3278 luni 28 martie 2022

Ziarul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, Petroşani

Vulcan

Lăsat cu o lucrare „a la Dorel”

Domnul Nicolae „Nelu” Chirculescu, proprietarul singurului chioșc de difuzare a presei din Vulcan de la care își procură ziarele, revistele și integramele și foarte mulți cetățeni din orașele vestice ale Văii Jiului, este, în general, un tip vesel, pus mai tot timpul pe glume. Joia trecută, însă, era cam supărat.

Ca să înțeleg mai bine

cauza supărării m-a luat și m-a dus la dumnealui acasă. În apartamentul 10 din scara B a blocului 1A de pe Bulevardul Mihai Viteazul. În urmă cu o săptămână, în 18 martie, își amintește nea Nelu, a fost sunat, ca să i se comunice să fie acasă, că vin lucrătorii cu fibra

optică. Nu numai la el, ci și la ceilalți locatari care nu erau la domiciliu când fuseseră prima dată. Domnul Nicolae Chirculescu s-a conformat și, într-adevăr, la el s-a înființat unul dintre muncitorii din echipa luată în subantrepriză de Digi RSD-RCS care, pe scara lui, care întindea fibra și monta în interior noile dispozitive WIFI-uri. De reținut că în lucrare au fost angrenate mai multe echipe.

Muncitorul a încercat,

la început, cum i-a zis nea Nelu, să introducă noul cablu prin gaura deja existentă în partea de sus a tocului ușii de la camera mare. Prin care trece un

Director:

Cătălin DOCEA

Curs valutar:

1€ = 4,9480 lei 1$ = 4,4218 lei

1₤ = 5,9187 lei

luni, 28 martie 2022

Anul XV • nr. 3278 • 8 pagini • Preţ: 1 leu

altul mai subțire. Operațiunea eșuată, fiindcă diametrul găurii era mai mic, iar meseriașul – asta chiar că-i de neînțeles! – nu avea la el o mașină de găurit, ca s-o lărgească. Așa că a scos un dorn și s-a pus pe făcut un alt orificiu în partea de jos a ușii. Cum nu putea să lovească cu palma dornul respectiv, i-a cerut proprietarului casei un ciocan, ceva. Iar ceea ce s-a nimerit, atunci, să-i fie la îndemână lui nea Nelu a fost un ciocan… de bătut șnițele. Omul cu fibra l-a luat și dă-i cu el în dornul personal.

Incidenţa cazurilor SARS-CoV-2 (27 martie 2022)

Judeţul Hunedoara Lupeni Petroşani Aninoasa Petrila Uricani Vulcan

2,58 2,6 2,57 1,37 1,03 0,89 0,86

Chestia asta

chiar că m-a dat gata. Și la noi pe scară a fost o echipă asemănătoare care ne-a adus fibra optică în

apartamente, dar omul care a trebăluit la mine avea la el toate sculele necesare și a lucrat ireproșabil. Să revin. Atunci, pe loc, nea Nelu nu și-a dat seama de rezultatul operațiunii executate cu dornul. L-a observat numai după ce meseriașul a plecat de la el. A dat să închidă ușa, dar a renunțat. Fiindcă, după câteva încercări era clar că, în porțiunea aceea cablul, prins între ușă și toc, s-ar fi deteriorat iremediabil. Sigur că va găsi înțelegerea necesară, marți, 22 martie, la ora 14.30 a sunat la un număr de telefon pe care i-l dăduse un cunoscut. Un număr al dispeceratului național al companiei, mai mult ca sigur.

Cartea de „istorii” nr. 43 a lui Marian Boboc:

29 Noiembrie 1980 ziua care a îndoliat Valea Jiului

I-a răspuns o doamnă

care, din câte și-a dat seama inginerul pensionar, nu prea avea chef să-l asculte. Femeia i-a zis că da, poate să trimită pe cineva să remedieze, dar va trebui ca dumnealui, beneficiarul, să achite o taxă de deplasare. Cum s-o achit, s-a mirat sincer nea Nelu, când nu eu i-am chemat să pună fibra și nici nu sunt de vină pentru rezultatul muncii prestate? Doamna dispecer a rămas insensibilă. Dacă vreți să vină plătiți, asta e!

„Acum ce să fac,

zi și tu, Ghiță? Să anunț Protecția Consumatorului, să chem pe careva cu o bormașină, ca să repare?”, m-a întrebat nea Nelu. „Ce să spun? Adu-l pe unul cu mașina de găurit și rezolvi. Cu toate că drept ar fi fost ca tot cei cu optica să o facă!”, mi-am dat eu cu părerea. Nu știu ce variantă va alege domnul Nicolae Chirculescu, dar pățania domniei sale și, îndeosebi, răspunsul doamnei dispecer la care el nu s-a așteptat umbresc, într-un fel, buna reputație de care se bucură cunoscuta companie care oferă servicii prin cablu. Gheorghe OLTEANU

● 546 de pagini, format A4, de documente și mărturii, despre cea mai mare explozie postbelică din mineritul Văii Jiului, întâmplată la Mina Livezeni, soldată cu 53 de victime, și despre exploziile, despre o mină semi-centenară și despre istoricul exploziilor în Valea Jiului

2

ACTUALITATE

Lupeni

Primăria are semnate zeci de proiecte

municipalității. De la an la an, de la lună la lună și de la săptămână la săptămână sunt evidențiate tot felul de lucrări pe raza localității. Iar toate acestea vor continua și în viitorii ani, pentru că ne dorim, așa cum am promis încă de la începutul mandatului, să dezvoltăm armonios Lupeniul”, ne-a declarat Lucian Resmeriță.

Împreună cu primarul Lupeniului, am purtat la finalul săptămânii trecute o discuție legată de proiectele pe care Primăria municipiului Lupeni le are în derulare sau care urmează a fi implementate prin investiții cu fonduri europene, sau de la bugetul de stat ori de la bugetul local.

Finanțarea la aceste proiecte provine fie de la europeni, fie de la bugetul de stat

Primarul ne-a făcut, pentru început, o scurtă radiografie, subliniind faptul că Lupeniul are în acest moment semnate mai multe proiecte decât niciodată, zeci de proiecte fiind pe masa de lucru a municipalității și a primarului. „Pe fonduri europene avem semnate 21 de proiecte, pe CNI avem undeva la 4 semnate, iar pe ceea ce înseamnă Ministerul Dezvoltării avem două.

La Uricani și Lupeni,

Așteptăm să se dea drumul la Programul Anghel Saligny, ca să depunem din nou proiectul legat de rețeaua de gaz metan, așteptăm banii pentru asfalt și modernizare de drumuri de la Ministerul Dezvoltării, așteptăm să reușim să concretizăm proiectul pe canalizare. Da, avem foarte multe proiecte concrete și ne bucurăm de acest lucru. Cetățenii noștri observă și ei eforturile

Despre ITI și „Just Transitions”, când o fi ceva concret…

L-am întrebat pe primar despre ceea ce înseamnă mult vehiculatele ITI și „Just Transitions”, de care, la modul teoretic tot auzim de vreo doi ani și ceva, dar care la partea practică sunt, momentan, invizibile. Cam de aceeași părere este și primarul Lupeniului, care ne spune că despre proiecte din cadrul acestor programe se va știi cu exactitate când va veni momentul, când se vor cunoaște exact sumele alocate și amănunte clare legate de pașii de urmat. Până atunci, primarul consideră că acestea sunt localitate, pr. Petrache Crețu, alături de doar simple povești și nimic primarul Dănuț Buhăescu și soția sa Adriana, mai mult. dar și de alte oficialități din primărie, a fost „ITI și Just Transitions sunt în mijlocul enoriașilor, defilând pe străzile în momentul de față doar o localității timp de câteva ceasuri. poveste. Abia atunci când La fel s-a întâmplat și la Lupeni, unde vom reuși să lucrăm efectiv primarul Lucian Resmeriță, împreună cu pe ele, acestea vor deveni preoții parohi de la bisericile ortodoxe de realitate. Până atunci, mai pe raza localități s-au plimbat cu avem ani de zile! O să mulțimea pe străzi, transmițând mesaje vedem ce se întâmplă la de susținere a VIEȚII, practic darul cel momentul în care vom știi, mai de preț al omenirii primit de la concret, ceea ce ne pot Domnul. O viață pe care Dumnezeu ne-a oferi cele două programe dat-o și care, noi, bieți muritori, nu avem pentru oraș și cetățeni, dreptul să ne-o luăm singuri, cu bune și pentru că, la momentul rele omul fiind acela care trebuie să-și poarte singur Crucea, precum Mântuitorul. Una peste alta, o acțiune creștinească cu impact în toată țara, desfășurată pe o vreme cu adevărat de primăvară, într-o zi din Postul Paștilor de la final de Mărțișor. „Mulțumim tuturor celor care au participat alături de Biserica Ortodoxă la acest marș pentru viață. Dumnezeu să ne ajute pe toți și să aibă grijă de acest brav popor ortodox, poporul Român, fie ca mesajul de susținere a VIEȚII să fie bine primit de toată lumea și să reușim cu toții să trecem cu bine peste toate, cu ajutorul bunului Dumnezeu”, a fost mesajul de mulțumire adresat participanților la marșul de sâmbătă de către părintele Protopop de Valea Jiului, Petrache Crețu. Corneliu BRAN

„Marșul pentru Viaţă”, ediţia nr. 12

Sâmbătă, 26 martie 2022, a avut loc în toată țara cea de-a XII-a ediție a Marșului pentru Viață. Tema principală a marșului din acest an, pe baza căreia s-au realizat în această lună numeroase activități sub genericul „Luna pentru viață”, în intervalul 3-31 martie, a fost „Egalitate, echitate și sprijin – din prima secundă și întreaga viață!”. Biserica Ortodoxă Română și Patriarhia Română au sprijinit acest marș național dedicat vieții prin mitropolii, episcopii și, implicit prin parohiile din toată țara, cum au făcut-o de fiecare dată în cei 12 ani de când se organizează aceste evenimente cu tematica „Viață”, derulate în luna martie a fiecărui an. Și în Valea Jiului parohiile din cele șase localități au organizat sâmbăta trecută „marșuri pentru viață”. Enoriașii și preoții, primari și oficialități locale au mărșăluit împreună pe străzi, cu pancarte prin care mesajul transmis a fost unul: să susținem cu toții Viața pe Pământ dată de Dumnezeu la naștere! La Uricani, protopopul Văii Jiului și parohul celei mai mari și mai noi biserici din

)

Ziarul Vaii Jiului

Editor: SC Aldo Detail Direct SRL Petroşani RO 32719137 n J20/82/2014

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud. Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN

actual, nu există o certitudine nici la ceea ce înseamnă fonduri alocate, nici alte amănunte legate de proiecte și de implementarea lor. Există doar chestiuni generale, atât, nimic mai mult, cel puțin până la acest moment. Cu siguranță, pe viitor, vor exista informații și bani alocați, astfel încât primăriile și cei din mediul de afaceri să profite de acei bani puși la dispoziție prin ITI sau Just Transitions. Dar când va fi ceva concret cu aceste programe, vom intra și în amănunte. Până atunci, prefer să nu vorbesc prea mult. Nu de altceva, dar vorbim la această oră doar de chestiuni generale, nimic mai mult…”.

Proiecte importante aflate în derulare

Spre finalul discuției despre proiectele primăriei, Lucian Resmeriță a enumerat câteva din acestea. Cu siguranță, nu a avut timp să le spună pe toate (blocul ANL, de exemplu, sau bazinul școlar, doar două mai importante ce ne vin rapid în minte). Dar chiar și așa, la Lupeni se vede cu ochiul liber seria de transformare în bine a municipiului, faptele luând-o, nu de puține ori, înaintea vorbelor, ceea ce este mult mai important. „Deci, proiecte importante în derulare avem foarte multe, de la cinematograf, la teren de fotbal, de la școli – stadiul de licitație de lucrări, până la zone verzi, drumuri și parcări – undeva la peste 1.000 de parcări se vor realiza în acest an. Apoi, lucrăm la reabilitarea și modernizarea bazei de tenis pe zgură de pe strada I.L. Caragiale, la reactualizarea parcurilor, avem în vedere bazinul școlar și multe altele, inclusiv proiecte legate de Spitalul Municipal Lupeni”, ne-a dat veștile bune (chiar în ziua de Bunavestire), primarul Lucian Resmeriță. Corneliu BRAN

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS DTP: Bogdan SOVAGO Publicitate: Mirabela FLEȚAN - 0735.727264 Administrativ / Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

luni, 28 martie 2022

Dumneavoastră ați întrebat prin intermediul ZVJ, primarii vă răspund:

Astăzi vă prezentăm două răspunsuri date de primarul Petroșaniului

• Despre situaţia parcărilor şi a străzii Sălătruc

Continuăm să răspundem cititorilor la rubrica „Provocarea ZVJ: Ai întrebări pentru primarul tău?”. Astăzi vă prezentăm răspunsurile oferite de primarul Petroșaniului, Tiberiu IacobRidzi la două întrebări puse de doi cetățeni din localitate, legate de parcări în zona Keops-Spital și de un drum din localitate. Parcare de peste 100 de locuri lângă spital făcută de anul trecut. Urmează alte două mai mari în zona centrală a municipiului

Domnul Constantin întreba pe data de 9 martie: „Am înțeles că motivul pentru care a fost restricționată parcarea/ oprirea pe prima bandă în zona spital – „Keops” este pentru a se rezerva respectiva bandă transportului în comun. Aș dori să știu când și unde vor fi realizate parcări publice („Keops” și „Carrefour” au parcări, dar private pentru clienții lor) în zona respectivă? Mulțumesc”. Răspunsul primarului Petroșaniului la această întrebare a fost oferit vineri, 25 martie: „În zona Keops de care vorbește domnul, am amenajat parcarea aceea mare care este la circa 200 de metri, în spatele ambulatoriului de lângă spital. Sunt 100 de locuri de parcare amenajate de anul trecut. Acesta e un aspect. Al doilea aspect: prima bandă de la sensul giratoriu cu spitalul și până la intersecția cu liceul de informatică a fost

8

www.zvj.ro luni, 28 martie 2022

eliberată pentru că se încălca legea, nu pentru că am impus noi niște regulamente sau reguli de ordin local. Deci, acolo, există treceri de pietoni, există intersecția, iar prin lege se spune clar că la 25 de metri în amonte și în aval nu ai voie să oprești. Având în vedere că este o zonă aglomerată, trebuia să fluidizăm puțin traficul în zona respectivă. Există aceste spații de parcare de care am spus… nu poți să treci cu mașina până în buza magazinului! Eu știu că toată artera principală e aglomerată în anumite ore ale zilei. Avem în plan și vom lucra la documentațiile tehnice să amenajăm două noi locuri de parcare, adiacente străzii 1 Decembrie. E vorba de o parcare în zona Trezoreriei, vizavi de Hotel Petroșani, vom da în lucru în zilele următoare efectuarea unui DALI pentru această zonă și vrem să mai amenajăm o parcare în laterala Grădiniței de la I.G. Duca, pe Aleea Poporului, între blocuri și fostul cinematograf. Acolo va fi iar o zonă unde vor fi, sper eu, peste 100 de locuri de parcare. Aceste două parcări vor rezolva o parte din problemele cu parcarea în zona centrală a orașului, iar artera principală pe prima bandă va fi descongestionată de mașini”.

Strada Sălătruc va fi modernizată în 2023 cu fonduri intrate pe „Anghel Saligny”

O a doua întrebare a fost legată de modernizarea străzii Sălătruc. Doamna Mira, după cum s-a prezentat (oameni buni când întrebați pertinent, de ce nu vă dați și numele; de unde atâta frică sau rușine pentru o întrebare pusă cu bun simț, chiar nu înțelegem!), a pus următoarea întrebare, făcând la început și o constatare legată de inițiativa ziarului nostru: „Bună ziua. Este o inițiativă foarte bună, poate așa ajung nemulțumirile cetățenilor unde trebuie.

Aș avea și eu o întrebare pentru dl. primar Tiberiu Iacob Ridzi, în legătură cu strada Sălătruc: când se va face ceva și pentru locuitorii de pe acea stradă? Suntem sătui de promisiuni, se va asfalta vreodată strada, avem și noi nevoie de informații concrete. La urma-urmei, suntem și noi cetățeni ai Petroșaniului, la fel ca și cei din Colonie - aici realizându-se diverse lucrări de asfaltare/gaz)”. Cam tot la fel a întrebat și un anumit domn Adi despre strada Sălătruc. Ambilor cititori, tot vineri, primarul Tiberiu IacobRidzi le-a oferit următorul răspuns: „Am început și cu Programul de reparații a străzilor cu piatră. S-a finalizat reparația pe strada Șoimilor, intrăm chiar pe Sălătruc, intrăm și pe alte străzi pe acest Program de reparații. Dar Sălătrucul este prins - și DALI-ul este depus la Ministerul Dezvoltării pentru a intra în Programul Național de Investiții Anghel Saligny, ca și strada Slătinioara, ca și Maleia, ca și alte străzi, inclusiv Lunca și Cuza Vodă, plus toate străzile care au rămas deocamdată fără asfalt – aici fiind vorba de străzile de dincolo de Jiul de Est: Dealului, Sirenei, Boțoni și altele (Roșia, de exemplu). Deci, toate aceste artere mai mari sau mai mici, care nu au asfalt pe ele, vor avea și asfalt. La unele deja avem acum intervenții în derulare, altele urmează. Dacă revenim la strada Sălătruc. Probabil anul viitor îi va veni rândul și ei. Vedem ce sumă va fi alocată pe PNI municipiului nostru, astfel încât să putem să facem cât mai multe investiții la străzile din localitate”. Corneliu BRAN

EDILITARE

3

4 Marian Boboc vă prezintă

prăvălia cu istorii

DIN ISTORIA MINERITULUI VĂII JIULUI (I)

Înainte de 1900. Deschiderea minelor

Întrucât de la o vreme se bate moneda cu redeschiderea minelor în Valea Jiului (lucrare mai mult ficțională, decât reală, conform unor specialiști într-ale mineritului) republic câteva date din diferite momente ale istoriei mineritului Văii Jiului, așa cum le-am publicat în volumul „Valea Jiului în anii marii crize economice mondiale. Închiderea minelor. Minerii Văii - emigranţi în abatajele Franţei”

Dintr-un document care prezintă „Date asupra instalațiilor din Valea Jiului ale Soc. Anon. Rom. Petroșani” din 1938, emis de Direcția Tehnică a SAR Petroșani, aflăm generalități despre deschiderea câmpurilor miniere în Valea Jiului: „(…) Minele din Valea Jiului nu au luat naștere toate în același timp. În regiunea Petroșeni (Petroșeni, Petrila, Aninoasa), stratele au început să fie cercetate pe la 1840 de către frații Hofmann și Carol Maderspach. Prima concesiune se dă în 1859, după care își începe activitatea Societatea Brașoveană de Mine și Cuptoare. Minele din regiunea Petroșani marchează o oarecare dezvoltare în 1870, când se termină calea ferată Simeria-Petroșani. Începând cu anul 1894, când minele trec în patrimoniul Soc. Salgotarjani, industria carboniferă a Petroșaniului își ia avânt. La Lupeni, prima exploatare are loc la 1881. De la 1890, odată cu înființarea Soc. Uricani, minele din Lupeni încep a se dezvolta, luând avânt abia după 1892, când se termină calea ferată Lupeni-Petroșeni. Tot după această dată și din același motiv înfloresc minele din Vulcan, care aparțineau Soc. Salgo-Tarjani. Începute pe aflorimente, cu mijloace primitive, exploatările nu scoboară în adâncime, începând folosirea mașinilor și instalațiunilor cerute de arta minieră. Se introduc ventilatoare, pompe, mașini de extracție, instalații de ciuruire și alegerea șistului și rambleu hidraulic. Din cauza grizuului, lămpile cu flacără deschisă se înlocuiesc cu lămpi de siguranță. Pentru energia necesară se construiesc la mine căldări cu aburi, mai târziu iau ființă centralele electrice de

facebook.com/ziarulvaiijiului

la Vulcan și Lupeni. Numai în urma acestor instalații, minele au putința să se dezvolte și să facă față cerințelor tot mai accentuate de combustibil”.

Înainte de primul război mondial – 13.500 de muncitori la mine

Din același document amintit mai sus reținem alte câteva amănunte importante pentru istoria mineritului antebelic al Văii Jiului: „Înainte de războiul mondial, minele ajung la maximum de înflorire în 1913, când se extrag din regiunea Petroșani-Vulcan 1.282.540 t, iar de la Lupeni 643.000 t, cu un efectiv total de 11,368 oameni; randamentul anual este de 169 t/ muncitor. Regiunea PetroșaniVulcan avea în exploatare 9 mine (Petrila, Petroșani-Est, Petroșani-Vest, Dâlja, Aninoasa, Piscu, Vulcan-Est, Vulcan-Chorin, Vulcan-Vest). În regiunea Lupeni se exploatau 7 mine (Victoria, Carolina, Est, Ștefan, Ileana, Sud, Ella). Atât la Petroșani cât și la Lupeni, cărbunii, înainte de a fi expediați consumatorilor, erau trecuți prin separații pentru a fi sortați și curățiți. Pentru Grupul Petroșani-Vulcan erau trei separații, și anume: a) Separația Vest-Petroșani, pentru minele: PetroșaniVest, Dâlja, Aninoasa și Piscu. Între Aninoasa și Separația Vest transportul se făcea cu două funiculare. b) Separația Est-Petroșani, pentru minele PetroșaniEst și Petrila. c) Separația Chorin-Vulcan pentru minele din Vulcan. La Lupeni au fost trei separații: a) Separația Victoria, pentru minele Victoria și Carolina; b) Separația Est, pentru minele: Est, Sud și Ella c) Separația Ștefan, pentru minele: Ștefan și Ileana”. În minele Văii Jiului lucrau înainte de primul război mondial 13.500 de muncitori, după cum urmează: Minele Statului Lonea - 2.400; minele Soc. Sagotarjan - 7.000; minele Valea Jiului de Sus - 600 și minele Uricani-Valea Jiului - 3.500.

Minele în timpul primului război mondial

Dările de seamă asupra gestiunii prezentate Adunării generale ale Societății Ungare de Cărbune „UricaniValea Jiului”, care exploata minele din Lupeni, reprezintă o frescă veridică a situației minelor Văii

Jiului în timpul primului război mondial. Vom spicui din aceste documente câteva chestiuni importante pentru conturarea industriei miniere în Valea Jiului, dar și a realităților social-politice:

1916

„(…) producția de cărbuni a acestui semestru a trecut cu mult producția aceluiași semestru din anul 1915. Am avut toate motivele să presupunem că - dacă nu se vor naște evenimente neprevăzute - această situație favorabilă și mai ales sporirea producțiilor de cărbuni va continua și în al doilea semestru al acestui an. Speranța noastră însă prin invazia românilor spre sfârșitul lunii August a fost deodată nimicită. Atacul pornit pe neașteptate ne-a găsit și pe noi nepregătiți ca pe toată lumea. A trebuit să întrerupem dintrodată exploatarea noastră în mersul ei normal. Funcționarii noștri împreună cu familiile lor au fost siliți să se refugieze, lăsând în urma lor averea Societății și pe a lor. Dintre muncitorii noștri, care încă la începutul războiului au fost încadrați în diviziuni muncitorești, au fost plasați în mod provizoriu la alte întreprinderi miniere din țară, iar acei angajați care au făcut serviciul militar, au fost angajați în batalioanele miniere din Valea Jiului formate din funcționari și muncitori, și a căror datorie a rămas apoi să opună cea dintâi rezistență inamicului pe frontiera de Sud-Est a țării noastre și să caute să-l oprească. Aproape trei luni de zile a fost ocupată Valea Jiului de inamic, până ce în a doua jumătate a lunii februarie armatele victorioase aliate au eliberat Valea Jiului și prin urmare și stabilimentele noastre. Imediat după acest eveniment am întreprins cercetări spre a constata ce fel de pagube s-au adus stabilimentelor noastre și de ce fel de măsuri grabnice este nevoie pentru a putea relua cât mai curând exploatarea cărbunelui. Cu părere de rău, trebuie să constatăm că pe de o parte din cauza invaziei, iar pe de altă parte de pe urma operațiunilor militare în Valea Jiului, atât în averea societății și îndeosebi la instalațiuni de suprafață, echipament și stocuri, cât și în averea particulară a funcționarilor noștri s-au adus pagube, pe când minele în interiorul lor și instalațiunile lor în general nu prea au suferit nimic.

luni, 28 martie 2022

După această constatare, din toate răsputerile noastre am căutat ca prin repararea provizorie a caselor devastate și prin asigurarea alimentelor celor mai necesare, să facem cât mai curând readucerea funcționarilor și muncitorilor. (…) După o pauză aproape de trei luni în ziua de 18 noiembrie am reluat lucrul. După înlăturarea greutăților mari ale începutului și îndeosebi ale acelora care au fost în legătură cu procurarea materialelor necesare exploatărilor care au lipsit cu desăvârșire și la procurarea cărora am întâmpinat greutăți aproape de neînvins, producția noastră a început să sporească încontinuu și în prezent exploatarea se înaintează în mod satisfăcător astfel încât avem șanse sigure că - în cazul când nu se vor ivi greutăți neașteptate - în curând vom atinge producția avută înaintea invaziei dușmane. Conform dispozițiunilor guvernului, tocmai acum (documentul a fost prezentat în Adunarea generală a acționarilor din 10 mai 1917, la Budapesta - n.a.) se stabilesc de către o comisie specială oficială pagubele de război mai sus amintite. Având în vedere că suma pagubelor n-a fost nici măcar aproximativ calculabilă în anul trecut (1916 - n.a.), decontarea lor se va face mai târziu. Este natural că vom pretinde la timp și la locul în drept o despăgubire pentru pagubele suferite, care în cea mai mare parte au fost cauzate de trupele de operație aliate și prin urmare sunt de privit ca rechiziționări. Producția noastră de cărbuni a fost în primele 8 luni ale anului până la invazia inamicului 409.950 tone, iar pe anul întreg 425.200 tone, față de 600.150 tone producție din anul 1915. Costul de producție iară s-a urcat simțitor în anul trecut. Toate materialele necesare exploatărilor - în afară de faptul că foarte des nu s-au putut procura, sau nu le-am găsit numai la calitate inferioară, ba chiar numai în forma de material suplinitor - s-au scumpit brusc, așa încât o calculație a fost imposibilă. Alimentele prime și absolut necesare traiului, cu toate că procurarea lor în privința cantității, calității și furnizării la timp, ne-am izbit de greutăți aproape de neînvins și având în vedere urcarea continuă și considerabilă a prețului acestor alimente, totuși le-am distribuit angajaților noștri pe prețuri absolut reduse, cu care le-am distribuit la începutul războiului, ceea ce bineînțeles a cerut imense sacrificii materiale. (…) Cu toate împrejurările anormale am lucrat cu stăruință la dezvoltarea minelor și a instalațiunilor noastre și am mărit și colonia muncitorilor noștri. (…) Familiile angajaților noștri înrolați în armată le-am sprijinit tot așa ca și primii ani de războiu. De asemenea am sprijinit în mod esențial pe muncitorii care, cu ocaziunea evacuării comunei Lupeni, au fost depărtați de autorități, dându-le ajutorul în natură și în bani (…)”. („Dare de seamă asupra gestiunii anului 1916, înaintate adunării generale ordinare - XXV - în ziua de 10 mai 1917”, Budapesta)

1917

„(…) Toate greutățile pe care am avut onoare a le expune în ultima dare de seamă în anul trecut s-au sporit considerabil. La începutul anului ne-a dat încă multă grijă refacerea, respectiv înlocuirea pagubelor și stricăciunilor aduse de invazia inamicului și prin operațiunea armatelor aliate și cu toate că această operă de refacere cu deosebire lipsă de materiale și de echipamentul necesare pentru înlocuire a pus cele mai mari piedici înaintea programului nostru de

8

www.zvj.ro luni, 28 martie 2022

muncă, totuși prin imense sacrificii materiale, prin munca fără preget și prin consecvența conștientă, am reușit să-l executăm într-atât încât am putut asigura mersul producției, atâta timp cât ea n-a fost periclitată de alte împrejurări. A apăsat mult asupra mersului exploatării noastre aranjarea chestiunii muncitorilor. Războiul care continuă aproape de 4 ani a avut natural urmările sale asupra traiului care s-a îngreunat enorm, și de aceste urmări bineînțeles n-au scăpat nici muncitorii noștri. Știind că producția de cărbuni, atât de importantă pentru conducerea războiului, pentru circulațiunea generală și pentru menținerea funcțiunei stabilimentelor industriale numai astfel poate fi asigurată, dacă asigurăm posibilitatea de trai funcționarilor și muncitorilor noștri și în împrejurările cu totul schimbate și apăsătoare, de aceea am căutat ca prin sporirea benevolă a salariilor, prin acordarea adausurilor și ajutoarelor să ameliorăm situația lor. Aceste dispozițiuni însă n-au avut asupra muncitorilor efectul mulțumitor pe care noi, cu drept cuvânt, îl puteam aștepta, și când guvernul a întins autoritatea comisiunilor de reclamare muncitorești, formate de mai înainte, și asupra muncitorilor minieri și

metalurgiști, atunci muncitorii noștri așteptau regularea situațiunii lor de la această comisie. Aceste comisii de reclamare, cu toate că au căutat prin toate mijloacele să împace interesele patronilor și muncitorilor, totuși - fiind de credință că în cazul când ele vor satisface pe muncitorii prin acest fapt, vor contribui la sporirea producției - prin deciziunile lor au adus imense greutăți societăților miniere, fără a mulțumi pe muncitori. Această împrejurare poate fi constatată prin faptul că de atunci a scăzut mereu randamentul muncitorului, prin urmare și producția întreagă. În mare parte se poate atribui acestei împrejurări faptul că, cu un efectiv de muncitori aproape normal, producția noastră de cărbuni în anul

1917 a fost numai de 490.260 tone, față de 600.150 tone producția din anul 1915 și 409.950 tone producția atinsă în timpul unei exploatări numai de 8 luni. Împrejurările arătate mai sus, precum și aprovizionarea funcțio¬narilor și muncitorilor noștri cu alimente și îmbrăcăminte ne-au cerut imense sacrificii materiale, la care se mai adaugă și scumpirea bruscă a materialelor necesare exploatărilor, toate aceste împrejurări bineînțeles nu au avut ca rezultat o nouă și considerabilă sporire a costului de producere. Guvernul a înființat la începutul anului 1917 Comisia de Cărbuni,, care de atunci dispune asupra producției întregi a cărbunilor din țară, iar la sfârșitul aceluiași an a delegat și comisar de guvern pentru îndreptarea chestiunilor în legătură cu repartizarea și producerea cărbunelui. Amândouă autoritățile lucrează în cea mai mare armonie și cu succes cu întreprinderile miniere pentru înlăturarea greutăților infinite ce se ivesc în calea prevederii cu cărbuni a țării noastre. Prin înlăturarea stricăciunilor cauzate de inamic la sfârșitul lunii aprilie am pus din nou în funcțiune fabrica noastră de cocs. (…) Comisia trimisă pentru constatarea pagubelor cauzate de inamic și prin operațiunile armatelor aliate, de care am raportat în ultima noastră dare de seamă, șia terminat lucrările. Natural că menținem neschimbat pretențiunile noastre asupra despăgubirilor. (…) Am ținut de datoria noastră și în acest an, ca și mai înainte, să ne îngrijim de familiile celor înrolați în armată. (…) Greutățile cauzate de războiu în privința procurării cărbunilor au dovedit definitiv faptul bine cunoscut în cercul nostru, că una dintre piedicile principale, care stânjenesc dezvoltarea economiei noastre generale, și îndeosebi dezvoltarea mijloacelor de transport și a întregii industrii, este că în privința aprovizionării cu cărbunele necesar suntem dependenți de străinătate. Având în vedere că experiențele făcute în timpul războiului au confirmat pe deplin că, cărbunele din țară înlocuiește complet cărbunele străin - eventual trebuiesc aduse numai schimbări mici la focare și grătare - întreprinderile miniere din țară trebuiesc să ambiționeze neapărat că ele singure să fie capabile în viitor a satisface cerințele de cărbuni din țară. Din acest motiv am ajuns la o înțelegere perfectă între noi și Soc. anon. Generală Ungară pentru exploatarea minelor de cărbuni. Țelul nostru dorim a-l realiza, astfel încât ambele întreprinderi de acord pe cât ne va permite situațiunea actuală - în primul rând vor dezvolta stabilimentele lor miniere ce se găsesc în diferitele părți ale țării, le vor mări pentru a putea spori producția de cărbuni și vor perfecționa instalațiunile minelor. Aceste obligațiuni le vom executa cu forțe sporite când vor reveni timpurile normale. Prin dezvoltarea stabilimentelor noastre miniere deja existente nu se va sfârși încă executarea programului nostru. Unul dintre punctele principale ale programului nostru comun este să ne procurăm terenuri noi carbonifere și prin deschiderea și exploatarea acestora să contribuim la realizarea țelului expus, de a scuti țara de situația de dependență față de străinătate în privința aprovizionării cu cărbuni”. („Dare de seamă asupra gestiunii anului 1917, înaintate adunării generale ordinare - XXVI - în ziua de 27 aprilie 1918”, Budapesta) (va urma)

prăvălia cu istorii

5

6

SPORT

Rugby

Știinţa Petroșani va juca în Liga Naţională

Federația Română de Rugby lansează un nou format competițional intern, începând cu sezonul 2022. Planul F.R.R.

Majoritatea echipelor de seniori din România au decis formatul competițional al întrecerilor interne pentru sezonul 2022. 15 echipe de seniori se vor înfrunta începând de anul acesta în competiția internă pentru a-și adjudeca titlul de campioană națională. Competiția va purta denumirea de Liga Națională de Rugby. „Planul Federației Române de Rugby este acela de a ridica permanent nivelul echipelor din eșalonul secund de seniori pentru o competitivitate crescută a primei ligi. De aceea, am propus crearea unei Ligi Naționale de Rugby prin comasarea celor două competiții. Având în vedere diferențele de nivel dintre cele două competiții actuale se vizează un plan pe trei ani pentru reducerea decalajelor sportive și financiare dintre echipele care provin din DNS și cele din SuperLiga. S-au propus către echipe trei variante prin care impactul financiar și sportiv să fie cât mai ușor de suportat de către echipele care provin din eșalonul al doilea. Cluburile au votat varianta cea mai bună. De azi începem un nou proiect pentru echipele de seniori și cred că vom reuși să îl ducem cel puțin la nivelul SuperLigii. Cred că am plecat acum 10 ani din același punct iar nivelul a crescut. Vom face la fel și de această dată, beneficiind de experiența acumulată, dar și de valoarea primelor echipe de seniori care au misiunea de a ridica, împreună cu federația, nivelul rugbyului intern. Doresc să le

facebook.com/ziarulvaiijiului

Grivița, CS Poli Iași. În grupă se joacă un tur Berger, 7 respectiv 6 partide/echipă. Primele două clasate se califică în Play-Off, restul echipelor vor lua parte la Play-Out Play-Off 4 echipe. Tur+retur ( 6 partide / echipa), semifinale (Loc 1-Loc 4, Loc 2-Loc 3), finale Play-Out: 11 echipe. Un tur Berger. (10 partide / echipă)

Se joacă și în Cupă

mulțumesc tuturor echipelor pentru deschiderea arătată și pentru faptul că încep acest nou proiect, benefic pentru întreg rugbyul românesc.”, a declarat președintele FRR, Alin Petrache.

Știința - în Grupa 1

15 echipe au fost împărțite pe două grupe regionale după cum urmează: Grupa 1 – CSM Știința Baia Mare, SCM-USAMVB Timișoara, CSU Cluj, CS Știința Petroșani, RC Gura Humorului, CSM Suceava, CSU Arad, CSU Alba Iulia; Grupa 2 – CSA Steaua, CS Dinamo, CS Navodari, RC Bârlad, CSM Galați, RC

De asemenea, s-a aprobat ca disputarea Cupei României, ediția 2022, să se facă în funcție de programul competițional intern și internațional. Toate aspectele organizatorice vor fi stabilite în Manualul Competiției care va fi aprobat de Biroul Federal săptămâna viitoare. În privința competițiilor de rugby 7, s-a hotărât ca la turnee să participe echipele înscrise în Liga Națională de Rugby sau cele care au înscrise în competițiile naționale cel puțin două echipe de juniori.

Pagină realizată de Loredana JUGLEA

Fotbal

Cupa Satelor a ajuns la Criscior Primăria Crișcior a câștigat etapa județeană a Cupei „Satelor”, competiție organizata sub sigla AJF Hunedoara.

Primăria Sântămăria-Orlea, Primăria Boșorod și Primăria Crișcior, participante la turneul final organizat la Criscior, și-au disputat titlul de campioană județeană Cupa „Satelor”. Premierea echipelor participante s-a făcut în prezența primarului comunei Crișcior, Ovidiu Furdui, iubitor al fotbalului și component al Naționalei de fotbal a primarilor din România.

luni, 28 martie 2022

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Te confrunţi cu tot felul de mărunţişuri pe care ar fi trebuit să le ignori, dar te cramponezi de ele şi le dai mai multă importanţă decât s-ar cuveni.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Ai un dialog foarte stimulativ cu o persoană care te completează de minune, dar, mai ales, îţi amplifică ţie creativitatea. Are darul de a te ambiţiona să arăţi ce poţi.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Veştile bune vin în toate părţile şi cum să nu te bucuri şi tu de ceea ce auzi? Cei dragi simt nevoia să împărtăşească şi cu tine tot ce li se întâmplă.

ANUNţ

mica publicitate

Cumpăr vechi detector de gaz metan pentru mină (metanometru), provenienţă rusească, complet şi în bună stare estetică. Tel. 0723524003.

Convoaca Adunarea Generală a reprezentanților membrilor A.C.A.R.P.Varvara Petrila, la Adunarea Generală de dare de seamă pe data de 31.03.2022, ora 14:00 în sala de şedinţe de la sediu, Petrila, str. N. Bălcescu, nr 4

ORDINEA DE ZI 1) Prezentarea bilanţului financiar contabil pe anul 2021 şi aprobarea proiectului bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2022 2) Raportul comisiei de cenzori (c.c) 3) Raportul consiliului director pe anul 2021 (c.d) 4) Discuţii diverse coNsILIUL DIrEcTor prEȘEDINTE A.c.A.r.p.VArVArA pETrILA Ec . rIsTEIU ATENA BETY

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Uneori, succesul e mult mai accesibil decât ai putea crede, e nevoie doar să-ţi pui un pic în joc energia, ambiţia şi cheful de muncă şi ai ajunge rapid acolo unde îţi doreşti.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Ai toate motivele de bucurie când vezi ce frumos au evoluat unele proiecte care au ajuns, în acest moment, la un nivel cât se poate de clar. Ştii mai bine pe ce te bazezi.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Opreşte-te puţin din iureşul în care îţi desfăşori activitatea, pentru că această grabă continuă, tot acest stres în care eşti captiv te fac să nu vezi lucrurile frumoase care te înconjoară.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Se apropie un moment culminant în activitatea profesională, cum ar fi un interviu de angajare, un concurs pentru obţinerea unui job sau a unei funcţii superioare, un examen în urma căruia vei putea trece la un nivel superior în carieră.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Oricât ai vrea să programezi totul dinainte, timpul tot cum vrea el înaintează. Azi vei înţelege, pentru a câta oară, că unele lucruri nu se întâmplă atunci când ai vrea tu, ci atunci când le este dat de sus să apară!

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Adevărul poate reveni la lumină după o luptă întreagă cu minciuna. Parcă se face lumină, se reaşează lucrurile pe făgaş normal şi te linişteşti şi tu, pentru că neregulile nu pot dura la nesfârşit!

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Fii foarte atent la oamenii pe care îi atragi astăzi alături de tine într-un plan comun, pentru că s-ar putea să nu fie cei mai potriviţi tovarăşi pentru ceea ce ţi-ai propus.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Stai cu urechile pâlnie la tot ce auzi azi, pentru că ai putea primi o informaţie de milioane care te poate scoate din impas.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Amintirile neplăcute pe care le tot cari după tine nu te ajută să evoluezi, ca atare, ca să te poţi rupe, e nevoie mai întâi să ierţi.

Horoscop

8

www.zvj.ro luni, 28 martie 2022

DIVERSE

7

8

SOCIAL

Uricani

Să fii om pentru oameni

Domnul Gheorghe Leonte din Uricani are o viață grea. Singura lui sursă de venit este ajutorul social. Fără copii și vreun alt sprijin, în ultimii unsprezece ani a trebuit să lase totul și să se îngrijească de femeia lui, grav bolnavă. Asta până când ea s-a dus la Domnul. Muncește unde este pus

și se mulțumește cu puținul pe care-l are. Uneori, puținul acesta este foarte, foarte mic. Dănuț

Buhăescu îl cunoaște bine, fiindcă l-a ajutat de mai multe ori. Primarul se miră și acum de norocul pe care omul l-a avut în martie, anul trecut, când era cât pe ce să dea colțul de la Covid-19. SMURD-ul l-a luat din casă mai mult mort, decât viu. Își amintește, ca prin vis, de paramedicii în costum alb și cu cască. Le mulțumește și acum medicilor din Lupeni care, așa amărât cu era, au avut grijă de el și, în câteva săptămâni l-au pus pe picioare.

Miercurea trecută

a ajuns în biroul lui Dănuț Buhăescu adus de un alt necaz. În urmă cu trei luni, toți locatarii de pe scara lui din blocul 11 de pe strada 1 Decembrie și-au „tras” apa potabilă pe rețele proprii. La început nu a știut de asta și, văzând că nu are apă la robinet, și-a zis că o fi înghețat pe undeva. Cum e cu plata la zi, nici prin gând nu i-a trecut că ar fi fost „tăiat”. Când a aflat care-i treaba, și-a cumpărat din ultimii bani materialele de care era nevoie și și-a făcut și el rețea separată de apă potabilă. Numai că, acum, nu mai are bani pentru resigilarea apometrului, cum i s-a spus că trebuie făcut.

Dănuț Buhăescu a înțeles

și l-a sunat pe directorul de la SC Apa Serv SA

facebook.com/ziarulvaiijiului

Petroșani. I-a explicat, în câteva cuvinte, care-i problema, directorul a înțeles și i-a zis să-i comunice omului ca, la 13.30, să fie la sediul filialei din Uricani a societății. Mai trebuie să vă spun ce bucurie l-a cuprins atunci pe Gheorghe Leonte? Îndreptându-se spre ușă, omul nu mai știa cum să-i mulțumească primarului. „Hai, hai, nea Gheorghe, îl îndemna primarul, du-te repede, nu-l lăsa pe domnul director să aștepte!”. Această faptă de omenie nu este deloc singulară, ci este una dintre multele pe care Dănuț Buhăescu le-a făcut și pentru alți concetățeni de-ai lui. Asta înseamnă să fii om pentru oameni. Gheorghe OLTEANU

luni, 28 martie 2022