Ziarul Vaii Jiului
Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul
Nu există lege
)
împotriva LUI! ADEVĂRU
Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, Petroşani
Director:
Cătălin DOCEA
Curs valutar:
1€ = 4,9480 lei 1$ = 4,4218 lei
1₤ = 5,9187 lei
marţi, 2 august 2022
Anul XV • nr. 3353 • 8 pagini • Preţ: 1 leu
2011–2022: o poveste lungă de 11 ani…
Cum s-a ajuns și s-a pus în practică legiferarea și introducerea revoltei minerilor din Valea Jiului – Lupeni - August 1977 în „Legea recunoștinţei” nr. 341/ 2004 (II)
La data de 4 octombrie 2016 proiectul de lege nr. Pls721/2015 a intrat în dezbaterile din plenul Camerei Deputaților – repet, Cameră decisivă. Iată care a fost conținutul cuvântului domnului senator Haralambie Vochițoiu în plenul dezbaterilor din Camera Deputaților. Redau din Stenograma ședinței Camerei Deputaților din 4 octombrie 2016: „Stimaţi colegi deputaţi, Doamnelor şi Domnilor, Am ajuns din fericire, după mai bine de 2 ani de la iniţiere, în faţa votului final pe acest proiect de lege care are în vedere două mari obiective: 1. Să acorde minime reparaţii morale şi materiale unor persoane persecutate din motive politice în legătură cu Revolta Muncitorească anticomunistă din Valea Jiului, judeţul Hunedoara, din 1-4 August 1977. 2. Să repună România pe harta istorică
europeană. Aici vreau să vă prezint câteva explicaţii. Mişcarea Muncitorească antitotalitară de la Lupeni Valea Jiului a avut loc cu trei ani înainte de apariţia mişcării sindicale Solidaritatea din Polonia, care este consemnată de istorici ca fiind prima fisură în Blocul Comunist. Eu cred că prin amplitudinea, ecourile naţionale şi internaţionale Lupeni 77 poate fi catalogată ca un reper istoric în lunga noapte totalitară. Stimaţi colegi, la Revolta de la Lupeni 77 au participat direct peste 40.000 de mineri de toate etniile: români, maghiari, nemţi, evrei etc. precum şi alte categorii socio-profesionale. Practic toată populaţia Văii Jiului s-a solidarizat cu minerii aducându-le chiar mâncare şi apă în zilele acelea. Pentru cei ce nu ştiu, trebuie amintit că lideri locali şi naţionali ai PCR au fost sechestraţi la Lupeni până la venirea lui Nicolae Ceauşescu, în 3 august 1977. Confruntarea directă a lui Ceauşescu cu comunitatea din Valea Jiului a dus la prima înfrângere publică a acestuia . A fost “prima spaimă” a lui Nicolae Ceauşescu - declara cel care i-a fost aproape în acele vremuri, Ilie Verdeţ. Timp de aproape o lună de zile între 2 şi 29 august 1977 comuniştii au pierdut controlul asupra zonei Valea Jiului. Mişcarea antitotalitară din august 1977 a fost consemnată şi onorată cu scrieri şi atitudini pozitive în presa internaţională a vremii. În întreaga Europă liberă şi Statele Unite ale Americii, prin New York Times s-a scris şi s-a vorbit despre curajul, eroismul şi sacrificiul minerilor din Valea Jiului şi a românilor în general. Amnesty International, cea mai mare organizaţie internaţională pentru apărarea drepturilor omului a inserat în rapoartele sale luări de poziţii concrete pentru apărarea drepturilor cetăţenilor prigoniţi din cauza participării la această revoltă. Un număr de oameni au fost arestaţi, anchetaţi, sechestraţi, condamnaţi şi strămutaţi din Valea Jiului. Conducătorul acestei revolte, Constantin Dobre, a fost minerul, de la acea dată, care a avut curajul să se ia de piept cu Ceauşescu însuşi. De fapt Constantin Dobre se lua de piept cu un întreg sistem monolit ce controla la acel moment aproape jumătate din mapamond. Îl puteţi vedea în fotografie
alături de Nicolae Ceauşescu. Dar... îl puteţi vedea şi în balcon, alături de noi astăzi. Să îi acordăm domnului Constantin Dobre, şi prin el tuturor celor peste 40.000 de oameni ce au avut curajul să aprindă o lumânare în bezna totalitară, toată gratitudinea noastră şi la distanţa de 39 ani, aplauze. Toate naţiunile civilizate îşi cinstesc eroii. De azi prin votul dumneavoastră va face şi România un pas mare spre viitor. Haideţi să le arătăm celor ce neau acuzat pe nedrept că nu am avut rezistenţă anticomunistă, că am fost printre primii în lagărul comunist care am zguduit din temelii acest sistem ce părea de neclintit. Vă mulţumesc în nume personal, în numele ortacilor din Valea Jiului şi al tuturor locuitorilor din Judeţul Hunedoara, acest leagăn al poporului român, pentru votul favorabil de astăzi. Senator Haralambie VOCHIŢOIU” Pentru a ilustra și confirma prezența mea în balconul Camerei Deputaților la data de 4 octombrie 2016, atașez o fotografie.
Proiectul de lege Plx721/2015 a fost votat în unanimitate în Camera Deputaților, astfel: 198 voturi PENTRU; 0 voturi CONTRA și 0 voturi ABȚINERI. După votul final al proiectului de lege în Camera Deputaților, în după amiaza aceleiași zile de 4 octombrie 2016, i-am spus domnului senator Haralambie Vochițoiu că doream să sărbătorim evenimentul, pe banii mei, la restaurantul meu favorit numit „Stadio”, care se afla aproape vis-a-vis de Parlamentul României, pe Bulevardul Unirii nr. 1, și unde aproape zilnic mesele de prânz și seară le serveam împreună cu soția mea și uneori cu împreună și cu alți invitați. I-am mai spus domnului senator Vochițoiu să invite la masa evenimentului pe oricine dorea dumnealui. La eveniment domnul senator a adus cu dânsul mai multe persoane printre care consilieri, colaboratori și alte persoane și chiar jurnaliști din Valea Jiului. La prima ridicare de pahare, domnul senator Vochițoiu în cor cu invitații domniei sale au opinat că proiectul de lege votat în Parlamantul României va rămâne în istorie ca „Legea Dobre”, apoi au ridicat paharele și au strigat în cor „Pentru Legea Dobre!”. După aceea am intervenit eu și am spus că în opinia mea istoria trebuie să consemneze, oficial și de drept, ca acea lege să se numească, în termeni populari, ca „Legea Vochițoiu” și am adăugat argumentul că în realitate și de fapt eu am conceput-o, am scris-o și apoi am modificat-o prin 2 amendamente, și la care am contribuit, activ și consistent, pe tot parcursul legislativ din Parlamentul României. La acel moment doamna ziaristă din Valea Jiului m-a întrebat dacă sunt de acord să-mi citeze opinia despre „Legea Vochițoiu” în (continuare în paginile 2-3)
2
prăvălia cu istorii
(urmare din pagina 1) reportajul domniei sale, ce urma să-l publice într-un ziar din Valea Jiului – acord pe care i l-am dat, verbal. La scurt timp am citit articolul/ reportajul doamnei ziarist în care a consemnat doar opinia mea despre „Legea Vochițoiu”, fără însă să adauge zicerea mea că acea lege îmi aparținea prin argumentul enunțat de mine la masa evenimentului, anume că „în realitate și de fapt eu am conceput-o, am scris-o și apoi am modificat-o prin 2 amendamente, și la care am contribuit, activ și consistent, pe tot parcursul legislativ din Parlamentul României”. Luată cu vârtejul sărbătoririi evenimentului, „stropit” consistent cu multă băutură și cu diverse mâncăruri pe alese, este de înțeles că doamna ziaristă din Valea Jiului a „uitat” să consemneze și argumentul meu! Nu-i nimic, am consemnat și detaliat eu aici ADEVĂRUL despre zicerile mele privind „Legea Vochițoiu”, pe care am catalogato ca fiind versiunea populară a legii de drept înscrisă în documentele oficiale ale Parlamentului României și în Monitorul Oficial al României, și despre „Legea Dobre”, pronunțată și asumată de domnul senator Vochițoiu împreună cu invitații săi la evenimentul sărbătoresc de la restaurantul „Stadio” din București, pe care tot eu am catalogat-o fiind cea reală și de fapt, în auzul, prezența și cu acordul tăcut și neopozabil al domnului Vochițoiu și al invitaților săi. Acesta a fost adevărul spuselor mele la evenimentul istoric și sărbătoresc din după amiaza zilei de 4 octombrie 2016 la restaurantul din București – eveniment pe care l-am înregistrat pe telefonul meu mobil și pe care încă îl păstrez. Adevăr pe care îl mărturisesc și public, pentru corecta informare a românilor - a românilor din Valea Jiului – în mod special. La data de 15 octombrie 2017 Proiectul de lege Plx721/2015 a fost trimis pentru promulgare la Președintele României. La data de 25 octombrie 2016 Proiectul de lege Plx721/2015 a fost promulgat de Președintele României
)
Ziarul Vaii Jiului
prin Decret nr. 913/03/11/2011 și a devenit Legea nr. 199/04/11/2016. Legea nr. 199/04/11/2016 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 890/07/11/2016 cu titlul Revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului – Lupeni – august 1977. Efectele juridice ale Legii nr. 199/04/11/2016 au început odată cu publicarea acestei legi în Monitorul Oficial nr. 890/07/11/2016. Așadar, m-am zbătut continuu vreme de 5 ani, din iunie 2011 (când am înmânat memoriul lui Traian Băsescu la reședința ambasadorul României la Londra) și până la data de 4 octombrie 2016 (când s-a votat proiectul de lege, scris de mine și apoi modificat, tot de mine, cu 2 amendamente, la cererea și cu acordul domnului Secretar de Stat, Adrian SANDA) pentru a ajuta minerii revoltați ai Văii Jiului în august 1977, după o perioadă lungă de 39 de ani de la revoltă – vreme de 5 ani în care am investit energie, cunoștințe, multă și perseverentă gândire și preocupare precum și asiduă și permanentă colaborare cu demnitari de vârf ai statului român, în special cu inimosul și energeticul domn senator, Haralambie VOCHIȚOIU, care a acceptat necondiționat să servească drept vehicul politic, oficial și legal, pentru atingerea scopurilor și visurilor mele pentru a face ceva concret, atât cât s-a putut, pentru foștii și loialii mei mineri ai Văii Jiului și familiile acestora, soții și copii. Desigur că în aceeași perioadă de 5 ani și pentru aceeași cauză am cheltuit foarte mulți bani cu închirierea apartamentului din București, cu multele și desele deplasări între București și Londra etc., cheltuieli pe care nu le regret și nu le voi regreta vreodată, pentru că am dispus de finanțe consistente și permanente, finanțe obținute legal și din activități exclusiv private pe teritoriul Marii Britanii. Și, desigur, am mai făcut ceva. Am contactat pe unul dintre fiii regretatului meu coleg, minerul Gheorghe Maneliuc, cu care m-am întâlnit în București, i-am oferit copii de pe înscrisurile Securității din dosarele întocmite pe numele meu, în care era menționat și numele tatălui său, l-am informat că în Monitorul Oficial a fost publicată Legea nr. 199/04/11/2016 și l-am sfătuit și încurajat ca împreună cu frații și surorile lui să depună cereri la Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor, pentru a beneficia de drepturile prevăzute în acea lege. La fel am procedat și cu minerul pensionar din Petrila, Constantin DOGARU, cu care am purtat numeroase convorbiri telefonice și lămuritoare (prima dată m-a contactat dumnealui, fără a-l întreba vreodată de unde-mi cunoștea numărul meu de telefon mobil) în toamna anul 2017, cu privire la modul cum trebuia să procedeze și unde să meargă să depună cerere pentru a beneficia de drepturile prevăzute de Legea nr. 199/04/11/2016 care era integrată în Legea „recunoștinței” nr. 341/2004. 2016 – 2022 ÎNCĂ 6 ANI DE ACȚIUNI ȘI ZBUCIUM PERSONAL PENTRU CA MINERII ȘI FAMILIILE ACESTORA, CARE AU SUFERIT ÎN URMA REVOLTEI DE LA LUPENI ÎN AUGUST 1977, SĂ BENEFICIEZE EFECTIV DE PREVEDERILE LEGII NR. 199/2016 Chiar din ziua de 7 noiembrie 2016, când Legea nr. 199/ 2016 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, am cerut insistent Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor să accepte primirea cererilor minerilor Văii Jiului și ale familiilor
Editor: SC Aldo Detail Direct SRL Petroşani RO 32719137 n J20/82/2014
Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro
Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud. Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com
facebook.com/ziarulvaiijiului
Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN
acestora pentru a beneficia de drepturile prevăzute de acea lege. Insistența mea avea la bază termenul scurt de doar 1 an de zile, până la data de 7 noiembrie 2017, pentru depunerea cererilor. În ciuda faptul că în noiembrie 2016, Secretarul de Stat al Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor, Adrian Sanda, a fost suspendat, am continuat legătura cu acea instituție guvernamentală, atât prin prezența mea fizică, cât și prin petiții transmise online, pentru acceptarea imediată a cererilor petenților îndreptățiți la prevederile legale din Legea nr. 199/2016. Numai la una din petițiile mele din 6 decembrie 2016 am primit răspuns, printr-o scrisoare datată 14 decembrie 2016, din partea domnului Subsecretar de Stat, Octav BJOZA, în care eram informat că acea comisie care era se ocupa cu primirea cererilor a fost suspendată odată cu suspendarea Secretarului de Stat, și că acea comisie urma să-și reia activitatea după numirea unui nou Secretar de Stat (pentru conformitate vezi atașată scrisoarea domnului Octav BJOZA). Sigur că n-am fost mulțumit cu răspunsul domnului Subsecretar de Stat și am continuat, cu telefoane și petiții, să insist pentru a fi primite cererile celor în drept, argumentând constant că timpul depunerilor era foarte scurt, de doar 1 an de zile. La data de 13 octombrie 2017 noul Secretar de Stat de la Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor, Sorin MEȘTER, a trimis un mesaj la adresa de email a senatorului Haralambie Vochițoiu – mesaj pe care domnul Vochițoiu, de pe iPhonul-ul său la direcționat către mine. Pentru conformitate vezi mai jos mesajul: :::::::::::::::::::::: Început mesaj redirecționat: De la: sorin mester <sorin_mester@yahoo.com> Dată: 13 octombrie 2017, 12:48:15 EEST Către: “hvochitoiu@yahoo.com” <hvochitoiu@yahoo.com> Subiect: LUPENI 77 Răspundeți la: “sorin_mester@yahoo.com” <sorin_mester@yahoo.com> Buna ziua, În calitate de secretar de stat la SSRMLIRCIIR, am luat decizia ca in perioada 23 octombrie - 6 noiembrie 2017, ca o comisie special constituita, sa primească documentele in vederea obținerii calităților instituite conform dispozițiilor art. 25^1 alin.(1) lit.a), b) si c). Respectivă dispoziție a fost publicată pe site-ul SSPRMLIRCIR, secțiunea comunicate, pentru a fi la dispoziția persoanelor îndreptățite. V-am fi recunoscători, daca ne-ați putea pune in legătură cu beneficiarii, fie doar cu unul dintre dumnealor, pentru a le putea comunica si personal informațiile utile lor. Va mulțumesc anticipat si va urez un weekend frumos. Cu stima, Sorin Mester 0722 305 707 :::::::::::::::::::::::::: Din mesajul domnului Sorin Meșter se înțelegea foarte clar că în perioada, foarte scurtă de doar 24 de zile, dintre 13 octombrie – 6 noiembrie 2017, și NU întro perioadă de 1 an de zile, așa cum prevedea Legea nr. 199/2016, era admisă depunerea cererilor de către minerii revoltați ai Văii Jiului și familiile acestora care au suferit în urma din august 1977. Într-adevăr, la data de 20 octombrie 2017 Secretarul de Stat, Sorin Meșter, a publicat pe site-ul COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS DTP: Bogdan SOVAGO Publicitate: Mirabela FLEȚAN - 0735.727264 Administrativ / Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839
marţi, 2 august 2022
SSRMLIRCIIR (fost SSPR) un comunicat public cu ORDINUL nr. 284 din 20.10.2017 în care se aproba un Regulament ce avea ca obiect primirea cererilor minerilor revoltați ai Văii Jiului și ale familiilor acestora, pentru acordarea calităților prevăzute de Art. 25^1 alin (1) din Legea „recunoștinței” nr. 341/2004 (pentru conformitate vezi atașat Ordinul Secretarului de Stat, Sorin Meșter). După publicarea acelui Ordin nr. 284 din 20.10.2017 imediat am legătura cu copii regretatului miner, Gheorghe MANILIUC, urgentându-i să-și depună neîntârziat cererile și dosarele la sediul Secretariatului de Stat din București. La fel am procedat și cu minerul pensionar Constantin DOGARU din Petrila. Apoi am luat legătura cu noul Secretar de Stat, Sorin Meșter, cu care am purtat lungi convorbiri telefonice și numeroase schimburi de emailuri. La început i-am reproșat domnului meșter că n-a respectat termenul de 1 an de zile pentru depunerea cererilor, așa cum era prevăzut în Legea nr. 199/2016. Domnul Meșter îmi spunea mereu că nu el era de vină, ci predecesorul lui și chiar domnul Octav Bjoza care îl înlocuise pe demisul Secretar de Stat, Adrian SANDA. Tot atunci l-am rugat pe domnul Sorin MEȘTER să emită urgent un alt Comunicat prin care să popularizeze și să invite să depună cereri pe toți cei care au suferit în urma revoltei din Valea Jiului în august 1977. Domnul Meșter m-a refuzat, motivând că nu avea cadru legal pentru a emite acel comunicat și mi-a spus-o franc că era de datoria mea, ca fost lider al revoltei ,să popularizez depunerea de cereri. Am preluat îndemnul domnului Sorin Meșter ca pe o datorie care îmi aparținea și am purces la treabă. A transmis imediat, către mai multe ziare centrale din București și locale din Valea Jiului, conținutul Legii nr. 199/2016 cu apelul de a fi depuse cereri până cel târziu la data de 6 noiembrie 2017. Însă numai Ziarul Văii Jiului a publicat apelul meu și conținutul integral al Legii nr. 199/2016, spre cinstea și onoarea Redactorului Șef, domnul Marian BOBOC, și a Directorului ziarului, domnul Cătălin DOCEA. Disperat de faptul că în acea perioadă scurtă de doar 24 de zile (23 octombrie – 6 noiembrie 2017) doar un număr mic de persoane, 10 sau 11, au depus cereri la Secretariatul de Stat, l-am contactat din nou pe domnul Secretar de Stat, Sorin Meșter, și l-am rugat insistent să accepte un proiect de Ordonanță de Urgență și o Expunere de motive pentru prorogarea termenului de depunere a cererilor cu 3 ani, scris de mine, să-l semneze ca fiind inițiat și scris de dumnealui, să-l depună la Secretariatul General al Guvernului, apoi să-l susțină și să-l promoveze pe tot circuitul de avizare de la diverse ministere, în special la Ministerul Justiției și Ministerul Finanțelor. După ce a primit de la mine proiectul de Ordonanță de Urgență plus Expunerea de motive, domnul Secretar de Stat mi-a transmis că va semna acel proiect, îl va depune la guvern și-l va promova pentru avize pozitive de la ministere. Având încredere în cuvântul Secretarului de Stat, m-am mai liniștit nițel și știind din înscrisurile Securității din dosarele întocmite pe numele meu că în urma revoltei de la Lupeni unui număr 197 de mineri, li s-au desfăcut contractele de muncă și apoi au fost expulzați din Valea Jiului, împreună cu familiile acestora, la data de 11 ianuarie 2018 am adresat o scrisoare, prin email, către Directorul General al Societății Naționale de Închideri Mine Valea Jiului S.A. din Petroșani, prin care am solicitat lista nominală a persoanelor din exploatările miniere din Valea Jiului
8
www.zvj.ro marţi, 2 august 2022
cărora li s-au desfăcut contractele de muncă în timpul și după revolta de la Lupeni în august 1977. Aceeași cerere, la solicitarea mea, a fost publicată, cu mare bunăvoință și în Ziarul Văii Jiului. Ca răspuns la cererea mea am primit o scrisoare online, datată 29 ianuarie 2018, ștampilată și semnată de Directorul General al Societății Naționale de Închideri Mine Valea Jiului S.A. prin care eram informat că nu mi se putea furniza lista persoanelor solicitate, deoarece, citez „informațiile solicitate nu se încadrează în categoria informațiilor de interes public, fiind exceptate de la accesul liber al cetățenilor, în conformitate cu prevederile art. 12 lit. d) coroborat cu art. 2 lit. c) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare, motiv pentru care nu pot fi comunicate”. Nu m-am descurajat de răspunsul domnului director general și mi-am pus speranța în Consiliul Național pentru Studiul Arhivelor Securității (C.N.S.A.S.) – instituție specializată și legală, cu personalitate juridică, căreia i-am cerut, în scris, să solicite direct de la Societatea Națională de Închideri Mine Valea Jiului S.A. lista nominală cu minerii Văii Jiului care au suferit prin desfacerea contractelor de muncă și apoi expulzarea acestora din Valea Jiului (adică lista cu cei 197 de mineri care era dovedită prin înscrisurile Securității) – listă nominală care urma să fie transmisă direct de CNSAS la Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor, tot la solicitarea mea expresă. De prisos să spun că n-am primit niciun răspuns de la CNSAS la solicitările mele. Atunci am trăit momente de disperare și descurajare. Pe parcursul următoarelor luni, am revenit de mai multe ori la Secretarul de Stat, Sorin Meșter chestionându-l despre mersul legislativ a Ordonanței de Urgență pe care i-o trimisesem. Am trăit atunci o altă mare dezamăgire! Domnul Sorin Meșter mi-a spus mai întâi că subordonații săi vor iniția și depune ei la guvern o Ordonanță de Urgență pe tema solicitării mele, iar după câteva luni mi-a comunicat că Ordonanța lui de Urgență nu avea niciun succes deoarece Guvernul încă nu elaborase normele metodologice de aplicare a Legii nr. 199/2016. În perioada iunie 2018 – noiembrie 2021 efectiv al „bombardat” Guvernul României și Secretariatul de Stat cu o mulțime de petiții prin care ceream publicarea unei Hotărâri de Guvern pentru elaborarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 199/2016. Desigur că n-am primit niciun răspuns la petițiile mele. În sfârșit, Guvernul României a emis Hotărârea nr. 482 din 6 aprilie 2022 pentru aprobarea normelor metodologice privind drepturile prevăzute de Legea nr. 199/2016 care a modificat Legea „recunoștinței” nr. 341/ 2004, publicată în Monitorul Oficial nr. 383 din 19 aprilie 2022. La ANEXA NR. 4* (Anexa nr. 10 la normele metodologice) se află MODELUL de CERTIFICAT și LEGITIMAȚIE pentru minerii și familiile acestora care au suferit în urma Revoltei muncitorești anticomuniste din Valea Jiului – Lupeni – august 1977 (pentru conformitate vezi modelul de certificat și legitimație). Acum, în anul 2022 când scriu aceste rânduri și după 45 de ani de la revolta de la Lupeni în august 1977, mă bucur enorm că Legea nr. 199/ 04/ 11/ 2016 a dat roade, aflând că atât cei doi fii ai mult regretatului miner, Gheorghe Maniliuc, fostul meu coleg loial și de confidență, precum și minerul Constantin Dogaru din Petrila au primit certificate de persoane care au suferit
în urma Revoltei muncitorești anticomuniste din Valea Jiului – Lupeni – august 1977, în baza Legii „recunoștinței” nr. 341/2004. De prisos să mai adaug că, deși aveam dreptul, ca strămutați din Valea Jiului, atât eu, cât și membrii familiei mele, soție și fiu, n-am dorit să beneficiem, nu beneficiem și nu avem de gând să beneficiem vreodată de drepturile prevăzute de Legea nr. 199/04/11/2016 respectiv Legea „recunoștinței” nr. 341/2004.
Țin să mai adaug următoarele mențiuni. Începând din anul 2007 am fost în contact permanent cu domnul Marian BOBOC din Petroșani, care de atunci mi-a împărtășit gândurile, a avut încredere în mine și a susținut constant și public (prin cărți și numeroase articole publicate în Ziarul Văii Jiului) caracterul anticomunist al revoltei din august 1977. Pe tot parcursul legislativ al proiectului de lege, devenit apoi lege, l-am informat constant pe domnul Marian Boboc despre mersul legislativ al proiectului, iar informațiile furnizate de mine au fost publicate imediat de același domn Boboc în unicul și onorabilul Ziar al Văii Jiului. În finalul acestei mărturii publice spun că n-am regretat și nu voi regreta niciodată că la revolta Văii Jiului în august 1977 m-am sacrificat atât pe mine, cât și familia mea, soție și fiu minor, prin represiunea Securității de a ne strămuta din Valea Jiului la Craiova, unde ni s-a fixat și domiciliul obligatoriu. De asemenea, nu regret nici sacrificiile făcute în ultimii 11 ani de viață ai mei, începând de la vârsta de 64 de ani (vârstă pe care o aveam în anul 2011, când iam înmânat memoriul meu lui Traian Băsescu, președintele României de atunci) și până la vârsta de 75 de ani cu scopul de a promova, legifera și pune în practică un proiect de lege pentru ca foștii mei colegi și familiile acestora să fie recompensați, moral și financiar pentru suferințele îndurate prin pușcării și deportări din Valea Jiului. Am dreptul să-mi strig public
mândria față de toate acțiunile mele pozitive de-a lungul a 45 de ani, repet, în special în ultimii 11 ani ai mei de viață, în slujba și favoarea foștilor mei colegi mineri revoltați ai Văii Jiului în august 1977 și a familiilor acestora care au avut de suferit după revolta din august 1977. Aceasta este întreaga poveste, mărturisitoare și sinceră, a ultimelor și lungilor eforturi din viața mea. CONSTANTIN DOBRE
prăvălia cu istorii
3
4
diverse
La Festivalul Folcloric FOLK FEST - Macedonia
Ansamblul „Junii Petrileni” a cules aprecieri
În fiecare an realizările vizibile ale Ansamblului „Junii Petrileni” lasă o amprentă în istoria și tradiția organizațiilor internaționale de festival folcloric, care prin această activitate culturală continuă să promoveze cultura și să-i păstreze valorile. Acest lucru a fost și scopul declarat de conducerea Festivalului folcloric „Folk Fest” din Macedonia, acolo unde prezența „Junilor Petrileni” a lăsat o deosebită satisfacție, alături de ansambluri cu tradiție de pe mapamond. „Suntem recunoscători tuturor iubitorilor de artă care au fost în preajma noastră și au binecuvântat evenimentul din țara noastră, așa că sperăm că obiectivele noastre vor marca alături de noi toți o
Visul american a lui Alex
Alex Giurea este tenismenul din Valea Jiului care va studia la LINCOLN MEMORIAL UNIVERSITY TENNESSEE, USA
Scriam în urmă cu ceva timp în „Ziarul Văii Jiului” că Alex Giurea este un nume de reținut în tenisul de câmp de la noi. A revoluționat acest sport în Valea Jiului prin numeroasele trofee cucerite. Unice în ultimii 50 de ani. Acum Alex uimește din nou. Nota 10 la română
A primit o bursă pe baza mediei foarte mari de la liceu și a clasamentului bun în tenis (ITF). La școală a excelat, iar la BAC a luat nota 10 la limba română. Toate acestea îl vor trimite pe sportivul din Vale la studii în America. „O să fac cei 4 ani de colegiu în America și după aceea o să mă decid dacă voi rămâne în America sau dacă mă voi întoarce în țară. Plănuiesc să mă duc la un colegiu bazat pe tenis, dar voi face și școala în același timp, pe profilul Business Analytics”, spune sportivul.
familia, rezultatele lui Alex au început frumos. Categoria10 ani, locul 3 la Campionatul Național FRT, simplu; Categoria 12 ani - locul 3 la CN FRT, simplu, juniori; Locul 2 la Selecția Națională 12 ani, simplu; Locul 2 la CN FRT dublu băieți; Locul 1 CN FRT pe echipe; Categoria 14 ani, Locul 2 CN FRT, dublu băieți, locul 5 Selecția Națională, simplu. Are în palmares numeroase trofee la Circuitele Naționale categoria A, simplu și dublu, atât la 16 cât si la 18 ani. Rezultate deosebite a obținut și în turneele din Tenis Europe, unde are și un titlu la proba de dublu și chiar în turneele de ITF junior.
Drumul spre marea performanță
a început cu bronzul la Campionatul Național de 10 ani. Apoi, campion național pe echipe
În primii cinci din țară
istorie care să fie un exemplu pentru generațiile viitoare", au declarat organizatorii. Festivalul folcloric din Macedonia de anul acesta a găzduit mai multe ansambluri folclorice din țări diferite precum Mexic, Chile, Azerbaidjan, Bulgaria, România, Letonia, Ucraina, Bosnia și Herțegovina, Kosovo și toate aceste țări participante au fost întâmpinate cu satisfacție în cadrul acestui eveniment plin de cultură, artă, melos și tradiție.
Pasiunea lui Alex pentru tenis s-a concretizat prin fapte la nivel de rezultate. „Cel mai bine clasat în lume am fost pe locul 369 ITF, iar în România la toate categoriile de vârstă am fost în primii 5 din țară și am fost în lotul național al României la toate categoriile de vârstă”, spune tenismenul de 18 ani.
A studiat la Tg Jiu
A făcut clasa a XII-a la Liceul Sportiv din Tg Jiu, unde a terminat șef de promoție. „Consider că e o oportunitate bună pentru mine și că e pe stilul meu ca persoană. Susțin că e un sistem mai bun decât la noi și pot să mă fac mai cunoscut și cu mai multe conexiuni acolo. De 3 ani mă antrenez la Tg Jiu la Academia de tenis Florin Mergea”, a punctat Alex pentru zvj.ro.
Îndrăgostit de chitară
Pe lângă tenis, sportivul din Petroșani mai are o mare pasiune, cântatul. „Cânt de la vârsta de 10 ani. Muzica e o activitate foarte importantă pentru mine. Ador să cânt la chitară și cu vocea. Nu îmi pot imagina viața mea fără muzică. Și poate la un moment dat voi monetiza și pasiunea asta”.
Cum a început totul
Primul profesor al lui Alex a fost Vasile Medveschi la CSȘ Petroșani. Serios, muncitor și cu un sprijin necondiționat în spate,
facebook.com/ziarulvaiijiului
la 14 ani, cu toate că Alex avea 12 ani. 90 de cupe și 55 de medalii. O vitrină de vis, un parcurs fără cusur și un vis măreț. „Tot ce am acumulat în acești ani de tenis nu m-a definit doar ca jucător, dar și ca persoană, ca personalitate, caracter. Circumstanțele în care m-am aflat și oamenii care mi-au fost alături m-au făcut să mă dezvolt atât în teren, cât și în afara lui și sunt sigur că vor face asta și în continuare. Obiectivele mele sunt să-mi creez un joc solid, în care să am încredere, o mentalitate din ce în ce mai bună și o gândire cât mai productivă, încât să dau mereu totul pentru a ajunge la cele mai înalte nivele ale tenisului, dar si ale oricărui aspect din viața mea”, ne declara cu ceva timp în urmă, Alex. Cei mai mari fani ai jucătorului sunt părinții. Susținători fideli, aceștia cred cu tărie în visul fiului lor. Alex Giurea este un nume care face cinste Văii de foarte multă vreme. Rețineți, Alex Giurea. Loredana JUGLEA
marţi, 2 august 2022
„Camping Merișor” - locul cu verdeaţă în care revii cu plăcere cât ești în viaţă
Nu cred că de acum cunoscutul popas „Camping Merișor” de pe DN66 mai are nevoie de publicitate. Da, a fost nevoie la început, atunci când Cătălin Țugulea și-a pus în practică proiectul pe care-l avea de mai mult timp în minte, și încă puțin după aceea. Până când oamenilor a început să le placă și, mai apoi, a devenit o obișnuință pentru ei să revină aici.
dușuri, trei căsuțe (deocamdată), ciubăr, piscină, bucătărie, loc de pregătire a grătarelor, bar. În plus, le-a recomandat locurile pe care trebuie neapărat să vadă. Așa se explică faptul că cele două familii din Craiova au vizitat nu doar obiectivele istorice și turistice din apropiere, ci și pe cele din vestul Văii Jiului.
Cei care vin cu rulotele
au spațiul necesar amplasării lor și posibilitatea ca
Unul dintre aceștia
este craioveanul Mihai Rada. Este în camping, împreună cu soția și fetița, pentru a douăsprezecea oară. Ține minte exact și data primului său popas la
„Camping Merișor”: 28 august 2021. Venea dinspre Hațeg, a văzut ce-i aici, a fost curios, a intrat și a stat. Câteva zile. După care din nou, din nou și din nou. L-am întrebat dacă nu s-a plictisit. Nicidecum, mi-a răspuns el. În plus, se înțelege de minune cu Cătălin Țugulea. „Am ajuns aici ca turist, iar acum revin ca prieten!”, s-a destăinuit olteanul.
Acum l-a adus
și pe cumnatul său Mădălin Martin. Cu soția și cele două fiice ale sale. L-a urnit mai greu, cum se spune, dar, după cele nouă zile petrecute la Merișor - au ajuns pe 22 iulie, iar duminică, 31, cele două familii erau pe picior de plecare -, Mădălin este sigur că va face exact ceea ce a făcut și cumnatul. Va reveni bucuros pe aceste meleaguri. La fel ca și altor turiști, administratorul locului de campare le-a pus la dispoziție tot ceea ce era necesar: camere de dormit, grupuri sanitare,
8
www.zvj.ro marţi, 2 august 2022
acestea să fie cuplate la rețeaua de alimentare cu energie electrică și la cea de apă. Duminică după amiază am zărit două rulote ale căror proprietari erau plecați în expediție. Ceva mai devreme zece grupuri de turiști își strânseseră corturile după ce poposiseră la Camping Merișor preț de o săptămână. O prezență obișnuită au ajuns să fie motocicliștii. De cele mai multe ori ei vin dinspre vest, de la Herculane, și, după atâta drum, le place că găsesc ceva pe gustul lor. Așa că își dau jos vestimentația de piele și se aruncă în piscină, după care stau la plajă cu o bere rece-n mână. Nu exagerez deloc în ceea ce am scris până acum. Dacă vreți să vă convingeți, când treceți prin zonă, opriți și deschideți poarta. Ceea ce veți vedea vă va face, neîndoielnic, s-o închideți la loc. Dar pe dinăuntru. Gheorghe OLTEANU
turism
5
6
actualitate
Între 19-21 august,
Zilele orașului se reîntorc și la Uricani
După doi ani de absență cauzată de pandemie, Primăria orașului Uricani va organiza între 19 și 21 august Zilele Orașului Uricani.
Această veste am aflat-o chiar de la primarul localității din vestul Văii Jiului, Dănuț Buhăescu. Care ne-a oferit și alte amănunte legate de acest eveniment. „Seria acestui eveniment al orașului se reia după doi ani de zile și vreau să vă spun că am simțit din partea cetățenilor orașului nostru dorința de reluare ale acestor activități cultural-sportive și distractive. Mulți mi-au spus că măcar acest eveniment să-l organizăm anul acesta, că poate acest Covid nu se va termina niciodată și atunci ce facem, nu mai avem voie și noi să ne bucurăm împreună măcar câteva zile pe an?! Cred și sper că până în 19 august nu se va lua nicio măsură la nivel național, să sperăm că nu va crește numărul de noi cazuri atât de mult încât să fie blocate asemenea evenimente. Anul trecut am încercat, făcusem o înțelegere pentru a ține Zilele Orașului Uricani și totul părea să meargă bine, dar, din păcate, la nivel național s-a dat o decizie prin care au fost restricționate astfel de evenimente și astfel a trebuit să anulăm tot. Restricționate în sensul că nu se dădea voie să participe mai mult de 500 de persoane. Or, vă dați seama, cine stă să aleagă care sunt cei 500 ce au dreptul să participe… Pentru că știți foarte bine, vorbim de mii de oameni care vor să se bucure. În fine, a trecut, să sperăm că în acest august nu vom mai avea astfel de probleme, iar lumea din Uricani se va putea bucura de trei zile de concerte și alte acțiuni pe care primăria și consiliul local le vor organiza. Avem deja unele nume de artiști consacrați care vor veni la Uricani să concerteze. În premieră vă pot spune de Andra, Talisman, Jador, Puya, Ciprian Roman, Nicoleta Voica… Vor mai fi și alții, atât cântăreți de muzică ușoară cât și interpreți de muzică populară, mulți cunoscuți și îndrăgiți de publicul larg. Va fi muzică pentru toate gusturile, așa cum am procedat și în anii trecuți și așa cum e și normal, deoarece trebuie ca toată lumea să se bucure. În plus, îi vom avea la lucru pe scenă și pe artiștii locali, care, ca de obicei, vor veni alături de noi. Casa de Cultură din Uricani a produs și produce mulți copii și tineri talentați, care au devenit în timp artiști talentați, unii dintre ei au formații sau cântă cu formații consacrate. Încercăm, cum e firesc, săi urcăm pe scenă la Zilele Orașului Uricani pe scenă, alături de artiștii consacrați la nivel național. Sunt copiii noștri, sunt artiștii noștri, trebuie să avem grijă de ei, iar acesta este unul din prilejurile în care noi toți, primăria și consiliul local îi putem sprijini și motiva”. Corneliu BRAN N.R. Ca la Vulcan (dar aici, e drept, nici nu prea aveam așteptări…), consemnăm, măcar pentru cei care vor veni după noi, că la 45 de ani de la revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului – Lupeni, august 1977, administrația Uricaniului condusă de Dănuț Buhăescu (altminteri un om deschis și LA fapte culturale…) nu schițează nici un gest. Cu toate că ortacii de la Mina Uricani au scris și ei pagini importante de istorie, dovedinduși curajul în zilele încinse din august 1977. Cu toate că unii dintre ei au suferit pe pielea lor represiunea. Dar parcă mai contează?!
facebook.com/ziarulvaiijiului
Pentru binele lupenenilor,
Primarul Lucian Resmeriţă încearcă să rezolve și ce nu are în fișa postului
Ca pe la toate primăriile din țară și din Valea Jiului, unii cetățeni din Lupeni, îngroziți de lipsuri și de a nu avea ce pune mâine pe masă copiilor merg în audiență la primar, rugându-l pe acesta sau pe cei din administrație să le găsească un loc de muncă. Firește că asta nu ar fi treaba primarului, care are alte sarcini, destule, de a administra un oraș și de a face ca treburile edilitare să meargă cât mai bine, dar de oțel să fii și nu poți rămâne imun mai ales la anumite cazuri, unde la mijloc se află mai mulți copii ori familii cu persoane bolnave, astfel că nu de puține ori s-a întâmplat ca Lucian Resmeriță să încerce să rezolve și astfel de probleme.
„Mai vin la audiențe
oameni și pentru locuri de muncă, că sunt și cetățeni cu probleme grave acasă, sau cu copii ori persoane bolnave în familie, ceea ce necesită un venit constant pentru ca familia respectivă să se poată descurca. Noi îi mai trimitem la firmele care ne trimit în mod constant o bază de date. Vreau să știți și să
spun că avem o legătură destul de strânsă cu mediul de afaceri din municipiul Lupeni și cam la două luni de zile actualizăm o listă de priorități ale celui care angajează de pe piața muncii. Și, într-adevăr, sunt locuri de muncă. Acum nu știu să zic cât de bine sunt plătite, sau care sunt cerințele celor caută un loc de muncă ori dacă sunt mulțumiți de munca pe care o caută. Vedeți dumneavoastră, din punct de vedere statistic, în toată țara nu doar la noi, șomajul este destul de mic, dar în realitate numărul oamenilor fără serviciu, deci cu un venit constant, este cu mult mai mare. Dar noi reușim să trimitem oameni la firmele care ne-au solicitat, după ce aceștia vin la primărie să ne întrebe, iar apoi îi urmărim în sensul că dorim să vedem ce s-a întâmplat cu ei, dacă au rămas în cadrul muncii la angajatorul respectiv sau nu. Din păcate, să
știți că în mare parte a cazurilor nu rămân angajați acolo! Aceasta este o problemă, consider eu, în primul rând o problemă a cetățeanului respectiv care își dorește poate altceva, dar pe de altă parte consider că ar trebui măcar o perioadă, până își va găsi ce și-a dorit, să muncească și să aibă un venit asigurat cu care să-și poată întreține familia. O mică parte din oameni, noroc că sunt puțini, au această idee preconcepută, aceea de a munci dacă se poate cât mai puțin, dar salariul să fie mare. O mentalitate de care trebuie scăpat urgent, în ziua de astăzi este bine să fii atent cu astfel de gânduri, că nu se știe niciodată ce aduce ziua de mâine, iar vremurile sunt mai grele ca de obicei, sau cel puțin cum a fost lumea obișnuită, că vedem cu toții ce se întâmplă peste tot prin lume, nu doar prin țară”, ne-a răspuns primarul Lucian Resmeriță.
Firme care angajează constant, însă problema cea mai mare rămâne ca peste tot prin țară salariul…
Legat de firmele din Lupeni sau firme mai mari care caută să angajeze forță de muncă și periodic mai fac angajări, primarul localității ne-a spus și care sunt acestea: „Sunt firme de construcții care au nevoie mereu de forță de muncă, sunt firme mari cum avem TRW, care angajează oameni, dar, repet, nu știu care sunt salariile și cum este plătit un cetățean, mai ales un nou angajat. Sunt și posturi de arhitect, sunt și posturi de inginer constructor, de audit, sau la proiectări, dacă mă refer la cei calificați în domeniu sau cu studii superioare. Precum și diverse posturi de muncitori calificați pe o anumită meserie, o gamă destul de diversificată de meserii din câte știu, dacă vorbim de cetățeni cu studii medii. De multe ori și noi, ca și primărie, am scos sau scoatem la concurs diferite posturi pentru diverse puncte de lucru pe care noi le avem. Să știți însă că nu prea se prezintă cam nimeni la aceste concursuri! Da, poate vă miră acest aspect, dar și pe mine, personal, m-a mirat nu de puține ori treaba asta! Dar, în timp, să sperăm că vom rezolva și problema aceasta, trebuie odată și o dată intrat în normalitate și la acest capitol Este o problemă națională, acea a angajărilor și a forței de muncă bine plătită. Vă dau un exemplu din Timișoara, pe care-l cunosc, cineva lucrează la o firmă care are vreo 4.000-5.000 de angajați, iar salariile sunt de 1.700 lei, 2.000 lei și maxim 2.500 lei. Adică, bani puțini pentru un oraș foarte mare, unde și cheltuielile sunt pe măsură, fiind greu să te descurci în ziua de azi cu asemenea salarii. Dar, repet, sper să intrăm și noi ca țară în normalitate la acest capitol în viitorul apropiat sau pe termen mediu, asta cu condiția ca această criză prelungită să fie depășită iar în lume să se termine cu aceste conflicte care nu fac bine nimănui”. Corneliu BRAN
marţi, 2 august 2022
Berbec (21 Mar - 20 Apr)
ANGAjăRI
Dacă eşti înconjurat de persoane potrivite, ai putea avea parte de o zi plină de evenimente, deci cea mai mare grijă trebuie să o acorzi tovarăşilor tăi de discuţie sau de aventură.
mica publicitate
• S.C. SUN HOUSE DECOR S.R.L angajează 4 muncitori in domeniul constructiilor. Relații la telefon 0727.819336
Taur (21 Apr - 21 Mai)
Ceea ce faci azi este de succes şi ajunge la urechile tuturor, pentru că eşti demn de toată lauda. Totul evoluează foarte repede spre un nivel superior de care eşti foarte mândru.
Gemeni (22 Mai - 21 Iun)
Stai un pic şi analizează cu maximă exigenţă ceea ce nu merge bine în planurile tale, pentru că există ceva care îţi blochează evoluţia şi care te irită.
Rac (22 Iun - 22 Iul)
Priveşte un pic înapoi să vezi ce a rămas nerezolvat şi abia după aceea concentrează-te asupra celor care vin. Te poţi elibera de un balast care nu-şi mai are rostul.
Leu (23 Iul - 22 Aug)
Ai ajuns într-un punct important al proiectului la care îţi aduci contribuţia de câteva luni încoace, nivel la care poţi deja să spui că eşti foarte aproape de scopul propus.
Fecioară (23 Aug - 21 Sep)
Azi deţii o poziţie superioară în echipa din care faci parte iar cuvântul tău are greutate. Ţi se recunoaşte astfel valoarea iar ceilalţi se supun deciziilor tale fără să comenteze.
Balanţă (22 Sep - 22 oct)
Nu poţi trece uşor la etapa următoare a unei acţiuni ce părea să evolueze foarte bine. Dai azi piept cu o serie de piedici ce te obligă să-ţi aduni forţele mai atent şi să acţionezi cu îndrăzneală şi ambiţie.
Scorpion (23 oct - 21 Noi)
Eşti pus în situaţia delicată de a alege între plăcere şi datorie. Ai în faţă două direcţii: una începe cu trebuie, cealaltă cu mi-ar plăcea să... În cele din urmă argumentele raţionale şi pragmatice vor cântări mai mult.
Săgetător (22 Noi - 20 Dec)
Te îndoieşti de şansele de succes ale unui proiect la care îţi aduci şi tu contribuţia, şi dacă nimic nu te atrage să-l duci mai departe, e şi normal ca roadele să nu mai apară.
Capricorn (21 Dec - 19 Ian)
legal.
Legea poate interveni destul de intransigent în planurile tale şi nu te lasă să duci mai departe ce ai început, pentru că nu e perfect
Vărsător (20 Ian - 18 Feb)
Eşti mai puternic decât crezi, chiar dacă cineva din jurul tău încearcă să te intimideze cu ton ridicat sau cu diverse tehnici de manipulare, sperând că aşa se va impune.
Peşti (19 Feb - 20 Mar)
Eşti pus pe şotii, cu gândul la distracţie, la joacă. Te comporţi ca un copil, poate şi datorită prezenţei celor mici în anturajul tău. Nu e rău să te simţi liber să faci ce vrei!
HoRoSCoP
Petroșani
Știri bune despre extinderea reţelei de gaz metan
A ajuns gazul și la blocurile de pe strada Dacia din Colonie. Primăria Petroșani așteaptă în continuare și aprobarea proiectului ce ar urma să fie finanțat pe PNI „Anghel Saligny”, ca să rezolve extinderea rețelei de gaz pe toate străzile din localitate! De circa doi ani
racorda și celelalte imobile din zonă, cheltuielile cu branșarea fiind suportate în acest caz de locatarii imobilelor respective, conform reglementărilor legale”, a transmis primarul Tiberiu Iacob-Ridzi.
Primăria are depus un proiect pe „Anghel Saligny” pentru extinderea rețelelor de gaz
Încheiem prin a le spune celor de pe alte străzi din Colonie care așteaptă extinderea rețelei de gaz, precum străzi ca Oltului, Jiului etc., care în timp ne-au solicitat să întrebăm când vor avea gaz metan și ei, oamenii întrebând pe bună dreptate în condițiile în care iernile sunt foarte grele pentru mulți, că Primăria municipiului Petroșani a depus pe PNI „Anghel Saligny” un proiect de extindere a rețelei de gaz metan pentru toate străzile din Petroșani care încă nu au gaz
mai mulți cetățeni de pe strada Dacia din Colonia Petroșani au tot întrebat primarul, dar și pe noi, când vor avea și ei gaz metan la blocurile lor de la numerele 5A și 7A? De fiecare dată răspunsul primit a fost că să mai aibă puțină răbdare, legislația tot schimbându-se și modificându-se în mod ciudat la câteva luni o dată. De exemplu, în decembrie acum doi ani (2020), chiar puțin după momentul în care primarul Tiberiu Iacob-Ridzi anunța la final de noiembrie că în bugetul pe anul 2021 ce urma să fie întocmit în martie anul viitor, primăria va avea în vedere și banii pentru extinderea conductei de gaz, fapt consemnat de noi în ziarul nostru în primăvara anului 2021.
Două blocuri din Colonie și zeci de case din zonă pot beneficia de-acum de rețeaua de gaz
Ei bine, între timp lucrurile s-au mai clarificat din punct de vedere birocratic, dar deloc suficient, astfel că în vara aceasta primăria și-a permis să finalizeze lucrările de extindere a rețelei de gaz metan pe strada Dacia, cei din zonă putându-se din august oricând racorda la rețea. Iar când spunem „deloc suficient” ne gândim la faptul că primăria poate face astfel de lucrări de extindere de rețea de gaz doar în zone unde are spații din fondul locativ de stat. Cum în cele două blocuri primăria are apartamente date în chirie, s-a putut, legislația actuală permițând treaba asta, fapt de care primăria a profitat. Cei din zona respectivă care stau la case și doresc să se cupleze la rețeaua de gaz, o pot face pe cheltuiala lor. Oricum, nu mai vorbim de sute de metri sau kilometri, unde omul ar fi trebuit să plătească enorm, vorbim în multe cazuri de metri sau cel mult zeci de metri, unde suma de plată la branșare este cu mult mai mică. „Proiectul a vizat extinderea rețelei de distribuție a gazelor naturale, precum și execuția branșamentelor la Blocurile 5A și 7A de pe strada Dacia din Petroșani, fondurile fiind asigurate de la bugetul local al municipiului Petroșani. O dată cu finalizarea lucrărilor, la rețeaua de gaze se pot
8
www.zvj.ro marţi, 2 august 2022
metan pe țeavă. Aici vorbim de tot orașul, nu doar de Colonia Petroșani, inclusiv de toată zona turistică Rusu. Se așteaptă de ceva vreme dacă proiectul este eligibil, în vederea finanțării lui, iar dacă se va da undă verde, atunci mii de petroșeneni vor beneficia de această utilitate publică importantă pentru confortul lor. Deci primăria a cam făcut ce a depins de ea, urmează ca decidenții de pe acest PNI să vină cu răspunsul. În condițiile în care legea e restrictivă în acest sens, adică nu lasă primăriile să finanțeze astfel de lucrări de extindere spre case particulare, asta ar fi soluția și de aceea nu vedem de ce nu s-ar da aprobare la finanțare. Ideea e că Statul Român mai trebuie să și ajute omul, nu doar să-i tot pună piedici și să-i tot bage mâna în buzunare, în condițiile în care impozitele și taxele se iau românului cu două mâini cum s-ar zice. Dar vom vedea, că la noi totul e posibil, nu-i așa? Totuși, să privim cu optimism chestiunea asta, în condițiile în care și alte primării din Vale au procedat identic și mii și mii de cetățeni așteaptă încă în anul 2022 mult visatul gaz metan, dar moderat desigur… Corneliu BRAN
DIVERSE
7
8 Vulcan
Zece deodată
edilitare
Continuă să se toaleteze la greu copacii din Vulcan. Fie că trebuie, fie că nu. Dacă este careva care se plânge că ramurile unui pom sau arbore îi fac umbră în apartament, cererea i se onorează fără vreo analiză temeinică.
De cele mai multe ori
arborii în cauză sunt pur și simplu schilodiți. Zilele trecute, cetățenii s-au îngrozit văzând în ce hal au ajuns zece copaci din fața Școlii Gimnaziale nr.5. Da, zece, i-am numărat cu atenție, pentru că nici mie nu mi-a venit să cred. „Arată ca niște p*le”, a fost de părere nea Nelu Chirculescu de la care am aflat despre ei. Ulterior, mi-a fost dat să aud și cauza pentru care ei au fost decapitați de întreaga lor coroană. Cică ar fi fost locul în care și-au făcut cuib ciorile care îi deranjează pe unii din acest cartier. Pe ideea asta nu m-ar mira ca, peste ceva timp, să-i vedem „tunși” la fel și pe cei rămași încă întregi.
Interesant este
însă altceva. Sâmbătă, cineva îmi spunea despre salcia bătrână și putredă din piața agroalimentară din care se desprinsese o ramură cangrenată. Nu e prima dată când se întâmplă asta. Acum vreo trei ani, salcia a fost cât de cât frezată, dar asta nu a împiedicat ca bătrânețea ei să-și urmeze cursul firesc. Ca atare, nu e de mirare că ea s-ar
facebook.com/ziarulvaiijiului
putea să cadă oricând. La fel este și cea din curtea liceului, ale cărei ramuri se întind peste alimentara din stația de autobuz. Țin minte că mi s-a spus că nu sunt utilajele necesare tăierii ei în siguranță. Se vor găsi, negreșit, atunci când, doborâte de boală, sălciile vor pune la pământ tot ce-i în jurul lor. Gheorghe OLTEANU
N.R. Și în cartierul Dimitrov (pe rit vechi…) din Petroșani există o alee chelită de drujbiști în urmă cu ceva timp numită de popor: Aleea Pul…or.
marţi, 2 august 2022