea obiectivului de anul acesta locul 6-7 la sfârșitul campionatului! Căpitanul echipei îmi transmite că băieţii nu vor să intre în teren să joace din cauza următoarelor motive: directorul clubului și managerul și șofer și etc. l-a bruscat și apostrofat pe jucătorului Radu Andi (de 4 ori câștigător al titlului omul meciului) pe motivul pueril că i-ar fi luat mâncarea din farfurie! L-a ameninţat că îl va da afară! Pe secundul și jucătorul de 25 de ani în Vale, Daniel Ivană l-a făcut să părăsească echipa, spunându-i că băieţii nu mai vor să se antreneze cu el (lucru neconfirmat de băieţi). Pe mai mulţi jucători care au ajutat foarte mult echipa, dar nu erau în graţiile lui (aveau personalitate) i-a îndepărtat și acum era nevoie de ei (Popa Vlad, Borș

)

Ziarul Vaii Jiului

Răzvan, Pasalan Andrei și lista continuă). Vineri am discutat cu ei, știind că au dreptate, dar eu, prostul cu inima și sufletul la Știinţa, i-am rugat să intre în teren să joace, și după vom face o ședinţă! Băieţii au arătat unitate și valoare (cum nu va mai fi multă vreme de acum încolo) și au câștigat meciul, din deplasare, de la Galaţi cu 48-11, iar în poza făcută imediat după meci ne-au promis „ca vom fi unul lângă celălalt până va pleca cel care a încercat să ne dezbine cu toată gașca lui de prieteni care doar mănâncă de pe spate nostru”, asta a fost declaraţia din 5 iunie 2023”, spune fostul antrenor Alexandru Lupu. Acuzaţii au fost și vor fi de ambele părţi. Cert este că Știinţa pierde teren. „Realitatea este că nu au mai avut niciun rezultat și și-au bătut joc de jucători și de rezultate. Au stricat până și petrecerea de aniversare de 75 de ani. Povestea spusă despre mine, cum că eu am plecat și i-am lăsat și am luat jucătorii și mi-am bătut joc, duce la o singură concluzie. După 14 ani ca antrenor și 26 de ani lângă Știinţa, am ajuns să fiu, pe lângă dat afară, și etichetat ca mercenar de la București, hoţ de jucători, hoţ de bani de la jucători. Mi s-a spus că se poate și fără mine; un fost prieten cu jucătorii pe aici și-a permis să scrie pe Facebook citez să vadă Lupu că se poate și fără el… Am văzut ce se poate, și nimeni nu e de neînlocuit, dar de ce când totul merge bine?!”, a întrebat retoric Lupu. Dincolo de dispute singura realitate este că Știinţa este marea perdantă în acest sezon. Păcat!

Editor: SC Aldo Detail Direct SRL Petroşani RO 32719137 n J20/82/2014

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud. Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

Duelul Viitorul Minerul Aurul a început în mediul online Săptămâna aceasta, cel mai interesat meci din Liga 4 se va juca la Brad, între Aurul și Viitorul Minerul Lupeni. Duelul de la distanţă a început deja în mediul online. „Toţi băieţii au devenit deai casei, iar sâmbătă trecem din nou la acţiune. Cronometrul pornește sâmbătă, la Brad, iar noi vă lansăm invitaţia unui drum până acolo pentru a fi împreună la ultimul meci al anului. De la stadion sau din faţa ecranelor, ajutorul vostru e cel mai important”, se arată pe pagina de Facebook a echipei din Lupeni. CSM Aurul Brad - Minerul Lupeni va conta pentru etapa cu numărul 16 a Ligii 4 Hunedoara și se va juca, sâmbătă, 9 decembrie, de la ora13:00. „Ultimul meci al anului este șansa Aurului de a deveni campioană de iarnă! Doar două puncte despart cele două echipe, care se vor lupta până la finalul play-off-ului pentru locul de baraj. Haideţi la stadion!”, se arată pe pagina de Facebook a echipei din Brad. La finalul săptămânii trecute, așteptat cu interes, derby-ul etapei a programat la Sântămărie Orlea jocul dintre echipa din localitate și cea a liderului, Viitorul Minerul Lupeni. A fost un joc frumos, cu evoluţii reușite, dar care s-a încheiat nedecis, 2-2. Rezultatul de egalitate favorizează liderul din Lupeni în tentativa acestuia de a încheia sezonul pe primul loc.

Gimnastică aerobică

Sportivii de la CSŞ Petroşani - pe podium Desfășurată la finalul săptămânii trecute în capitată, competiția internațională de gimnastică aerobică Cupa „Bucharest Open” a reunit la start câteva sute de tineri gimnaști de la cluburi din țară, dar și din străinătate. Totul a fost posibil la iniţiativa fostei sportive, Laura Cristache, campioană mondială și europeană la aerobică. Aceasta s-a dovedit a fi și un bun organizator de competiţii. Ca de obicei, sportivii din judeţul nostru au participat cu reprezentanţi de la două cluburi cu secţii de gimnastică aerobică: LPS Cetate Deva și CSȘ Petroșani. Au fost reușite pentru gimnaștii din Valea Jiului, pregătiţi de prof. Elena Becze. La individual feminin junioare categoria II, Delia Maria Gonciulea a câștigat medalia de aur ocupând primul loc. La junioare categoria III, Andreea Alessia Chiriaa sa clasat pe locul secund și a cucerit medalia de argint la întrecerile de la București. O surpriză plăcută a oferit Natașa Mihalca, cea care a câștigat concursul și medalia de aur la individual fete, categoria 6-8 ani, la fel ca și colegul ei, Gabriel Robert Demeni care s-a impus la aceeași categorie de vârstă, dar la masculin. Perechea Robert Gabriel

Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN

Demeni/ Ioana Delia Buza a câștigat la perechi mixte, la categoria 6-8 ani. Medalii de argint au mai cucerit și Ioana Delia Buza, la individual categoria 6-8 ani, Gabriela Cristina Pîrva, la individual junioare II, iar juniorul Alexandru Sebastian Pîrva s-a clasat pe locul III și s-a întors acasă cu o medalie de bronz cucerită la categoria III. Echipa de trio juniori, categoria III, din care au făcut parte și Andreea Alessia Chiriac și Anastasia Victoria Bucur a cucerit locul I și medalia de aur. Din grupa pregătită de prof. Karina Pika au urcat pe podiumul de premiere: Sofia Dubles, Evelyn Neda și Raisa Murgilă, fiecare medaliată cu aur la categoriile la care au participat în concurs. Au mai bifat, Ioana Todea locul II și Rebeca Ioardache - locul III. Aceste rezultate demonstrează că la CSȘ Petroșani se muncește cu multă dăruire pentru a se obţine cele mai bune performanţe. Felicitări și mult succes la viitoarele competiţii naţionale și internaţionale! Pagină realizată de Loredana JUGLEA

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS DTP: Confort Media Publicitate: Mirabela FLEŢAN - 0735.727264 Administrativ / Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

miercuri, 6 decembrie 2023

Vulcan

Preoţilor cu numele de botez Nicolae Astăzi, miercuri, 6 decembrie, la Parohia II Vulcan, de mai bine un deceniu, sărbătoarea Sfântului Ierarh Nicolae,

Arhiepiscop de Mira Lichiei, are o semnificație aparte.

Este ziua în care enoriașii veniţi în număr mare nu uită ca, după Sfânta Liturghie, să-i ureze la mulţi ani și sănătate preotului paroh Nicolae Nuţă, care slujește de treisprezece ani în sfântul locaș cu hramul Duminica Orbului. În anii trecuţi, cel care-i transmitea urările de bine și-i înmâna un buchet de trandafiri din partea celor pe care-i păstorește era epitropul Dumitru Albescu. Dumnealui, la cei 93 de ai săi, este decanul de vârstă al celor care vin la această biserică. E posibil ca, miercuri, din motive bine întemeiate, domnia sa să lipsească de la acest eveniment sărbătoresc, dar, negreșit, cu gândul și

Vulcan

Mult s-a dus, mult a rămas Chiar dacă, la o privire aruncată întâmplător, ai impresia că nimic nu s-a schimbat în hala din Colonia de Jos a municipiului Vulcan – așa cum mi s-a părut și mie acum o săptămână și ceva când am fost pe acolo –, ulterior mi-a fost dat să aud că volumul deșeurilor menajere și al pet-urilor depozitate aici s-a subțiat destul de mult.

cu inima va fi alături de credincioșii din biserică și de părintele pe care-l îndrăgește.

Ceva similar sunt sigur că se petrece, în ziua marii sărbători din 6 decembrie, și la biserica din Parohia cartierului Paroșeni-Sohodol cu hramul Duminica Tomii. Și aici enoriașii îl sărbătoresc, negreșit, urându-i sănătate și toate cele bune, pe

îndrumătorul lor spiritual, părintele Nicolae Stancu, care slujește aici de la plecarea la cele veșnice a părintelui Petrică Rad care a fost timp de patru decenii parohul acestei biserici. La rândul meu, le urez preoţilor Nicolae Nuţă și Nicolae Stancu la mulţi ani! și succes în sfânta misiune de slujitor pe pământ al Celui de Sus.

Prin amabilitatea unei persoane de la biroul de insolvenţă care gestionează falimentul SC Pregoterm SA Vulcan, am aflat că, în luna iunie a acestui an, s-a desfășurat o amplă acţiune de „aerisire” a halei. În intervalul 19-22 iunie, SC Supercom SA a efectuat treisprezece transporturi de deșeuri și peturi spre deponeul ecologic de la Bârca Mare. În total, au fost evacuate din hală mai bine de 300 de tone de gunoaie.

Pentru evacuarea și transportul acestora cabinetul de insolvenţă a plătit 150.000 de lei. Cu tot acest efort, în hală a mai rămas o mare cantitate de mizerii. Cam încă o dată și jumătate din cât s-a dus în iunie. Transportul cantităţii rămase către aceeași destinaţie cade în sarcina Primăriei Vulcan, mi s-a spus de la cabinetul de insolvenţă. De fapt, situaţia gunoaielor depozitate în hala din Colonia de Jos este cunoscută și la Prefectura judeţului Hunedoara și, din câte am înţeles, însuși prefectul i-a pus în vedere administraţiei publice locale să rezolve cât mai urgent această problemă. Pagină realizată de Gheorghe OLTEANU

www.zvj.ro

8 miercuri, 6 decembrie 2023

ACTUALITATE

La teatrul petroșenean

A început gala aniversară Teatrul din Petroșani încearcă să treacă în uitare anii din urmă, când unii dintre actorii săi au trădat-o pe Thalia intrând în mocirla politicii. Multă apă trebuie să mai curgă pe Maleia până să se spele această rușine, care a îndepărtat spectatorii de teatru.

Gala aniversară a fost deschisă de spectacolul „Unchiul Vanea” de Cehov, cel mai recent spectacol al regizorului

Dumitru Acriș al actorilor Teatrului Naţional „Satiricus – I.L. Caragiale” de la Chișinău. Pe lângă piese de teatru, în cadrul galei vor avea loc și alte activităţi culturale. Miercuri după masă va avea loc vernisajul expoziţiei „Harta vârstei teatrale”. Vineri de la 16:30, în foaierul teatrului va avea loc o masă rotundă, la care, critici de artă, curatori, regizori, actori, directori de teatre vor dezbate tema teatrele „muncitorești”- de la instrumente de propagandă la piloni ai comunităţilor locale. Ar fi interesant ca și actorii petroșeneni care au dezertat de la misiunea lor artistică în urmă cu câţiva ani în favoarea politicii

Săptămâna aceasta va fi una plină de activități la Teatrul Dramatic „I.D. Sîrbu”, instituție de cultură ce aniversează printr-o gală 75 de ani de activitate teatrală neîntreruptă. Până duminică, în fiecare zi se va pune în scenă câte o piesă, la care sunt așteptați iubitori de teatru, dar și personalități marcante din lumea teatrală. să aibă intervenţii. Sâmbătă, actriţa Bianca Holobuţ își va lansa cartea „Teatrul laborator- o metodă și un mod de viaţă”, și tot atunci bustul acriţei Ana Colda va ajunge la teatrul din Petroșani. Până acum sculptura se afla la școala ce poartă numele actriţei din orașul Petrila, însă acesta va fi mutat la teatru tocmai pentru că Ana Colda a fost o actriţă simbol a Văii Jiului. Săptămâna se va încheia bineînţeles cu piesele de teatru ale actorilor din Petroșani, dar și cu spectacole dedicate copiilor.

Teatrul Dramatic „I.D. Sîrbu” din Petroșani aniversează în această perioadă trei sferturi de veac de activitate neîntreruptă. Anul 1948 a fost unul important pentru Valea Jiului. Biletele se pot achiziţiona de la casieria teatrului, dar și online, de pe platforma iabilet.ro.

Şi Moşu` s-a updatat, nu mai e ca altădat` Moșul a venit la mai toți copii indiferent că au fost sau nu cuminți. Tradiția lui Nicolae, însă, s-a cam modificat de-a lungul Moș Nicolae este un personaj legendar și mitic care le aduce cadouri copiilor în ajunul sărbătorii de Sfântul Nicolae, cadouri simbolice și cât să încapă în ghetuţe. Asta teoretic, că în zilele noastre, ghetuţele nici nu se mai văd de mormanul de daruri. Tot din străbuni se știe că acest prim Moș este unul mai sărăcuţ, care aduce dulciuri și nuielușe copiilor mai puţin cuminţi. În 2023, Moșul pare că s-a îmbogăţit și mai că face întrecere cu colegul lui Crăciun, mult mai avut. Și la capitolul nuielușe, vremurile s-au schimbat, iar cei mici văd acest dar ca pe un lucru bun, mai ales ca nici nu pare de speriat. Nuielușele zilelor noastre sunt updatate, împopoţonate,

timpului și chiar ține pasul cu vremurile. Nici Moșul nu mai e ca altădată, iar asta se vede în darurile pe care le are în tolbă.

personalizate și chiar stilizate cu personaje din desene. Astăzi, nuielușele seamănă mai mult cu niște sorcove, iar cei mici nu mai știu rostul lor. În piaţă, la comercianţii ambulanţi oferta este variată, dar și mai diversă este în online, pentru că da, totul s-a mutat în această lume virtuală.

„Totul s-a mutat pe Facebook, nu mai cumpără nimeni. Ce să le facem. Sunt ieftine, 5 lei cele mici, 10 cele mari, dar degeaba, nu mai cumpără nimeni. De la an la an, tot mai puţine vindem, se pierde o tradiţie”, a spus unul dintre comercianţii ambulanţi. Dacă îi întrebi pe cei mai în etate despre ce le aducea Moșul pe vremea lor, mulţi dintre copiii zilelor noastre ar rămâne de-a dreptul uluiţi. În comunism bucuria cea mare se regăsea întrun ciorchine de banane verzi, câteva portocale și o joardă ruptă din cea mai apropiată tufa. „Două portocale și o napolitană primeam pe vremea mea de la Moș Nicolae. Nuiaua era nuia, ruptă din pom. Era mai frumos și mai sănătos totul, astăzi copii nu

se mai bucură de nimic. Noi ne bucuram de numa-numa”, a spus un trecător. „Eu nu primeam nimic, eram atât de săraci. E bine că primesc astăzi copiii, se bucură și ei”, a spus un alt trecător grizonat la tâmple. „Sunt frumoase, da nu ca altădată. Pe vremea mea era surpriză, și nu tot timpul primeam, asta însemna că am fost cuminte. Primeam ceva dulciuri, acum toate cadourile sunt pompoase, nu se mai ţine cont de tradiţie”, a mai adăugat o doamnă. Moș Nicolae al zilelor noastre este mai mult un trend decât un sfânt mărinimos, a cărui poveste o știu din ce în ce mai puţini copii.

Vând casă “la căsuţe”, pe str. Viitorului Petroșani, la etaj, 2 camere, baie, bucătărie, 2 holuri, geamuri termopan, 2 focuri, centrală termică, curtea mare din faţă până în spate, necesită renovare. Preţ 44.950 euro. Telefon 0765459316.

facebook.com/ziarulvaiijiului

miercuri, 6 decembrie 2023

Lupeni

În Straja se anunţă un sezon promiţător Din prima zi de iarnă calendaristică, se schiază în Straja. Iubitorii muntelui, administratorii domeniului, dar și autoritatea locală speră să fie zăpadă până în primăvară, pentru că, odată cu ea, turiștii vin în zonă și automat generează venituri pentru toată lumea. Sezonul 20232024 se anunță promițător cu mulți turiști și condiții de practicare a sporturilor de iarnă similare cu cele din Austria. Fără doar și poate, Straja adună cei mai mulţi turiști în sezonul rece. An de an, numărul celor care vin să practice sporturile de iarnă pe cel mai mare domeniu schiabil din România, crește proporţional, iar asta însemnă și venituri mai mari pentru cei cu afaceri în munte. Și la capitolul locuri de muncă, Straja cunoaște o crește în sezon, când câteva sute de locuri de muncă se creează în staţiune. „Cu siguranţă va fi un sezon foarte, foarte bun. În prima zi de schi, am urcat și eu în Straja, unde am avut câteva întâlniri cu oamenii de afaceri din munte, dar și cu turiști. Sunt sigur că va fi un an plin de zăpadă și datorită investiţiilor făcute în ultimii

ani care îi ajută pe administratori să facă zăpadă, chiar dacă ea nu va cădea din cer. Asta însemnă că vor veni și turiștii, tot mai mulţi și de ce nu, poate chiar și din străinătate. Va fi un an cu multe plusuri faţă de ceea ce a existat în anii anteriori. Vă dau un exemplu: programul telescaunului ce duce până în Vf. Straja a fost prelungit, tocmai pentru ca turiștii să poată sta cât mai mult pe pârtie. Sunt convins că și pentru noi, ca administraţie, va fi un an benefic. Doar în munte sunt peste 500 de locuri de muncă în acest moment. Ceea ce reprezintă venituri în plus și pentru bugetul municipiului. Sperăm să fie cât mai frig, pentru ca

acest sezon să poată ţine cât mai mult”, a spus primarul municipiului Lupeni. Domeniul schiabil din Lupeni, judeţul Hunedoara, este cel mai mare din ţară ca număr de km de pârtii. La Straja se poate schia pe 27 de km, din vârful Straja până aproape de telegondolă. Și

din acest motiv, staţiunea este tot mai vizitată și apreciată de turiști din toate colţurile ţării. Mulţi compară condiţiile de practicare a sporturilor de iarnă cu cele din Austria, iar asta îi determină să nu mai treacă graniţele ţării.

Pierdut carnet de student emis de Facultatea de Automatica și Calculatoare-Universitatea de Politehnica Timișoara pe numele Oprea Cornelia Gabriela. Se declară nul.

PIERDERE

mica publicitate

www.zvj.ro miercuri, 6 decembrie 2023

TURISM

PRĂVĂLIA CU ISTORII

Marian Boboc vă prezintă:

Mărturii ale românilor din Transilvania de Nord refugiaţi în Valea Jiului în urma Dictatului de la Viena (II) REFUGIAȚI LA ANINOASA Brândău Gheorghe al lui Petru (Hărnicești, jud. Maramureș): „Am fost pălmuit de poliţieri Unguri din orașul Baia Mare pentru motivul că nu am răspuns ungurește la ce m-au întrebat…” Subsemnatul Brândău Gheorghe al lui Petru, ani 28, român, greco-catolic, carte știe,

necăsătorit, refugiat din comuna Hărnicești, jud. Maramureș, asupra motivelor care m-au determinat să trec din Ungaria în România, în mod clandestin, fiind interogat declar: Am trecut frontiera clandestin, în cursul lunii Februarie 1942, pe la punctul de la Feleac, singur. Am lucrat la Dealul Crucii în Baia Mare, de unde am fost discontat din lucru, am fost silit să vin în România. În locurile românilor discontaţi, au fost primiţi unguri. Am fost pălmuit de poliţieri Unguri din orașul Baia Mare pentru motivul că nu am răspuns ungurește la ce m-a întrebat, deoarece eu nu știu ungurească. Aceasta îmi este declaraţia pe care o semnez propriu. Aninoasa, la 16 iulie 1942.

ianuarie 1942, declar: Am trecut frontiera în mod clandestin, pe la Apahida, singur, adică fără soţie și cu alţi doi din comuna noastră. Am trecut din motivul că nu am avut cu ce să trăiesc în Ungaria, întrucât din minele de aur din Baia Maream fost daţi afară odată 100 de români, iar în altă parte lucru nu am găsit. Comuna Copalnic-Mănăștur are peste 250 familii, printre care numai 4 familii sunt unguri. Funcţionarii administrativi toţi sunt din Ungaria veche, iar românii sunt șomeri și fără pensie. La fel sunt și învăţătorii, toţi unguri. La biserica română au venit acești unguri și au cerut ca slujba să se facă în limba ungurească, iar preotul nostru, cu numele Dragomir Vasile, a refuzat, pentru care fapt a fost arestat și pedepsit cu închisoare, de a stat închis o lună, până ce a venit din Cluj. Consulul român, un Dom Colonel, l-a scos din închisoare. Alimentele de primă necesitate, ca (!) cereale și carne, slănină, au fost luate de la locuitori, de nu mai aveau ce să mănânce. Am fost arestat pentru motivul că am ascultat la Radio București. Aceasta declar și semnez. Aninoasa, la 16 Iulie 1942.

Nemeș Vasile (Cusdrioara, judeţul Someș): „Am fost bătuţi când am fost prinși că vorbim românește” Subsemnatul Nemeș Vasile, de ani 29, român, necăsătorit legitim, din comuna Cusdrioara, judeţul Someș, refugiat și lucru pe șantierul CFR Livezeni declar: În anul 1942, luna Mai, nemaiputând suporta barbariile ce fac ungurii cu românii din teritoriul cedat, m-am hotărât a trece frontiera în România, și așa în 16 mai 192, am și trecut fraudulos prin punctul Măcin. Ungurii au optat pe toate căile a ne batjocori, și anume: Ne-au luat cerealele și apoi ne-au dat cu grame, lăsându-ne muritori de foame. La lucru pe români nu i-au luat. Și pe cei care am avut de lucru ne-au dau din serviciu. Am fost bătuţi când am fost prinși că vorbim românește. La lucru aduceau numai unguri din Vechea Ungarie, și pe aceștia îi plătea cu 300-400 lei, iar pe noi, românii, cu 75 lei. Plângerile nu ni le primeau. (…) Acestea declar, susţin și semnez.

Pop Vasile al lui Ioan (Mănăștur-Copalnic, jud. Satu Mare): „La biserica română au venit acești unguri și au cerut ca slujba să se facă în limba ungurească”

REFUGIAȚI LA LUCRĂRILE CFR BUMBEȘTI-LIVEZENI

Subsemnatul Pop Vasile al lui Ioan, de ani 26, român, ortodox, căsătorit, carte știe, din comuna Mănăștur-Copalnic, jud. Satu Mare, refugiat din cursul lunii

Pușcașiu Ioan (Gresnou, jud. Sălaj): „Când mergeam la autorităţi a ne plânge, eram daţi afară, zicându-ne: Și locul unde stai pute!”

facebook.com/ziarulvaiijiului

Subsemnatul Pușcașiu Ioan din comuna Gresnou, jud. Sălaj, domiciliat și lucrez în prezent la construcţia liniei CFR Livezeni-Bumbești declar: În luna iunie 1942, trecând frontiera fraudulos din teritoriul cedat în România pentru următoarele motive: Ungurii au împușcat la mine în comună 87 români, dintre care și pe tatăl soţiei mele, după aceasta a început a ne bate pe noi, unde am fost prinși că vorbim românește. Ne-au luat bucatele și ne-au lăsat muritori de foame. Când mergeam la autorităţi a ne plânge, eram daţi afară, zicându-ne: Și locul unde stai pute!. Ne-au stricat biserica din comuna și ne-au ars primăria. Locuitorii împușcaţi au stat prin păduri și găsiţi în putrefacţie. La cercetări a fost comisia maghiară, care a râs la înmormântarea lor, între aceștia au fost și preotul și învăţătorul cu soţia. Au venit nemaiputând suporta barbariile. Aceasta declar și susţin.

Măgurean Ioan (Lăupșele, jud. Satu Mare): „Dacă vorbeam românește, eram bătuţi și uneori puși în închisoare de jandarmi” Subsemnatul Măgurean Ioan, de ani 32,

român născut în comuna Lăupșele, Satu Mare, în prezent lucrător la Intreprinderile Ing. Vasilescu Livezeni declar: În anul 1942, luna iunie, ziua precisă nu știu, am trecut frontiera fraudulos din teritoriul cedat Ungariei în România pentru următoarele motive: Apoi la lucru nu ne primea și pe care

am fost la lucru ne-a dat din serviciu afară și apoi a adus unguri de ai lor. Pe aceștia îi plătesc și îi hrănesc bine. Noi când ne plângeam eram daţi afară din birouri și ponegriţi români puturoși. Dacă vorbeam românește, eram bătuţi și uneori puși în închisoare de jandarmi. Hrană ni se dădea ca să nu murim de foame, iar la unguri le dădea din belșug. Acesta declar și semnez.

REFUGIAȚI LA URICANI – CÎMPU LUI NEAG Petric Vasile (Simișna, jud. Someș): „Am fost forţaţi a ne maghiariza” Subsemnatul Petric Vasile, de 19 ani, român refugiat din comuna Simișna, jud. Someș, domiciliat actualmente în comuna Uricani, jud. Hunedoara, la Exploatarea Uzinelor Călan, declar: De la ocuparea Ardealului de Nord de către Unguri, am stat acasă cu părinţii mei până la 1 Iunie 1942, când n-am mai putut suferi mizeria și am venit în ţară. M-am angajat voluntar la Reg. 3 Gardă Câmpina, de unde am primit un concediu. Mizeria faţă de mine și părinţi din partea ungurilor constă din: Ne-au luat cerealele toate, grăsimea, slănina, lâna pentru îmbrăcăminte, haine făcute gata, păturile de tot felul,

miercuri, 6 cdembrie 2023

ouă, brânză, și tot felul de alimente. N-am mai avut cu ce să mai trăim și nici unde să muncim, neavând dreptul a ocupa nici un fel de serviciu. Eu am fost în serviciu ca fochist la o moară cu motor și îndată după ocupare am fost dat afară și înlocuit cu un ungur. Pentru o singură lipsă la ședinţa de pregătire premilitară, care se făcea cu tinerii între 12-21 ani, am fost pedepsit cu 50 pengo (150 lei) și am fost obligat de către Comandamentul Militar din Baia Mare de a-i achita de îndată, contrar am fost ameninţat de un locotenent că voi primi bătaie și pușcărie. Am plătit cu mari greutăţi. Am fost forţaţi a ne maghiariza. Preotul comunei, Gherasim Nicolae, s-a opus și astfel a fost arestat, bătut crunt în stradă faţă de populaţie de șeful de Post și de ungurul Loran Ioan din comună, dus la Comandamentul militar din Baia Mare, unde este și astăzi închis. Dl. Înv. Director Ionescu Nicolae a fost arestat și bătut crunt de jandarmi și lăsat liber. Școala nu

www.zvj.ro

8 miercuri, 6 decembrie 2023

funcţionează, biserica n-are preot. Acesta declar și pot dovedi prin semnătura proprie.

mea pe care o întreţin, venind în România. Aceasta îmi este declaraţia pe care o menţin și o semnez cu nume propriu.

Cozar Gheorghe (Sărăsău, jud. Maramureș): „Eram batjocorit și insultat că sunt român puturos…”

Malota Vasile (Cristolţul-Mare, jud. Sălaj) „Văzând că n-am nici un drept, m-am hotărât să-mi iau soţia și copiii, apoi să plec în România”

Subsemnatul Cozar Gheorghe, de ani 25, de naţionalitate română, de profesiune muncitor, de religie român unit, născut în comuna Sărăsău, jud. Maramureș, de prezent domiciliat în comuna Câmpu lui Neag, jud. Hunedoara. În ziua de 2 aprilie 1942, am plecat din comuna mea natală, venind în România. Faptul pentru care am părăsit satul meu natal este că mă omora foamea, ne da numai 2 kg. făină de grâu pe săptămână, lucru nu primeam pe motivul că eram român, ori unde mergeam eram batjocorit și insultat că sunt român puturos, ori de câte ori căutam de lucru eram îndrumat să plec în România, nemaiputând îndura înjurăturile și tratamentul cel aveam, m-am hotărât să plec în România. Aceasta îmi este declaraţia pe care o susţin și semnez propriu. Malata Simion (Zalha, jud. Someș): „Eram mereu insultaţi de unguri, din Bidös Olah nu ne slăbea, adică Român puturos…” Subsemnatul Malata Simion, de ani 17, de naţionalitate, română, de profesiune muncitor, de religiunea rom. unit., născut în comuna Zalha, jud. Someș, actualmente domiciliat în comuna Câmpul lui Neag, Hunedoara. În ziua de 14 mai 1942 am plecat din Dej, unde am domiciliul împreună cu mama mea în etate de 56 ani. Faptul pentru care am plecat din Ungaria este după cum urmează: Trăiam cu mama mea în Dej, jud. Someș, unde aveam 2 case, am fost silit să le părăsim, că nu primeam de lucru, motivul că eram român, mâncarea primeam eu cu mama 400 gr. pâine pe zi, altceva nimic. Eram mereu insultaţi de unguri, din Bidos Olah nu ne slăbea, adică Român puturos, îmi zicea. Văzând că mereu sunt persecutat, de lucru nu primeam, mâncare nu căpătam, m-am hotărât ca împreună cu mama, să venim în România. Astfel că la 14 Mai 1942, am plecat împreună cu mama

Subsemnatul Malota Vasile, de ani 30, de naţionalitate română, de profesiune muncitor, de religie rom. unită, căsătorit cu 3 copii, născut în comuna Cristolţul-Mare, jud. Sălaj, de prezent domiciliat în comuna Câmpul lui Neag, jud. Hunedoara. În ziua de 13 mai 1942, am părăsit orașul Dej, unde eram stabilit cu domiciliul de 16 ani, luându-mi soţia și cei trei copilași ai mei, plecând în România.

Faptul pentru care am plecat și mi-am părăsit casa mea proprie, este că nu aveam cu ce trăi, nu primeam mâncare, nu primeam de lucru, oriunde mergeam în căutare de lucru eram batjocorit și ne insulta, spunându-mi să plec în România, acolo n-am ce să mai stau. Văzând că n-am nici un drept, m-am hotărât să-mi iau soţia și copiii, apoi să plec în România. La data de 14 Mai 1942, am ajuns în teritoriul României, unde m-am prezentat autorităţilor. Această declaraţie o susţin și semnez prin punere de deget neștiind carte. Pop Nicolae (Groși, jud. Someș): „Motivul pentru care am plecat din Ungaria este că n-am primit de lucru” Subsemnatul Pop Nicolae, de ani 30, de naţionalitate română, de profesiune muncitor, de religie română unită, necăsătorit, născut în comuna Groși, jud. Someș, de prezent domiciliat în comuna Câmpul lui Neag, jud. Hunedoara. În ziua de 8 februarie 1941, am plecat din Ungaria, cu dovada nr. 199/ 1941, liberată de Pretura Lăpușul-unguresc, jud. Someș. Motivul pentru care am plecat din Ungaria este că n-am primit de lucru, pământ am avut puţin și neproductiv, așa că hrană primeam foarte puţin, m-am hotărât să plec în România. Aceasta îmi este declaraţia pe care o susţin și semnez propriu.

PRĂVĂLIA CU ISTORII

EDILITARE

Lonea

„Dorel de Nepal” a făcut să iasă flăcări din pământ cum i au văzut la propriu ur oc bl n di ii en m oa rii, din Lonea. După ce la lăsarea se nica într-un cartier pa at al st in a st, a ân iasă flăcări din păm „Dorel” nepalez, care ui un a ă ăn ac bo tă ar o al r. În realitate, a fost do ore un întreg cartie va te câ de eț pr ă zn be speriat, a și lăsat în la Au săpat groapa pentru a monta un stâlp de iluminat public, dar n-au mai pus în siguranţă cabluri electrice din interior, care la contactul cu apa au făcut scurt circuit. Flăcări ieșind din pământ au fost surprinse de locuitorii cartierului Muncii din Lonea. Panica s-a instalat imediat, mai ales că oamenii nu înţelegeau cauza. Apa acumulată în groapă bolborosea și la intervale scurte de timp se producea o explozie, urmată de flăcări. Imediat locuitorii din zonă au sunat

facebook.com/ziarulvaiijiului

112, iar voluntarii de la SVSU au intervenit pentru a asigura zona și a depista cauza. „Ne-am deplasat aseară la solicitarea oamenilor și am constatat că era un scurt circuit la niște cabluri care erau trase în zonă pentru iluminatul public. A intervenit și o echipă ENEL și au rezolvat problema rapid”, a spus unul dintre voluntari. În tot orașul Petrila se execută lucrări de modernizare a iluminatului public stradal. Atât că societatea care a câștigat licitaţia și execuţia, lucrează cu

muncitori necalificaţi, veniţi tocmai din Nepal, care nici nu prea înţeleg ce au de făcut. Asta face ca de cele mai multe ori, unii dintre acești muncitori să merite eticheta de „Dorel”. În urmă cu câteva săptămâni, la o casă aflată pe strada principală au spart zidul unui garaj cu un escavator, în încercarea de manevrare a utilajului. Firma care a câștigat licitaţia este Vodafone, care, la rândul ei, a subcontractat firme mai mici care acum execută lucrarea. Probleme au fost încă de dinainte de a începe executarea lucrărilor și asta pentru că le-au demarat prea târziu. Modul haotic a fost semnalat în nenumărate rânduri de administraţia publică locală, care mai mult de presiuni, nu poate face nimic. Termenul de finalizare a lucrărilor este 10 decembrie. Dacă firma nu finalizează lucrările la timp, se va alege cu penalizări și riscă să suporte cheltuielile pentru acest proiect.

miercuri, 6 decembrie 2023