Skip to main content

3621 marti 31 oct 2023

Page 1

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Ziarul Vaii Jiului

Director: Cătălin DOCEA Curs valutar: 1€ = 4,9647 lei 1$ = 4,6943 lei 1₤ = 5,6915 lei

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului

marți, 31 octombrie 2023

Redacţia şi administraţia: str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, Petroşani

Anul XVI • nr. 3621 • 8 pagini • Preţ: 1 leu

Uricani

Lămurită de viceprimar Oamenii vin la Primăria Uricani încrezători că vor pleca de acolo lămuriți în privința problemelor pe care le au. Am fost de față la multe astfel de cazuri, ultimul petrecându-se miercuri, 25 octombrie. Doamna Maria Bobelnicu locuiește în blocul F9 de pe strada 1 Mai. A ajuns la viceprimarul Corneliu Braia după ce a primit cardul de energie care li se dă persoanelor cu situaţie financiară precară. Problema e că apartamentul ei nu mai are energie electrică din 2019. Atunci i-a fost tăiat curentul și, conform citaţiei primite, poate fi din nou cuplată la reţea dacă achită suma de aproape 2.800 de lei. Numai că ea nu știe unde se poate face plata acestor bani.

Vicele a ascultat-o,

s-a uitat pe documentul adus de femeie și a sunat la numărul de telefon scris pe el. Apoi, a lămurit-o pe femeie ce și cum trebuie să facă și în ce cont bancar trebuie depusă suma pe care o are de plătit. I-a explicat că nu poate să scoată banii de pe cardul de energie, acesta putând fi folosit numai pentru achitarea facturii de energie electrică sau a celei de gaz. Femeia a plecat lămurită din biroul viceprimarului, grija ei de acum încolo fiind aceea de a face rost de cei aproape 2.800 de lei. Gheorghe OLTEANU

Treaba mai puțin

Vulcan

plăcută este că sistemul electronic al acestui easybox nu a rezistat mult. Persoane rău intenţionate i-au distrus display-ul și au încercat să deschidă cutiile. Totul făcut la adăpostul întunericului. Zilele trecute a ajuns la Vulcan personalul de întreţinere a acestor gen de instalaţii, iar display-ul făcut ţăndări a fost înlocuit cu unul

Distrus de troglodiţi Primul easybox din Vulcan a fost montat la stația Petrom din capătul estic al Bulevardului Mihai Viteazul. În urmă cu două-trei săptămâni a apărut al doilea, amplasat pe peretele vestic dinspre bulevard al blocului 3B3, în apropierea parcului străjuit de statuia minerului.

Easybox este o metodă nouă prin care îţi poţi intra în posesia coletului cu marfa comandată on line fără să mai fi condiţionat de curier. Atunci când faci comanda, primești un SMS care conţine un cod PIN. Ajuns la easybox, formezi PIN-ul și una dintre cutiile acestuia se deschide automat. Îţi iei coletul și salut! Avantajul este că mergi când vrei la easybox. Dezavantajul este că easybox are cutii de volum mediu și, ca atare, nu poţi primi, cu ajutorul lor, pachete voluminoase.

nou. Întrebarea persistă, totuși. Mai merită să investești în ceva nou știind că, mai devreme sau mai târziu, apar troglodiţi care sunt puși numai pe distrus și care niciodată nu vor fi depistaţi? Gheorghe OLTEANU


2

ACTUALITATE

Expoziţie foto la muzeu, cu Valea Jiului de azi şi de odinioară i la Muzeul Mineritulu i, ân ăm pt să uă do ui și, în De vineri, timp de inoară cu Valea Jiul od de ii af gr to fo a e. Expoziția puteți vede însă din zilele noastr i, in ag im și ea el ac l, parale are ca scop săptămânii trecute ul al fin la ă at is ului și rn ve re tinerii din Valea Ji nt di ii un xi ne co ea ziție. consolidar l procesului de tran su ur rc pa pe l ca lo r patrimoniul minie Expoziţia vernisată vineri reprezintă una dintre activităţile prilejluite de Jubileul, de 75 de ani, al liniei de cale ferată Bumbești – Livezeni și, totodată, este parte a activităţilor prevăzute în proiectul “Identitate în tranziţie”, finanţat de către Comisia Europeană. 24 de fotografii însoţite de coduri QR care pot fi scanare dezvăluie o

Aur pentru INSEMEX la “PRO INVENT” Cluj-Napoca Aur pentru INSEMEX la Salonul Internațional al Cercetării Științifice, Inovării și Inventicii “PRO INVENT” de la Cluj-Napoca. Juriul a recompensat inovațiile cercetătorilor de la Petroșani cu 5 diplome speciale, 3 medalii de aur si 4 diplome de excelență PRO INVENT 2023. În perioada 25 – 27 octombrie 2023, la Clădirea UTCN din Cluj-Napoca s-a desfășurat unul dintre cele mai importante evenimente din sfera cercetării și inovării românești, Salonul Internaţional al Cercetării Ştiinţifice, Inovării şi Inventicii “PRO INVENT”. Ajuns la cea de-a 21-a ediţie, salonul a fost organizat de Universitatea Tehnică din Cluj–Napoca, sub egida Ministerului Educaţiei și a Ministerului Cercetării, Inovării si Digitalizarii. Salonul a reunit şi în acest an universităţi, institute, centre şi staţiuni de cercetare, firme, asociaţii ale inventatorilor, precum şi inventatori individuali din ţară şi din străinătate. În cele trei zile de salon, publicul și specialiștii au putut vedea peste 300 de invenţii, brevete si cereri de brevet din toate domeniile de activitate: energie, mediu, sănătate, agricultură, resurse și multe altele. Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Securitate Minieră și Protecţie Antiexplozivă, INCD INSEMEX Petroșani a participat la acest eveniment cu o serie de inovaţii în domeniul de activitate specific, toate acestea fiind recompensate de către juriul salonului cu 5 diplome speciale, 3 medalii de aur și 4 diplome de excelenţă PRO INVENT 2023.

)

Ziarul Vaii Jiului

Editor: SC Aldo Detail Direct SRL Petroşani RO 32719137 n J20/82/2014

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud. Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

scurtă descriere a obiectului imaginii. Fotografii emblematice ilustrează vechi situri miniere, clădiri administrative ale companiilor de cărbune, dar și alte zone de interes din Valea Jiului, redate în ”oglinda timpului”. „Este un proiect finanţat de Comisia Europeană pentru a stimula identitatea zonelor aflate în tranziţie și implicarea tinerilor. Noi l-am numit, local, “Identitate în tranziţie” în sensul în care am identificat locuri vechi, pe care le-am regăsit din diferite cărţi postale din Valea Jiului și am activat tinerii să meargă pe teren și să facă fotografii actuale acestor locuri, totul sub egida a cum arăta Valea Jiului odată și cum este astăzi, cu bune și cu rele. M-a surprins foarte plăcut apetenţa tinerilor pentru fotografie de tipul acesta pentru că, atunci când le-am dat sarcina, ca să spunem așa, să egaleze unghiurile și toate detaliile la care au fost făcute pozele iniţiale, s-au chinuit. Au mers pe dealuri, tocmai ca să obţină niște instantanee cât de poate de fidele. Ne bucură foarte mult că, au înteles ideea, sau implicat, și chiar au rămas foarte surprinși chiar și ei de modul în care arătau clădirile odinioară și povestea fiecărui loc în sine, ce se poate vedea cu codul QR, audio și scris pentru cei care doresc și cred că asta era și ideea până la urmă, să legăm tineretul de identitatea Văii Jiului. Suntem foarte bucuroși că am și reușit”, a declarat Alexandru Kelemen, reprezentant al organiza’iei Kandila. 10 tineri fotografi s-au străduit să obţină instantanee 1 la 1. Nu a fost deloc ușor, ne-au spus ei. „A fost foarte interesant pentru că foarte mult din peisaj s-a schimbat, dar în același timp a rămas la fel, iar asta a fost foarte fain. Să vezi cp ceva de mult, de mult a rămas la fel, este magnific. Chiar mi-a plăcut să colaborez cu echipa asta faină și am putut să duc la bun sfârșit și prin implicarea mea acest proiect fain. Cele mai emblematice clădiri pentru care le-am

Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN

surpins eu au fost cele două biserici din Petroșani, dar și fosta colonie din Vulcan .Colonia s-a schimbat foarte mult, acum sunt blocuri iar cel mai emblematic punct de acolo e biserica evenghelică, ce a rămas încă în picioare, fiind un punct de reper foarte important” a spus Laurenţiu Lupu, fotograf. Cei prezenţi la vernisaj au devenit nostalgici la vederea imaginilor de odinioară dar și surprinsi de evoluţia locurilor. „Sunt de foarte mult timp în Valea Jiului, dar nu sunt născută aici, am venit după

ce m-am căsătorit. Mi se pare o idee foarte interesantă, vedem și noi cum au fost locurile înainte să ajungem unii dintre noi aici, e minunat, o realizare frumoasă. Să tot fie astfel de actiuni”, a spus o participantă la vernisaj. “Valea Jiului de altădată și azi” este parte a activităţilor prevăzute în proiectul “Identitate în tranziţie”, finanţat de către Comisia Europeană. Obiectivul principal al proiectului constă în consolidarea conexiunii dintre tinerii din Valea Jiului și patrimoniul minier local pe parcursul procesului de tranziţie a zonei spre o economie neutră din punct de vedere climatic.

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS DTP: Confort Media Publicitate: Mirabela FLEŢAN - 0735.727264 Administrativ / Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

marţi, 31 octombrie 2023


Creşte interesul pentru acreditarea locurilor de cazare din Pasul Vâlcan Statutul dobândit de mun icipiul Vulcan, cel de stațiune turistică de interes local, a dus la o expansiune a locuril or de cazare acredita te. Astăzi, peste 200 de locuri sunt omologat e, în contextul în care, în urmă cu un an, adminsitrația se ch inuia să convingă investitorii în turism să acrediteze cel pu țin 100 de locuri, limită impusă de ministeru l Economiei, Antrepre noriatului și Turism ului pentru acordarea st atutului menționat.

Municipiul Vulcan este, din decembrie 2022, staţiune de turistică de interes local. De atunci, acest statut a stârnit interes pentru cei cu afaceri în turism. Care, rând pe rând, au intrat în legalitate și și-au omologat spaţiile de cazare. Asta face ca acum să fie 200 de locuri acreditate, în condiţiile în care acum un an administraţia se chinuia să strângă măcar 100, limita impusă pentru dobândirea statutului. „Un proiect la care am lucrat peste un an de zile pentru că din momentul în care am vrut să declarăm, ne-am lovit de faptul că nu aveam 100 de locuri de cazare omologate. Am încercat și, în câteva luni, am reușit să îndeplinim toate celelalte condiţii, rămânând doar ca să avem 100 de locuri de cazare acreditate de minister. Am luat legătura cu toţi oamenii de afaceri, cu toţi cei implicaţi în turism, i-am rugat, pe unii i-am și ajutat, ca fiecare să intre în legalitate cu locurile de cazare. Ce mă bucură e că am avut deschidere absolut din partea tuturor, pentru că și ei au înteles că și pentru afacerea lor este mai bine ca Vulcanul să devină staţiune de interes local, iar ei să aibă locuri acreditate. Am reușit să trecem de la 100 la aproape 200 acum. Am avut vizita celor de la minister, au constatat în teren că îndeplinim toţi indicatorii,

www.zvj.ro

8 marţi, 31 octombrie 2023

iar după analiză am primit și acest statut”, a declarat Cristian Merișanu, primarul municipiul Vulcan. Administraţia vulcăneană speră ca, pe fonduri europene, fie prin fondul pentru Tranziţie Justă, fie prin intermediul altor axe de finanţare, să obţină bani cu care să dezvolte turismul din Pasul Vâlcan. „Foarte mulţi vor spune că avem staţiune, dar nu avem multe altele. Trebuie să știe toată lumea că acest lucru ne va ajuta foarte mult. De pildă, pe linia de finanţare viitoare, vor fi fonduri pentru staţiunile turistice, astfel încât, când ne vor da undă verde, fiind staţiune putem accesa anumite linii de finanţare. Acest statut nu are ce rău să ne aducă. Există oameni care spuneau că vor crește taxele și impozitele. Sub niciun preţ nu se va modifica nicio taxă, dimpotrivă, va crește interesul pentru municipiul nostru și pentru Pasul Vâlcan”, a mai spus primarul Cristian Merișanu. Deocamdată, în munte ar mai fi multe de făcut, dar chiar și așa, pentru turiştii care iarna vor , dar fãrã aglomeraþie, Pasul Vâlcan este locul ideal.

Staţiunea Pasul Vâlcan a devenit vizibilã dupã ce, la începutul lunii februarie 2011, a fost inauguratã o modernã telegondolã, în valoare de aproape 33 de milioane de lei, fãrã TVA, care a fost realizatã din bani alocaþi de Ministerul Turismului şi Dezvoltãrii Regionale. Proiectul în ansamblul lui este însã mult mai amplu ºi ar trebui sã lege Pasul Vâlcan de Straja prin pârtii şi instalaþii de transport pe cablu. Până la acest moment, în România sunt atestate 54 de staţiuni turistice de interes naţional și 147 de interes local. În Valea Jiului, Staţiunea Straja și orașul Uricani sunt deja staţiuni de interes local, în timp ce Parângul sau domeniul schiabil Șureanu sunt staţiuni de interes naţional.

ADMINISTRAŢIE

3


4

EVENIMENT

Bursă cu participare record, la Deva A fost Bursa Locurilor de Muncă, vineri, la Deva. Peste 1000 de tineri au participat la eveniment. Toți au putut vedea, pe lângă oferta de locuri de 103 angajatori cu o ofertă de peste 600 de locuri de muncă au fost, vineri, la Deva, pentru a se întâlni faţă în faţă cu forţa de muncă tânără din judeţul Hunedoara. Interesul crescut al acestora a fost și pentru că angajatorii pot beneficia de o serie de facilităţi fiscale dacă recrutează tineri în companii. Structurile Ministerului Afacerilor de Interne dar armata au avut standuri speciale în care și-au prezentat logistica, dar și oferta educaţională de la școlile care formează viitorii angajaţi M.A.I. „Dorim să ne întregim echipa de lucru cu cadre tinere, cu tineri entuziaști care vor să muncească în slujba comunităţii, motiv pentru care și ai mei colegi se află prezenţi la acest eveniment organizat de AJOFM Hunedoara. Noi avem o ofertă de lucru destul de amplă, atât prin școlarizare în cadrul școlilor de agenţi de la Cluj Napoca sau Câmpina, cât și prin școlarizare în cadrul Academiei de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza” din București. Condiţiile de admitere la aceste instituţii de învăţământ ale M.A.I sunt cele afișate pe site-ul IPJ Huneodara, și chiar le recomandăm tuturor tinerilor să consulte acest site, să vadă dacă se încadrează, și dacă își doresc o carieră în poliţie. Astăzi au putut obţine toate informaţiile de la colegii mei atât din cadrul structurii de Resurse Umane, cât și de la cei care lucrează efectiv în stradă, vorbim despre poliţiști rutieri, poliţiști de Ordine Publică, criminaliști sau poliţiști ai serviciului pentru acţiuni speciale” a declarat Bogdan Niţu, purtător de cuvânt IPJ Hunedoara. Bursa de la Deva a fost destinată în special tinerilor, iar la eveniment au venit chiar și cei vulnerabili, din centrele din judeţ. Bursa a fost organizată în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Judeţean Hunedoara. „Este de datoria noastră să îi informăm pe elevii noștri cu privire la oportunităţile pe care le oferă mediul

muncă, și un planor, logistica de intervenție a structurilor M.A.I. sau armatei, dar și roboții tinerilor din Valea Jiului.

economic și, totodată, de ce nu, să le oferim și consiliere și orientare școlară și profesională. Iată că aceste evenimente organizate în parteneriat cu AJOFM Hunedoara vin în sprijinul elevilor, și mă bucur că astăzi a participat un număr foarte mare de unităţi de învăţământ liceal din tot judeţul, foarte mulţi elevi, care au avut ocazia să interacţioneze cu reprezentanţii mediului economic și cu toţi cei prezenţi aici. I-am încurajat pe elevi să pună întrebări, să fie informaţi și să aleagă în cunoștinţă de cauză”, a spus inspectorul general al IȘJ Hunedoara. Pentru a îi atrage pe tineri la bursa, organizatorii au adus printre angajatori și participanţi chiar și un planor. Tinerii au putut astfel afla că la Aerodromul de la Săulești se organizează cursuri gratuite destinate lor. „Am venit astăzi cu un planor, pentru că a fost mai ușor de adus. Noi promovăm aviaţia sportivă și totodată suntem o școală de zbor, iar pentru tinerii între 16 și 23 de ani cursurile sunt subvenţionate. Cursuri de zbor

despre roboţi, cât și despre antreprenoriat, modul de a face afaceri, de a obţine autorizări”, a spus Daniela Ciontescu, profesor coordonator AlphaBit. „Aceasta este cumva și misiunea noastră principală, să împărtășim robotica cu toată lumea. Cânt vedem copii interesaţi de jucărioara asta a noastră, ne bucurăm și mai mult. Companii de asemenea care se uită la noi rămân miraţi, cum niște copii de liceu pot să facă un robot. Suntem mândri că suntem aici”, a spus Bogdan, membru al echipei AlphaBit. Mare parte din cei 1114 tineri care au venit la eveniment au participat pentru prima data la o bursa a locurilor de muncă, iar la plecare au rămas cu impresii bune. „Sunt nehotărâtă deocamdată cu ce vreau să fac mai departe, dar mi-ar plăcea, cred, o carieră în M.A.I. Mă bate gândul să aleg poliţia pentru modul în care ești văzut de ceilalţi îmbrăcând uniforma”, a spus o tânără participantă la bursă. „Este interesant aici, înainte nu mă

pentru planor, avion ultra ușor și parașutism. Toţi cei care au venit lângă planor au fost entuziasmaţi, curioși și cu foarte multe întrebări la ei” a spus Adrian Ţineghe, reprezentant Aerodrom Săulești. Și tinerii talentaţi la robotică din Valea Jiului, au fost prezenţi și chiar au făcut demonstraţii cu roboţii, aceștia devenind rapid vedetele evenimentului. „Mulţumim AJOFM și IȘJ Huneodara pentru invitaţie, a fost o experienţă extraordinară pentru copii, pentru că odată ne-am făcut cunoscuţi, apoi am interacţionat cu elevi, cu persoane și cel mai important pentru ei, cu foarte multe firme din toate domeniile, iar asta pentru elevii noștri a fost un lucru nemaipomenit. Odată să se facă cunoscuţi și apoi să vorbească nu numai

tenta asta cu poliţia, dar după ziua de azi mi-am schimbat impresia. Pare interesantă o carieră în uniformă de poliţist, pentru că impui cumva respect și ești văzut ca un exemplu de încredere de toţi oamenii. Am vorbit cu cei la IPJ și chiar m-au motivat foarte mult să învăt, să iau notă bună la bacalaureat și să trag tare, să ajung poliţist”, a spus un alt licean. „Am interacţionat cu mai mulţi angajatori, dar momentan aștept să văd mai multe oportunităţi. E prima oară când particip la o bursă și chiar îmi place. Ar trebui organizate mai des astfel de evenimente”, a concluzionat Rareș. „I-am simţit foarte interesaţi pe tineri astăzi, au pus întrebări.

Sperăm să-și găsească fiecare un loc. Noi punem foarte mult accent pe resursa umană, pentru că știm cât de importantă este pentru orice companie, astăzi am venit cu posturi pentru lăcătuși, electricieni, ingineri constructori, ingineri mecanici, dar căutăm și barmani, ospătari, cameriste. Avem o plajă destul de diversă de locuri de muncă”, a spus unul dintre angajatorii prezenţi. Ministrul Familiei, Tineretului și Egalităţii de Șanse, Natalia Intotero , prezentă la bursă a purtat discuţii atât cu cei care au prezentat oferta locurilor de muncă cât și cu tinerii participanţi. Evenimentul organizat de AJOFM Hunedoara a avut ca scop principal facilitarea accesului absolvenţilor la locurile de muncă disponibile și interacţiunea directă cu agenţii economici. „M-am gândit că ar fi mult mai interesant dacă ne unim forţele mai multe instituţii și putem să aducem atât cele ale statului, armată, jandarmi, poliţie, pompieri cât și pe cei de la aerodrom. Avem 72 de angajatori care au venit, cu un numar de 624 de locuri de muncă vacante. Avem chiar și un atelier de consiliere, și asta pentru că mulţi dintre tineri au participat pentru prima dată la un astfel de eveniment, iar oamenii noștri le-au explicat ce trebuie să facă. Cum să întocmească un CV și toate etapele ce trebuie parcurse pentru a ocupa un loc de muncă. A fost o zi foarte plină, cred că a prins foarte bine, iar asta se vede în numărul mare de participanţi”, a declarat Georgeta Tomuţa, director executiv AJOFM Hunedoara. În total, au participat 1114 tineri, 72 de angajatori din cei 120 contactaţi de AJOFM au participat la bursă, cu un total de 624 de locuri de muncă vacante. În urma întâlnirii cererii cu oferta, au fost selectaţi 389 de tineri, 103 s-au angajat pe loc, 3 dintre aceștia fiind persoane cu dizabilităţi, ceea ce înseamnă că scopul evenimentului a fost atins.

Vând casă “la căsuţe”, pe str. Viitorului Petroșani, la etaj, 2 camere, baie, bucătărie, 2 holuri, geamuri termopan, 2 focuri, centrală termică, curtea mare din faţă până în spate, necesită renovare. Preţ 44.950 euro. Telefon 0765459316.

facebook.com/ziarulvaiijiului

marți, 31 octombrie 2023


Magneţii au furat calea ferată a minei Lonea mai Chiar și istorie. Cea e. nd iu or de e, ic or Magneții fură lă care face legătura ria st du in tă ra fe a le ca ri de șină recentă pradă este și Petrila. 32 de met a ne Lo re ie in m le ferată pe care între perimetre end din această cale kee w t es ac hoți. în ut au dispăr iștii îi caută acum pe liț Po . na au de ot nt di cărbunele circula Una dintre ultimele căi ferate industriale funcţionale la noi în ţară, cea care face legătura între perimetrele miniere Lonea și Petrila, este cu 32 de metri mai scurtă din acest week-end. Rolul său era să aducă cărbunele extras de la mina Lonea la staţia de transfer de la Petrila. De unde, mai departe, era încărcat în vagoane de ecartament standard, care plecau spre Termocentrala Paroșeni. Din luna martie a acestui an, cărbunele nu mai este dus în vagoane, pentru că în apropierea depoului de locomotive de la Lonea un mal s-a surpat, ceea ce a făcut imposibilă circulaţia dieselului. Poate și din acest motiv, magneţii, cum sunt cunoscuţi în zonă hoţii de fier vechi, sau gândit că nu le mai trebuie celor de

la

mina șina, și și-au însușit-o prin furt. „Au fost sustrase, furate din linia de calea ferată îngustă, de la încărcare Petrila, circa 32 de metri de linie de cale ferată. Nu este pentru prima data, și acum două săptămâni de zile am avut aceeași problemă. Atunci am fost cu poliţia și am reușit să recuperăm 22 de

bucăţi de șină, am adus-o înapoi în curtea minei Lonea, de această dată sa întâmplat în week-end și nu i-am prins. Noi de 5-6 luni de zile facem transportul de cărbune pe cale auto, nu pe calea ferată îngustă. A fost poliţia acum, și în urmă cu două săptămâni, dar eu zic că problema e la centrele de colectare a fierului vechi, pentru că se permite colectarea șinelor de cale ferată, nu-i normal să se întâmple asta. Ne-am constituit parte civilă, asteptăm acum să vedem ce fac poliţistii” a spus Alin Udvar, director EM Lonea. Linia ferată sustrasă se deosebește de cele existente la ora actuală în tara noastră prin ecartament, aceasta având un ecartament mai larg, de 790mm. Poliţiștii au fost în teren și au demarat o anchetă pentru a-i găsii pe făptași. „În data de 30 octombrie 2023, în jurul orei 10:25, Poliţia Orașului Petrila, a fost sesizată cu privire la faptul că, la fosta unitate minieră a Exploatării Miniere Petrila, din zona de încărcare ce aparţine de Exploatării Minei Lonea, a fost sustrasă șină de cale ferată cu

ecartament îngust de către persoane necunoscute. Poliţiștii ajunși la faţa locului au constatat că, din zona încărcare (siloz), a fost sustrasă șină de cale ferată cu ecartament îngust pe o porţiune de 30 metri și 2 bucăţi limbă macaz dirijare vagoane. În cauză, poliţiștii au întocmit dosar de cercetare penală sub aspectul săvârșirii infracţiunii de furt calificat”, a declarat Carla Strujan, purtător de cuvânt IPJ Hunedoara. Calea ferată industrială dintre Lonea și Petrila este o raritate în ţara noastră prin caracteristica ecartamentului de 790mm. Ea fost construită la sfârșitul secolului al XIX-lea, la de începuturile mineritului în Valea Jiului. Poliţiștii îi caută acum pe hoţi și nu exclud chiar demararea unor controale la centrele de colectare a fierului vechi din zonă.

8 ani de la închiderea minei Petrila. Nimeni nu şi-a amintit! Cea mai veche mină din Valea Jiului și, totodată, întâmpla vreodată”, a mai adăugat Cenușă. 156 de În urmă cu fix 8 ani, în 30 octombrie, se cea mai adâncă din Europa, pentru că se afla la scotea ultima tonă de cărbune din subteranul ani a funcţionat neîntrerupt mina Petrila, până în aproape un kilometru înspre inima pământului, este 2015. Zăcământ ar mai fi fost pentru cel puţin 50 de minei Petrila. Astăzi, la suprafață, perimetrul istorie. O istorie de 8 ani de care nimeni nu și-a ani, spune Cenușă, brigadierul care a intrat 25 de minier cunoaște o exploatare, amintit în această zi sumbră de 30 octombrie, care ani în adâncuri. însă culturală, pentru că mineritul ar fi trebuit să rămână întipărită în multe minţi. „Din puctul meu de Ieri, la suprafaţă era același om, brigadierul Cenușă, a devenit istorie. Asta deși, în vedere, și la cum cunosc subteran, mai era huilă pentru devenit între timp pensionar, imediat după subteranul, având în scoaterea din subteran a încă cel puțin 50 de ani. vedere că am lucrat 25 ultimilor bulgări de de ani la această mină, foarte important să fie puse în siguranţă huilă. peste 50 de ani se mai și chiar exploatate în așa fel încât să fie “Din păcate pentru mine, putea exploata cărbune introduse într-un traseu turistic”, a spus și totodată din fericire că de la mina Petrila”, a Cătălin Cenușă, fost brigadier la E.M. am reușit să exploatăm spus Cenușă. Petrila. cumva această zona din Ultimul vagonet de În România s-au închis multe mine, însă punct de vedere turistic, cărbune adus la modul barbar în care s-a făcut acest în urmă cu 8 ani am fost suprafaţă, pe care lucru nu va permite redeschiderea exploatărilor. În unul dintre cei care au scos ultima tonă de huilă din minerii au scris data de 30 octombrie 2015, stă astăzi Germania, de pildă, mai ales acum în contextul crizei subteranul minei Petrila. Imi aduc aminte, ca și cum la suprafaţă ca dovadă a acelei zile sumbre în care s-a ar fi fost ieri, acea zi. Deși a trecut atât de mult timp, energetice mondiale, mine de cărbune de redeschis închis cea mai veche exploatăre minieră din Valea pentru a asigura producţia de energie. trebuie să avem speranţa ca măcar suprafaţa minei Jiului. La începutul anilor ‘90, la Petrila lucrau 4.000 „În Valea Jiului și la nivelul întregii ţări, putem vorbi Petrila să cunoască o transformare în timp. Atunci de mineri. Primele disponibilizări au avut loc în 1997. doar de deschidere, nu de redeschidere. Tot ce s-a mulţi oameni au plecat de aici cu lacrimi în ochi, nu La închidere, exploatarea mai avea doar 320 de închis la noi, nu s-a conservat în niciun fel, ci s-a știau pe ce drum o vor lua după acea zi, ca să ajungă angajaţi. Astăzi mina Petrila și extracţia cărbunelui închis definitiv. Dacă ar exista cineva să își dorească să iasă la pensie, sau să-și schimbe locul de muncă, sunt istorie. O istorie de care nu și-a amintit nimeni. vorbesc de cei care nu se încadrau pentru a ieși atunci să ajungă la zăcământ la pensie. Acum suntem într-o altă fază, clădirile sunt, vreodată, ar trebui să deschidă un nou puţ, noi nu de mult, ale Consiliului Judeţean Hunedoara. galerii ca să ajungă la Sperăm ca toate proiectele ce le au ei în plan, stratul de cărbune, dar bineînţeles sprijinite de Planeta Petrila, să meargă înainte și să se poată aplica pentru aceste clădiri. Este acest lucru nu se va

Euro-Riva Serv SRL Petroşani angajează

Manipulant Mărfuri (2 posturi), cu experiență.

Contract de muncă full-time (8 ore). Solicităm și oferim seriozitate. Relații la telefon 0254.541011.

8

www.zvj.ro marţi, 31 octombrie 2023

ACTUALITATE

5


6

SPORT

Ne pierdem campionii!

Un fost rugbist de la Ştiinţa a plecat la muncă în Anglia. Câştigă de 10 ori mai mult ca în România! Ciprian Straja a plecat la muncă în străinătate. Mai precis în Anglia. În Albion, la muncă, acesta câștigă de 10 ori mai mult în comparaţie cu cât câștiga din rugby în România. Rugbiul românesc suferă din lipsa banilor. Numărul jucătorilor care renunţă la practicarea acestui sport este în creștere. Ciprian Straja este din comuna Baru și a jucat rugby la Știinţa Petroșani, împreună cu fratele său. Este o fostă mare speranţă a rugbiului românesc, fiind unul dintre jucatorii care au decis să-și ia inima în dinţi și săși încerce norocul în străinătate.

Echipe de top.... Ciprian Straja a evoluat pe postul de aripă de mare viteză la cluburi precum

Știinţa Petroșani sau Universitatea Cluj. Unul dintre punctele culminante ale carierei sale a fost eseul reușit împotriva campioanei CSM Baia Mare. A fost atunci un meci nesperat de echilibrat, ţinând cont de diferenţa dintre cele două echipe, CSM Baia Mare trecând de Știinţa Petroșani cu scorul de 54-15.

Dezamăgire.... Totuși, nemulţumit de condiţiile din rugby-ul românesc și de ofertele primite, Ciprian Straja a decis că este momentul să pună pe pauză rugbiul de la noi și să plece la muncă în strainatate, pentru a-și asigura un trai mai bun. “În Anglia, la muncă, câștig de 10 ori mai mulţi bani decât câștigam din rugby în Romania” A lucrat în construcţii și în amenajări interioare, iar mai apoi a ajuns să lucreze într-un depozit DHL. Cum în Anglia rugbiul se mănâncă pe pâine, Ciprian a avut norocul să poată să combine cariera profesională cu rugbiul jucat, cel puţin deocamdată, de plăcere.

La Coventry.... Astfel, fostul rugbist al Știinţei a bătut palma cu Coventry Welsh Rugby Club, grupare din Liga a VI-a engleză, care îi permite să se bucure, în continuare, de sportul cu balonul oval, dar care poate reprezenta

Anunţ public Primăria Municipiului Vulcan anunţă publicul interesat asupra depunerii solicitării de emitere a acordului de mediu pentru proiectul

“Înființarea unui centru de colectare prin aport voluntar în Municipiul Vulcan, județul Hunedoara” propus a fi amplasat în mun. Vulcan, str. Mărășești FN. Informaţiile privind proiectul propus pot fi consultate la sediul autorităţii competente pentru protecţia mediului Hunedoara, str. Aurel Vlaicu nr. 25, Deva, judetul Hunedoara şi la sediul Primăriei Municipiului Vulcan, str. Bld. Mihai Viteazu, nr. 31, în zilele de Luni-Joi, între orele: 07:00-15:30 și Vineri 07:0013:30. Observaţiile publicului se primesc zilnic la sediul autorităţii competente pentru Protecţia Mediului Hunedoara.

facebook.com/ziarulvaiijiului

pentru el și o rampă care să-l ajute să ajungă la un nivel mai ridicat în rugbiul din Anglia. “Coventry Welsh Rugby Club este o echipă de rugby union. Cât despre divizii, este a 6-a divizie din Anglia, Midlands Division, a doua grupă valorică, Counties 2! Despre condiţii materiale aș putea spune doar că avem echipamente de antrenament, joc și prezentare. Fiind o echipă de amatori, nu primești bani, joci doar de plăcere, dar din păcate sau din fericire condiţiile sunt mai bune decât la alte echipe din fosta Super Ligă. Eu am renunţat la rugby-ul de performanţă și m-am mutat în Anglia ca să muncesc. Nu m-am gandit că voi găsi aici o altă echipă. Din fericire am găsit și, văzând nivelul, sper să reușesc să avansez în divizii mult mai înaintate. Sunt convins că, la nivel general, avem condiţii mai bune chiar și ca la unele echipe de top din România. Inclusiv la nivel de spectatori aici vezi cât de iubit este și poate fi rugbiul. Avem foarte mulţi spectatori, inclusiv dacă e ploaie, bate vântul sau e caniculă. Am decis să fac acest pas pentru că se adunaseră, din pacate, foarte multe nemulţumiri vizavi de tot ceea ce se întâmplă în rugbiul românesc. E clar că sunt nemulţumiri din toate punctele de vedere, de la nivelul de gândire și profesionalism până la bani, evident, și de condiţii de antrenament și recuperare. Din păcate, tot rugbiul românesc este într-o continuă descreștere”, a punctat jucătorul în mediul online.

Viața la Coventry Welsh Rugby Club este relativ simplă “Jucăm din plăcere, avem două antrenamente pe săptămână, iar la

finalul săptămânii avem meci. Dimensiunea lotului nu este una stabilă, ea variază pentru că primim în mod constant jucători de la colegii care vin la unele meciuri pentru a se familiariza cu nivelul de mijloc din Anglia. Nu știu să vă spun exact câţi jucători străini sunt. În mod cert grosul este asigurat de englezi. Mai suntem doi români (n.m. Ciprian si Alex Zaharescu, un alt rugbist de pe linie de treisferturi) și un băiat

care reprezintă Hong Kong, dar și el este născut in Anglia”, a declarat acesta pentru Rugby Club Griviţa. De-a lungul timpului, Știinţa Petroșani a pierdut mulţi jucători de valoare din cauza unor lipsuri evidente. Poate într-o zi exodul acestor jucători va fi stopat prin implicarea mai multor factori de răspundere, dar care să fie și pasionaţi de mișcarea sportivă. Loredana JUGLEA

marți, 31 octombrie 2023


A revenit la locul faptei eroice

Şi totuşi mulţumiţi! Clasamentul final al competiţiei de Rugby 7 Elita i-a mulţumit pe cei de la Știinţa Petroșani. “Noi am dat totul pe teren! Deși am terminat pe locul 4, suntem mândri de efortul depus și de rezultatele obţinute. Este o prestaţie bună, dar ne dorim mai mult! În ediţiile viitoare, ne propunem să ne clasăm cel puţin pe podium! Suntem hotărâţi să evoluăm din ce în ce mai bine și să ne demonstrăm forţa în lumea rugby-ului. Vă mulţumim tuturor suporterilor noștri, familia Știinţa Petroșani, pentru sprijinul necondiţionat! Hai Știinţa”, a fost mesajul oficialilor. Iată cum arată clasamentul final: 1.C.S. U Elbi Cluj 2.C.S.M Constanţa 3. C.S. Rapid 4.C.S. Știinţa Petroșani 5.C.S. Năvodari (și cu eseveraj în favoarea Știinţei! 62-52) 6.C.S. Poli Iași 7. C.S. U Arad 8.R.C. Griviţa

Lupeniul a redevenit lider la judeţ Finalul de meci de la Uricani dintre Minerul și Viitorul Minerul Lupeni a fost unul fericit pentru oaspeţi. A fost ACS Minerul Uricani-ACS Viitorul Minerul Lupeni, scor 0-5. În minutul 4’ Băcăran a ratat un penalty pentru echipa din Lupeni. A fost min 36’ 0-1, gol Băcăran, min 43’ 0-2, gol Prem, min 62’ 0-3, gol Harangozo, min 69’ 0-4 gol Popescu și min 80’ 0-5, gol Popescu. În urma acestui rezultat echipa lui Dan Voicu revine pe primul loc în clasamentul Ligii a patra. Minerul Uricani rămâne fără niciun punct în acest sezon competiţional.

Sportivul Avram Iancu a înotat și în Mureș aproximativ 50 de kilometri, între localităţile Aurel Vlaicu și Deva. Era ultimul antrenament de pregătire a unui înot special. Parcurgerea înot, în premiera mondială, a unui fluviu fără costum de protecţie. Reușea asta la capătul a 89 de zile de efort. A revenit weekend-ul trecut la locul ultimului antrenament dintr-o altă perspectivă. Una relaxantă. Avram Iancu a revenit sâmbătă pe râul Mureș, unde acum șase ani făcea ultimul antrenament înaintea stabilirii recordului de a înota Dunarea, fără costum de neopren, de la izvoare până la vărsarea fluviului în Marea Neagă, străbătând 10 ţări şi 4 capitale. Ultimul antrenament înainte de provocarea Dunării l-a făcut în judeţul Hunedoara. „Întâmplarea face ca la extremitatea estică a judeţului meu, Hunedoara, la marginea Mureşului să se afle o localitate cu un nume simbol: Aurel Vlaicu. Alături de Traian Vuia, primul om din lume care reuşeşte să zboare cu un aparat mai greu decât aerul, Aurel Vlaicu este unul dintre pionierii aviaţiei româneşti şi mondiale. Da, din localitatea care mă duce cu gândul la premierele mondiale româneşti, îmi voi lua zborul spre acest ultim antrenament care vizează tot o premieră mondială; străbaterea întregului curs a Dunării, doar în slip, fără costum de protecţie. Da, mă mândresc la tot pasul cu valoarea poporului nostru. Suntem tari! Mai tari chiar şi ca tabelele electronice care nici măcar nu erau în stare să afişeze o notă de zece. Nu erau în stare pentru că niciun pământean nu era capabil de o asemenea notă. Până într-o zi când o fetiţă, o româncă a luat primul 10 în istoria gimnasticii mondiale. Voi ajunge la Deva, reşedinţa judeţului meu, la capătul unui efort de aproximativ 12 ore. Ţin foarte mult ca acest ultim antrenament să-l fac acasă”, declara Avram Iancu în mediul online. Anul acesta Avram Iancu și-a adăugat încă un fluviu la palmares: Fluviul Rin. Dupa 48 zile, sportivul din Petroşani a înotat cei 1.032 de kilometri ai fluviului Rin fără costum de neopren sau alte elemente ajutătoare, la fel ca în vara anului 2017, când a devenit primul om din lume care a reuşit să străbată fluviul Dunărea doar prin forţa braţelor. Avram Iancu a plecat pe 16 iulie, din oraşul Konstanz, din Germania, în cursa prin care şi-a propus să străbată întreg cursul fluviului Rin pentru a susţine aderarea a României la Spaţiul Schengen. Și a reușit. Pentru că ambiţia le aparţine doar campionilor.

Devenii, în ceafa lupenenilor Echipa de juniori U19 de la CSM Deva își continuă seria evoluţiilor bune. Într-un meci contând pentru etapa IX-a, antepenultima, a turului Campionatului Judeţean, băieţii noștri, pregătiţi de Marius Tănasă și Alexandru Doboș, au repurtat o nouă victorie. Jucând pe teren propriu, cei de la CSM Deva au învins, cu 4-1, pe Gloria Geoagiu. Oaspeţii au fost cei care au deschis scorul, dar cei de la CSM Deva au revenit rapid în joc, având la pauză 3-1, scorul final fiind stabilit în mitanul secund. Golurile echipei devene au fost marcate de Bămbălau (2), Grill și Silvestru. În meciul cu Gloria Geoagiu, pentru CSM Deva au jucat Costică - Iacob, Penzeș, Grigorescu, Dragoșa - Medrea, Chiţimia, Bloţu, Voiculescu - Bămbălau, Grill; Sita, Moisă, Silvestru, Kolbudak, Pintilie, pe foaia de joc mai fiind trecuţi Bulzan și David. În urma acestei victorii, devenii rămân pe locul secund în clasament, la egalitate de puncte cu liderul,

www.zvj.ro

8 marți, 31 octombrie 2023

Minerul Lupeni, diferenţa fiind făcută de golaveraj, echipa din Vale având un avans de un sigur gol. Etapa viitoare, penultima a turului, CSM Deva va juca la Crăciunești, cu Șoimul Băiţa, ultima clasată, partida

fiind programată a se disputa marţi, 31 octombrie, de la ora 12:30. Pagini realizate de Loredana JUGLEA

SPORT

7


8

LA ORDINEA ZILEI

Faţa urâtă a vestului ţării: rată mai mare de abandon şcolar în familiile cu un părinte plecat la muncă Deși, de multe ori, în spațiul public se vorbește de parcă toate familiile lucrează la corporație, statisticile organizației “Salvați copiii” ne readuc cu picioarele pe pământ. În toată țara avem familii cu părinți plecați în străinătate, dar în cele patru județe din vestul țării abandonul școlar e mai mare, la fel ca și nevoia micuților de psiholog și logoped! În general, din Hunedoara, Timiș, Arad și Caraș-Severin, părinţii pleacă la muncă în Austria, Germania sau Italia. 48.177, adică 14,7% din copiii din cele patru judeţe au avut cel puţin un părinte plecat la muncă în străinătate în 2022, conform unei statistici a celor de la “Salvaţi copiii”. Unul din cinci copii are mama plecată, iar unul din 14

facebook.com/ziarulvaiijiului

are pe ambii în afara graniţelor și a rămas, în cele mai multe cazuri, cu bunica. 27% dintre acești copilași au avut nevoie de consiliere psihologică sau de logoped, un procent peste media naţională, ceea ce denotă că teama de abandon se resimte puternic la micuţii cărora părinţii le trimit bani din altă ţară. 1084 de copii a cuprins “Salvaţi copiii” în statistica cuprinzând pe cei din zona de vest care au ambii părinţi plecaţi. Aspectele îngrijorătoare sunt că și media abandonului școlar în cazul celor cu cel puţin un părinte plecat e cu 50% peste media naţională! Frecvenţa cu care părinţii vorbesc cu cei mici e sub media naţională. Dacă, în ţară, în 55% dintre cazuri, părintele anunţă școala că va merge în altă ţară, în zona de vest doar 37% fac asta! 59% dintre ei anunţă serviciile de asistenţă socială, faţă de 65% la nivel naţional. Însă, la media banilor trimiși acasă, vestul stă mai bine, ceea ce poate arăta, în

principal, că nevoile financiare sunt prioritizate în faţa celor emoţionale. De aici, la lucruri cu impact social negativ e doar un pas. Frecvenţa micuţilor ce ajung la medic, inclusiv cu somatizări fizice ale depresiei, crește, la fel și riscul de a fi victimele violenţei în școală, crescut cu 50%, sau de a deveni dependenţi de alcool sau droguri. Fenomenul copiilor care rămân în grija rudelor, după migraţia economică a părinţilor, este deja unul care se întinde pe mai multe generaţii. Ne preocupă în mod deosebit accesul acestor copii la servicii publice, la cele de sănătate și educaţie în special, de aceea programul “Salvaţi Copiii” se dezvoltă de la an la an și se pliază pe nevoile reale ale acestei categorii sociale, devenit una dintre mărcile României postcomuniste, a

declarat medicul Mihai Gafencu, președintele “Salvaţi Copiii” România. Organizaţia a sprijinit, anul trecut, 3200 de copii din zona de vest, în centre de suport din judeţele Hunedoara (Lupeni, Petrila, Vulcan, Petroşani), Caraş-Severin (Reşiţa) şi Timiş (Timişoara, Sânnicolau Mare). Anda DELIU

marți, 31 octombrie 2023


Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
3621 marti 31 oct 2023 by Ziarul Vaii Jiului - Issuu