Ziarul Vaii Jiului
Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul
Nu există lege
)
împotriva LUI! ADEVĂRU
Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, Petroşani
Director:
Cătălin DOCEA
Curs valutar:
1€ = 4,9480 lei 1$ = 4,4218 lei
1₤ = 5,9187 lei
miercuri, 13 aprilie 2022
Anul XV • nr. 3290 • 8 pagini • Preţ: 1 leu
Primarul Uricaniului despre cum „USR a adus nenorocirile prin care trecem cu toţii acum” și despre „mai puţine vorbe și mai multe fapte în ceea ce privește Programul de Tranziţie Justă”
• „Iar dacă o ținem așa, noi, Valea Jiului, în realitate nu o să luăm banii pentru Tranziție Justă”
Două nemulțumiri și concluzii trase la modul personal îl fac pe primarul Uricaniului și pe omul politic Dănuț Buhăescu să și le exprime la modul public. De altfel, se știe că atunci când are ceva de spus, Dănuț Buhăescu o spune la modul cel mai tranșant cu putință. Dar să vedem mai jos care sunt cele două probleme abordate de primar pentru Ziarul Văii Jiului.
Primarul Uricaniului crede că USR este principalul vinovat la situația în care se află România
Primarul Uricaniului, Dănuț Buhăescu, consideră că alegerea lui Nicolae Ciucă în fruntea Guvernului României, dar și în fruntea PNL, este o alegere bună, față de variantele „low cost” Florin Cîțu și Ludovic Orban. Între cei trei, în opinia primarului, este o mare diferență, practic una „ca de la Cer la Pământ” (ZVJ nu îmbrățișează acest punct de vedere; e drept, nici
nu se află în coabitare guvernamentală cu Ciucă – n.r.). De asemenea, primarul Dănuț Buhăescu consideră că în spatele celor doi foști primminiștri din ultima perioadă ar fi stat USR și unele ONG-uri asociate cu acest partid, care au adus România în criză energetică și economică, la un pas de dezastru, „fapt pe care îl simțim acum cu toții”. „Nenorocirile pe care le vedeți în România se datorează în mod deosebit - și nu spun întâmplător – USR-ului. Inclusiv PNRR, așa cum a fost negociat, să blochezi prin el mărirea salariilor, mărirea pensiilor – ați văzut la 9,5% din PIB, când în Germania vorbim de 13,5% din PIB - și ce PIB au germanii și ce PIB avem noi! Aici nici nu s-a negociat, s-a mai ținut la secret până în ultima clipă! Apoi, ONG-urile, unele nu toate, au lucrat și au ținut pe la spate date la secret! Dar USR a fost în primul rând expresia unei părți însemnate din ONG-URI! Trebuie spus adevărul și eu
asta fac, dar trebuie subliniat de asemenea că nu toate ONG-urile s-au identificat cu USR, dar o serie importantă dintre ele, da! De aceea mai avem speranța că măcar 10% din aceste ONG-uri sunt serioase și noi trebuie să le sprijinim pe acestea, dar nu pe cele care au făcut atâta rău alături de USR. Au nenorocit țara! Acum, acest guvern de coaliție încearcă să repare ceea ce au stricat USR-ul. Orban ca premier a făcut rău, el mai degrabă și-a aranjat apele pentru el, iar acum trăiește bine-merci. Cîțu… la fel! Are bani în offshoruri și a refuzat să publice averea de-acolo. A făcut mult rău, tot Gică contra era, în coaliție cel puțin. A venit domnul prim-ministru Ciucă. Nu-l perii sau ceva, dar omul vorbește puțin și face mult. Nu că n-ar ști să vorbească, dar omul se vede de la o poștă că e pus pe treabă. Cel puțin mie mi-a făcut o impresie bună și sper să meargă tot așa până la capăt! E omul soluțiilor, e omul dialogului… pentru că, să știți ceva: din cauza celor care bagă bățul prin gard, de aceea nu merge Țara! E diferență între Orban-Cîțu și Ciucă ca de la Cer la Pământ și să sperăm că se va repara răul făcut de cei doi foști prim-miniștri și USR”. (Într-adevăr, ce a făcut Guvernul PNL-PSD-UDMR Ciucă nu a mai făcut nici un guvern până acum: a scumpit de 2-3 ori pâinea, gazul și energia, a făcut din carne și alte produse alimentare obiecte de muzeu, a mărit absolut aiurea în tramvai bugetul Apărării, de parcă România ar fi în război, nu în NATO, îi țin pe majoritatea românilor cu salarii și pensii jenante – n.r.)
Nemulțumit total de cum decurge treaba cu Asociația de Dezvoltare a Văii Jiului și Tranziția Justă dar și de Strategie!
Primarul Uricaniului, la fel ca și alți primari din Valea Jiului, care au declarat de asemenea public acest lucru, nu este deloc mulțumit cum merge treaba cu Asociația de Dezvoltare a Văii Jiului privind Programul de Tranziție Justă. În opinia primarului de Uricani, acest Program bate pasul pe loc în Valea Jiului, vremea trece, doar vorbe multe și fapte mai deloc! Primarul pare nemulțumit de asemenea și cum a fost elaborată Strategia de Dezvoltare a Văii Jiului, lucru de care și ZVJ a atras atenția (multe date eronate, luate din zbor nu de la fața locului, date și cifre statistice vechi ș.a.). Buhăescu susține că primarii n-au fost ascultați și nu s-au cerut de la ei date, opinii, programe și proiecte viabile, fiecare primar știind ce este cel mai bine pentru localitatea sa. „În Asociația de Dezvoltare a Văii Jiului ne-am adunat, ne-am asociat pentru Fondul de Tranziție Justă. Domnule, dacă scopul nostru comun este tranziția justă, vedem ce spune Programul de Tranziție Justă și ne ghidăm fix pe ce se arată acolo. Nu le mai înflorim, pe lângă deal, pe lângă drum, sau unul zice hăis, altul cea. Că dacă înflorim așa, nu este altceva decât vrăjeală, care o să ne ducă în cap! Iar dacă o ținem așa, noi, Valea Jiului, în realitate nu o să luăm banii pentru Tranziție Justă. Că până astăzi, dacă e vorba de ADR, i-am luat, deci știm să luăm banii deacolo, le dăm lecții și la alții vorba aceea, pe PNRR începem să luăm bani și să implementăm proiecte, dar pe Tranziție Justă încă nimic. Păi, dacă ne-am asociat pe Tranziție Justă, atunci haideți să ne asociem, dar nu la nivel de vrăjeală și când avem noi, autoritățile timp, să lucrăm efectiv și concret, să se vadă ceva clar. Din păcate, nu avem gata Strategia… Și cu asta nu e în regulă… bun, posteaz-o pe site-ul cărui minister vrei tu, dar dacă tu când ai făcut Strategia aia nu ai vrut să asculți vocea primarilor, atunci ce mai e de spus?! Păi cine știe cel mai bine o localitate, nevoile ei, problematica, dacă nu primarul atunci cine? Să știți și dumneavoastră că după 1989 toate realizările unei administrații publice locale depinde de primar și de consiliul local. Și la Strategia asta nu s-a ținut prea mult cont de primari, o mare greșeală!”, a mai declarat primarul Dănuț Buhăescu, tot mai nemulțumit pe măsură ce trecea timpul. Aici îi dăm dreptate 100%! Corneliu BRAN
2
EDILITARE
Vulcan
strada Căprioara, cea pe care mașinile de la salubrizare ajungeau la groapa de gunoi a orașului, și, nu departe de pod, mi-a fost dat să zăresc ceea cea reclamase un cetățean din zonă. Mizeria care se scurge dintr-un capăt de conductă a pus stăpânire pe o porțiune măricică a malului estic al pârâului Căprișoara, după care apa de canal soioasă ajunge în albie.
Se întâmplă pe Căprioara În condițiile în care în tot Vulcanul se lucrează la realizarea noilor rețele de canalizare, e greu de crezut că mai există un loc în care vezi cum șiroaie de apă mizerabilă ies dintr-o de conductă ca vai de ea și se scurg în albia pârâului.
Am ajuns pe
Nu cred că
tot ce-i acolo este de la blocurile sociale de la Dincă, așa cum a fost de părere insul care mi-a dat pontul. Imposibil ca zona aceasta de construcții să nu aibă propria-i rețea de canalizare. Tocmai de aceea mă abțin să fac speculații. Sper ca misterul să fie elucidat de cine trebuie înainte ca acolo să ajungă cei de la Garda de Mediu. Fiindcă, se știe, la asemenea situații respectivii vin cu chitanțierul la ei. Așa cum au venit, de fapt, și după recentul incendiul din Colonia de Jos. Gheorghe OLTEANU
)
Ziarul Vaii Jiului
Editor: SC Aldo Detail Direct Srl Petroşani rO 32719137 n J20/82/2014
Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro
Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud. Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com
facebook.com/ziarulvaiijiului
Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDrAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIrGHIDUŞ, Sonia lIBErESCU, Alin rUS DTP: Bogdan SOVAGO Publicitate: Mirabela FlEȚAN - 0735.727264 Administrativ / Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839
miercuri, 13 aprilie 2022
Vulcan
S-a hotărât deschiderea unei linii de credit
O recentă hotărâre a Consiliului Local Vulcan a fost aspru criticată, pe Facebook, de către un domn consilier după ce ea a fost adoptată. Ciudat mod de a reacționa, mai ales că, la ședința ordinară din 31 martie la care se discutase proiectul de hotărâre, respectivul nu se afla nici în sală și nici online. Fusese absent nemotivat. Proiectul de atunci acum
hotărâre este cel „privind aprobarea contractării unei finanțări rambursabile, în vederea realizării unor obiective de investiții de interes local”. Altfel spus, așa cum apare la articolul 1, se aprobă contractarea unei finanțări rambursabile, un împrumut, cum ar veni, în valoare de maxim 13.185.446,25 de lei pe o perioadă de cel mult doisprezece ani. Cristian Merișanu a explicat necesitatea accesării unei linii de credit prin aceea că, bugetul local fiind limitat, trebuie „să avem sursa de finanțare” pentru realizarea lucrărilor
actuale și a celor viitoare”. Tot primarul a precizat că se vor trage bani din linia de credit pentru plățile lucrărilor neeligibile, după care aceștia vor fi puși la loc.
În centralizatorul
anexat proiectului de hotărâre apar zece investiții de interes local care beneficiază de fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană, dar la care Primăria Vulcan trebuie să asigure banii pentru cheltuielile neeligibile. Investițiile sunt cele care se referă la modernizarea ambulatoriului, reabilitarea termică de blocuri, componentele 1-2 ale Liniei Verzi de autobuze electrice, reabilitarea infrastructurii din Colonia de Jos, centrul pentru resurse comunitare, modificarea destinației unor spații publice, înființarea unei creșe, îmbunătățirea infrastructurii TIC a școlilor și modernizarea sistemului de iluminat public. Cheltuielile neeligibile la toate aceste obiective ajung la 13.185.446, 25 de lei.
În referatul de aprobare
se menționează că, prin contractarea împrumutului, se asigură „accelerarea dezvoltării locale. Proiectele de investiții prioritare vor fi realizate în avans, iar investiția va aduce beneficii în scurt timp comunității locale”. În plus, se mai spune în document,
8
www.zvj.ro miercuri, 13 aprilie 2022
„Rambursarea capitalului împrumutat în rate egale pe perioada de maturitate va consacra echitatea între generații, respectiv principiul confirm căruia cei care beneficiază de un proiect trebuie să plătească pentru el”. Un alt avantaj ar fi acela că,
„Prin utilizarea unei linii de finanțare cu trageri multiple, pot fi realizate reduceri semnificative ale costurilor de finanțare. Astfel, instrumentul financiar propus comportă costuri reduse față de costurile implicate de un credit bancar obișnuit”.
Pentru accesarea
liniei de credit și, apoi, pe toată durata serviciului datoriei publice locale trebuie îndeplinite mai multe condiții. De reținut că proiectul de hotărâre nu a trecut ca pe apă. Consilierul local Adrian Hisem, prezent on line la ședință, a cerut explicații legate de gradul de îndatorare al administrației publice locale. După ce-a făcut calcule cu o formulă numai de el știută, dar pe care s-a oferit s-o dea oricui o vrea, veteranul profesor Spiridon Simion a ajuns la concluzia că unitatea administrativă „se încadrează ca risc financiar”. Odată proiectul de hotărâre aprobat, consilierii locali au aflat că s-a găsit și expertul financiar care se va ocupa de tot ce este necesar, în vederea accesării liniei de credit.
EDILITARE
Gheorghe OLTEANU
3
Petrila
4
învăţământ
Echipa de robotică de la „Colegiul Tehnic Constantin Brâncuși” a organizat o activitate de colectare a DEEE-urilor
La finalul săptămânii trecute, echipa de robotică WAFY din Petrila a organizat un eveniment de colectare a DEEEurilor sub numele de ,,Spune NU Risipei!”, în parteneriat cu RESPONDEEE, Primăria Orașului Petrila și Consiliul American pentru Educație Internațională.
În data de 7 Aprilie 2022 echipa de robotică WAFY a organizat la Grădinița nr.2 din Petrila un eveniment de colectare a DEEE-urilor, deșeuri de echipamente electrice și electronice, cu scopul de a informa atât copiii, cât și adulții despre importanța reciclării și efectele benefice ale acesteia asupra mediului. Pentru a-și arăta suportul de sprijin față de acțiunea elevilor, primarul Vasile Jurca și viceprimarul Heljiu Marius au fost prezenți alături de ei. Vorbindu-le la un moment dat elevilor și cadrelor didactice prezente, primarul Vasile Jurca a reamintit de importanța reciclării deșeurilor și de felul în care primăria susține
facebook.com/ziarulvaiijiului
aceste evenimente. „În cadrul evenimentului a fost prezentat un sterilizator de măști, extrem de portabil, care poate fi realizat la aproape orice locuință normală cu scopul de a reduce poluarea realizată de măștile de unică folosință care sunt aruncate. Una peste alta o acțiune extrem de utilă și de interesantă, în care elevii noștri de la robotică și nu numai au fost implicați total, ei fiind interesați de astfel de evenimente care nu sunt deloc singulare în localitatea noastră”, a declarat pentru ZVJ, doamna profesor de fizică, Nicoleta Cîndea. Corneliu BRAN
miercuri, 13 aprilie 2022
Ca în orice societate din lumea de azi, un lucru e clar:
la cele care le afectează în mod direct; 3. Sensibilizarea autorităților locale cu privire la drepturile femeilor și egalitatea de gen; 4. Programe de sprijinire a inițiativelor antreprenoriale locale, în special a antreprenoriatului feminin; 5. Crearea de locuri de muncă adaptate nevoilor femeilor, cu program flexibil și avantaje sociale, adresate inclusiv persoanelor vulnerabile; 6. Dezvoltarea infrastructurii de servicii sociale și de îngrijire (creșe, grădinițe, „after school”, centre pentru vârsta a III a, servicii în domeniul violenței domestice, programe pentru mame tinere); 7. Asigurarea accesului la servicii de sănătate – mai ales la medicii de familie, la medici specialiști și acces la investigații medicale gratuite; 8. Promovarea egalității de șanse și capacitării femeilor în sectorul neguvernamental, prin crearea unor grupuri de dezvoltare comunitară care sa fie centrate pe nevoile cu care se confruntă femeile. Trebuie spre final să mai spunem că, după cum s-a anunțat și în sală la evenimentul de luni, cercetarea a fost derulată în perioada 15-21 noiembrie 2021, prin interviuri față în față sau la telefon, eșantionul fiind format din 21 de femei din diverse medii socio-economice.
Nici Valea Jiului nu se poate dezvolta fără participarea activă a femeilor în toate ramurile de activitate
Asociația „Bankwatch” România și Asociația „Front” au lansat luni, 11 aprilie, la Petroșani, cercetarea: „Participarea femeilor în procesul de tranziție justă. Analiza condițiilor sociale și de muncă ale femeilor din Valea Jiului”. Realizată de Elena Trifan și Mădălina Muscă, lansarea studiului pe temele amintite, cu rolul femeii în societatea actuală în prim-plan, a atras în spațiul generos al Bibliotecii Universității Petroșani reprezentanți din cadrul primăriilor din zonă, ale direcțiilor de asistență socială, precum și reprezentanți ai mediului de afaceri, ai societății civile (așa cum e aceasta în Valea Jiului…) și mediului universitar.
Ce prezintă foarte clar studiul legat de zona noastră și de importanța femeilor în societate?
Din discuțiile purtate în sală, studiul de care vorbim azi ne arată că procesul de tranziție justă în care este antrenată zona trebuie să includă și nevoile femeilor, pe lângă cele ale minerilor, dacă ne referim strict la zona noastră. După închiderea minelor, multe femei au fost nevoite să se angajeze, însă fără a li se lua de pe umeri presiunea muncilor domestice. Pe lângă lipsa unor locuri de muncă decente și adecvate femeilor, serviciile sociale nu au ținut pasul cu nevoile de creștere a copiilor, îngrijire a vârstnicilor sau a sănătății. „Rolul femeii și al bărbatului a suportat o tranziție aici, în Valea Jiului, femeile au preluat greutățile familiei, mai ales după închiderea minelor, devenind capul familiei din punct de vedere financiar”, a spus într-o intervenție în cadrul evenimentului Felicia Andrioni, profesoară în domeniul științelor sociale la Universitatea Petroșani.
Femeile se plâng pe bună dreptate în toată țara de lipsa de creșe și de grădinițe cu program prelungit
Femeile intervievate în cadrul cercetării efectuate pe acest subiect au mărturisit că duc lipsa de infrastructură școlară – creșe, grădinițe cu program prelungit, „after-school”, iar multe mame sunt nevoite să apeleze la bone sau să lase copiii în grija familiei. De asemenea, multe au adus în discuție lipsa serviciilor medicale, mai ales cele destinate nașterii și îngrijirii copiilor. Femeile au amintit și că accesul la educație al copiilor este inegal, iar starea școlilor lasă de dorit. „Din experiența noastră de mai bine de 10 ani, foarte multe tematici din politicile publice se aplică aparent egal femeilor și bărbaților, însă la o privire mai atentă lucrurile nu stau așa, și sunt sfere unde deciziile pot avea un impact diferit asupra femeilor, chiar și când vorbim de locuri de muncă (...). Femeile dacă au copii mici și nu au cu cine să-i lase în grijă, nu pot accesa anumite locuri de muncă, și poate angajatorii s-ar putea gândi la anumite programe”, a spus Tudorina Mihai,p Asociației „Front”.
momentul închiderii minelor, care lucrează în comerț sau industria textilă. Aceste sectoare de muncă oferă însă venituri reduse, așa că unele femei au ales să migreze fie în străinătate fie în alte zone din țară. „Și la noi se mișcă lucrurile, se face rafting, se fac festivaluri. (...) Am preluat și noi exemple de bune practici însă impactul este limitat, tratăm mai degrabă efectele. (...) Aș accentua accesul la muncă, chiar dacă este prost plătită și afectată de migrație, la toate categoriile și bărbați și tineri, nu doar la femei”, a menționat Susana Heljiu, directorul executiv al Direcției de Asistență Socială Petrila din cadrul primăriei din localitate.
Promisiune de viitor – „ambasadoarea” Văii Jiului
Dan Dobre, reprezentantul „Bankwatch” România, a făcut în intervenția sa și o promisiune interesantă femeilor din Valea Jiului: „Acest eveniment nu este finalul, ci doar începutul. În următoarele luni vom organiza întâlniri cu autoritățile centrale la București pe tema femeilor din Valea Jiului (...), unde încercăm să vă reprezentăm cât mai bine. Vom găsi și o femeie pe care să o susținem să vă reprezinte, un fel de ambasadoare a Văii Jiului. Apoi ne vom întoarce în Valea Jiului pentru a încerca să definim o propunere de politică publică”.
Soluțiile studiului
Dar să vedem împreună și care sunt cele opt recomandări cu care se încheie studiul de care am discutat azi și de care s-a discutat luni la biblioteca universității, referitoare la includerea femeilor în procesul de tranziție justă, care se adresează autorităților, dar și antreprenorilor sau organizațiilor neguvernamentale. Acestea înglobează și soluțiile identificate de femeile intervievate: 1. Includerea genului în toate programele, strategiile, planurile și acțiunile locale poate oferi o direcție nouă de dezvoltare economică; 2. Participarea femeilor la luarea deciziilor, mai ales
Câteva informații de final legate de acest proiect
Acest Raport face parte din Proiectul „Integrarea femeilor în procesul de tranziție justă în Valea Jiului”, implementat de „Bankwatch” România, în parteneriat cu Asociația „Front”/„Feminism” România. Raportul a fost publicat cu sprijin financiar parțial al Uniunii Europene și parțial al Fundației Pentru o Societate Deschisă în cooperare cu Inițiativa pentru o Societate Deschisă pentru Europa (OSIFE). Conținutul acestei publicații este responsabilitatea exclusivă a Asociației „Bankwatch” România și nu reflectă poziția Uniunii Europene. Mulțumim Raluca Petcu pentru informații și imagini de la eveniment! Corneliu BRAN
Cinci traiectorii profesionale ale femeilor din Vale
Studiul a identificat cinci traiectorii profesionale ale femeilor din Valea Jiului. Numai în două din situații femeile reușesc să rămână în Valea Jiului cu un loc de muncă și venit stabil, fiind mai degrabă excepția decât regula. Cele care au avut acces la studii superioare, care lucrează în instituții publice, organizații neguvernamentale sau au propria afacere, și o parte din cele care se aflau în câmpul muncii în
8
www.zvj.ro miercuri, 13 aprilie 2022
EVENIMENT
5
6
SPORT
Rugby
30.04.2022 CSA Steaua – CS Dinamo, Stadion Ghencea
• Arena sportivă: Știinţa • Ziua: sâmbătă, 16 aprilie • Ora: 11
Grupa B CS Năvodari – CSA Steaua RC Bârlad – Poli Iași CSM Galați – RC Grivița Etapa a IV-a 14.05.2022
Știinţa Petroșani debutează în Liga Naţională
Noua competiție din rugbyul românesc intern, Liga Națională de Rugby, programează primele meciuri pe data de 16 aprilie, informează frr.ro.
14 echipe s-au înscris la start, practic toate echipele din fosta SuperLigă și cele din Divizia Națională de Seniori, mai puțin CSU Arad. Astfel, echipele înscrise CSM Știința Baia Mare, CSA Steaua, CS Dinamo, SCMUSAMVB Timișoara, U Cluj, CS Știința Petroșani, CS Năvodari, RC Bârlad, CSM Galați, RC Grivița, RC Gura Humorului, CSU Alba Iulia, CSM Suceava, Poli Iași au fost împărțite în două grupe, ținându-se cont pe cât posibil de criteriul geografic. Primele două clasate din fiecare grupă se califică în play-off, următorele din fiecare grupă vor juca în play-out. Atât în play-off, cât și în play-out, echipele pornesc de la 0 puncte. Știința va juca primul meci, acasă, cu Gura Humorului, de la ora 11:00. Trupa lui Alexandru Lupu face parte din grupa A, alături de nume precum Timișoara, Baia Mare sau Cluj.
GRUPELE NAȚIONALE
Grupa A: SCM-USAMVB Timișoara; CSM Știința Baia Mare; CSU Alba Iulia; CSU Cluj; CSM Suceava Știința Petroșani; RC Gura Humorului. Grupa B: CS Dinamo; CSA Steaua; Poli Iași; CS Năvodari; RC Grivița; RC Bârlad; CSM Galați.
Etapa I Grupa A: 16.04.2022 11:00 SCM-USAMVB Timișoara – CSU Alba Iulia, Stadion Gheorghe Rășcanu 16.04.2022 11:00 CSU Cluj – CSM Suceava Stadion Iuliu Hațieganu
17.04.2022 11:00 Știința Petroșani – RC Gura Humorului, Stadion Știința
Etapa a III-a 07.05.2022 Grupa A CSU Cluj – CSM Știința Baia Mare Știința Petroșani – CSU Alba Iulia RC Gura Humorului – CSM Suceava
CS Dinamo – CS Năvodari
Grupa A CSU Alba Iulia – RC Gura Humorului CSM Știința Baia Mare – Știința Petroșani CSM-USAMVB Timișoara – CSU Cluj
Etapa a V-a 21.05.2022 Grupa A Știința Petroșani- SCM-USAMVB Timișoara RC Gura Humorului – Știința Baia Mare CSM Suceava – CSU Alba Iulia Grupa B RC Bârlad – CS Dinamo
Grupa B Poli Iași – CSM Galați CSA Steaua – RC Bârlad
Karate
Miruna - sub tricolor
Miruna Mălăuţă, karatista de la CSM Jiul Petroșani, a triumfat la campionatului național pentru seniori, devenind campioană absolută.
Aici, Miruna a pușcat doi iepuri dintr-o lovitură. Asta pentru că medaliile obținute au readus-o pe sportiva din Vale, ca de obicei, în atenția lotului național. Cu alte cuvinte, la acest concurs a avut loc selecția lotului național de karate seniori. Acum, Miruna se află în pregătire pentru Campionatul European de Karate seniori, competiție ce va avea loc în Turcia, în perioada 25-29 mai.
În județ
A început Interliga la fotbal
Bucurie și distracție, indiferent de condițiile climaterice, asta pentru că fericirea vine și din lucruri mărunte. Micuții sportivi ai CSM DEVA și CSM Dacia 2010 Orăștie și-au făcut curaj și au înfruntat vremea capricioasă participând la prima etapa de Interligă din acest an organizată la Orăștie, pentru mulți dintre ei fiind o premieră. Tot o premieră pentru această săptămână o reprezintă si participarea echipei AS Ponorul Vața în campionatul juniorilor U9. Aceste competiții sunt organizate sub sigla AJF Hunedoara, care încurajează fotbalul juvenil. Pagină realizată de Loredana JUGLEA
Grupa B 17.04.2022 12:00 CS Dinamo – Poli Iași, Stadion Arcul de Triumf 16.04.2022 12:00 CS Năvodari – RC Grivița, Stadion Flacăra 16.04.2022 12:00 RC Bârlad – CSM Galați, Stadion Municipal
Etapa a II-a Grupa A: 30.04.2022 CSM Suceava – Știința Petroșani, Stadion Unirea 30.04.2022 CSU Alba Iulia – CSU Cluj, Stadion Unirea 30.04.2022 CSM Știința Baia Mare – SCM-USAMVB Timișoara, Arena Zimbrilor Grupa B: 30.04.2022 RC Grivița – RC Bârlad, Stadion Parcul Copilului 30.04.2022 Poli Iași – CS Năvodari, Stadion Tepro
facebook.com/ziarulvaiijiului
miercuri, 13 aprilie 2022
anunţ
Berbec (21 Mar - 20 Apr)
Te preocupă mult alimentaţia şi acorzi o mai mare atenţie la tot ce consumi. Eşti pregătit, la nevoie, să începi un regim mai strict, din care să elimini total anumite alimente.
Taur (21 Apr - 21 Mai)
mica publicitate
Cumpăr vechi detector de gaz metan pentru mină (metanometru), provenienţă rusească, complet şi în bună stare estetică. Tel. 0723524003.
Nu-ţi pierde speranţa în ceea ce crezi, continuă să aştepţi cu încredere, pentru că uneori cele mai bune lucruri nu se întâmplă repede şi nici atunci când vrei tu.
Gemeni (22 Mai - 21 Iun)
Totul vine către tine la un moment dat, fii sigur de asta, singurul dezavantaj e că nu se întâmplă chiar atunci când ai dori tu. Ţi se pune din greu răbdarea la încercare.
Rac (22 Iun - 22 Iul)
S-a terminat o etapă, deci acceptă ideea şi nu mai insista să o resuscitezi, când vezi cu ochii tăi că ai ajuns la capăt. Închizi un capitol dintr-o serie lungă de capitole, dar de acum merită să te concentrezi la ce urmează, nu la ce a fost!
Leu (23 Iul - 22 Aug)
Azi îţi apare în cale o persoană care impune respect numai prin simpla sa prezenţă. O admiri sincer, vezi la ea calităţi pe care nimeni nu la are, e un exemplu demn de urmat.
Fecioară (23 Aug - 21 Sep)
Dacă pleci la drum, asigură-te că ai luat tot ce ai nevoie, pentru că există riscul să fii un pic mai neglijent sau cu capul în nori şi să uiţi acasă cel mai important lucru.
Balanţă (22 Sep - 22 Oct)
Dacă întâlneşti omul potrivit care să-ţi alimenteze visele şi să te ambiţioneze cu instrumentele cele mai eficiente, scopul tău este din ce în ce mai aproape!
Scorpion (23 Oct - 21 Noi)
Simţi că te apropii cu paşi repezi de un mare succes, pentru care ai depus mari eforturi până acum. Nu mai e mult şi vei trage linie finală şi vei culege roadele cele mai bune.
Săgetător (22 Noi - 20 Dec)
Pentru o zi spornică şi dinamică, încearcă să însoţeşti toate activităţile acestei zile de muzică, pentru că vei remarca mai uşor efectele sale miraculoase. Parcă toate merg mai bine!
Capricorn (21 Dec - 19 Ian)
Planurile făcute pentru azi nu-ţi ies chiar aşa cum ai sperat, dar nu pentru că ai avea tu vreo vină, ci pentru că se bagă cineva unde nu-i fierbe oala şi-ţi strică ţie treburile.
Vărsător (20 Ian - 18 Feb)
Nu te amăgi singur cu privire la direcţia în care alergi, pentru că vei descoperi că e doar o himeră. Ai fost indus în eroare de cineva care a avut nişte interese egoiste atunci când te-a împins pe acest drum.
Peşti (19 Feb - 20 Mar)
Taci şi faci, e mai bine aşa, decât să povesteşti tuturor ce planuri măreţe ai. Mai degrabă duci ceea ce ai început la îndeplinire şi abia la final povesteşti şi altora cum ai ajuns aici.
Horoscop
8
www.zvj.ro miercuri, 13 aprilie 2022
DIVERSE
7
8 Marian Boboc vă prezintă
prăvălia cu istorii
DIN ISTORIA MINERITULUI VĂII JIULUI (VIII)
Datele de pierdere se calculează prin integrarea curbei de spălare, citirile făcându-se direct. Dacă examinăm variaţiunea pierderii în greutate pentru fiecare punct de cenuşă redus vedem că: pentru cărbunii 8-80% pentru fiecare punct de cenuşă redus se pierde în greutate (…) Socotind ca preţ pentru aceşti cărbuni acela ce reiese numai prin plusuri de calorii ce conţin, plus calculat invers proporţional cu procentul de cenuşă şi plecând de la 7.500 cal. Pentru cărbune pur (fără cenuşă), obţinem pentru cărbunii de mină spălaţi la 15% cenuşă preţul de lei 1.869, iar pentru mărunţi, reducând acest preţ (…), obţinem 846 lei. Observ că administraţia Căilor Ferate prin contractul pe 1929 ne-a oferit pentru cărbunii 0-20 mm spălaţi la circa 12% cenuşă 1.684 lei/ t. Preţul oferit de C.F.R. raportat la vaporaţia rezultată din încercări revine la tona de apă vaporizată la 174 lei faţă de lei 190 lei, cât plăteşte astăzi pentru cărbuni spălaţi. Am arătat aceasta pentru a dovedi că preţurile indicate vor fi întotdeauna ajunse. De asemenea, ca măsură de prudenţă nu am considerat nici plusul de randament ce rezultă din combustiunea cărbunilor spălaţi, ceea ce s-ar traduce printr-o ameliorare de preţ. Spre ex., Soc. Lupeni a obţinut pentru mărunţi spălaţi 0-20 mm lei 1300/ t la licitaţia pentru uzinele electrice Timişoara, iar uzinele de gaz Bucureşti şi Cluj obţin cca. Lei 1.500 faţă de lei 1.086 preliminaţi la Soc.
facebook.com/ziarulvaiijiului
noastră. (Este just că pentru uzinele de gaz, cărbunii servesc la alte scopuri decât combustiunea pentru producerea de energie). Aplicând preţurile preliminate la rezultatele spălării obţinem: Pentru 80 kg blocuri a 1.080 lei = 86,40 lei Pentru 704 kg cărbuni mină a 1.060 lei = 746,24 lei Pentru 69 kg mărunt a 0,848 lei = 58,51 lei …………………………………………………………………….. În total pe produsele spălate ale unei = 891.15 lei tone brute Din cele de mai sus rezultă că, spălând la 15%, 600.000 tone cărbuni bruţi, vom realiza un beneficiu de fiecare tonă brută tratată, lei 17.11, sau în total 10.268.000 lei. 3. Concentrarea producţiei întregului grup Vulcan la puţul Chorin va ieftini extracţia prin suprimarea totală a cheltuielilor de la minele Vest, Valea Jiului de Sus şi Est pentru transporturi la suprafaţă. Aceste cheltuieli se urcă numai la: 1.748.984,56 lei la Mina Est 2.551.315,33 lei la Mina Valea Jiului de Sus 8.825.074,41 lei la Mina Vest. ………………………………… 13.125.374,29 lei Transportul la suprafaţă Chorin revine astăzi în medie la 8,03 lei pro tonă. Cheltuiala la acest post,
când întreaga producţie a Grupului Vulcan va trece prin Chorin, se va ridica deci pentru producţia minelor Est, Valea Jiului de Sus şi Vest la cel mult: 8,03 x 363.000 = 2.921.310, de unde o diferenţă anuală de transport la zi de lei 10.264.060 În schimb, transportul la suprafaţă fiind înlocuit de un transport subteran, vom avea de altă parte un plus de cheltuieli: La Mina Vest: 1,35 x 164.800 tkm a 10 lei la 2.265.300 lei; Din care se scade transportul actual la oriz. 630; 0,48 x 167.800 tkm a 5 l = 402.720 lei. La Mina Valea Jiului de Sus: 0,83 x 90.000 tkm a 10 lei = 747.000 La Mina Est: 0,32 x 106.000 tkm a 10 l = 339.200 lei din care se scade transportul actual la oriz. 590: 0,40 x 106.000 tkm a 13 lei = 551.200. Rezultă prin urmare o economie la transporturi de Lei 7.442.480.
Prin brichetarea mărunţilor la Vulcan se va câştiga diferenţa între preţul ciuruiţilor care astăzi se dau gratuit personalului şi preţul mărunţilor, care astăzi nu găsesc plasament. Din această diferenţă trebuie scăzut costul fabricaţiei brichetelor şi adăugată dobânda stocului de mărunţi care se acumulează. În calculul de rentabilitate nu vom considera această dobândă, vom examina numai valoarea comercială a producţiei Grupului Vulcan. În situaţia actuală şi în situaţia creată prin brichetarea mărunţilor pentru alocaţii. (va urma)
miercuri, 13 aprilie 2022