Ziarul Vaii Jiului
O nouă carte de Marian Boboc:
Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul
Nu există lege A
)
împotriva UI! DEVĂRUL
Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, Petroşani
Director:
Cătălin DOCEA
REGELE FERDINAND I ÎN VALEA PLÂNGERII
Curs valutar:
1€ = 4,9480 lei 1$ = 4,4218 lei
1₤ = 5,9187 lei
vineri, 24 iunie 2022
Anul XV • nr. 3331 • 8 pagini • Preţ: 1 leu
Vulcan
Diferenţe între două moduri de a lucra
Nu spun o noutate. Amănuntul a fost vizibil la scurt timp după terminarea lucrărilor de anvergură efectuate pe Bulevardul Mihai Viteazul din Vulcan. Este vorba de modul în care s-a lucrat pe diferitele porțiuni ale acestuia. Este, deja, proverbială
starea trotuarului nordic, de la poștă la „Unic”. Sunt de notorietate pavelele prost montate care mișcă atunci când calci pe ele. Ani la rând, se cheltuie bani de la buget, pentru reparații, dar tot degeaba. Este porțiunea de trotuar pe care au lucrat constructori cu cea mai proastă pregătire profesională. Ca să nu zic altfel. Deși, de exemplu, în dreptul actualei case de pariuri o doamnă inginer a dispus de mai multe ori îndepărtarea pavelelor și montarea lor din nou, tot lucru de rahat a ieșit. La fel este și în cazul placajului de la acum dispărutele fântâni arteziene și la scările care se fac de pe trotuarul sudic. Cele de peste drum de „Unic” sunt o mostră elocventă a lucrului de mântuială bun de pus în ramă.
Cu totul altfel
se prezintă segmentul de trotuare care se întinde, deo parte și de alta, între sensul giratoriu de la piață și capătul din Coroești în care bulevardul dă în DN66A. Dalele din material mat, pe care nu aluneci, sunt bine montate la nivel și nici să vrei nu găsești vreuna care să fia mai sus sau mai jos. Așa cum i-am auzit pe unii, este posibil că pomii ornamentali au rămas la locul lor și ca urmare a celor scrise, atunci, în „Unda de Șoc”. E o plăcere să te plimbi pe partea asta.
• 500 de pagini despre viața neștiută până acum a Lupeniului anului 1922, despre cea mai mare catastrofă minieră din Valea Jiului, despre singura vizită a unui rege al României în Valea Jiului, despre toate exploziile Văii Jiului • Din cele 44 de cărți de „istorii” publicate până în prezent, Marian Boboc a dedicat Lupeniului un număr impresionant - 13 • Cartea face parte din ciclul „Viețile Văii Jiului”, seria „Ultimul șut” Lucru bine făcut găsești și de la „Profi” cel recent redecorat la capătul dinspre Dincă al bulevardului.
Nu mai zic nimic
despre cine ar putea fi vinovat de toate astea. Au trecut zece ani și nimeni nu s-a sinchisit să-l afle, deși acesta ar fi fost ușor de identificat. Unii sunt de părere că porțiunea de trotuar „mișcătoare” ar trebuie demontată și refăcută așa cum trebuie. Greu de crezut că se va face așa ceva în viitorul apropiat. Din cauza lipsei de constructori se mișcă încet cu refacerea treptelor de la scara amintită, darămite cu montarea altor dale mult mai sigure? Apoi, acum, când sunt atâtea de făcut în Vulcan, de unde bani și pentru asta?! Gheorghe OLTEANU
ÎNFLORIT-AU IAR CASTANII Înflorit-au iar castanii, Ce parfum în jurul lor, Cum trec zilele și anii Viața trece ca un nor
Totul e un vis în viață Și visând îmbătrânești Părul alb îți spune-n față: Mult nu ai să mai trăiești
Nici nu știi cum se duc anii Și te vezi bătrân acum, Înflorit-au iar castanii În acest sfârșit de drum
Nicolae CHIRCULESCU
2
ACTUALITATE
Petroșani
Poliţia Locală – dotată cu prima mașină electrică
De miercuri, 22 iunie, Poliția Locală din cadrul Primăriei municipiului Petroșani a fost dotată cu un autoturism electric „Dacia Spring”.
Este a doua mașină nouă care ajunge la Poliția Locală Petroșani în ultimii doi ani, ceea ce va face probabil ca de-acum să nu mai fie probleme în patrularea auto, putându-se asigura permanență 24 de ore din 24. De data aceasta cei din primărie au optat pentru o mașină electrică, iar primarul Tiberiu Iacob-Ridzi ne spune și de ce această opțiune. „Primul autoturism electric a intrat, de astăzi, în proprietatea Serviciului Poliția Locală Petroșani. Este vorba despre o Dacia Spring, care va fi folosită în cadrul misiunilor de patrulare și celorlalte activități specifice ale poliției locale. La achiziționarea autoturismului electric au fost luate în calcul în principal costurile reduse de exploatare ale acestor autovehicule, precum şi faptul că maşinile electrice reprezintă viitorul în transportul auto, fiind mult mai puțin poluante”. Să nu uităm că în fața primăriei din Petroșani există prima stație de încărcare electrică gratuită, iar în viitorul apropiat, prin PNRR,
)
Ziarul Vaii Jiului
sunt preconizate alte 10 stații electrice, repartizate în puncte cheie ale municipiului, inclusiv în zona turistică. Ceea ce va face ca mașina poliției locale să poată fi alimentată fără probleme nu doar la stația de încărcare de la primărie, ci oriunde va fi nevoie. „Sper să folosim cu folos pentru comunitate această mașină pe care am primit-o în dotare. La momentul actual poliția locală mai are încă trei autoturisme. Acest nou autoturism Dacia Spring va fi folosit pentru patrulare”, ne-a spus și șeful de la rutieră pe linie de poliție locală, Gheorghe Bacris. Corneliu BRAN
Editor: SC Aldo Detail Direct SRL Petroşani RO 32719137 n J20/82/2014
Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro
Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud. Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com
facebook.com/ziarulvaiijiului
Recomandări privind protecția populației pe timpul caniculei
(conform Anexei 2 la H.C.J.S.U. nr. 32/ 20.06.2022) Deplasările sunt recomandate în primele ore ale dimineții sau seara, pe cât posibil prin zone umbrite, alternând deplasarea cu repausul, în spații dotate cu aer condiționat (magazine, spații publice); Evitați aglomerațiile, expunerea la soare, efortul fizic intens între orele 11:00-18:00; Purtați haine lejere, subțiri, deschise la culoare, pălării și ochelari de soare; Beți 1,5 – 2 litri de lichide pe zi, nu prea reci, apă, sucuri naturale din fructe și ceaiuri călduțe (soc, mușețel, urzici); Mâncați fructe și legume (pepene, prune, roșii) sau iaurt (echivalentul unui pahar cu apă); mâncați echilibrat și variat insistând pe produsele cu valoare calorică mică; Evitați băuturile ce conțin cofeină (cafea, ceai, Cola) sau zahăr (sucuri carbogazoase) în cantitate mare; Evitați alimentele cu un conținut sporit de grăsimi, în special de origine animală; Nu consumați alcool (inclusiv bere) – vă deshidratează și vă transformă într-o potențială victimă a caniculei; Mențineți legătura cu persoanele în vârstă (rude, vecini, persoane cu dizabilități), interesându-vă de starea de sănătate a acestora și oferiți-le asistență ori de câte ori au nevoie; Nu lăsați copiii/animalele de companie singuri/singure în autoturisme; Cereți sfatul medicului de familie la cel mai mic semn de suferință, manifestat de dumneavoastră sau copilul dumneavoastră; Creați un ambient care să nu suprasolicite capacitatea de adaptare a organismului; Persoanele care suferă de diferite afecțiuni își vor continua tratamentul, conform indicațiilor medicului. Este foarte util ca în perioada caniculară să se consulte medicul curant, în vederea adaptării schemei terapeutice la condițiile existente; Pentru ameliorarea condițiilor la locul de muncă se va reduce intensitatea și ritmul activităților fizice, se va alterna efortul dinamic cu cel static și se vor alterna perioadele de lucru cu perioadele de repaus, în locuri umbrite ori ventilate corespunzător.
Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS DTP: Bogdan SOVAGO Publicitate: Mirabela FLEȚAN - 0735.727264 Administrativ / Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839
vineri, 24 iunie 2022
Totul despre lucrările mari ale SHI Petroșani din acest an
Sistemul Hidrotehnic Independent Petroșani are și în acest an cuprinse în Programul de Gospodărire al Apelor o serie de ample lucrări. Așa cum ZVJ v-a obișnuit în fiecare an, considerând că munca celor de la Apele Române din Petroșani este foarte importantă pentru siguranța tuturor celor din Valea Jiului, vă prezentăm lucrările care vor fi efectuate pe cuprinsul zonei noastre de către aceștia. Mulțumim d-lui inginer Sorin Corici, șeful SHI Petroșani, pentru informațiile furnizate. Placare cu beton consolidare de mal din gabioane și refacere zid de sprijin pe Pârâul Crevedia
„Este o lucrare prin care ne propunem anumite lucrări de cămășuire cu beton ale construcțiilor hidrotehnice existente pe Pârâul Crevedia, pe o lungime de 32 de metri, precum și refacerea zidului de sprijin pe o lungime de 5 metri. Lucrările de placare cu beton se vor executa pe cele două fețe ale primului rând de gabioane, astfel: fața perpendiculară pe cursul apei a primului rând de gabioane se va îmbrăca cu un strat de beton, care va avea grosimea de 20 cm, iar tronsonul superior va avea grosimea de 10 cm”. Principalele volume pentru realizarea lucrării sunt: beton placare b 200 – 17 cm; cofraje – 97 mp; beton zid b 250 – 17 mc; umpluturi în gabioane cu bolovani de râu – 5 mc”.
Reparare prag pe Pârâul Morișoara
„Această lucrare are drept scop mai multe obiective, dintre care amintesc aici asigurarea stabilității în plan orizontal și vertical al traseului albiei, dar și stoparea fenomenelor de degradare al lucrărilor hidrotehnice existente pe acest curs de apă”. Principalele volume pentru realizarea acestei lucrări sunt: plasă STM d – 8 mm (24 mp); armătură prag (16 kg); beton – 8 mc; strat din bolovani de râu – 24 mp;
8
www.zvj.ro vineri, 24 iunie 2022
barbacane – 2,4 m.
Apărare de mal din anrocamente pe Jiul de Vest – zonă aval pod Jimboreanu din Lupeni „Ne propunem executarea unui prism din anrocamente pe o lungime de 50 m. Obiectivul lucrărilor aici constă în executarea unui prism din arrocamente cu un volum de 3,51 mc/ ml. Cota de fundare a prismului din anrocamente va fi cu 1 cm sub cota de talveg. Pentru executarea acestei lucrări vor fi necesare un excavator JCB 130, un încărcător frontal JCB și o autobasculantă”. Principalele volume pentru realizarea lucrării de care ne vorbește Sorin Corici sunt în mod special anrocamentele din piatră brută – 176 mc.
Apărare de mal din anrocamente pe Jiul de Vest – zona Iscroni
„Această lucrare propune executarea unui prism din anrocamente pe o lungime de 20 de metri. Obiectivul lucrărilor constă în executarea unui prism din anrocamente cu un volum de 3,51 mc/ml. Cota de fundare a prismului din anrocamente va fi cu 1 cm sub cota talveg. Și aici vom avea nevoie de un excavator JCB 130, de un încărcător frontal JCB 426 și de autobasculantă MAN. Volumele pentru realizarea lucrării vor fi anrocamentele de piatră brută – 70 mc”.
Refacere risberme praguri pe Jiul de Est – zonă aval Stație de Epurare Lonea
Venind spre zona de Est a Văii Jiului, inginerul de la ape ne-a vorbit și de această lucrare: „Obiectivele acestei lucrări au drept scop asigurarea stabilității în plan orizontal și vertical al traseului albiei, dar și stoparea fenomenelor de degradare al lucrărilor hidrotehnice existente pe acest curs de apă. Principalele volume pentru realizarea acestei lucrări sunt anrocamentele piatră brută – 26 mc”.
Refacere risbermă pe Pârâul Jieț
Nici Pârâul Jieț n-a fost uitat, după ceva timp în care nu s-au mai efectuat prea multe lucrări hidrotehnice pe-acolo. „Lucrările propuse au drept scop următoarele
obiective: asigurarea stabilității în plan orizontal și vertical al traseului albiei; stoparea fenomenelor de degradare al lucrărilor hidrotehnice existente pe acest curs de apă. Principalele volume pentru executarea lucrării sunt anrocamentele piatră brută – 32 mc”.
Decolmatare Jiul de Vest în zona amonte Stație Hidrometrică Câmpu lui Neag
La capitolul decolmatări, trei la număr, începem cu cea ce se va executa la Câmpu lui Neag din Uricani. „Vor fi efectuate lucrări de recalibrare și reprofilare a albiei Jiului de Vest în această zonă menționată. Lucrările de terasamente propuse a se executa vor mări secțiunea necesară curgerii libere a apelor și tranzitarea viiturilor. Aici vom folosi un excavator, un încărcător frontal și un buldozer, volumul de terasamente calculat fiind de 5.400 mc pe o lungime de 140 m”, ne-a explicat șeful SHI Petroșani.
Decolmatare Jiul de Vest – zonă aval pod fostă E.M. Paroșeni zonă pod DJ 666 A
Continuăm mai la vale și ajungem la lucrarea de decolmatare din aval de podul de la fosta Mină Paroșeni și apoi de la podul de la Aninoasa. „Acolo, la Paroșeni, se vor efectua lucrări ca și la Câmpu lui Neag, volumul de terasamente calculat fiind de 4.070 mc. La fel va fi și cu decolmatarea dIN zona de pe Jiul de Vest, de lângă podul de pe DJ 666 A, doar că acolo volumul de terasamente, calculat, este de 4.530, pe o lungime de 194 metri”, a încheiat Sorin Corici.
Lucrări necesare, așteptate, și cu toată criza e bine că s-au găsit fonduri într-un an așa de greu pentru țară
După cum se vede și în acest an SHI Petroșani are câteva lucrări pe care mulți cetățeni și primari le așteptau de ceva vreme. Bine ar fi ca ploile și vremea să țină cu noi în Vale și să avem parte de un an liniștit. După prima lună de vară și după lunile de primăvară s-ar putea spune că nu au fost probleme. Dar vara nu s-a încheiat, mai e și toamna, ceea ce face să nu tragem încă concluzii legate de vreme. Aceste investiții - și altele, sunt mai mult decât necesare și e bine că au fost bani la buget pentru ele, în condițiile în care trecem, totuși, printr-o criză și o perioadă foarte grea pentru toți românii. Corneliu BRAN
ACTUALITATE
3
4
prăvălia cu istorii
Un reportaj de Nicolae Deleanu:
Robii cărbunelui
• Publicat în revista „Şantier social-literar” (3 decembrie 1933): La început a fost liniște de sat bigot. Adică, la început, de industrie și viață grea. E chiar un veac de-atunci. Aproape de vremea lui Iancu din munții cei păduroși ai Apusenilor. Valea Jiului nu era o noțiune industrială, precum este astăzi, ci una pur geografică: o așezare desfătătoare la poalele Parângului. Și mai era o expresie etnică: cuib de țărani români momârlani.
Azi - după un secol - parcă și topografia s-a schimbat. În orice caz, nu mai sunt pădurile cele virgine și strămoșești. Despre vechiul element etnic aproape nici să nu mai vorbești de el. Momârlanii dispar, și nu e târzie vremea când vor pieri de-a binelea. Momârlanii ăștia au fost vechii băștinași, cu rădăcini directe, spune Istoria, din coasta dacilor strămoși. Și s-au menținut ei, veacuri de-a rândul, oameni liberi. Nici o urgie cotropitoare n-a fost în stare să-i scoată din locuri și obiceiuri. Niciuna? Vorba vine! Când, în 1840, s-au descoperit zăcămintele de cărbuni din Valea lor, soarta le-a fost pecetluită. Iscoditori din crăiasca împărăție au apărut atunci și i-au gonit. Nu cu cnutul, dar cu aurul. Le-au cumpărat cu bani peșin moșioarele neîntabulate la Domnie, le-au vărsat în căciuli grei pumni de aur… și astfel Valea a rămas liberă de primitivii țarinilor, pentru ca să cultive ei apoi, sub pavăza de aur a capitalismului, pe primitivii subpământului negru. Mai târzior, încet-încet, pe măsură ce capitalismul triumfător înainta în șuier de locomotive pe drumuri de fier croite și bătute pentru întâia oară; și pe măsură ce noi guri de galerii se deschideau pentru a umple cu combustibil mult - tot mai mult - pântecul nevoilor marii împărății, vecinii săteni momârlani s-au putut despărți de furnale și coșuri imense, s-au înfundat în munți nepătrunși, unde trăiesc și azi fericită viață primitivă. Sunt înșirați din pasul Jiului, de la Surduc la Livezeni, pe vârful Carpaților până spre Severin, numai pe creștet, unde nu pătrunde decât vulturul. Îi vezi, câteodată, pe acești momârlani, Duminica pe la târguri, chiar la Petroșani, coborând nespus de gravi de pe drumurile de munte, și parcă sunt o
facebook.com/ziarulvaiijiului
arătare din altă lume. Umblă numai călări, pe cai pitici, dar robuști. Nici în oraș, în piața Prea Sfintei primării nu coboară! Nu sunt umili. Ba, dimpotrivă, sunt mândri. Și chipeși, și tunși în față cu părul à la Bubikoff, iar pletele la spate atârnă lungi și frumoase, ca-n icoanele cu vechi ctitori de biserici. Iar femeile lor sunt o minune de frumusețe! Nici ele nu merg altfel decât călare, și călare bărbătește. Poartă toate pe cap un fel de maramă, dar imens de mare și de atâtea ori împăturită, încât parcă ar fi o plapumă căzută din cer. Și toate, chiar cele bătrâne, sunt nespus de frumoase. Dar momârlancele și momârlanii ăștia sunt simple viziuni. Țin de domeniul istoriei Văii Jiului. Dacă cineva s-ar încumeta să le studieze viața, ar trebui să se ducă la ei, în vârf de munți. Ar afla pe-acolo lucruri interesante. Spre pildă că, izolați cum au fost, mulți au scăpat de călărie, de războiul mondial, și că tare târziu au aflat de unirea lor cu… patria mamă. Și ar mai afla cercetătorul că oamenii ăștia trăiesc acolo izolați chiar între ei înșiși; că locuințele lor sunt departe una de alta cale de kilometri; că se împreună între ei, se „căsătoresc” fără stavilă de „morală” și rubedenie, și că, în curând, va dispărea cea mai interesantă, cea mai curioasă ramură din vechii Daci…Da. Au pierit momârlanii. Dar au crescut și s-au înmulțit MINERII. Proletarii și Șantierul… Astăzi, șantierul acesta e imens. Se întinde pe zeci de kilometri și cuprinde șase localități, șase așezări de mineri. Petroșanii sunt centrul lor. Aici sunt conducătorii șantierului, autoritățile principale, în special cele represive - și inima robilor pe șantier. Totuși, steaua Petroșanilor a început să apună. Tehnic, azi are întâietate Petrila - cale de 3 kilometri -, unde s-a instalat o imensă uzină de brichete care a înlocuit multe brațe de mineri. Din punct de vedere social, întâietatea a trecut de partea Vulcanului, care e plin de șomeri și tragedii, iar, din punct de vedere istoric, celebritatea o au Lupenii, de când cu măcelul din zorile roșii ale acelui dramatic 6 August 1929… Bazinul acesta carbonifer este departe de ceea ce a fost odată! Cei care i-au cunoscut viața de acum 7-8 ani, aproape că nu-l mai recunosc. Atunci, în primii ani de după măcelul mondial, era aici o viață intensă, o continuă frământare, o prosperitate generală, care se răsfrângea și asupra proletarilor. Douăzeci de mii de muncitori trăiau din sfârtecarea pântecelor pământului acest bogat. O sută de mii de suflete își aveau existența asigurată. Vremurile acelea, când coloniile de mineri vuiau de viață, când din cârciumi țâșneau acorduri de țambale ungurești, când existau chiar șantanuri pe aici - toate sunt de domeniul istoriei.
Astăzi, coloniile sunt triste și pline de șomeri. Criza a făcut ravagii înspăimântătoare, dar este important de știut că lipsa de lucru pe Valea Jiului nu este datorită atât conjuncturii economice nefavorabile, cât perfecționării metodelor de exploatare a cărbunilor și a muncitorilor. E vorba de RAȚIONALIZARE, metodă ridicată în slăvi de toți economiștii cu savante certificate. Societățile carbonifere din Valea Jiului au introdus, în câțiva ani, în toate minele, mașini ultramoderne. În cele mai multe galerii nu se mai lucrează cu târnăcoape, ci cu sfredele cu aer comprimat. O dihanie de mașină, pe care muncitorul o ține proptită în burtă și pune în mișcare un cuțit de oțel ce înaintează în cărbune ca în cașcaval. Producția e imensă, beneficiile societății sunt tot mai fabuloase. Că după câțiva ani, muncitorul e scos din circulație, din cauza minunatei mașini care, tot zgâlțâindu-se, îi distruge nervii și-i încurcă mațele - asta e altă chestiune… Cu mașini de-astea și cu altele, societățile din Valea Jiului au realizat recorduri fantastice. Spre pildă, la grupul Petroșani, producția unui miner pe schimb de lucru, în 1920, era de 265 kilograme; în 1928, același miner producea 506 kilograme; în 1931, atinsese cifra record de 737 kilograme în 8 ore de trudă. În felul acesta, producția s-a dublat, s-a triplat, și noi debușeuri disponibile nefiind pentru atâta munte de cărbune, muncitorii au început a fi concediați cu miile. Azi, cu nouă mii de lucrători, întreprinderile scot tot atâta producție cât cu douăzeci de mii… Latura socială n-a interesat. Capitalul vrea aur, aur cât mai mult, CU ORICE PREȚ, iar autoritatea pusă să vegheze - în teorie - la lungul mers al treburilor colectivității a fost și este permanent absentă. Singura ei manifestare în tragicul proces dintre mașinism și mâna de lucru vânjoasă dar inutilă, stă în carabina jandarmerească… Să poftească robii să murmure! Și mai știe ceva autoritatea. Cunoaște cine dracu’ i-a băgat-o în cap? - expresia: „la urma lui”. Așa că, cine n-are de lucru, e poftit la urma lui. Genială soluție! Problema șomajului e rezolvată, căci, desigur, „la urma lui” e de lucru berechet și umblă câinii cu covrigi în coadă. De altfel, și întreprinderile au fost foarte generoase. De câte ori au concediat grupe mari de muncitori, au dat fiecărui concediat, gratuit, câte un bilet pe calea ferată, pentru orice destinație a vrut proaspătul șomer. Filotimie? Haida de! Frica de tărăboi. Căci, prea mulți șomeri sunt primejdioși pentru „ordinea publică” și pentru tihna grangurilor din consiliile de administrație. Așa că, socoteala a fost bună. Mai bine să ne coste bănet transportul șomerilor pe calea ferată, decât să-i avem aici, în coastă. Să plece, să se ducă dracului unde or vrea, numai să ne lase în pace. Minerii sunt răi la mânie și minele sunt inflamabile. Dar socoteala asta n-a ieșit întocmai. E adevărat că mulți și-au luat traista în băț, nevasta și copiii după ei - și tare sunt puioși minerii - și-au plecat prin țară. Unde au căutat de lucru pe la alte întreprinderi miniere. La Comănești, la Steidorf, la Arghireș, în Valea Prahovei pretutindeni. Dar și la minele astea se produsese același proces în mic, ca cel din Valea Jiului pe care o părăsiseră. În alte meserii nu s-au putut plasa. Servitori pe la case și curți boierești au refuzat să devină - minerii sunt firi de oameni mândri -, așa că, după luni de pribegie, au revenit în Valea Jiului. Poate că tot acolo s-o găsi o pâine! Alții nici n-au plecat din Valea Jiului. Stau și vegetează acolo de 4-5 ani, în mizeria cea mai îngrozitoare.
vineri, 24 iunie 2022
Ajutoare n-au. Nici de la stat, nici de la comună, nici de la societatea care i-a concediat. Cu ce trăiesc, îi mai ajută cei ce lucrează - minerii sunt solidari, îi mai ajută sindicatele lor sau fură câte un sac de cărbune de pe haldă, să-l vândă cu 10 lei pe la negustori. Cu zece lei, ei trăiesc o zi întreagă. O pâine. Fură cărbuni? Termenul e foarte relativ. Trebuie să se știe că, pentru mineri, în special pentru cei proveniți din Apuseni, de pe la zăcămintele aurifere - deși oameni buni și cinstiți -, furtul de aur sau cărbune nu constituie, în felul lor de judecată, un delict sau un păcat, ci un drept natural. Ei au un sentiment puternic al dreptului de proprietate colectivă asupra bogățiilor subsolului. Mai mult, îi consideră hoți pe toți proprietarii minelor. Concepție proudhoniană care, evident, are o străveche justificare… Dar vorbeam de soarta celor concediați. De la început, unii din ei nici n-au plecat din Valea Jiului. Unde să se ducă? Marea parte sunt mineri în a treia generație, născuți și crescuți în coloniile din Valea Jiului. Trebuie să se știe că minerii de aici sunt o populație foarte eterogenă. Când s-au deschis minele, în 1840, și pe măsură ce ele s-au dezvoltat, au fost aduși mineri din toate părțile. Pe meleagurile pe care momârlanii le-au părăsit de spaima invaziei capitaliste, s-au instalat mineri de toate națiile, au venit austrieci din Styria, Carintia și chiar din Tirol; cehi, maghiari de la „Băile” din Tisa; nemți de la Buhr; poloni din Galiția; germani de la Anina Steierdorf (veniți, și ei, cu o generație-n urmă, tot de pe meleaguri străine); români din Maramureș și, mai cu seamă, moți din Apuseni, goniți de la ei de sărăcia și urgia stăpânitorilor localnici. Ba, moții au adus cu ei și viță franceză, plantată în Apuseni de coloniștii din Lorena. (Și azi se mai întâlnesc nume ca Francisc, Filip, Eduard, George, Marton, Ion Lessale, Ion Legrand). Toată această populație, atât de diferită, unde era să plece? Ea n-are altă patrie decât colonia din Valea Jiului. În special, soarta moților concediați e nespus de tragică. S-o povestim în câteva cuvinte. Ea este un capitol din istoria contemporană. După ce războiul sa sfârșit și țara a devenit mare, moții s-au înapoiat, voioși, la vechea lor îndeletnicire de căutători de aur. Nici n-aveau altceva mai bun de făcut, căci țara i-a nedreptățit rău, la împroprietărire, iar pădurile au rămas pe seama lui Tischer Mohr. Originala industrie a șteampurilor a reînviat în timp. Dar, curând, veni ofensiva liberalo-averescană asupra țării „dezrobite”. Și, unul din aspectele acestei tâlhărești politici, a noilor hiene capitaliste, a fost introducerea monopolului explozibilelor. Opera liberalilor. Prin acest monopol, explozibilele s-au scumpit de 4-5 ori mai mult decât prețul normal, în aur, pe orice piață străină. Asta a însemnat, pentru moți, o lovitură de moarte, căci moțul miner întrebuințează, în exploatarea lui auriferă, multă dinamită. Ani de zile, bieții oameni s-au căciulit pe la stăpânire, au venit cu delegații pe la București, s-au dus la Vodă, au protestat, dar zadarnic. Monopolul explozibilelor era o afacere prea bănoasă pentru liberali, ca să poată cântări mai puțin decât existența moților. Moții sunt buni pentru ilustrarea manualelor de școală și pentru floricele presărate în vitejești discursuri rostite sub coada statuii lui Mihai Viteazu... Când, fără explozibile, moții nu mai puteau continua originala lor îndeletnicire de mineri pe cont propriu, șteampurile au amuțit și multe gospodării s-au distrus. S-a lăsat liniște grea pe văile de la Roșia Montană, și mai departe spre Zlatna și Abrud, pe Baia de Criș și Arieș până la poalele Apusenilor. Câteva mii de moți au părăsit glia strămoșească, au vândut ce brumă aveau, și s-au stabilit ca minerii de cărbuni pe
8
www.zvj.ro vineri, 24 iunie 2022
Valea Jiului. În câțiva ani s-au proletarizat complet. Au devenit mineri profesioniști. S-au supus. Și-au mâncat tradiția de vechi revoluționari. Sărmanul Amos Frâncul, care muri mai zilele trecute, le-a fost bun și curajos conducător - dar vremurile s-au schimbat. Erau altfel ele pe când trăiau Popa Costan, Horia, Iancu și Catarina cea mai sfântă. Catarina, Doamna noastră, care îngrozise pe grofii lui Față Neagră... Iar când acești moți plecați de la vetre și stabiliți mineri la Jiu s-au trezit după câțiva ani concediați ca inutili, ce erau să facă? Unde să se ducă: au rămas să împartă amarul cu frații veniți din Styria și Galiția. Și iac’așa, Valea Jiului e încă plină de șomeri. Orășelul Vulcan e fruntaș! Acum vreo zece ani avea 15.000 de locuitori. Azi pe jumătate. Toate minele din Vulcan, dar absolut toate, s-au închis. Vulcanul e azi mort. Străzile sunt deșarte. Minerii se vestejesc prin colonii. În fața catedralei, pe drumul principal spre Lupeni, se plimbă grupuri-grupuri și discută. Majoritatea prăvăliilor sunt închise, cu obloanele de lemn de mult trase. Nici un pic de viață. O atmosferă de teroare, de durere mută planează deasupra acestei așezări omenești. Nici cioclii nu mai fac treabă. Se-ndărătnicesc oamenii să trăiască în mizerie? Așa cel puțin ar reuși din această tragi-comică înștiințare lipită pe geamul unui negustor dricar din Petroșani, și valabilă pentru toată regiunea: Am onoarea a aduce la cunoștința onoratului public din Petroșeni și jur că, luând în considerare criza bântuitoare generală, m-am hotărât a readuce din nou senzațional prețurile la ARTICOLELE FUNEBRE și mă aflu în situația a aranja înmormântări în următoarele clase și cu prețurile de mai jos pentru adulți. Și urmează lista de prețuri, cu descripții îmbietoare, despre soliditatea coșciugului și frumusețea ornamentelor. Minerii mor pe capete chiar în vreme de „belșug”. Accidentele îi seceră prin galerii. Dar acum, în timp de șomaj! Acum se înregistrează cele mai diferite mijloace de a scăpa de-o viață ticăloasă. Spre pildă, Ion Ciura, minerul poetului Cotruș, n-a fost inventat de-o imaginație bolnavă. Faptul e autentic, Ion a vrut să scape de mizerie, s-a-ncins cu dinamită la brâu, a legat dinamita cu fir, a dat foc firului și când dinamita a explodat, nici bucățile de carne n-au mai rămas de bietul Ion. Dese sunt cazurile când mineri șomeri mor în accidente de muncă provocate în „mine pe cont propriu”, create de când e lipsa de lucru. Iată, Fuzossi fusese un miner cu vază. Apoi l-a lovit șomajul. Ca să câștige un ban, începu să sape o galerie clandestină. Scotea de-acolo, cu mijloace rudimentare, un sac de cărbune pe zi, pe care îl vindea în ascuns. Dar când galeria lipsită de abataj susținător se prăbuși, Fuzossi fu înghițit pentru totdeauna. Cu nevasta și copiii. Sunt și ființe care mor prăjite. În iarna trecută doi copii orfani - tatăl lor miner reușise să forțeze ușile raiului - s-au culcat, într-o noapte, într-un cuptor public, unde plita era destul de caldă. Pe străzile de p-aici sunt cuptoare de pâine unde orice gospodar poate veni să-și coacă pita. Când a doua zi s-a făcut foc la cuptor, a răbufnit la cealaltă extremitate, la cotlon, miros de carne de om prăjit... Și asfixiați pot muri minerii din Valea Jiului. Sus pe „halde”. Halda este o
movilă, un deal format din cărbuni praf aruncați, resturi nefolositoare și de nevândut. În interiorul haldei praful de cărbuni arde permanent. Așa că, până la suprafață, „terenul” haldei e cald. Aici vin cei mai nevolnici, cei mai nenorociți dintre șomeri și își fac bordeie. În bordeiele acestea, găuri pentru troglodiți, se intră pe brânci și nu se poate sta decât culcat sau pe vine. Unii mor asfixiați în somn, din gazele emanate din focul de sub ei. Desigur, puțini sunt șomerii pe care mizeria a reușit să-i îndobitocească în așa hal încât să se retragă la halde. Dar, oricum, se găsesc. Și, evident, numai iarna, când căldura subsolului haldei îi atrage. Acum cavernele astea de pe halde sunt pustii, dar anul trecut, când le-am vizitat în plină iarnă, erau locuite. Am găsit atunci în una din ele un om gol, grozav de murdar și bărbos. Când m-am apropiat de gura bordeiului său, m-a întâmpinat cu vorbe bolborosite și pietre. Am fugit. Nu atât de teamă, cât de rușine că trăiesc și văd astfel de sălbăticii. „BUN NOROC!” este urarea minerilor. Ei nu spun niciodată „bună ziua!”. Spun „bun noroc!”, se salută între ei când se întâlnesc prin galerii; „bun noroc!” îți spun și când te-au întâlnit pe drum. De bună seamă că urarea asta au învățat-o și o repetă de frica accidentelor din mină. O găsești în toate cântecele lor. Căci au și ei cântece. Și dintre toate, „Imnul minerilor” e cel mai expresiv, și cel mai dureros. E imnul muncii deznădăjduite. O melodie sfâșietoare, creată din simfonia pasului de miner obosit, răsună pe Vale când grupuri de robi se tânguiesc cu glas de revoltă: „Și când târziu, cu pași trudiți, Ieșim din mină obosiți, Ne doare că-n lumina sa Pământul ține-o lume rea”. În cântecul acesta ei blestemă lumea cea rea și-și urlă dorul după soare. Lumină! Li-i dor de lumina pe care le-o fură adâncul pământului negru. Poate de-aceea, când moare un miner, tovarășii săi îi aruncă în groapă o lampă aprinsă, lampă de mine. Barem după moarte să aibă parte de lumină.
prăvălia cu istorii
5
6
învăţământ
Berbec (21 Mar - 20 Apr)
Profită de o zi mai lejeră pentru a-ţi pregăti strategia pe termen lung cu privire la bugetul familiei, la afacerile proprii, la viitoarele tale investiţii, pentru că ceea ce decizi acum va avea efecte promiţătoare în perioada următoare.
Taur (21 Apr - 21 Mai)
Nu ştii ce să apreciezi mai mult la persoana iubită: încrederea şi fidelitatea pe care ţi le arată, sau frumoasele cuvinte de amor pe care le şopteşte.
Gemeni (22 Mai - 21 Iun)
Nu te lăsa doborât de o banală piedică. Dacă te prinde îintr-un moment fragil, gata să renunţi la cel mai mic hop, vei regreta mai târziu slăbiciunea de acum, ca atare adună-ţi forţele şi luptă, orice ar fi.
ANUNŢ PUBLIC
mica publicitate
Societatea comercială SC EC ELECTRONICS MANUFACTURING SRL Petroşani, anunţă depunerea cererii pentru emiterea Autorizaţiei de mediu pentru obiectivul punct de lucru Calea Romană, având ca obiect de activitate: cod CAEN 2611Fabricarea subansamblurilor electronice, amplasat în Petroşani str. Calea Romană nr. 19, judeţul Hunedoara. Documentaţia tehnică poate fi consultată la sediul firmei din Petroşani, Str. Stadionului nr. 4 tel/fax: 0254-552024 sau la sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Hunedoara, Str. Aurel Vlaicu nr. 25, Deva, judeţul Hunedoara. Eventualele observaţii ale publicului referitoare la activitatea şi amplasamentul obiectivului se vor transmite la sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Hunedoara, din Deva, Str. Aurel Vlaicu nr 25.
Rac (22 Iun - 22 Iul)
Ai aşteptat această zi ca să faci o mare schimbare de direcţie în planurile tale. Aveai de multă vreme gândul acesta, iar azi consideri că e perfect să-i dai startul!
Leu (23 Iul - 22 Aug)
Nervii par să explodeze la tot pasul, dar tu eşti oala sub presiune care dă în clocot! Dacă tuturor te adresezi cu ton ridicat şi nu reuşeşti să te adaptezi la stilul fiecăruia, transformi ziua într-o furtună ce poate degenera uşor în conflicte majore.
Fecioară (23 Aug - 21 Sep)
Atitudinea pe care o ai pe parcursul acestei zile stă la baza rezultatelor excelente cu care vei fi răsplătit, ca atare luptă din răsputeri cu încercările celor din jur de a te întrista.
Balanţă (22 Sep - 22 Oct)
Treburile casnice te preocupă mai mult, pentru că azi ai starea necesară de a privi în jur cu mai multă atenţie la detalii.
Scorpion (23 Oct - 21 Noi)
Şefii te critică iar clienţii sunt nemulţumiţi de serviciile pe care le prestezi, deşi tu faci tot posibilul să răspunzi tuturor cerinţelor cât se poate de bine.
Săgetător (22 Noi - 20 Dec)
Norocul poate apărea de unde te aştepţi mai puţin, de aceea ar fi bine să nu refuzi vreo ocazie care nu-ţi inspiră încredere, pentru că de acolo s-ar putea să sară iepurele.
Capricorn (21 Dec - 19 Ian)
Mare atenţie la viaţa de cuplu, pentru că se infiltrează o mică minciună între parteneri. Iubirea declarată azi conţine un neadevăr care, într-o zi, îşi va arăta adevărata faţă şi poate lăsa urme neplăcute în inima unuia din voi.
Vărsător (20 Ian - 18 Feb)
Nu privi la cei din jur care nu-şi văd capul de treburi şi griji şi-ţi spun mereu cât sunt de nefericiţi. Tu nu eşti aşa, deci nu te raporta la necazurile lor, la stresul vieţii lor cotidiene.
Peşti (19 Feb - 20 Mar)
Orice ar fi, tu rămâi amabil şi prietenos cu cei din jur, chiar şi când ei se războiesc de la orice. Tu reuşeşti să-ţi păstrezi calmul.
HOROSCOP
8
www.zvj.ro vineri, 24 iunie 2022
DIVERSE
7
8
EDILITARE
Uricani
Marea grijă a lui Dănuţ Buhăescu
Cine s-ar fi gândit că, acum, când temperaturile ridicate fac să ne stea mintea la mare, ștranduri sau cine știe ce stațiuni balneo-climaterice, gândul lui Dănuț Buhăescu este la găsirea modalității de rezolvare, până la toamnă, a unei probleme care nu suferă nicio amânare?
facebook.com/ziarulvaiijiului
De curând,
Dănuț Buhăescu a purtat o discuție așezată cu ing. Cristian Brăilă. Dumnealui administrează societatea care lucrează la clădirea grădiniței din noul centru civic al Uricaniului, cea de lângă blocul 13 ANL. După vreo două ceasuri și ceva de discuții, primarul a fost asigurat că, până în 5 septembrie, constructorii vor finaliza tot ce mai au de lucru la interior. Inclusiv, desigur, tot ce ține de montarea centralei termice și a sistemului de încălzire prin pardoseală.
Chestiunea care
a rămas este aceea a asigurării banilor necesari pentru împrejmuirea clădirii grădiniței, pentru aleile
de acces și locul de joacă pentru copii. Lucrări neeligibile care trebuie finanțate de către primăriei. Dănuț Buhăescu crede că va putea să facă ceva, în acest sens, la rectificarea de buget din iulie. Pentru asta, împreună cu personalul de specialitate al primăriei, încearcă să identifice investiții pentru care nu există urgență maximă, așa cum le-a numit el, sau, dacă va fi nevoie, să apeleze la Consiliul Județean Hunedoara. „Vom găsi neapărat o rezolvare, spune Dănuț Buhăescu, mai ales că grădinița din incinta Școlii Gimnaziale nr.2, școală aflată în proces de modernizare, nu mai poate să funcționează din toamnă încolo”. Gheorghe OLTEANU
vineri, 24 iunie 2022