Issuu

Ziarul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, Petroşani

Director:

Cătălin DOCEA

Curs valutar:

1€ = 4,9480 lei 1$ = 4,4218 lei

1₤ = 5,9187 lei

marţi, 12 aprilie 2022

Anul XV • nr. 3289 • 8 pagini • Preţ: 1 leu

Vulcan

Incidenţa cazurilor SARS-CoV-2 (11 aprilie 2022)

Judeţul Hunedoara Petroşani Lupeni Vulcan Petrila Aninoasa Uricani

2,15 2,72 2,12 1,5 1,41 1,37 0,89

Tentativă de sinucidere cu happy-end în mașina poliţiei

Un bărbat a încercat să-și ia viața amenințând că se aruncă de la fereastra unui apartament de la etajul al cincilea din Vulcan. Incidentul s-a petrecut în după amiaza zilei de duminică, 10 aprilie, și pentru soluționarea lui a fost nevoie de poliție, pompieri, SMURD și de prezența de spirit a unor vecini de scară. Evenimentul consumat

timp de mai bine de două ceasuri, între orele 14.0016.30, în partea din spate a blocului 3A1 i-a ținut cu sufletul la gură pe trecătorii de pe Aleea

Crizantemelor și pe locatarii blocurilor învecinate. Tânărul de 30 de ani venise la iubita lui cu gând de împăcare, dar se pare că discuția dintre ei s-a lăsat cu scandal și chiar cu o „corecție” administrată fetei de 23 de ani. Ea a reușit să iasă

din casă și s-a refugiat la niște vecini de palier. Bărbatul a închis ușa, a ieșit pe pervazul ferestrei și a amenințat că-și dă drumul dacă iubita lui nu revine în casă.

La fața locului

și-au făcut apariția mașini de Poliție, autoscara de la pompieri, autospeciala SMURD, adică genul de forțe care intervin în astfel de cazuri. Între tânăr, polițiști, pompieri și paramedici aflați la geamul apartamentului învecinat au început negocieri. L-au luat cu binișorul, cu frumosul, dar bărbatul părea că nu cedează. I-a dat unui polițist cheile de la mașină, pentru a-i fi adus telefonul. După ora 14.34, când bărbatul a dispărut din peisaj, iar de o parte și de alta a ușii închise a apartamentului a avut loc un schimb mai lung de cuvinte, părea că problema fusese rezolvată. Numai că, nu după mult timp, tânărul și-a reocupat locul pe pervazul ferestrei.

Alături de negociatorul

poliției și cel al pompierilor s-a aflat și consilierul local Daniel Lehăceanu care locuiește în acest bloc. El îl cunoaște bine pe tânăr, l-a luat cu binișorul și l-a sfătuit să renunțe la ideea de a-și lua viața. E posibil ca intervenția sa verbală să fi avut efect, fiindcă, după ce la fața locului și-a făcut apariția și mama băiatului, iar iubita lui i-a promis că-l iartă, omul a deschis ușa și s-a predat ofițerilor de poliție. Așa cum se întâmplă în situații de acest gen, tânărul a fost dus, pentru a i se efectua consult medical de specialitate. Gheorghe OLTEANU

2 Petroșani

actualitate

Primarul Iacob-Ridzi – prezent la ședinţa Comitetului Director al AMR

Luni 11 aprilie, primarul Petroșaniului, Tiberiu IacobRidzi a participat la o ședință de lucru a Comitetului Director din cadrul Asociației Municipiilor din România (AMR), în calitate de vicepreședinte al acestui organism național.

Alături de cei ce ocupă funcții în acest comitet, în calitate de invitați și în contextul subiectelor aflate pe ordinea de zi, unele foarte importante legate de Educație sau de proiecte incluse în PNRR, au fost prezenți la ședință și o serie de miniștri sau secretari de stat, dintre care amintim: ministrul Educației, Sorin Mihai Câmpeanu, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Attila-Zoltan Cseke, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Tanczos Barna și președintele ANAP, doamna Iuliana Feclistov. „Am purtat discuții aplicate despre transportul local al elevilor din învățământul preuniversitar, dar și probleme legate de organizarea, funcționarea și finanțarea învățământului antepreșcolar. O serie de discuții importante au fost legate de stadiul desfășurării activităților incluse în componentele PNRR gestionate de ministerele Educației, Mediului și Dezvoltării. Nu în ultimul rând, s-a discutat, de asemenea, și despre proiectul de lege care vizează zonele metropolitane, un punct important de pe ordinea de zi a ședinței”, a transmis după ședință Tiberiu Iacob-Ridzi. Alte date și informații legate de ceea ce a subliniat primarul Petroșaniului în intervenția sa și care ne interesează până la urmă pe toți, vom transmite într-o ediție viitoare. Corneliu BRAN

)

Ziarul Vaii Jiului

În Anul European al Tineretului,

Oportunităţi extinse pentru tinerii care aplică la „DiscoverEU”

Europarlamentarul hunedorean, Iuliu Winkler, ne transmite săptămâna aceasta de la Bruxelles o veste bună pentru tinerii care aplică „DiscoverEU”, parte a Programului „Erasmus+”. Iuliu Winkler susține că în momentul de față „DiscoverEU” le oferă tinerilor mai multe permise de călătorie în Europa, acest fapt contribuind astfel la succesul „Anului European al Tineretului”, iar acest lucru ar trebui să-l cunoască cât mai mulți tineri.

Foarte important de știut de către tinerii care au împlinit recent 18 ani, după cum ne mai informează europarlamentarul hunedorean: în fiecare an se organizează două sesiuni de depunere a candidaturilor, iar pentru următoarea rundă, perioada de depunere a candidaturilor este cuprinsă între 7 aprilie 2022, ora 12.00, ora Europei Centrale (CET), și joi, 21 aprilie 2022, ora 12.00 – CET. Candidații trebuie să se fi născut între 1 iulie 2003 și 30 iunie 2004. „2022 a fost desemnat Anul European al Tineretului, acesta fiind un bun prilej pentru extinderea oportunităților oferite de DiscoverEU. Acest program a intrat în familia Erasmus+, iar acest lucru înseamnă că permisele de călătorie pot fi obținute atât de tinerii care sunt rezidenți legali în statele membre ale UE, cât și de cei din țările terțe asociate la Programul Erasmus+. De asemenea, începând din această primăvară,

Editor: SC Aldo Detail Direct SRL Petroşani RO 32719137 n J20/82/2014

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud. Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN

candidații selectați vor primi și un card DiscoverEU, prin care pot beneficia de reduceri pentru anumite activități culturale, educaționale și sportive, la cazare, dar și în restaurante, precum și pentru transportul public local. Este un program extraordinar prin intermediul căruia, de la lansare, 130.000 de persoane - inclusiv tineri din Transilvania au călătorit gratuit în Europa. Aceasta este o experiență unică în viață pentru tinerii de 18 ani. Cunoașterea de noi culturi, învățarea de limbi străine și legarea unor noi prietenii reprezintă un avantaj pentru adolescenții care pășesc în viața de adult", a transmis din Bruxelles, Iuliu Winkler.

Tinerii pot să descopere frumusețile Europei călătorind gratuit cu trenul

Trebuie știut că „DiscoverEU” le oferă tinerilor care au împlinit 18 ani posibilitatea de a călători în Europa cu trenul și de a dobândi cunoștințe și experiențe noi. „Candidații care vor obține permisele DiscoverEU vor putea să descopere diversitatea culturală și a peisajelor europene călătorind în principal pe calea ferată, cu posibilitatea de a folosi alte mijloace de transport în cazuri excepționale”, mai susține Iuliu Winkler. Mai multe informații despre program și formularul de depunere a candidaturii se găsesc pe Portalul European pentru Tineret: https://bit.ly/3v4Ftih. Corneliu BRAN

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS DTP: Bogdan SOVAGO Publicitate: Mirabela FLEȚAN - 0735.727264 Administrativ / Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

marţi, 12 aprilie 2022

O întrebare cu răspuns indirect afirmativ despre ce s-a întâmplat de 80-90 de ani încoace și o alta care ne dă frisoane:

Valea Jiului: „Laborator de Tranziţie” pentru cercetători, studenţi și cetăţeni? Experimentul continuă?

Săptămâna trecută vă relatam despre ceea ce am văzut și am aflat legat de conferința finală a proiectului internațional „Valea Jiului: Laborator de Tranziție”, desfășurat în perioada 3-8 aprilie în Valea Jiului. Vă spuneam atunci că ultimele concluzii le vom trage după ce tânăra ONG-istă, Adina Vințan, ne va transmite duminică pentru ediția de luni, cum ne-a promis, cele mai bune mini proiecte ale tinerilor studenți străini, astfel încât să vedem cu toții viziunea lor și să ne facem cu adevărat o părere despre toată această implicare și despre evenimentul în sine.

Din păcate, probabil că o bună parte din cititorii noștri v-ați uitat lung în ediția de luni 11 aprilie, deoarece acele miniproiecte premiate, sau discuții legate de ele nu ne-au mai parvenit duminică, deci nu mai puteau să apară în ziarul de luni. Nu vor apărea nici în ziarul de marți, deoarece n-am primit de asemenea nimic. În schimb, am primit un comunicatconcluzie, scris de tânăra Adina Vințan pentru toată presa, în care se face un fel de rezumat al evenimentelor – lucru pe care l-am făcut deja și noi în ZVJ și toată presa care a dorit să scrie despre acest eveniment de săptămâna trecută. Printre rânduri, mai pe la final, ne este oferit în comunicat și un proiect, dar realizat de un brav petrilean, nicidecum de vreun student belgian. Cu toată considerația pentru acest proiect și oricâtă bună intenție ar avea petrileanul nostru, să fim serioși, credem că el nu va fi acela care va salva Valea! Cu toată simpatia și fără să vrem să jignim pe cineva, cam puțin, Adina Vințan, nu credeți? Eu, unul, sunt foarte dezamăgit, iar pentru cititorii ziarului nostru înseamnă o lipsă de respect, nimic altceva! Dar pentru a nu spune cineva că „băgăm în ele” sau că avem ceva cu cineva, deși ziarul nostru a fost generos și ca spațiu și ca timp față de această acțiune și de altele pe acest subiect (deoarece noi, cei din redacție, cu toții, am considerat-o mai mult decât serioasă, în contextul a ceea ce trebuie făcut cât de repede în Valea Jiului pentru a se ieși la lumină, după ce politicienii ne-au băgat pe toți în întuneric mai ales în ultimii 32 de ani), redăm mai jos comunicatul semnat de Adina Vințan. „Petroșani, 11 aprilie 2022: peste 50 de studenți români și străini, alături de zeci de cercetători, profesori universitari și reprezentanți ai societății civile au participat joi, 7 aprilie 2022, la Urban Talks Valea Jiului, conferința finală a proiectului internațional Valea Jiului: Laborator de Tranziție, desfășurat în perioada 3-8 aprilie în Valea Jiului. Conferința internațională a prezentat concluziile lucrărilor a 12 cercetători din România, Belgia și Statele Unite ale Americii care au efectuat studii pe Valea Jiului sau alte zone cu profil similar, și a expus rezultatul celor 4 zile de cercetare pe teren în care studenții români și străini de la facultăți de geografie, arhitectură și urbanism, științe agricole, asistență

www.zvj.ro marţi, 12 aprilie 2022

socială, jurnalism, management și turism au lucrat împreună pentru identificarea punctelor forte, a punctelor slabe, a amenințărilor și a oportunităților pe care Valea Jiului să le aibă în vedere și să le poată valorifica astfel încât procesul de tranziție al zonei să fie unul echitabil, focusat pe creșterea calității vieții comunității locale. Studenții participanți au prezentat proiecția lor asupra viitorului durabil al Văii Jiului, o proiecție care reflectă aspirațiile de stil de viață ale noii generații. Sanda Nicola, cunoscuta jurnalistă, originară din județul Hunedoara, care și-a continuat activitatea printr-un doctorat în cadrul căruia a ales ca temă de cercetare Valea Jiului, a fost moderatoarea întregului eveniment. În deschiderea evenimentului domnul Prof. Univ. Dr. Ing. Sorin Radu, Rectorul Universității din Petroșani, alături de Prof. Univ. Dr. Serge Schmitz, Universitatea din Liege, au adresat cuvinte de bun

venit participanților și au accentuat importanța colaborării între universități. Din partea administrației publice din Valea Jiului, domnul Tiberiu Iacob Ridzi, Primarul Municipiului Petroșani, a salutat organizarea evenimentului și a exprimat disponibilitatea autorităților publice locale în colaborarea pentru

tranziția echitabilă a Văii Jiului. Rolul extrem de important al societății civile în procesul de tranziție justă a regiunii a fost subliniat în permanență în cadrul evenimentului. Coaliția Valea Jiului Implicată a fost unul dintre organizatorii principali ai acestui eveniment. Membrii Valea Jiului Implicată au recunoscut meritele celui mai implicat voluntar al coaliției, domnul Viorel Stroe, pentru activitatea și implicarea continuă de peste 30 de ani în societatea civilă din Valea Jiului. Viorel a prezentat și cel mai recent proiect la care lucrează împreună cu colegii săi de la Montan Club Floarea Reginei, și anume construirea unei ciclodrezine care să circule cel puțin în timpul weekendului pe calea ferată îngustă Petrila - Lonea, în vederea promovării turismului și a peisajelor spectaculare pe care turiștii le pot admira pe acest traseu. Întregul eveniment s-a încheiat cu o recepție de networking în cadrul căreia participanții au avut ocazia să se cunoască mai bine și să schimbe diverse idei de proiecte care să ducă la o tranziție justă pentru Valea Jiului. Evenimentul a fost organizat de Universitatea din Petroșani, Universitatea din Liège (Belgia), Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Timișoara și coaliția de organizații neguvernamentale Valea Jiului Implicată, în parteneriat cu UrbanizeHub, Climate Kic Hub și Bankwatch Romania. Înregistrarea evenimentului este disponibilă online: https://fb.me/e/1GukMWEr7”. Concluziile a ceea ce am spus noi și a ceea ce s-a scris în comunicat vă rugăm să le trageți dumneavoastră singuri… Corneliu BRAN

diverse

Marian Boboc vă prezintă

prăvălia cu istorii

DIN ISTORIA MINERITULUI VĂII JIULUI (VII)

La un capitol ce va urma vom vedea importanţa avantagiilor concentrării de mai sus. În ceea ce priveşte Grupul Vulcan aproape totalitatea lucrărilor sunt numai de exploatare şi ameliorare. Numai galeriile Chorin - Puţul VII şi Chorin Plesnitoarea - Priboi I sunt lucrări de concentrare, iar ca lucrare extraordinară de investiţie vom avea numai fabrica de brichete de alocaţie. Acestea sunt singurele lucrări de la care aşteptăm, pe lângă îndeplinirea funcţiunii lor în cadrul rentabilităţii societăţii noastre, şi un beneficiu suplimentar după cum vom vedea mai jos. Numărul mare al lucrărilor de exploatare şi ameliorare dovedeşte actuala dezorganizare a Grupului Vulcan, şi programul executării lor va trebui îndeplinit cu cea mai mare urgenţă, pentru a putea menţine producţia şi preţul de revenire.

Disponibilităţi

Programul de lucrări de mai sus, deşi are o deosebită importanţă pentru noi şi va însuma o serie de beneficii, va fi greu de realizat dacă nu vom avea şi siguranţa disponibilului necesar. Pentru a face un studiu asupra disponibilului, studiu care nu trebuie acceptat decât cu aproximaţia ce aceste calcule comportă a trebuit să fixez anumite elemente iniţiale, şi anume: Producţia 1930 1931 1932 Dividend 1.006.000 1.066.000 1.066.000 Preţ de revenire 6% (pt. 1929) 9% (pt. 1930) 12% (pt. 1931) la gura minei 476,86 476,86 476,86 Preţ de vânzare 931 931 931 Dividendul fixat a fost socotit avându-se în vedere situaţia excep¬ţională a anului 1929. O modificare a dividendului cu un punct ar schimba previziunile cu cca. 12 milioane lei. Pe baza cheltuielilor de exploatare preliminate de mână, a cheltu¬ielilor extraordinare din tablourile 1, 2 şi 3, precum şi a elementelor de mai sus, am alcătuit un tablou de disponibilităţi, pe care-l anexez sub numărul 4. Din acest tablou reiese că, plecând de la un sold nul ca disponibil, vom putea desfăşura programul nostru, având în momentul cel mai rău un maxim de sold debitor, de Lei 86.800.000. Iar la finele anului al treilea vom termina campania de lucrări extraordinare cu un sold activ de 120.000.000 lei. Dat fiind situaţia actuală financiară a societăţii, vedem că programul se poate desfăşura fără cea mai mică îngrijorare.

Rentabilitate

Înainte de a intra în calcule de rentabilitate care comportă şi ele o oarecare aproximaţie, va trebui să considerăm cheltuielile extraordinare ce se fac sub un aspect specific industriei miniere. O industrie, alta decât minieră, spre ex.: o fabrică de zahăr, odată ce şi-a construit fabrica şi instalat maşinile, lucrează sub aceeaşi formă timp îndelungat, ea făcându-şi totodată şi amortismentele necesare. În schimb, o industrie minieră, spre ex.: petroliferă trebuie să aibă încontinuu investită o sumă fixă în lucrări active pentru a-şi menţine producţiunea. Anume, dacă pentru o producţie de x tone pe zi are nevoie de y sonde şi dacă o sondă s-a epuizat, deci s-a şi amortizat, va trebui imediat investită suma amortizată în o nouă sondă, spre a-i asigura producţiunea fixă, fără ca pentru această nouă investiţie să se ceară un plus de rentabilitate. Sumele amortizate au fost reinvestite pentru a se menţine rentabilitatea anterioară.

facebook.com/ziarulvaiijiului

Minele de cărbuni urmează această lege şi mai aproape decât o exploatare de petrol. Ele au nevoie încontinuu de un număr relativ constant de metri de galerii, puţuri, de un anumit stand de maşini diverse etc. pentru a putea menţine producţiunea pe acelaşi picior. Ca atare, sumele investite în lucrări active păstrează un nivel aproape constant, lucrările degradate şi ca atare amortizate fiind refăcute cu fondurile adunate pentru amortizarea lor. O imagine clară a acestei situaţiuni ne este dată în următorul exemplu tipic: Pentru asigurarea transportului minier în ipoteza unei producţiuni de 2000 t pe zi sunt necesare circa 4.000 vagonete. Dacă într-un an s-au degradat şi s-au scos din uz 500 vagonete, va trebui să se înlocuiască imediat cu alte 500 vagonete noi, fără ca pentru contravaloarea acestora să se poată cere un plus de rentabilitate. Privite sub această formă, amortismentele iau o formă de fonduri de reînoire, iar investiţiunile nu sunt decât cheltuieli de reînoire. O mare mină de cărbuni fiind un complex de numeroase investiţiuni elementare, servind la tot atâtea operaţiuni elementare, prin legea cifrelor mari se poate spune că, atât timp cât investiţiunile din o serie de azi nu întrec amortismentele anilor respectivi, nu li se poate cere un plus de rentabilitate. Problema rentabilităţii se poate pune numai atunci când investi¬ţiunile făcute, împărţite la anii pentru care servesc, depăşesc prevederile anuale ale fondului de amortisment-reînoire. În acest caz sumele cheltuite sunt procurate de societate fie prin augmentare, fie prin împrumuturi de diverse forme, şi societatea va trebui să răspundă prin un plus de rentabilitate plusului de investiţiuni, acoperind fie plusul de dividend, fie dobânda şi asortimentul împrumutului. Bineînţeles că orice lucrare extraordinară de investiţie sau reînoire înainte de a fi realizată, este obiectul a foarte serioase studii de rentabilitate, neacceptând nici o lucrare care poate aduce o readucere de beneficiu. Totuşi, dacă lucrările de reînnoire sunt concepute întrun spirit judicios şi dacă se utilizează intens orice progres de maşinism sau doctrină, se pot obţine şi beneficii suplimentare. În programul nostru de lucrări, beneficiile suplimentare ce aşteptăm provin din două surse: a) din raţionalizarea şi mecanizarea lucrărilor curente de exploatare şi b) din minusul de cheltuieli cerute pentru una sau mai multe operaţiuni elementare de noua sau noile instalaţiuni care înlocuiesc instalaţiunile vechi. Beneficiile din a) sunt foarte greu de calculat separat pe fiecare operaţiune deoarece acestea variază din moment în moment prin deplasarea sau deformarea continuă a lucrărilor. Totuşi, statistica tehnică sau contabilă, singurele care ne pot da o apreciere justă asupra unei mari serii de fapte mereu schimbătoare ne arată că introducerea de noi metode şi raţionalizarea ne aduc în mod cert reduceri de preţ de revenire, pe baza cărora au făcut prevederile de disponibil. În acel tablou însă am socotit şi o reducere a preţului de vânzare şi ca atare nu voi lua în considerare ca măsură de prudenţă nici un plus de beneficiu provenit din raţionalizare şi mecanizare. b) limitând plusul de rentabilitate ce aşteptăm prin realizarea judicioasă a programului de lucrări extraordinare numai la câteva posturi, şi anume (de la începutul acestui capitol până aici, fiind vorba de generalităţi comune mineritului, considerentele directorului general Bujoiu sunt identice cu cele din referatul dedicat minelor din Lupeni, deşi în 1929 nu exista comoda „metodă” copy-paste - n.a.): Concentrarea producţiunii Grupului Petroşani la

Petrila. Spălarea întregii producţiuni la Petrila în loc să construim două noi separaţii. Concentrarea extracţiei grupului Vulcan prin puţul Chorin şi introducerea brichetajului pentru alocaţii la grupul Vulcan vor putea înregistra următoarele avantagii: 1. Pe lângă avantagiul unui transport mai eftin cu noul funicular, ne va permite să concentrăm separaţiile Est şi Vest într-un singur punct şi prin capacitatea de transport mărită minele din Aninoasa vor putea da un plus de producţie şi vom putea proceda la închiderea minei Dâlja, ceea ce va prezenta un important beneficiu. 2. Cheltuielile pe care le avem astăzi cu exploatarea funicularelor se ridică la 6.449.268 lei, valoarea lor de inventar nemaifiind decât lei 2.205.000, sumă ce va fi amortizată prin bilanţul pe 1929. Exploatarea noului funicular de… m ne va costa: Salarii - 1.200.000 lei; Energie - 1.872.000 lei; Întreţinere - 600.000 lei ……………………………………….. 3.672.000 lei

De unde rezultă un prim beneficiu de 2.777.268 lei. Închizând mina Dâlja vor apărea după calcule făcute atât prin estimarea fiecărui cont în parte, cât şi prin calcularea preţului de revenire, producţiunea fiind repartizată pe celelalte mine un beneficiu de 28.000.000 lei, incluzând în această cifră şi suprimarea transportului şi întreţinerea galeriei la or. 616 Dâlja Vest. (Remarc că aceste previziuni sunt luate cu extremă prudenţă, cifra de economii calculată de domnii experţi Roth şi Hoffmann ajungând la peste 45 milioane anual). În afară de funicular, vom avea de executat în vederea concentrării producţiei la Petrila şi un funicular EstSpălătorie şi o instalaţie cu funie fără sfârşit Petrila-Splălătorie, o cale ferată normală cu un tunel şi un pod, un depozit de lemne, unul de materiale şi un altul pentru cărbuni. Aceste instalaţiuni vor înlocui transportul la or. 916 de la Mina Est la separaţia Est, transportul Petrila Est şi depozitele cu manipularea lor. De asemenea, personalul necesar expediţiei va fi redus la mai mult de jumătate, încărcarea vagoanelor făcându-se în viitor numai într-un loc în loc de două şi într-un timp mai scurt. Cheltuielile ce avem astăzi cu instalaţiile sunt următoarele: Transport prin galeria Est - 1.488.192 lei Transport Petrila-Est - 2.892.192 lei Depozitul de lemne Vest - 2.500.000 lei Depozitul de lemne Est: - 2.580.000 lei Depozitul de cărbuni Vest: - 112.764 lei Depozitul de cărbuni Est: 79.452 lei Cheltuieli cu expediţia: - 3.221.434 lei Total - 12.882.024lei. Exploatarea noilor instalaţiuni care le înlocuiesc pe cele vechi ne vor da: Transport-Est şi Petrila-Spălătorie: Salarii - 720.000 lei Energie - 216.000 lei Întreţinere - 120.000 lei Total - 1.056.000 lei Depozitul de lemne Salarii - 3.000.000 lei Energie şi întreţinere - 870.000 lei Total - 3.870.000 lei

Depozitul de cărbuni Salarii, întreţinere şi energie - 270.000 lei

marţi, 12 aprilie 2022

Depozitul de materiale Salarii - 576.000 lei

Cheltuieli de expediţie - 1.630.000 lei

Total cheltuieli (Exploatarea noilor instalaţiuni care le înlocuiesc pe cele vechi - n.a.) - 7.990.000 lei. Scăzând aceste cheltuieli din totalul de mai sus (12.882.024 lei - n.a.) vedem că ne va rămâne un beneficiu de 4.884.024 lei. 2. Avantagiile ce aşteptăm prin introducerea spălării întregii noastre producţiuni (…) sunt de diferite feluri. În primul rând, ne permite să concentrăm într-un singur loc prepararea mecanică a produselor noastre, şi ca atare nu mai construim două noi separaţiuni, al căror cost este de 30 milioane, iar cheltuielile de exploatarea de la circa 11 lei pe tonă s-ar fi urcat la cca. 30-32 lei, cât costă separarea la Grupul Vulcan sau la Soc. Lupeni, preparând cărbuni aşa cum trebuie să se prezinte în comerţ. Ameliorarea sortării produselor noastre chiar prin noi separaţii era absolut imperioasă, deoarece condiţiile impuse atât de Căile ferate, cât şi de particulari, sunt din ce în ce mai severe, clienţii noştri având a alege între cărbunii de Valea Jiului şi alte surse de energie, din care cea mai periculoasă pentru noi este păcura. În ultimul timp, de altfel, am avut numeroase reclamaţiuni, spre ex.: de la fabrica de zahăr din Tg. Mureş, Căile ferate ne-au pus la dispoziţie 18 vagoane de la Oradea-Mare etc. Introducând spălarea ca mijloc radical de curăţire, reducând şi cenuşa până la un procent economic, pe lângă că vom scăpa de neajunsurile de mai sus datorită neomogenităţii produselor noastre, dar vaporizarea, adică efectul util, creşte în proporţie mai mare decât pierderea ce o avem la spălat, şi vom putea obţine de la clienţii luminaţi un preţ pentru cărbunii spălaţi, care va corespunde pentru cărbunii bruţi nespălaţi, un preţ mediu mai mare decât cel obţinut prin vânzarea sub formă brută (experienţă şi contract de furnitură obţinut de Soc. Lupeni, pe bază de licitaţie, pentru cărbuni spălaţi, la centrala electrică Timişoara). Un alt avantagiu va proveni din faptul că cheltuielile de transport, raportate la efectul util, sunt sensibil mai mici la cărbunele spălat decât la cărbunele brut, şi anume scad în proporţia creşterii de vaporizare. Consecinţa acestui fapt va fi sau augmentarea razei noastre de acţiune sau diminuarea costului efectului util la aceeaşi distanţă, de unde va rezulta desigur un plus de plasament. Acest plus va fi augmentat şi de faptul că felul în care se vor prezenta produsele noastre va face pe mulţi consumatori de combustibili de altă natură să se aprovizioneze pe viitor cu cărbuni de Valea Jiului. Consecinţa acestui plus de producţiune ce se poate întrevede cu destulă certitudine, şi pe care-l apreciez la cca. 8%, va avea un efect favorabil asupra preţului de revenire, şi dacă considerăm că circa 56% din preţul de revenire sunt sume fixe, independente de producţie, vedem că ne putem aştepta la o scădere de preţ de revenire de cca. 4% sau de cca. 25 lei pe tonă. Raportând această scădere la cca. 630.000 tone, vedem ce important beneficiu rezultă. Dar pentru a păstra cât mai multă prudenţă în calculul nostru, vom considera că nu realizăm nici un avantaj bănesc din cele de mai sus, adică din ameliorarea efectului util, şi deci un preţ mai mare, şi nu vom augmenta plasamentul nostru tradus în cărbuni bruţi,

www.zvj.ro marţi, 12 aprilie 2022

deci nu va scădea preţul de revenire. Singurul avantaj, de astă dată cert, va fi menţinerea reputaţiunii, şi ca atare a clientelei, care altfel s-ar fi adresat la alte mine care sunt în curs de a executa diverse instalaţiuni de ameliorare a produselor lor. Renunţând la specularea avantagiilor băneşti de mai sus, să vedem care va fi situaţiunea de pe urma spălării, adică, care vor fi cheltuielile faţă de cheltuielile de separaţiune şi care vor fi rezultatele spălării însăşi.

Cheltuielile de spălare sunt apreciate la: Salarii - 1.728.000 lei Energie - 5.007.000 lei Întreţinere - 600.000 lei ……………………………………….. Total - 7.335.000 lei Astăzi cheltuielile de separaţie sunt: Separaţia Vest - 4.540.188 lei Separaţia Est - 3.603.240 lei ……………………………………….. Total - 8.143.428 lei

Economia ce s-ar realiza la acest post este numai de 808.428 lei, şi este atât de redusă pentru că, după cum am menţionat mai sus, spălătoria înlocuieşte două separaţiuni vechi, din care una foarte rudimentară, ce-şi îndeplineau scopul într-un mod tot atât de rudimentar. Adevărata economie rezidă în faptul că nu vom fi obligaţi a investi cca. 50 milioane în două separaţii, al căror cost de exploatare pe tonă ar fi de cca. 30 lei. În acest caz, economia ar fi fost de cca. 19 lei/ t, şi, raportate la 600.000 t/ an, s-ar fi ridicat la cca. 11.400.000. Această economie, nefiind însă realizată efectiv, ci numai o cheltuială suplimentară ce s-ar fi făcut în anii următori dacă nu făceam spălătoria, nu o vom trece ca un beneficiu. Spălarea însăşi, cu toate că va fi efectuată asupra unui cărbune inferior celui de la Vulcan, va fi totuşi rentabilă dacă ne oprim la un procent de cenuşe şi perdere prin spălare economic. Încercări de ciuruire făcute săptămânal din eşantilioane medii adunate timp de 3 luni au dat pentru Grupul Petroşani următoarea sortare: 1 tonă cărbuni bruţi: 80 kg peste 80 mm 632 kg peste 8-80 mm 183 kg peste 0,5-8 mm

45 kg peste 0-0,5 mm 60 kg peste steril ………………………………….. 1.000 kg Pe baza preţurilor ce se plătesc astăzi pe CFR putem obţine pe aceste cantităţi sortate şi recompune în produse comerciale: 80 kg blocuri a 1,080 = 86,40 lei 700 kg ocnă a 0,931 = 736,49 lei 70 kg mărunt a 0,745 = 52,15 lei ……………………………………………………… Obţinem pentru o tonă = 875,04 lei

Scoţând blocurile care se separă cu mâna, restul care va fi supus spălării, conţinând sterilul uniform repartizat în masa cărbunilor, vom avea de tratat: 670 kg cărbuni - 8-80 mm 194 kg cărbuni - 0,5-8 mm 48 kg cărbuni - 0,05 mm …………………… Total: 912 kg Uzinele Skoda au studiat aceste eşantilioane medii, construcţia aparatelor de spălare făcându-se pe baza caracteristicilor curbelor de spălare, ce am obţinut. După aceste curbe s-a constatat că, spălând la diverse procente de cenuşe, se obţin diverse pierderi, şi anume: Cărbuni 8-80 spălaţi la 25% cenuşă se pierde 2 % 20% -”10 % 15% -”16 % 14% -”17,5% 13% -”20 % 10% -” 26 % Cărbuni 0,5-8 - ” 20% -”11 % 12 % 19,5%

Cărbuni 0-0,5 - ” 20% -”15% -”14% -”13% -”10% -”-

prăvălia cu istorii

25% cenuşă se pierde 0 % 4 % 15% -”14% -”13%

-”10%

-”-

14 %

25% cenuşă se pierde 14 % 20 % 22 % 23 % 29,5%. (va urma)

sport

6 Lupte libere

Medalii la Cupa României

A avut loc Cupa României la U 15, lupte libere, eveniment găzduit de Odorheiu Secuiesc.

Locul III: Daniela Chiriac, 50 kg. Iulia Moldovan - 72 kg. Ianis Monete - 48 kg. Denis Ungurean - 68 kg. După 4 zile de competiție și sportivii de la L. P. S. „Cetate” Deva au obținut următoarele rezultate: Dariana Staescu - locul 1. Petrea Edwin - locul 3.

CS INTER PETRILA

CSȘ PETROȘANI,

a obținut locul 6 pe clasamentul cluburilor. La individual, sportivii lui Marian Lukacs au reușit să obțină

antrenor - Gheorghe Răducu, a avut, din nou, performanțe notabile. Locul II: Claudia Manțog la categoria 62 kg.

Taekwon-do

Au plecat la lot

Patru sportivi ai clubului „Pantera Neagră” Petroșani - Alexandru Molnar, Elena Șamotă, Anne Nagy, Crina Valentina - au plecat la pregătirea centralizată a Lotului Național de Taekwon-do itf al României. Ei se vor pregăti timp de o săptămână alături de colegii lor din federație, în vederea participării la Campionatul European din Croația. "Succes copilașii mei frumoși", le-a transmis antrenorul Ionuț Lascău.

Fotbal. Liga a IV-a

următoarele rezultate: Denis Lukacs Dennis locul 1 la categoria 85 kg; Moise Cocolan - locul 3 la categoria 38 kg; Darius Roșu - locul 7 la categoria 100 kg. „Felicitări tuturor celor implicați în pregătirea sportivilor, părinților și antrenorilor de lot, Boris Sava și Csaba Fazakas, dar și a antrenorului, Marian Lukacs”, se arată pe pagina de Facebook a clubului petrilean.

Karateka

Miruna - campioană naţională Una dintre cele mai bine cotate karatiste, în topul mondial, Miruna Mălăuţă, și-a confirmat, din nou, valoarea.

Sportiva, pregătită de Radu Polifronie, la CSM Jiul Petroșani a urcat pe cea mai înaltă treaptă a podiumului. Astfel, karateka din Vale a câștigat primul loc la Campionatul Național de seniori. Miruna este una dintre sportivele CSM- ului care reușesc rezultate constante, fiind una dintre cele mai valoroase sportive ale județului.

Alergare

O nouă aventură pentru Codrea Silip

După aventura de anul trecut de pe lunca Timișului, atletul Codrea Silip a decis să o ia de capăt și anul acesta.

„Am hotărât să particip si anul ăsta la acest frumos eveniment de alergare, o cursă pe plat de 21km pe malul Timișului foarte bine si profesional organizată. De data asta nu am mai mers singur de la Petroșani, am mai convins câțiva prieteni din Valea Jiului să vină, și bine am făcut pentru că toți am reușit rezultate foarte faine pentru niște alergători de profil montan. Eu am reușit să-mi îmbunătățesc timpul de anul trecut cu peste două minute, câștigând cursa alături de prietenii Silosi Cristi și Valentin Popa, cu care am trecut linia de finish de mână după o alergare în trei pe toată lungimea traseului. Podium fain și la categ. 50+,

Derby - câștigat de petrileni

Inter Petrila s-a impus cu scorul de 3-2 în fața rivalei sale, CSM Vulcan.

„Felicitări molăilor, Play-off off venim! Dovedim încă o dată, că sacrificiile pe care le facem nu sunt in zadar. RESPECT BĂIEȚI”, a fost mesajul antrenorului Adi Campean. Etapa cu nr 17 a Ligii a IV -a Hunedoara a adus partida în care CS Inter Petrila a obținut victoria cu 32 în fața lui CSM Mihai Viteazu Vulcan. În clasamentul pe echipe, Inter Petrila urcă pe podium în poziția a doua. A mai rămas o etapă din sezonul regular. Etapa viitoare, cu numărul 18, pe Stadionul Crăciunești, CS Inter Petrila o va întâlni pe Șoimul Băița, ocupanta locului al cincilea în clasament.

Pagină realizată de Loredana JUGLEA

facebook.com/ziarulvaiijiului

marţi, 12 aprilie 2022

anunţ

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

A te juca prea mult cu norocul nu e întotdeauna un motiv de bucurie, pentru că norocul ţi se poate scurge şi printre degete la un moment dat. E timpul să priveşti lucrurile dintr-o perspectivă mai matură şi să decizi: ori – ori?

Cumpăr vechi detector de gaz metan pentru mină (metanometru), provenienţă rusească, complet şi în bună stare estetică. Tel. 0723524003. www.expertinsolventa.ro

Taur (21 Apr - 21 Mai)

EXpErT InsoLVEnţĂ sprL

Relaţia la care îţi aduci contribuţia clipă de clipă evoluează într-un sens promiţător, dar nu trebuie să scazi vreodată ritmul!

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Zâmbeşte la micile hopuri care apar, râzi la cine ştie ce boacănă făcută, ia un pic peste picior chiar şi cele mai severe condiţii, pentru că e nevoie de o atitudine mai amuzată în faţa provocărilor sorţii.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Deşi totul pare să evolueze mult prea simplu, aproape fără a depune vreun efort, vei vedea că totul urmează totuşi o planificare foarte bine pusă la punct. Nimic nu-i întâmplător.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Priveşte să vezi câtă lume s-a adunat în jurul tău! E o plăcere să socializezi, să conversezi, să legi noi relaţii, pentru că această zi te ajută să-ţi măreşti cercul de cunoştinţe extrem de uşor.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Nimeni nu-i înţelege mai bine ca tine pe cei care suferă, care nu au nimic, care nu-şi găsesc drumul în viaţă. Poate şi pentru că ai trecut şi tu prin momente similare şi te poţi pune cel mai uşor în pielea celuilalt.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Ca să-ţi împlineşti un vis, primul lucru pe care trebuie să-l faci e… să visezi, desigur, ca atare opreşte-te un pic din agitaţia cotidiană şi ai curajul să clădeşti acele castele pe care le doreşti!

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

mica publicitate

în calitate de lichidator judiciar al socIETaTEa coMpLEXuL EnErGETIc HunEDoara sa

anunţĂ VÂnZarEa prIn LIcITaȚIE puBLIcĂ a acTIVELor:

1. ,,CABANA 5 SUD’’ în loc. Lupeni, str. Bisericii, jud. Hunedoara, pe un drum lăturalnic, în spatele cimitirului din localitate. Prețul de pornire al licitației este de 95.564 euro, exclusiv TVA. 2. ,,BAZĂ DE AGREMENT ZONA SOHODOL” situată pe Str. Aleea Salcîmilor, Mun. Vulcan. Prețul de pornire al licitației este de 25.695 euro, exclusiv TVA. Pentru activele imobile prezentate anterior licitația va avea loc în data de 03.05.2022, ora 13:00, la sediul administratorului judiciar din Deva, Str. Iuliu Maniu, nr. 2, Jud. Hunedoara. În cazul activelor de mai sus nevalorificate, licitația se va relua în data de 10.05.2022, 17.05.2022 respectiv 24.05.2022, la acelaşi preţ, locaţie şi oră. Documentaţia de înscriere la licitaţie va trebui depusă electronic (e-mail office@expertinsolventa.ro) / la sediul administratorului judiciar, cu opis semnat, cu cel puţin 24 ore (zi lucrătoare) înainte de data/ora licitaţiei. Descrierea activelor scoase la vânzare cât și condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească ofertanţii pentru participarea la licitaţie se regăsesc în caietul de sarcini aferent procedurii de valorificare. Achiziționarea caietului de sarcini este obligatorie pentru participarea la licitație. Informaţii suplimentare se pot obţine la: Informaţii suplimentare se pot obţine la: Tel: 0354.405.232 Fax: 0254.713.311 Mobil: 0726.785.348 Email: office@expertinsolventa.ro

Chiar dacă acum, pe moment, ai fi tentat să spui că nimic nu evoluează conform planurilor, continuă în acelaşi mod.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Nimic nu ţine veşnic, mai ales ce e legat de sentimente, deci nu spera că un lucru care te face fericit acum, va ţine aşa mult şi bine. Păstrează din tot ce simţi acum doar ce te poate ajuta cu adevărat.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Unii chiar nu pot face ceea ce promit azi cu atâta vehemenţă, pentru că, mai devreme sau mai târziu, vei descoperi că n-a fost decât gura de ei!

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Uneori nici nu e nevoie să faci eforturi imense pentru a-ţi îndeplini visele. Ajunge să trimiţi în eter marile tale dorinţe şi să aştepţi să se manifeste.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Ai putea avea un vis cu conotaţii aparte în această noapte, ca atare încearcă să te concentrezi asupra acestor simboluri, atât la culcare, cât şi la deşteptare.

Horoscop

www.zvj.ro marţi, 12 aprilie 2022

DIVERSE

8 Vulcan

edilitare

Fostul consilier local Florin Govor ia curent de la primărie

Prezența la ședința de consiliu local din 31 martie a domnului Florin Vasile Govor a urmat depunerii, la începutul lunii, a unei adrese înregistrate la Primăria municipiului Vulcan sub numărul 18495/ 10.03.2022 în care dumnealui solicită găsirea unei modalități de plată a energiei electrice consumate la cabana pe care o deține în zona turistică Pasul Vâlcan.

Demersul fostului

consilier local nu este ceva neobișnuit. Toate cabanele din Pasul Vulcan ai căror proprietari fac parte din

Sau, mai simplu,

asociația cu același nume au curent electric „de la primărie”. Asta se face de câțiva ani, ca urmare a unui protocol încheiat între asociație și Primăria municipiului Vulcan. Până să intervenit asta, energia electrică a cabanelor din Pasul Vâlcan era asigurată de o linie subterană care pornea de la un separator montat pe un stâlp aflat peste drum de fostul complex de creștere a porcilor al decedatei întreprinderi de administrare a cantinelor miniere.

cabanele consumă, iar primăria le trimite facturi proprietarilor acestora. Așa se va întâmpla și în cazul cabanei domnului Florin Vasile Govor, la care lucrările de realizare a instalației electrice au fost efectuate de SC Diacom Prestcom srl Lupeni. O firmă autorizată, așadar. Proiectul de hotărâre a „trecut”, iar beneficiarul le-a mulțumit celor din consiliul local pentru mâna de ajutor întinsă. Atât lui cât și altor patru persoane care „vor începe construcțiile în Pasul Vâlcan”.

zona lua curent electric de la o linie aeriană de 20KV care pleca de la Cabana „Căprișoara”, dar care a dispărut din peisaj prin grija neobosiților căutători de fier de toate categoriile. Linia subterană se defecta foarte des, „cârpelile” costau foarte mult, așa că, în cele din urmă, Asociația montană „Pasul Vâlcan” a mers cu căciula-n mână la primărie. Jupânul de atunci din fruntea instituției le-a citit păsul, l-a dat, ca să fie analizat, și consilierilor locali. De aici a ieșit hotărârea de consiliu local prin care s-a ajuns ca tot ce-i cabană în Pas să fie alimentată, pe baza unui parteneriat, cu energie electrică de la transformatorul de la stația de întoarcere a

Pompiliu Barbu l-a felicitat pe Florin Govor pentru lucrările efectuate la cota 1300 în calitate de investitor, iar președintele de ședință Dănuț Anghel a spus că de aceeași mână întinsă vor avea parte toți cei care vor realiza clădiri la munte. Cristian Merișanu l-a liniștit pe Dănuț Anghel care s-a arătat îngrijorat, ca nu cumva să fie depășită puterea instalată a transformatorului, și a dat asigurări în ceea ce privește siguranța sistemului de alimentare cu energie electrică a instalației de transport pe cablu. În urma calculelor exacte făcute, „ne încadrăm în ceea ce avem acum în Pasul Vâlcan”, a precizat primarul. Gheorghe OLTEANU

Înainte de asta,

facebook.com/ziarulvaiijiului

telegondolei. Asta, desigur, în urma unui studiu tehnic de specialitate.

Consilierul local

marţi, 12 aprilie 2022