Ziarul Vaii Jiului
Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul
Nu există lege
)
împotriva LUI! ADEVĂRU
Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, Petroşani
Director:
Cătălin DOCEA
Curs valutar:
1€ = 4,9480 lei 1$ = 4,4218 lei
1₤ = 5,9187 lei
marţi, 2 august 2022
Anul XV • nr. 3353 • 8 pagini • Preţ: 1 leu
2011–2022: o poveste lungă de 11 ani…
Cum s-a ajuns și s-a pus în practică legiferarea și introducerea revoltei minerilor din Valea Jiului – Lupeni - August 1977 în „Legea recunoștinţei” nr. 341/ 2004 (II)
La data de 4 octombrie 2016 proiectul de lege nr. Pls721/2015 a intrat în dezbaterile din plenul Camerei Deputaților – repet, Cameră decisivă. Iată care a fost conținutul cuvântului domnului senator Haralambie Vochițoiu în plenul dezbaterilor din Camera Deputaților. Redau din Stenograma ședinței Camerei Deputaților din 4 octombrie 2016: „Stimaţi colegi deputaţi, Doamnelor şi Domnilor, Am ajuns din fericire, după mai bine de 2 ani de la iniţiere, în faţa votului final pe acest proiect de lege care are în vedere două mari obiective: 1. Să acorde minime reparaţii morale şi materiale unor persoane persecutate din motive politice în legătură cu Revolta Muncitorească anticomunistă din Valea Jiului, judeţul Hunedoara, din 1-4 August 1977. 2. Să repună România pe harta istorică
europeană. Aici vreau să vă prezint câteva explicaţii. Mişcarea Muncitorească antitotalitară de la Lupeni Valea Jiului a avut loc cu trei ani înainte de apariţia mişcării sindicale Solidaritatea din Polonia, care este consemnată de istorici ca fiind prima fisură în Blocul Comunist. Eu cred că prin amplitudinea, ecourile naţionale şi internaţionale Lupeni 77 poate fi catalogată ca un reper istoric în lunga noapte totalitară. Stimaţi colegi, la Revolta de la Lupeni 77 au participat direct peste 40.000 de mineri de toate etniile: români, maghiari, nemţi, evrei etc. precum şi alte categorii socio-profesionale. Practic toată populaţia Văii Jiului s-a solidarizat cu minerii aducându-le chiar mâncare şi apă în zilele acelea. Pentru cei ce nu ştiu, trebuie amintit că lideri locali şi naţionali ai PCR au fost sechestraţi la Lupeni până la venirea lui Nicolae Ceauşescu, în 3 august 1977. Confruntarea directă a lui Ceauşescu cu comunitatea din Valea Jiului a dus la prima înfrângere publică a acestuia . A fost “prima spaimă” a lui Nicolae Ceauşescu - declara cel care i-a fost aproape în acele vremuri, Ilie Verdeţ. Timp de aproape o lună de zile între 2 şi 29 august 1977 comuniştii au pierdut controlul asupra zonei Valea Jiului. Mişcarea antitotalitară din august 1977 a fost consemnată şi onorată cu scrieri şi atitudini pozitive în presa internaţională a vremii. În întreaga Europă liberă şi Statele Unite ale Americii, prin New York Times s-a scris şi s-a vorbit despre curajul, eroismul şi sacrificiul minerilor din Valea Jiului şi a românilor în general. Amnesty International, cea mai mare organizaţie internaţională pentru apărarea drepturilor omului a inserat în rapoartele sale luări de poziţii concrete pentru apărarea drepturilor cetăţenilor prigoniţi din cauza participării la această revoltă. Un număr de oameni au fost arestaţi, anchetaţi, sechestraţi, condamnaţi şi strămutaţi din Valea Jiului. Conducătorul acestei revolte, Constantin Dobre, a fost minerul, de la acea dată, care a avut curajul să se ia de piept cu Ceauşescu însuşi. De fapt Constantin Dobre se lua de piept cu un întreg sistem monolit ce controla la acel moment aproape jumătate din mapamond. Îl puteţi vedea în fotografie
alături de Nicolae Ceauşescu. Dar... îl puteţi vedea şi în balcon, alături de noi astăzi. Să îi acordăm domnului Constantin Dobre, şi prin el tuturor celor peste 40.000 de oameni ce au avut curajul să aprindă o lumânare în bezna totalitară, toată gratitudinea noastră şi la distanţa de 39 ani, aplauze. Toate naţiunile civilizate îşi cinstesc eroii. De azi prin votul dumneavoastră va face şi România un pas mare spre viitor. Haideţi să le arătăm celor ce neau acuzat pe nedrept că nu am avut rezistenţă anticomunistă, că am fost printre primii în lagărul comunist care am zguduit din temelii acest sistem ce părea de neclintit. Vă mulţumesc în nume personal, în numele ortacilor din Valea Jiului şi al tuturor locuitorilor din Judeţul Hunedoara, acest leagăn al poporului român, pentru votul favorabil de astăzi. Senator Haralambie VOCHIŢOIU” Pentru a ilustra și confirma prezența mea în balconul Camerei Deputaților la data de 4 octombrie 2016, atașez o fotografie.
Proiectul de lege Plx721/2015 a fost votat în unanimitate în Camera Deputaților, astfel: 198 voturi PENTRU; 0 voturi CONTRA și 0 voturi ABȚINERI. După votul final al proiectului de lege în Camera Deputaților, în după amiaza aceleiași zile de 4 octombrie 2016, i-am spus domnului senator Haralambie Vochițoiu că doream să sărbătorim evenimentul, pe banii mei, la restaurantul meu favorit numit „Stadio”, care se afla aproape vis-a-vis de Parlamentul României, pe Bulevardul Unirii nr. 1, și unde aproape zilnic mesele de prânz și seară le serveam împreună cu soția mea și uneori cu împreună și cu alți invitați. I-am mai spus domnului senator Vochițoiu să invite la masa evenimentului pe oricine dorea dumnealui. La eveniment domnul senator a adus cu dânsul mai multe persoane printre care consilieri, colaboratori și alte persoane și chiar jurnaliști din Valea Jiului. La prima ridicare de pahare, domnul senator Vochițoiu în cor cu invitații domniei sale au opinat că proiectul de lege votat în Parlamantul României va rămâne în istorie ca „Legea Dobre”, apoi au ridicat paharele și au strigat în cor „Pentru Legea Dobre!”. După aceea am intervenit eu și am spus că în opinia mea istoria trebuie să consemneze, oficial și de drept, ca acea lege să se numească, în termeni populari, ca „Legea Vochițoiu” și am adăugat argumentul că în realitate și de fapt eu am conceput-o, am scris-o și apoi am modificat-o prin 2 amendamente, și la care am contribuit, activ și consistent, pe tot parcursul legislativ din Parlamentul României. La acel moment doamna ziaristă din Valea Jiului m-a întrebat dacă sunt de acord să-mi citeze opinia despre „Legea Vochițoiu” în (continuare în paginile 2-3)