3611 marti 17 oct 2023

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Ziarul Vaii Jiului

Director: Cătălin DOCEA Curs valutar: 1€ = 4,9654 lei 1$ = 4,7123 lei 1₤ = 5,7268 lei

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului

marți, 17 octombrie 2023

Redacţia şi administraţia: str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, Petroşani

Anul XVI • nr. 3611 • 8 pagini • Preţ: 1 leu

Redacţia „Ziarul Văii Jiului” anunţă trecerea fulgerătoare la cele veşnice a redactorului ei,

BRAN CORNELIU

(1970–2023) Nu te vom uita niciodată, Cornele!

2

SPORT Ciup - captiv pe stadionul din Vulcan

De pe Rin pe Dunăre

Ciup nu este fotbalist și nici arbitru, însă o pasiune pentru fotbal e oarecum evidentă, de vreme ce puiul de cucuvea a ales să survoleze terenul de fotbal din municipiul Vulcan, taman pe timpul zilei, când ar fi trebuit să doarmă. Și cum, din păcate, un gard nu se compară niciodată cu un copac, Ciup a rămas captiv în plasa care împrejmuia terenul de joc.

De câteva zile, Avram Iancu a înscris în circulație remorcuța bărcii primite cadou după ce a înotat cu ea pe fluviul Rin. Cu toate că nu îi mai este de trebuinţă la Petroșani, Avram Iancu spune că nu a vrut să o vândă. „Nici nu am visat vreodată că voi avea așa ceva. Tocmai de aceea, nu doar că nu o vând, dar i-am ales și un număr preferenţial, RIN, pentru a-mi aduce aminte unde am trudit 48 de zile.

Am trudit la Rin și m-am relaxat la Dunăre. Am zis să tragem o fugă până la Dunăre și să profităm de vremea superbă. Odată ce am lansat la apă jucăria, am navigat vreo 20 de km în aval, unde am luat cu asalt de pe apă, Casa Emma, un loc special pentru mine, încă din 2017, când am poposit aici pentru o noapte, în aventura mea de a înota tot fluviul Dunărea, în 89 de zile. Aici s-au îmbăiat fetele cele mari, Dunărea având 18 grade. Înapoi a fost

și mai frumos, vântul suflând din spate.

Ne-am delectat într-un loc special din zona Coronini, unde am urcat la o înălţime pentru a privi o deschidere deosebită. Un loc unde apa și muntele își dau mâna.

Am dorit să cumpăr crap proaspăt direct de la mama lui. Am pândit o barcă de pescari până a ieșit la mal.

Cum a ajuns la ţărm, i-am întâmpinat voioși. Cei doi pescari, ca un făcut, au prins exact cantitatea și rasa de pește pe care o doream. În plasa lor erau 6 crapi, 5.2 kilograme de pește proaspăt.

I-am luat pe toţi. Toată lumea fericită!

A fost un weekend superb, am ajuns cu bine acasă după un rotocol de 630 km”, a povestit cu mult unor sportivul.

Cursă nouă, experienţă nouă Alergătorul Codrea Silip nu scapă nicun concurs. Spune că atunci când apare câte un cursă nouă în peisaj, se bucură și își propune să participe, pentru că de fapt asta își dorește, să meargă în locuri în care n-a mai fost. La fel a fost și cu PorolissumTrail. „Mi-am dorit să fiu acolo, și mă bucur că am luat startul la o așa competiţie frumoasă pe un traseu de viteză, alături de sportivi foarte valoroși, iar în final după cei 23km/830m, să ajung pe un onorabil loc 9 în clasamentul general.

Cât despre traseu și organizare, nota 10 cu felicitări. Totul a fost perfect, dar coborârea de pe Meseș a fost ceea ce trebuie. Așa că la anul sper să fiu sănătos și să mai vin aici, poate la un maraton sau cine știe ce ne mai rezervă organizatorul...Felicitări pentru buna organizare!”, a spus sportivul.

Oamenii din apropiere l-au văzut zbătându-se neajutorat și pentru că gardul era foarte înalt, au sunat imediat la 112 și au anunţat situaţia.

Pompierii de la Detașamentul Petroșani s-au deplasat la faţa locului și în câteva minute au tăiat plasa și au salvat micuţa pasăre. Pentru a se asigura că nu are răni care să-i pună viaţa în pericol, l-au luat pe Ciup cu ei, la subunitate, unde au solicitat vizita unui medic veterinar. După ce a fost consultat, Ciup a mai rămas în compania pompierilor până la lăsatul serii, așa cum a recomandat medicul și apoi a fost eliberat. Primul popas, l-a făcut pe creanga unui brad din apropiere, de unde, cu ochii mari și curioși, și-a urmărit salvatorii până când aceștia au intrat în detașament. „Felicitări, Valentin, Silviu, Andrei, Denis și Ionuţ! Misiunea de salvare și tot ceea ce aţi făcut ulterior pentru Ciup, puiul de cucuvea, ne demonstrează că adevărata frumuseţe a oamenilor pleacă din inimă și implicit din acţiunile lor necondiţionate”, a fost mesajul celor de la ISU Hunedoara.

Lupte libere

Denis Lukacs ispravă de campion naţional!

Vești bune de la Campionatul Național de Lupte libere de la Călărași! Dennis Lukacs de la Inter Petrila este din nou campion național!

Cei mai mici luptători ai României au luptat pentru medalii în week-endul trecut la Sala Polivalentă din Călărași,

Pe Arena Națională,

Suporteri de nădejde După 4 ani, micii suporteri de la CSM Jiul Petroșani si ACS Școala de Fotbal Damian Militaru au susținut echipa națională a României chiar la fața locului, în meciul cu Andorra.

Cu doar câteva minute înaintea meciului, cei mai mici suporteri ai naţionalei României au ajuns la Arena

)

Ziarul Vaii Jiului

Naţională, unde așteptau o victorie din partea tricolorilor în meciul cu Andorra.

Lucru care s-a și întâmplat. Bravo copii!

Hai România!

Editor: SC Aldo Detail Direct SRL Petroşani RO 32719137 n J20/82/2014

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud.

Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN

care a găzduit competiţia naţională de lupte libere destinată juniorilor 4 și U17. Peste 500 de participanţi au luptat cu determinare pe cele patru saltele destinate concursului.

Avem și vești bune în ceea ce îl privește pe sportivul CS Inter Petrila, Dennis Lukacs, multiplu laureat la campionatele naţionale organizate în cadrul Federaţiei Române de Lupte. La categoria 110 kg, lupte la sol, lupte libere U17, sportivul petrilean este campion naţional, obţinând locul I și medalia de aur. Felicitări Dennis!

Felicitări antrenorului Marian Lukacs!

Pagină realizată de Loredana JUGLEA COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008.

ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS DTP: Confort Media Publicitate: Mirabela FLEŢAN - 0735.727264 Administrativ / Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

marţi, 17 octombrie 2023

Vulcan

Trebuie făcută cu lucrători de specialitate icii re au fost dați afară med ca cu a ab gr că ală ive Acum iese la din Vulcan istente în Ambulatoriul ex ele et bin ca din ilie de fam unci, iar Sunt cam șase ani de at nu a fost de bun augur. a pusă pe ați să elibereze locul er lig ob st fo ei re ca cu repezeala nizare a ri a lucrărilor de moder pe ce în i te en in im a am se Spitalului. imobilului de pe strada

Numai că lucrurile nu s-au petrecut așa cum și-ar fi dorit administraţia publică locală de atunci. Treaba a încăput pe mâna unei societăţi comerciale cu sediul într-un apartament din București care a lălăit-o la disperare cu ambulatoriul la care, de cele mai multe ori, dacă lucrau treipatru oameni, iar câteodată nici atât.

Ce nu s-a făcut în mandatele trecute a fost lăsat moștenire actualei

conduceri din primărie, care a trebuit să-și spargă capul în căutarea unei soluţii salvatoare.

La capitolul „Diverse” al ședinţei ordinare din septembrie, Cristian Merișanu a făcut cunoscut că s-a reușit subcontractarea unei firme cât de cât serioase, care să continue lucrările. Lucru care se vede, fiindcă s-a trecut serios la executarea izolaţiei termice la exteriorul clădirii.

Problema este, însă, modul de finanţare pe care se va continuat tot ce mai e de făcut aici. În privinţa asta, primarul și-a exprimat speranţa că se va găsi tot o sursă de finanţare europeană.

Constructori sunt greu de găsit și pentru executarea clădirii centralei termice de la

Liceul Tehnologic Mihai Viteazu.

Necesitatea acesteia a fost subliniată de consilierul local Ștefan Feszner, care a fost receptiv la sesizările făcute de părinţii copiilor care învaţă la liceu.

Centrala termică este montată, i-a răspuns primarul, dar mai greu este cu construcţia care trebuie să o adăpostească. Primăria ar fi vrut s-o ridice cu lucrători de la primărie, dar instituţiile de resort au avertizat că ea trebuie realizată de personal specializat în astfel de lucrări.

Gheorghe OLTEANU

Comunicat DSP Hunedoara

Ziua Naţională a alimentaţiei şi a combaterii risipei alimentare Celebrată anual în România în data de 16 octombrie, Ziua Națională a Alimentației și a Combaterii Risipei Alimentare este o oportunitate pentru a ne aminti faptul că lipsa hranei, foamea și malnutriția pot afecta orice țară din lume şi că sunt necesare acțiuni globale pentru a reduce cantitatea de alimente risipite.

Se estimează că 811 milioane de oameni suferă de foame, două miliarde suferă de deficienţe de micronutrienţi - adică deficienţe de vitamine și minerale - și milioane de copii suferă de diferite forme de subnutriţie.

Risipa de alimente este o problemă mondială care a căpătat o importanţă din ce în ce mai mare pe agenda publică și politică din ultimii ani.

Importanţa acestui subiect va continua să crească, având în vedere nevoia de a hrăni o populaţie mondială aflată în creștere.

Problema securităţii alimentare, a accesului populaţiei la produse agroalimentare de bază și de calitate

www.zvj.ro

8 marţi, 17 octombrie 2023

corespunzătoare, constituie o preocupare majoră cu care se confruntă, într-o măsură mai mare sau mai mică, toate statele lumii, dar în primul rând cele subdezvoltate sau în curs de dezvoltare. Asigurarea securităţii alimentare pentru toţi indivizii, contribuie la liniștea socială,

la stabilitate și prosperitate.

La nivel global aproximativ o treime din totalul alimentelor produse pentru consumul uman este irosită, iar în Uniunea Europeană se estimează că 20% din totalul alimentelor produse se pierd sau se irosesc, în timp ce 43 de milioane de oameni de la nivelul Uniunii Europene nu își permit zilnic mese care să asigure o alimentaţie adecvată.

Conform raportului Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu din 2021, risipa alimentară în România a fost de 70Kg/ cap de locuitor/an, estimat ca fiind de 1 353 077 tone/an.

70% din risipa alimentară provine din gospodăriile populaţiei (peste 50% – 47 de milioane de tone), servicii de alimentaţie publică și de vânzare cu amănuntul.

O conștientizare a soluţiilor posibile și a beneficiilor care decurg din reducerea risipei alimentare poate îmbunătăţi lucrurile. În acest context, toţi actorii din lanţul alimentar au un rol important în prevenirea și reducerea risipei alimentare, cei care produc și procesează alimente (fermieri, producători și procesatori de alimente),

cei care comercializează alimentele (sectorul ospitalităţii, comercianţii cu amănuntul) dar și consumatorii înșiși, fiecare dintre noi trebuie să găsească soluţii potrivite pentru a reduce risipa alimentară. Învaţă să faci alegeri înţelepte! (...) Începând cu anul 2016, Comisia Europeană implementează un Plan de acţiune dedicat pentru a reduce pierderile și risipa de alimente, înfiinţând Platforma UE, cu scopul de a sprijini toţi actorii în definirea măsurilor necesare în acest domeniu, pentru diseminarea celor mai bune practici și evaluarea progresului înregistrat în timp. Platforma a elaborat Recomandări-cheie de acţiune în prevenirea risipei alimentare, abordând acţiunile solicitate de actorii publici și privaţi în fiecare etapă a lanţului de aprovizionare cu alimente (decembrie 2019).

DIRECTOR EXECUTIV, MEDIC ŞEF DEPARTAMENT S.S.P., Jr. Băda Delia Dr. Birău Cecilia COORDONATOR COMPARTIMENT, Dr. Roșca Daniela

ACTUALITATE

3

4

ACTUALITATE

Vulcan

Omul vârfurilor de munte Dorel Beurean are 66 de ani și, din 2002, este la pensie, după ce, din 1974, a lucrat ca electrician la sectorul XII Transport al minei Vulcan.

Omul e localnic get-beget, din moment ce s-a născut în Dealu Babii. Primele patru clase le-a făcut la școala din sat, iar următoarele la școala veche din Crividia.

Pasiunea asta cu umblatul pe munţi i-a venit acum patru ani, înainte de pandemie. Merge și pe jos, dar și cu bicicleta. A început cu munţii Parâng, apoi, de la vechiul Gambrinus, a ajuns la Drăgoiu și, apoi, la Straja și vârful Oslea din Munţii Vâlcan. După care au urmat munţii Retezat cu tot ce au ei mai frumos.

Dorel nu s-a mulţumit cu atât, ci a ţintit mai departe. S-a dus pe munţii Făgăraș și a escaladat Moldoveanu și toate cele treisprezece vârfuri de peste 2500 de metri ale acestora, dintre care Viștea Mare, Dara și Hârtopul Dariei sunt cele mai impresionante. Astă vară a urcat în Bucegi pe vârful Omul, așa că temerarul din Vulcan poate să spună că a bătut la picior întregul lanţ al Carpaţilor Meridionali. Pe distanţe mai mari se duce cu autoturismul lui, un Sandero. Îl lasă la poalele muntelui, după care el, echipat cu tot ce trebuie pentru un

facebook.com/ziarulvaiijiului

tă munții. i cărora le place să ba lu Jiu a le Va în i aț on de Sunt mulți pasi ceea ce-l deosebește r ia , an lc Vu n di te es temerar Unul dintre aceștia este faptul că el e un ne ta on m ii eț um dr i de ceilalți iubitori de să ajungă la înălțim us op pr -a și t, pu ce care, încă de la în s. metri și chiar mai su două mii cinci sute de suiș montan, o ia pe jos spre vârful pe care și l-a propus să ajungă.

Acolo sus își trage sufletul, după care scoate din rucsac drapelul tricolor, îl pune pe catarg și-l lasă să fluture în bătaia vântului. Își face câteva poze cu peisajul, iar pe câteva le postează pe Facebook chiar acolo, pe munte. S-a întâmplat de multe ori să întâlnească iubitori ai muntelui cu care s-a oprit, ca să schimbe câteva cuvinte. Când are astfel de ocazii, Dorel Beurean se mândrește să le spună

tuturor

că-i din Valea Jiului, din Vulcan, municipiu care, împreună cu staţiunile Parâng și Straja, are multe de oferit în ceea ce privește turismul montan.

L-am întrebat dacă nu îi este teamă să umble așa teleleu de unul singur. Nu-i este, fiindcă obișnuiește să cânte și să fluiere. Odată s-a întâmplat ca, undeva în preajma lacului Bolboci de la Brașov, să fie vizitat de o ursoaică și cei trei pui ai ei. Se pare că simţiseră mirosul de mici și de muștar care venea din portbagaj.

Cicloturismul este la ordinea zilei pentru Dorel. De la Vulcan la Izbucul Cernei, un traseu spre Herculane de peste o sută și ceva de kilometri, merge cu bicicleta de parcă s-ar duce la Petroșani. A plecat de acasă la șase dimineaţa, iar la șase seara era din nou la Vulcan. De curând, când i-a venit din nou dor de ducă, și-a luat bicicleta și a tăiat-o pe Pasul Vâlcan. A trecut de monumentul de la cota 1621 de metri, a lăsat în urmă Poiana lui Mihai, a ajuns la Schela, apoi la Sâmbotin și s-a întors acasă pedalând pe DN66 pe defileul Jiului.

Ce mi-a mărturisit

El dormea în mașină, i-a văzut, dar nu a scos nici un cuvânt, nu a făcut nicio mișcare. După ce au dat ocol mașinii, animalele au plecat.

Ceva mai târziu a apărut și ursul-tată.

Nici acesta nu a zăbovit mult. A băgat de seamă că ai lui nu sunt acolo, așa că și-a văzut de drum.

temerarul vulcănean despre planurile lui de viitor? Acum, după ce a urcat pe paisprezece vârfuri de peste două mii cinci sute de metri din Meridionali, visul lui Dorel Beurean este să încerce și în străinătate. A pus ochii pe Munţii Dolomit din Italia a căror altitudine trece de trei mii de metri.

Pentru asta, însă, recunoaște el însuși, trebuie să se pregătească temeinic, atât din punct de vedere fizic, cât și al echipamentului montan necesar. Nu știe încă exact când va urma drumul spre lanţul montan italian, dar, dacă și-a pus în gând să facă pasul acesta, știe că asta se va întâmpla negreșit.

Gheorghe OLTEANU

marţi, 17 octombrie 2023

Parâng

Telescaunul - învins de 6 alergători (din 130) „Mereu acea senzaţie de bubuială în un traseu plămâni și foc în numai bună ft”, vreme superbă, gambe, dar e al Și a fost „Run the Li . Cei mai lescaunul în Parâng te cu e ec tr naibii de plăcut. în te a pentru ca punct de tani din țară au avut Întâlnirea cu oameni on m ri to gă er al ng ni bu ecut în Masivul Parâ tr în faini, revederea cu au S. ul ng râ Pa ,

întâlnire

prietenii, organizare super, voluntari de 10 și gulașul de final, merită să te tot intreci cu telescaunul!”, a scris unul dintre participanţii la evenimentul sportiv. Șase sportivi au întrecut la ediţia din acest an telescaunul din Parâng. Întrecere cu telescaunul a avut loc pe

ică, inițiată de Toma Coconea.

într-o competiție un

participanţii au trebuit să parcurgă 2,5 km, cu o diferenţă de altitudine de 615 m.

Doar șase din cei 130 de sportivi prezenţi la start au reușit să întreacă telescaunul din Parâng, fiind răsplătiţi cu diplome, premii și un gulaș ca la mama acasă.

montan de 2,5 kilometri.

130 de alergători au fost dornici să fie mai rapizi decât telescaunul.

La ediţia cu numărul 7,

Cei mai înflăcăraţi suporteri

Fotbal. Liga 4

Și alți copii din județ, nu doar cei de la CSM Jiul Petroșani si ACS Școala de Fotbal Damian Militaru au fost fani ai Naționalei de fotbal la meciul dintre România și Andorra.

CSM Deva 2 - în ceafa Aurului şi a Viitorului Minerul

Juniorii de la CSO Retezatul Haţeg au fost prezenţi în acest sfârșit de săptămână în tribunele Arenei Naţionale. „Tricolorii au fost încurajaţi de peste 20.000 de copii, care au creat o atmosferă unică pe Arena Naţională, încă din primul minut al meciului.

Micii fotbaliști ai CSO Retezatul Haţeg s-au întors acasă cu amintiri frumoase de la meciul din cadrul preliminariilor Campionatului European din 2024, care s-a încheiat cu victoria tricolorilor, scor 4-0!”, informează pagina oficială a clubului.

8

www.zvj.ro marţi, 17 octombrie 2023

Într-un meci contând pentru etapa a opta din Liga 4 de fotbal Hunedoara, CSM 2 Deva a jucat, duminică, 15 octombrie, pe teren propriu, cu Dacia Orăștie.

După un meci pe care l-au controlat în totalitate, devenii antrenaţi de Alexandru Doboș și Marius Tănasă s-au impus, fără probleme, cu scorul de 50. Problema învingătoarei a fost rezolvată încă din prima parte a jocului, CSM Deva având, la pauză, un scor de neprezentare, de 3-0. Scorul a fost deschis repede, în minutul 5, când stoperul Denis Giosu, a reluat, cu capul, în plasa orăștienilor, din careul mic, un corner executat de Raul Chiţimia. Apoi ieșit în prim-plan Bogdan Ţoiu, care, cu o „dublă”, a stabilit scorul la pauză. Prima oară mijlocașul devean a înscris, elegant, cu latul, din 16 metri, în minutul 28, după o centrare periculoasă a căpitanului Roland Kelemen, cu greu respinsă de defensiva orăștiană. Apoi același închizător de la CSM Deva, a stabilit scorul reprizei, după o “scăriţă” de efect, în minutul 38. Și repriza secundă a fost controlată de deveni, mijlocașul ofensiv Robert Tamaș fiind cel care a ieșit la rampă, prin cele două goluri înscrise. Prima reușită a fost consemnată în minutul 51, tânărul jucător de la CSM Deva concretizând o acţiune colectivă, iar cea de-a doua, din minutul 64, a însemnat finalizarea unui contraatac din poziţie “unu la unu” cu portarul de la Dacia Orăștie.

CSM 2 Deva, care are, în prezent, 17 puncte, se menţine pe poziţia a treia în ierarhie, la patru puncte în urma primelor două clasate, Aurul Brad, respectiv, Minerul Lupeni.

Etapa viitoare, cea de-a noua, antepenultima a turului, CSM Deva va evolua în deplasare, pe terenul celor de la Retezatul Haţeg, echipă care este pe locul al șaselea în Liga 4 de fotbal Hunedoara, cu 13 puncte. Partida de la Haţeg este programată a se disputa, sâmbătă, 21 octombrie, de la ora 11:00.

Pagină realizată de Loredana JUGLEA

SPORT

5

6

DIVERSE

Comunităţi Vibrante în Valea Jiului

Cultura prinde viaţă din nou în inima Văii Jiului Petroșani, 16 octombrie 2023. Proiectul „Comunităţi Vibrante în Valea Jiului”, un efort amplu de revitalizare a regiunii prin artă și cultură, a cuprins activităţi artistice și evenimente ce au avut loc timp de trei zile în fostele comunităţi minerești din această zonă. Începând de vineri, 13 octombrie, și pe parcursul celor două zile de weekend, localnicii și vizitatorii a patru localităţi din Valea Jiului – Petroșani, Vulcan, Petrila și Lupeni – au avut ocazia să ia parte la o serie de evenimente și activităţi artistice destinate revitalizării comunităţilor locale, comunităţi care se confruntă cu efectele dispariţiei industriei mineritului și provocările

tranziţiei către un nou model de dezvoltare locală.

Astfel, în cele patru orașe foste miniere un grup amplu de organizatori, oameni implicaţi din sectorul neguvernamental, voluntari, artiști locali, dar și artiști recunoscuţi la nivel naţional au realizat picturi murale, au susţinut ateliere de tehnici teatrale, improvizaţie, storytelling etc.

Printre evenimentele la care au participat deopotrivă localnici și vizitatori se numără vernisajul Planiglobului Văii Jiului realizat de artistul Ion Barbu.

Activităţile din 13-15 octombrie au avut loc în cartierele Dallas (Vulcan), Ștefan (Lupeni) și Bosnia (Petroșani) și au inclus prânzuri comunitare, picturi murale, ateliere de creativitate din materiale reciclabile, un târg de jucării second-hand, însoţite de un performance de teatru special pregătit cu participarea copiilor din zonă.

facebook.com/ziarulvaiijiului

Pictorul Cristian Scutaru a putut fi văzut „live” la lucru în Cartierul Ștefan din Lupeni, unde a realizat pe un mural portretul regretatei Tatiana Stepa. Muralul lui Paul Șerban, artist stradal local la început de drum, mural realizat în Cartierul Dallas (Vulcan) a fost, de asemenea, prezentat locuitorilor cartierului. Actorii Ștefan Hotnog și Alexandra Pribeagu au lucrat cu mai multe serii de copii pe care i-au provocat să se exprime în scurte „tablouri” de teatru.

De asemenea, cei interesaţi au putut vizita minele Lonea, Lupeni și Petrila (desigur la suprafaţă, mina Petrila fiind închisă – n.r.). Dacă prima dintre acestea, a putut fi văzută în cadrul unui eveniment unic, respectiv aniversarea a 150 de ani de la deschidere, Petrila, cea mai veche și mai mare mină a Văii Jiului, este mereu un obiectiv de neratat.

Evenimentele au fost realizate împreună cu membri ai Coaliţiei Valea Jiului Implicată, cu artiști locali sau din alte zone, cu persoane reprezentative pentru comunităţile marginalizate, precum și cu sprijinul administraţiilor locale. Proiectul Comunităţi Vibrante în Valea Jiului este derulat de Valea Jiului Society, Urban Lab Valea Jiului și Asociaţia Copii pentru Viitor, cu sprijinul organizaţiilor membre ale Coaliţiei Valea Jiului Implicată, și este finanţat prin programul În Stare de Bine, susţinut de Kaufland România și implementat de

mbrie,  Între 13 și 15 octo Vibrante în proiectul Comunități fața Valea Jiului a adus în or aflați în localnicilor și turiștil trila și Lupeni Petroșani, Vulcan, Pe enimente și o serie amplă de ev la tururi activități artistice, de comunitare, ghidate la prânzuri te, ateliere de ateliere de creativita te e, expoziții și concer teatru, picturi mural minele Lonea, sați au putut vizita re te in i ce , ea en ai em  De as ă, cea mai mare și m m ur n di a st ea ac – Lupeni și Petrila ui ului a veche din Valea Jiul și diversitatea Văii Ji ria to is a br le ce a re au adus  Un prilej real de rie de evenimente ca se -o tr în a te ita un implicat com nță ntiment de apartene se ic rn te pu un și bucurie prin Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile. „Evenimentele pe care le-am organizat în luna august tot aici, în Valea Jiului, au fost o demonstraţie clară a potenţialului nostru colectiv de a aduce schimbări pozitive. Am experimentat bucuria și puterea artei de a uni oamenii și de a revitaliza spiritul comunitar“, a declarat Adina Vinţan, președinte al Valea Jiului Society și coordonator al proiectului. „Până în prezent, am reușit să ajungem la peste 300 de beneficiari, să depășim cu mult indicatorii, având peste 500 de participanţi spectatori, cu peste 50 de voluntari și o serie de ateliere educative și momente culturalartistice. Au fost amenajate trei spaţii pentru intervenţiile culturale în comunităţile marginalizate, asigurând prezenţa și în alte spaţii și în media la nivelul întregii zone a Văii Jiului.” Și totuși, de ce a atras Valea Jiului atenţia artiștilor și a ONG-urilor? În ultimii 26 de ani, Valea Jiului a cunoscut cel mai acut proces de depopulare faţă de toate celelalte zone miniere din Europa, spun organizatorii. Din 15 mine au mai rămas operaţionale două (Vulcan și Livezeni), iar alte două (Lonea și Lupeni) sunt în diverse programe de reducere a activităţii. Unele au făcut obiectul unor proiecte de regenerare urbană și renaturare, altele au eșuat din lipsa capacităţii financiare și administrative a comunităţii locale.

Un exemplu distinct este Mina Petrila, unde este propusă păstrarea și reconversia prin punerea în valoare a potenţialului cultural, industrial și de afaceri și de dezvoltare a roboticii. În prezent, cele două mine cu plan de închidere au un masterplan dezvoltat prin proiectul Zone Funcţionale în Uniunea Europeană (implementat de Banca Mondială și Comisia Europeană),

care se propune modificarea planului de închidere pentru a asigura reconversia în paralel cu închiderea activităţilor miniere până în 2026.

Pe de altă parte, în zonă se dorește impulsionarea activităţilor din turism (cazare, alimentaţie publică, facilităţi și atracţii), precum și a companiilor nepoluante de prelucrare (electrice, textile, automotive). „Dispariţia mineritului din această zonă, după un secol și jumătate în care această industrie a fost definitorie pentru

identitatea comunităţilor locale, a fost un eveniment catastrofic”, spune Mihai Danciu, președinte Urban Lab Valea Jiului. „Am învăţat din experienţe similare că, atunci când dispar industrii care adunau în jurul lor întregi comunităţi, acestea din urmă ajung să se confrunte cu problema supravieţuirii. Dacă vrem ca Valea Jiului, un loc cu un potenţial natural extraordinar, să renască, atunci nu e nevoie să aducem doar investiţii, ci și să reclădim comunităţile, să readucem oamenii laolaltă, să le arătăm că suntem împreună, că dacă ne ajutăm există speranţă și putem începe să construim aici viitorul. În primul rând, comunităţile înseamnă o imagine despre ele însele. Iar pentru acești oameni, care timp de peste 150 de ani au reprezentat inima industriei mineritului din România, dispariţia acestei ocupaţii a însemnat pierderea identităţii de sine. Acum încercăm cu toţii să o reclădim, prin artă comunitară și participativă.”

Contact adina.vintan@gmail.com � 0722 697 550 www.valeajiuluiimplicata.org

marți, 17 octombrie 2023

București, 16 octombrie 2023: Aproape patru din zece (37%) părinţi la nivel global spun despre copiii lor că nu primesc nutrienţii adecvaţi de care au nevoie zilnic, iar 21% afirmă că copiii lor s-au culcat flămânzi în ultimele 30 de zile. Așa arată rezultatele unui nou studiu global realizat la comanda organizaţiei internaţionale World Vision în 16 ţări în contextul Zilei Internaţionale a Hranei (16 octombrie).

La nivel ţării noastre, 2 din 10 copii spun că familia le asigură doar uneori sau nu le asigură niciodată suficientă mâncare, conform ultimului raport Bunăstarea copilului din mediul rural realizat de World Vision România.

Totodată, 14% dintre copiii cu vârsta între 15 și 18 ani mănâncă o pâine sau mai mult pe zi. Acelaţi procent de tineri se duc frecvent sau întotdeauna la culcare nemâncaţi, iar pentru 9% aceasta este o rutină.

Unul dintre cele mai importante proiecte ale fundaţiei World Vision România pentru asigurarea bunăstării și echităţii de hrană este Pâine și Mâine, prin care în prezent peste 1.400 de copii de la sate primesc zilnic o masă caldă la școală și două ore de ajutor pentru teme.

Rezultatele studiului global Aproape jumătate (46%) dintre adulţi la nivel global spun că și-au făcut griji să găsească bani pentru a cumpăra alimente în ultimele 30 de zile, procentul acestora fiind în creștere cu

Comunicat de presă World Vision

Studiu global de Ziua Internaţională a Hranei  Patru din zece părinți spun despre copiii lor că nu primesc nutrienții de care au nevoie zilnic 77% în ţările cu venituri mici.

Același studiu arată că, în ultimele 30 de zile, 30% dintre părinţi nu au știut de unde va veni următoarea lor masă, iar 21% spun că un copil din gospodăria lor s-a culcat flămând din cauza lipsei de hrană. Procentul ajunge la 38% în ţările cu venituri mici.

Dintre cei care au fost nevoiţi să pună un copil în pat flămând, principalele cauze invocate sunt: inflaţie și creșterea costului vieţii (46%) venitul scăzut al gospodăriei (39%) lipsa de demersuri din partea guvernelor pentru a reduce foametea (25%).

Malnutriţia este răspândită și nu se limitează doar la ţările cu venituri mici. „Foametea este o problemă care nu se limitează la o singură ţară sau o anumită regiune a globului. Asigurarea hranei pentru fiecare copil este posibilă, dar cu toate acestea numărul copiilor care flămânzesc este în creștere. Părinţi din toată lumea se confruntă cu aceste greutăţi pentru care nu primesc niciun sprijin”, a

declarat Andrew Morley, președinte și CEO World Vision International.

37% dintre părinţii din întreaga lume spun că copiii lor nu primesc nutrienţii necesari de care au nevoie zilnic.

Problema este resimţită mai puternic în ţările cu venituri mici, cum ar fi Ciad (66%), Malawi (64%) și Republica Democrată Congo (63%). Pe de altă parte, și în ţările din Occident mulţi părinţi că nu se descurcă să ofere hrana necesară copiilor: Germania (24%), SUA (20%), Australia (19%) și Canada (18%).

Cetățenii globali subestimează impactul foamei și malnutriției Aproape jumătate (45%) dintre copiii sub cinci ani mor din cauza unei nutriţii precare. Cu toate acestea, când

PIERDERE

mica publicitate

adulţilor li se cere să estimeze un procent, 44% dintre ei cred că numărul copiilor decedaţi este de sub 30%. Mai mult, 46% dintre cei întrebaţi nici măcar nu au vrut să ghicească. Asta arată că mulţi părinţi nu conștientizează cât de gravă este această problemă.

Majoritatea părinţilor (97%) sunt de acord că e vital ca copiii să mănânce la școală, astfel 85% susţin ca guvernele să finanţeze un program alimentar la școală. În același studiu, numai 40% dintre părinţi afirmă că proprii lor copii au primit o masă la școală în ultima lună.

75% dintre adulţi consideră că guvernul nu ajută destul familiile vulnerabile din ţara lor. De asemenea, 71% cred că nu se face suficient pentru a combate malnutriţia copiilor, iar 69% au aceeași opinie despre criza globală a foamei. În acest context, în România, World Vision România și Consiliul Consultativ al Copiilor World Vision România solicită extinderea la nivel naţional a programului de masă caldă în școli, prioritizând școlile cele mai vulnerabile. Consiliul solicită accesul la ore de educaţie nutriţională pentru copii și părinţi deopotrivă, precum și programe coerente pentru reducerea risipei alimentare. Întregul apel poate fi vizionat aici: World Vision România spune DESTUL!

Pierdut card de sănătate pe numele Dosa Nela‐ Cristina emis de Casa Natională de Asigurări de Sănătate. Se declară nul.

A dispărut prea devreme unul dintre condeierii de seamă ai V. J. Citeam cu plăcere articolele sale din ZVJ de unde aflam noutăţile din orașele Petroșani, Lupeni și Petrila. De acum cititorii ZVJ vor simţi lipsa semnăturii acestuia din paginile ziarului. Condoleanţe familiei îndurerate din partea unui cititor al articolelor lui Corneliu Bran. Dumnezeu să-l odihnească în pace! dl. Chirculescu, Vulcan

ANUNT PUBLIC Parohia Ortodoxă Română Sf. Apostoli Petru si Pavel, cu sediul în Mun. Vulcan, str. Dealul Babii, nr. 96, jud. Hunedoara, anunţă

elaborarea primei versiuni a planului/programului faza PUZ „CONSTRUIRE BISERICĂ ORTODOXĂ, ANEXĂ DE CULT, ÎMPREJMUIRE ȘI PARCARE” în localitatea Vulcan str. Crividia, nr. 63 şi declanşarea etapei de încadrare pentru obţinerea avizului de mediu.

Consultarea primei versiuni a planului/programului se poate realiza la sediul APM Hunedoara, Deva, str. A. Vlaicu, nr.25 de luni-joi între orele 9.00-16.00 şi vineri între orele 9.00-13.00.

Comentariile şi sugestiile se vor transmite în scris la sediul APM Hunedoara în termen de 18 zile calendaristice de la data prezentului anunţ.

Vând casă “la căsuţe”, pe str. Viitorului Petroșani, la etaj, 2 camere, baie, bucătărie, 2 holuri, geamuri termopan, 2 focuri, centrală termică, curtea mare din faţă până în spate, necesită renovare.

Preţ 44.950 euro.

Telefon 0765459316.

8

www.zvj.ro marți, 17 octombrie 2023

DIVERSE

7

8

EDILITARE

Felix Ostrovschi vă prezintă „Revista presei”

Jubileul unei fabrici de ţigări „La Londra este o veche fabrică de ţigări, căreia i-a mers numele de meșteră ce e, și ţigările ei sunt căutate ca bomboanele cele mai alese.

Prin măestria ei deosebită de a fabrica ţigări alese, a putut trăi o sută de ani, mergând din bine în mai bine.

Cum e de altfel, în toate meseriile din lume: de știi pregăti și da marfă bună, trăiești, răzbești, înflorești, iar cel cu marfă mai prejos de a ta, tânjește, sărăcește, se prăpădește.

Fabrica de ţigarete Players de care vorbim și-a sărbătorit jubileul de 100 de ani, prin serbare frumoasă la care au luat parte toţi lucrătorii și slujbașii ei și stăpânul a ţinut celor adunaţi la ospăţul casei o vorbire în care, printre altele, a arătat, cui are el a mulţumi mai ales, că-i merge așa de bine? Și iaca ce-a spus: Obiceiul

facebook.com/ziarulvaiijiului

fumatului a trecut de la bărbaţi și la femei, și azi pe tot globul fumează și femeile. Iar printre femeile cari fumează mai mult, Englezoaicele noastre ţin locul întâi! O știm și din statisticile (numărătoarele) făcute de noi și de vânzătorii noștri. Ele caută, mai tare ca bărbaţii, cele mai plăcute și parfumate ţigări ale noastre, fie ele oricât de scumpe.

Lor are Fabrica a le mulţumi mult, pentru marele ei avânt. Și bărbaţii fumează mut și aproape toţi. Totuși, printre bărbaţi mai mult fumează militarii și toţi acei cari lucrează în aer liber (zidari, lemnari, bărdași și alţii) – ca și cum le-ar face rău atâta aer curat și caută să și-l mai mestece niţel cu fum...

Vremea în care se fumează mai mult – spunea mai departe isteţul fabricant – e cea din ceasurile de după amiază, spre seară, când lucrătorii ies din fabrici și slujbașii și scriitorii de prin cancelarii.

Atunci, părăsind fabrica sau cancelaria cea cu aerul stricat, în loc să sugă cu sete aerul curat de afară – aprind cu îndoit zel ţigările, ca să capete tot aer înecat în fum, care se vede că le mai place...

Mare e prostia omenească, a fumatului. Dar ea a robit lumea de n-o mai pot elibera de ea decât cele patru scânduri”. [„Foaie interesantă”, Anul XXIII, nr.38, Orăștie, 13 septembrie 1928]

marți, 17 octombrie 2023