I. Paltin este pseudonimul cu care Ioan Duma semnează uneori la ziarele timpului. Preot ortodox, protopop al Văii Jiului, dar și un condei ascuțit, de polemist redutabil, o veritabilă conștiință a timpului său, Ioan Duma și-a câștigat, prin faptele sale, respectul contemporanilor săi, dar și locul în galeria românilor adevărați ai Văii Jiului. În 1922, I. Paltin (adică Ioan Duma) rememorează istoricul zilei de Sfântul Nicolae din 1918. Povestește, cu mult farmec, care este atmosfera Petroșaniului în tulbureala acelor vremi, culminând cu „debarcarea” trupelor române în gara Petroșaniului, cu încartiruirea și agapa creștină cazonă-civilă de la restaurant. Acțiunea se petrece, țineți-vă bine, în urmă cu 104 de ani. (Marian BOBOC)
Csiszer începuse să debiteze despre armata de țigani a vechiului regat și despre oligarhia valahă mai păcătoasă decât magnații unguri. Zilnic trebuiau intervenții ale conducătorilor pentru a nu se aprinde prima scânteie, care ar fi înflăcărat toată ValeaJiului, distrugând vieți și averi incalculabile. De-odată s-a răspândit cuvântul de vrajă, vine armata română. Acum este în Simeria, a plecat spre
azi P. Iacob. Câteva cuvinte de bineventare, un Trăiască Regele! Și apoi marșul, alături de trupă prin stradele Crișan, Mihai Viteazul și Regele Ferdinand până în Piața Unirii, unde s-a jucat hora în noroiu până la glesne. După încartiruirea și cina trupei, masă mare la București.
Neuitată masă, colonelul între președinții celor două sfaturi, Zamora și Sedlacec, având lângă ei pe d. V. Ianza și păr. I. Duma, trebuia să simtă amicala bătaie pe umeri a foarte veselului tovarăș Spicska,
„Au trecut patru ani de când a intrat armata română în Petroșeni, pentru a nu-l mai părăsi în veci. Ce veche, cât de îndepărtată pare ziua aceea! Cum s-au schimbat împrejurările și oamenii! În vălmășagul înviforatei vieți de astăzi întâmplările de atunci vin cu cântec în surdină. Și ce vrajbă, ce adânci mânii înfundate clocoteau în sufletele noastre. Sfatul național român și cel național maghiar (deși îi plăcea să-și spună: muncitoresc) erau la cuțite. Ședințele comune erau zi de zi mai viforoase, până au ajuns la înșfăcarea de scaune. Plecarea la București a dlui Dr. N. Olariu și păr. Dr. R. Miocu a scos din răbdări pe visătorii republicei diamantului negru, în federație cu Ungaria. Răposatul
Petroșeni, a trecut de Subcetate. O enervare greu stăpânită se simțea în tot orașul. Telefoanele sbârnăiau, întrebările pripite se urmau din clipă în clipă. Intelectualii români se întruniseră în localul băncii Ardeleana, încă de la ora 2 după masă, repețind imnul regal și alte cântece patriotice, învățate cam pe ascuns, cu cari trebuia să fie primită armata română. Amicul N. Socol, dirigintele corului, era și el neliniștit cu toată proverbiala lui fire flegmatică.
Nu cunosc ceasuri mai încete ca cele din acea zi de sfânt Nicolae. Patru-cinci-șase. Au sosit la Pui, au trecut înainte – până la Bănița. Aici ni s-au oprit știrile. Așteptam în cea mai vie nerăbdare. La un moment dat – după ora șapte – intră cineva și strigă: Armata e în gară! Atunci ne-am repezit buluc, doamne și domni, spre gară, unde am aflat pe comandantul Reg. 10 Vânători, colonelul C. Oprescu, și ofițerii lui în sala mică a restaurantului, împreună cu primarul de
secretarul personal al lui Sedlacec. Pe urmă, cuvântări, asigurări de bun tratament, îmbrățișări de fraternizare și joc, ca la vremea aceea. Din toate neau rămas și vor stărui în amintirea noastră ochii sfredelitori ai colonelului Oprescu, spiritul maiorului Vișănescu și talentul poetic și muzical al maiorului Popescu.
Neuitat Sfânt Nicolae, acela din 1918. Și azi? Fugiți de la mine, gânduri întristătoare! Nu vreau să fac comparație între ritmul inimilor de acum patru ani și libertatea lăbărțată a tuturor conștiențelor și inconștiențelor cari se afișează obraznic, se lăfăiesc între noi.
Eu aud cântecul goarnei, eu prăznuiesc”.
Stațiunea turistică Parâng din Petroșani își va deschide porțile pentru iubitorii de schi în această lună. Primarul Tiberiu Iacob-Ridzi este de părere că în jurul datei de 15 decembrie măcar o pârtie, unde se va acționa cu tunuri de zăpadă artificială, va putea fi folosită în condiții optime. Iar dacă Dumnezeu va da și ninsoare atunci cu atât mai bine, vor putea fi puse în funcțiune toate pârtiile existente.
O stațiune cu peisaje și priveliști deosebite
La finalul săptămânii trecute am stat de vorbă cu primarul Petroșaniului și despre stațiunea de deasupra municipiului, o stațiune din Valea Jiului care, ca și Straja ori Pasul Vâlcan, este în continuă transformare în bine. De la an la an, autoritățile locale și investitorii privați încearcă să mai adauge câte ceva util, pentru ca turiștii din toate zonele țării sau din Vale să fie atrași să vină la schi iarna, ori la alte activități de relaxare și petrecere a timpului liber, vara. Orice s-ar zice despre Stațiunea Parâng, dar faptul că are poate cea mai frumoasă priveliște și pârtii la altitudine mai mare decât în alte stațiuni, astea sunt bătute în cuie. De aceea administrația locală, în frunte cu primarul încearcă ca pe viitor să fructifice din plin aceste lucruri evidente.
Vor să dea drumul la Pârtia B după jumătatea lunii. Dacă va ninge suficient până atunci, sezonul va fi deschis mai repede Începutul discuției noastre cu primarul Petroșaniului a vizat cum este pregătită stațiunea de sezonul rece, în opinia dumnealui și totodată l-am întrebat dacă un edil șef în timpul liber de sărbători își face timp liber să meargă cu familia, cu copiii, la schi în stațiunea orașului?
„Cu siguranță, un primar are nevoie și de destindere în timpul liber alături de familie. La fel și eu, de ce nu, și cu certitudine voi urca cu familia, cu copiii în Parâng, ei fiind ca și mine liberi deoarece vor avea ca noi toți, de sărbători, zile libere, fiind după cum se știe
într-o binemeritată vacanță. Sezonul de schi în Parâng se va deschide cel mai probabil undeva după 15 decembrie. După cum se poate constata încă n-a nins așa cum trebuie, că altfel, poate, această dată ar fi venit mai repede. Dar după jumătatea lui decembrie, cu siguranță, vom putea da drumul, în condițiile în care afară vor fi temperaturi cu minus și vom putea prepara zăpada artificială cu tunurile de zăpadă pe care le avem. Deocamdată a nins slab, dar așteptăm și vești mai bune, ne-am uitat pe prognoză și pare că vor veni ceva reprize de ninsoare înainte de sărbători. Dar chiar și așa, cu siguranță că Pârtia B va putea fi amenajată și schiorii se vor putea bucura de acest frumos și popular sport de iarnă, practic atracția oricărei stațiuni în sezonul rece.
Stațiunea noastră se află încă în dezvoltare. Nu am ajuns la acea dimensiune a ei din mai multe puncte de vedere, pe care ni le dorim cu toții, atât noi, administrația publică locală, cât și cabanierii sau investitori ori turiștii. Dar vor veni, veți vedea, investiții și noi proiecte, care vor ridica standardele stațiunii. Oricum, față de acum mulți ani, stațiunea noastră are foarte multe lucruri noi și bune, iar transformările continuă în fiecare an. Eu cel mai tare mă bucur că anul acesta s-a reușit să se modifice legea aceea Schi în România, astfel încât să putem să primim din partea Romsilva terenurile, fără să mai plătim în completare, astfel încât să ne punem în aplicare proiectele de dezvoltare a stațiunii pe care le avem de multă vreme în vedere și care erau stagnate tocmai din cauza acestui lucru”, ne-a răspuns primarul Tiberiu Iacob-Ridzi.
Pe cele zece hectare de pădure luate de la Romsilva se va construi un nou telescaun și câteva pârtii de schi Firește că după această mărturisire legată de Romsilva, n-am scăpat ocazia să-l întrebăm pe primar, cu subiect și predicat, cam ce se are în vedere în proiectele de care ne spunea, menite să ridice standardele stațiunii ce străjuiește deasupra Petroșaniului, alături de semețele vârfuri Parângul Mare și Parângul Mic și cu tot lanțul muntos ce definește acest munte, cu culmi ce sar de 2.000 de metri lejer, la acest capitol Munții Parâng fiind între primii
munți din țară, alături de frații din Carpații Meridionali: Făgăraș, Moldoveanu, Bucegi și Retezat (tot din Valea Jiului).
„Am reluat documentațiile imediat ce am văzut că s-a modificat legea. În prezent, suntem într-un schimb de adrese cu cei de la Romsilva și anul viitor vom reuși probabil să scoatem din fondul forestier acele 10 hectare de pădure pentru cele trei pârtii noi pe care vrem să le facem și pentru telescaunul 4, cel care va face legătura între zona de deasupra telescaunului vechi și Slima, astfel încât să viabilizăm și partea aceea de pârtii din zona de nord a stațiunii. Pentru Parâng toate aceste investiții ar însemna, odată realizate, o deschidere fantastică a domeniului schiabil, o proporție de peste 60%, a pârtiilor extinse, astfel încât schiatul să fie de mare calitate, aș putea spune fără să exagerez că în România nu ar mai fi așa ceva! Și spun asta deoarece s-ar putea schia până undeva la cota 2.300 de metri și vă rog să îmi spuneți dacă cunoașteți în țară că se schiază la o asemenea altitudine?! Eu zic că nu și de aceea spun că aceste proiecte sunt esențiale, în condițiile în care mai vorbim și de zona de nord a stațiunii, unde, dacă va ninge sănătos de câteva ori pe iarnă, ar fi zăpadă până primăvara târziu. Asta vrem!”, a venit răspunsul.
Nu vor fi probleme cu viscolele, pădurea ținând scut vântului
L-am întrebat pe primar un lucru firesc: dacă la o asemenea altitudine nu vor fi probleme cu viscolele, știindu-se faptul că în fiecare iarnă vin câteva reprize când vântul ajunge să depășească și 100 km/ oră?
„Nu vor fi probleme deoarece pe zona Slima pârtiile de care vorbesc vor fi făcute prin pădure. Există o porțiune de gol alpin, dar nu foarte lungă, restul va fi prin pădure, astfel încât zona respectivă va fi ferită de vânturi foarte puternice. Iar cu această ocazie, dacă tot am vorbit de cele 10 hectare de pădure, trebuie să vă spun, ca să fie clar pentru toată lumea, că nu vor fi tăiate 10 hectare de pădure, cum am auzit de la unii. Nu, se va tăia doar cât e pârtia, restul pădurii va rămâne acolo, ceea ce va fi cu atât mai bine că ne va feri de forța vântului, cum spuneam. Tăiem doar pe traseul telescaunului și a pârtiilor, restul copacilor rămân intacți.
Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN - 0766.728688
Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com
Gheorghe OLTEANU - 0724.930338
Mihaela PETROŞAN
Petroșaniul are de cinci ori mai mulți urși în păduri decât ar trebui
I-am spus în glumă primarului că va fi frumos acolo, că se va schia prin pădure, dar și printre lupi și urși. A zâmbit și ne-a spus: „Cu lupii nu avem probleme și nici nu vor fi. Cu urșii, într-adevăr, am avut probleme foarte mari la Petroșani în această vară și toamnă, asta pentru că sunt foarte mulți urși în zonă. Practic în zona aceasta a Petroșaniului la aria de păduri pe care o avem ar trebui să avem 7-8 urși, iar din ce spun cei de la Asociația Vânătorilor avem peste 35!”. „Da, dar există o lege care îi dă dreptul primarului să semneze ordinul de relocare și urșii plimbăreți și iubitori de oraș pot fi relocați astfel în zone mai puțin populate și aproape de orașe, precum localitățile noastre din Valea Jiului, unde pădurile cad pe noi cum s-ar zice și unde n-ar fi normal să avem atâția urși așa de aproape de noi?”, i-am spus. „Da. Am și relocat un urs, însă sunt condiții speciale, nu e așa de ușor să-i relocăm. Ceilalți urși care ne-au creat probleme au fost, de exemplu, ursoaice cu pui. Iar ursoaicele cu pui nu pot fi relocate așa de ușor, sunt niște legi speciale care îi apără. Trebuie, de exemplu, prinși, concomitent, și puii și ursoaica, ceea ce este foarte greu. Este interzis prin lege să relochezi doar puii sau doar ursoaica. Este și firesc așa, că doar puii nu pot fi luați de lângă mama lor, nici viceversa. Ar fi o cruzime de nedescris”, a continuat Tiberiu Iacob-Ridzi. Totuși i-am mai spus doar atât, ce ne spunea un vânător experimentat: un urs, mic sau mare, dacă a ajuns să mănânce dintr-un tomberon, sau din mâna turiștilor, „acela n-o mai fi urs normal cât îi hăul… nu se va mai debarasa niciodată de aceste obiceiuri și ca atare trebuie fie împușcat fie dus într-o rezervație. E un urs terminat ca și comportament”.
„Noi am mai analizat de fiecare dată fiecare apariție în parte și împreună cu cei de la jandarmerie, poliția locală și de la asociația de vânători, am luat deciziile în conformitate cu legea. Legea spune foarte clar care sunt pașii de urmat în fiecare situație aparte și specială. Aveți dreptate, trebuie să avem grijă și de urși, dar și, mai ales, de oameni, astfel că ori de câte ori prin analiza noastră și a celorlalte autorități se va considera că un urs este periculos pentru cetățeni și că provoacă daune foarte mari în gospodăriilor lor, vom lua toate
măsurile legale pentru a îndepărta acel pericol. Deocamdată la Petroșani îi asigur pe cetățeni că nu e primejdie din partea urșilor, iar când aceasta va apărea, vom lua toate măsurile ce se impun, inclusiv relocarea animalului dacă va fi cazul”, a mai susținut pe acest subiect primarul Petroșaniului.
Vrea să se poate schia pe viitor de la 2.200 metri altitudine Revenind la discuția despre Stațiunea Parâng, primarul Tiberiu Iacob-Ridzi a mai subliniat o dată faptul că aceste investiții noi, de care vorbește, sunt absolut necesare și cerute de cabanieri și turiști, de toți cei care iubesc acest sport de iarnă.
„Să știți, și revin, că vreau să subliniez acest aspect ca să se rețină, domeniul schiabil din Parâng se află și acum la cea mai înaltă altitudine din România, practic începe de undeva de la 1.800 de metri înălțime, până undeva la 1.600 metri. Vă dați seama cum va fi să se poată schia de undeva de la 2.200 metri până undeva spre 1.600 metri? Va fi fantastic, ne mai vorbind de frumusețea peisajelor, de trecerea prin pădure, de panorama ce se deschide, una superbă cum doar în Parâng se poate vedea”, ne-a mai spus primarul Petroșaniului.
E nevoie de o telegondolă care să plece din oraș
Totuși, nu am ratat prilejul, dacă tot am vorbit de Parâng, să-l întrebăm pe edilul petroșenean și dacă se va mai face vreodată acea telegondolă care ar fi trebuit să pornească din oraș, până sus, mai exact de undeva din capătul Cartierului Aeroport? I-am spus că foarte multă lume se întreabă și mai toți care discută de acest subiect ne spun că acea telegondolă, chiar dacă poate nu ar produce foarte mare câștig, ar fi ca o emblemă și ca o trăsătură distinctă a Petroșaniului, dându-i exemplul telegondolei din Piatra-Neamț. Faptul că nu s-a mai făcut acea telegondolă, trage oarecum în jos imaginea Petroșaniului și a Parângului, a stațiunii de sus. Că vorba aceea, vom avea telescaune destule, dar fără nicio telegondolă sună cam rău pentru o stațiune de interes național în anul de grație 2022 (că nu mai vorbim nici măcar de anii 2000, a mai trecut de-atunci destulă vreme și o telegondolă, măcar, este imaginea în oglindă a oricărei stațiuni cu pretenții).
„E adevărat. Telegondola rămâne un proiect al nostru, se prevede prin proiect construcția acestei telegondole, dar toate lucrurile se fac etapizat. Prima dată trebuie să creăm condiții bune în munte pentru schi, după care putem trece la pasul doi, această telegondolă. Că mați întrebat, cred că în cinci ani există toate șansele să avem o telegondolă, proiectul există, cum spuneam. Anul viitor, după toate calculele noastre, TS4 ar urma să intre în finanțare. Sunt și pârtiile de care vorbeam,
după care ar veni și timpul telegondolei de care vorbim”.
Turismul în Vale va renaște Să sperăm că tot din ce ne-a spus primarul va rămâne nu doar la stadiul de proiecte pe hârtie, iar stațiunea din Parâng va ajunge în următorul deceniu acolo unde îi este locul, în fruntea stațiunilor românești și din acest colț de Europa. Dacă alții prin dăruire, voință, muncă și multe ambiții au reușit în Europa săși creeze adevărate perle montane, cu instalații, pârtii, telegondole, cabane și tot ce trebuie, noi, în Valea Jiului, de ce nu am reuși. Iar în vestul zonei noastre avem deja un prim exemplu, deși, cu siguranță, și la Straja mai este încă mult de muncă și de făcut investiții. Dar încet și sigur, cu sprijinul tuturor părților implicate, administrație locală, investitori privați, guvern se va putea ajunge la acest ideal. Că și așa nu avem prea multe în Vale, măcar turismul să ajungă să fie dezvoltat, o șansă pe care Dumnezeu ne-a dat-o din plin, prin frumusețile montane ce ne înconjoară, peisaje, ape, peșteri, floră și faună. Deci, haideți să facem ce trebuie, că Dumnezeu îți dă sacul, dar nu-ți bagă și în traistă, iar primarii noștri au învățat deja demult treaba asta, semn că în ultimii ani au fost mai activi pe linie de turism ca niciodată. Dar e greu să le faci pe toate odată, asta e clar. Numai încet dar sigur, cu constanță și ambiție, se poate ajunge la un turism dezvoltat, iar semnalele sunt din ce în ce mai clare că administrațiile locale s-au trezit în această privință, ceea ce nu este rău deloc.
Corneliu BRAN
