Ziarul Vaii Jiului
Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul
Nu există lege
)
împotriva LUI! ADEVĂRU
Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, Petroşani
Vulcan
Director:
Cătălin DOCEA
Curs valutar:
1€ = 4,9462 lei 1$ = 4,3153 lei
1₤ = 5,8511 lei
marţi, 22 februarie 2022
Anul XV • nr. 3254 • 8 pagini • Preţ: 1 leu
Se impune valorificarea potenţialului turistic al Cabanei Căprișoara
Atribuirea, pe un termen îndelungat, a Cabanei Căprișoara și a terenului aferent unui investitor local s-a dovedit a fi unul dintre demersurile de succes ale fostei administrației publice locale din Vulcan. După câțiva ani, lumea și-a dat din nou seama de adevărul zicalei care spune că ce e în stare să facă privatul nu poate nicicând statul. Zilele trecute
cineva îmi vorbea despre uimirea pe care a avut-o văzând cum se prezintă acum cabana pe care o știe
locuri de cazare clasificate la nivelul cerut de statutul de stațiune de interes local la care aspiră Pasul Vâlcan, s-a luat în calcul și facilitarea accesului turiștilor spre Căprișoara.
În Valea Jiului
există precedente în acest sens. La Uricani, bunăoară, primăria a preluat de la CNH drumul spre fostul puț 8 al minei Valea de Brazi pe care l-a asfaltat pe o lungime de 2,5 km. La fel s-a procedat cu cei aproximativ opt sute de metri de drum care, din DN66A, duc la complexul turistic Cheile Buții. Sau, puțin mai jos, în cazul drumului care, tot din șoseaua națională, ajunge până la Cabana Câmpu lui Neag. „Când apar oameni cu intenții serioase, dornici să investească în zonă, atunci ei trebuie neapărat să fie sprijiniți”, spunea Dănuț Buhăescu referitor la acest aspect.
Cei aproximativ doi
kilometri cât măsoară drumul spre cabana Căprișoara au fost reparați, cât de cât și pe cheltuiala lui, de către investitorul care a pus-o la punct, dar ceva trainic se poate face numai în condițiile în care s-ar ajunge la o înțelegere privind statutul său juridic. Din câte mi-a fost dat să aud, ar mai exista și varianta creării unei alte căi de acces spre cabană care să lege Căprișoara
Incidenţa cazurilor SARS-CoV-2 (21 februarie 2022)
Judeţul Hunedoara Petroşani Lupeni Petrila Uricani Vulcan Aninoasa
12,18 9,33 9,31 8,24 9,26 7,65 7,55
Lupeni
Hoţi de neferoase capturaţi Pag. 3
Doamnelor, domnișoarelor, domnilor, tovarăși, bă!
ATENŢIUNE, ATENŢIUNE!
Cenaclul BOEMA, „Ziarul Văii Jiului” și Făgădăul „Românesc” declară timpul care va curge de astăzi, 21 februarie, până la 8 martie: FRUMOASELE ZILE ALE IUBIRII În aste zile, și mai ales nopți, scriitorii din Cenaclul BOEMA și prietenii lor nu vor lăsa să se stingă focul amorului. Vor veghea cu grijă la
de pe vremea când aceasta era a minei Paroșeni. Efectiv, omul a fost impresionat de modul în care ea a fost renovată. Nu știa că totul i se datorează unui investitor local care, preluândo de la primărie, s-a străduit și a cheltuit enorm, ca să-i dea un nou look. Și, din câte a observat persoana respectivă, procesul de transformare în bine nu este încheiat.
Problema care a
deranjat-o, oarecum este drumul de acces spre Cabana Căprișoara. Cel care se face, la dreapta, de pe șoseaua asfaltată care duce la telegondolă și, apoi, spre Pasul Vâlcan. I-am explicat că drumul este unul de acces al Termocentralei Paroșeni spre groapa de cenușă și, ca atare, el nu a putut fi prins în vreun proiect de modernizare. Dar, ținându-se seama de potențialul turistic al cabanei care, în momentul de față, dispune de patruzeci de
cu stația de plecare a telegondolei. Pe lângă faptul că acest drum ar fi mai scurt, numai câteva sute de metri, el ar facilita foarte mult deplasarea spre Pasul Vâlcan a turiștilor care preferă să se cazeze în cabana aflată în mirificul decor natural al văii Căprișoarei. Gheorghe OLTEANU
silueta și coapsele flăcării. Nu vor lăsa, cu nici un chip, ca jarul iubirii să se transforme, vai, în cenușă. Va fi o vreme faină, cu poeme, istorii, povești, eseuri, ziceri din lira poheticească, năzăreli plastice, o vreme duuulce de alcooluri cu irizări diamantine. O vreme pentru doamne și domni, teoreticieni și practicanți ai religiei iubirii! O, vreme… Pentru conformitate, Marian BOBOC
2 Amintiri de pe gazon
sport Astăzi, Dan Voicu nu are timp de boacăne. Are de dus un obiectiv cu Vulcanul, și anume accesul în Play offul Ligii a IV-a. Jucătorii știu că nu e de glumă cu antrenorul. Ori aleargă de mănâncă pământul, ori au de a face cu mânia antrenorului. Nu e cale de mijloc. Disciplina este cuvânt de ordine la Vulcan.
Voicu, Tătaru și laptele
Dan Voicu este cunoscut ca fiind unul dintre cei mai aspri antrenori în lumea fotbalului din Valea Jiului.
9 ani de „San Montan”
Un fotbalist disciplinat
Îi place corectitudinea și respectul, nu este loc pentru altceva. Asta pentru că a slujit fotbalul din postura de jucător 30 de ani, iar din postura de antrenor - 20 de ani. Două vieți, ai spune. Și a făcut-o bine. Meticulos, curajos și respectuos. Lam rugat să ne destăinuie câteva amintiri pentru cititorii ziarului nostru. A stat ceva pe gânduri. „Vezi, Lore, eu ca jucător am fost foarte disciplinat, nu mi-a plăcut să fug din cantonamente, să fac lucruri trăsnite. Am fost foarte serios. Nu mi-a plăcut să păcălesc. De aceea poate că amintirile mele ca jucător nu sunt atât de spumoase. Și, totuși, am să vă spun una”, spun Dan, plin de umor. Am ciulite urechile, am pregătit notițele și ia să vedeți ce a ieșit.
Laptele - leac pentru jucătorii cu alte înclinații
Pe vremea când Dan Voicu era căpitan la Minerul Lupeni, în Diviza B, pe atunci, l-a prins pentru o scurtă perioadă de timp pe marele Gigi Tătaru, antrenor. Acel Gigi, fost mare jucător al Stelei, jucător de Națională. „Eram în cantonament cu echipa. În fiecare seară înainte de culcare, Gigi Tătaru venea la noi și ne obliga să bem câte o cană cu lapte. Azi, așa, mâine așa. Fiind căpitan de echipă, băieții au venit la mine și m-au rugat să îi spun antrenorului să renunțe la cana cu lapte. M-am dus, antrenorul m-a luat departe și m-a zis că îmi va spune la finele cantonamentului care era povestea cănii de lapte. Vă dați seama, am așteptat cu nerăbdare. La final, așa cum mi-a promis, a venit la mine și mi-a zis. Poate că într-o o zi vei ajunge și tu antrenor și îți va folosi, așa că îți voi
Asociația „San Montan” este una dintre cele mai active din județul nostru. Membrii săi sunt implicați de 9 ani de zile în acțiuni și evenimente sportive de caritate, drumeții, burse, ecologizări, voluntariat, evenimente pentru copii, acțiuni de promovare a Văii Jiului. Într-un cuvânt, este sufletul Văii. „Avem proiecte frumoase pe care am reușit împreună să le ducem la bun sfârșit în ciuda opreliștilor impuse de pandemie”, se arată pe site-ul Asociației. Unde mai pui că mâna de fier a acestei asociații este Erika Santa, o luptătoare înnăscută. 9 ani de San Montan. La mulți anu!
spune. Și știți care era misterul? Erau în echipă jucători care mai trăgeau la măsea și ca să îi împiedice să facă asta îi obliga să bea cana cu lapte seara înainte de culcare. Îți dai seama că nimeni nu mai făcea vreo manevră. M-am amuzat, mi-a plăcut tactica”, ne povestește Dan Voicu.
Respect de la jucători
În prezent, antrenor la echipa din liga a patra, CSM Vulcan, Dan Voicu spune că nu vrea ca jucătorii să îi știe de frică, ci mai degrabă să știe de respect. „Sunt strict cu jucătorii pentru că în toată perioada când am activat ca jucător, toți antrenorii pe care iam avut eu, au ținut la disciplină și au avut rezultate. Am fost un jucător foarte corect, nu fugeam, nu păcăleam. Jucătorii nu trebuie să știe frică de mine, ci trebuie sa aibă respect. Îi respect și vreau să mă respecte”, afirmă tehnicianul.
Întâmplări hazlii
Dan Voicu spune că în calitate de antrenor are mai multe întâmplări hazlii decât ca jucător. Unde mai pui că pe vremea când era în echipă cu Marin Tudorache, pe banca tehnică, își intimida adversarii. „Le ieșeam cu câte o găleata goală în față. Turbau ăia, nu mai erau buni de nimic”, spune amuzat Voicu. Tehnicianul a jucat fotbal pe la toate echipele din Vale, la nivelul Ligii a II-a și a III-a.
Pagină realizată de Loredana JUGLEA
S-a finalizat
Un nou curs de formare pentru arbitri
Acțiuni continue din partea AJF Hunedoara.
)
Ziarul Vaii Jiului
În perioada decembrie-februarie, Comisia Județeană de Arbitri Hunedoara a organizat un nou curs de arbitri. A fost un curs la care au participat și au absolvit 12 persoane. „Felicitări tinerilor arbitri pentru absolvirea cursului și mult succes în activitate”, se arată pe site-ul Asociației. Editor: SC Aldo Detail Direct SrL Petroşani rO 32719137 n J20/82/2014
Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro
Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud. Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com
facebook.com/ziarulvaiijiului
Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDrAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIrGHIDUŞ, Sonia LIBErESCU, Alin rUS DTP: Bogdan SOVAGO Publicitate: Mirabela FLEȚAN - 0735.727264 Administrativ / Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839
marţi, 22 februarie 2022
Lupeni
Hoţi de neferoase capturaţi
Poliția județeană a făcut public, prin intermediul comisarului șef Bogdan Nițu, purtătorul de cuvânt al IPJ Hunedoara, un caz de furt rezolvat de polițiști la Lupeni săptămâna trecută. Este vorba de furtul unui rotor de motor din cupru, sustras din interiorul unui atelier electric aflat în incinta unui perimetru ce aparține de drept Minei Lupeni.
Fapta s-a petrecut în noaptea de 16 spre 17 februarie, iar dis-de-dimineață, în ziua de 17 februarie, în jurul orei 07,00, Poliția municipiului Lupeni a fost sesizată de faptul că din interiorul
unui atelier electric din incinta unităţii miniere din localitate a fost sustras material feros. „În urma verificărilor efectuate, poliţiştii au constatat faptul că în noaptea de 16/17 februarie 2022 , persoane necunoscute au pătruns în incinta exploatării miniere, iar din interiorul atelierului electric au sustras un rotor de motor, care nu se
8
www.zvj.ro marţi, 22 februarie 2022
afla în funcțiune. În cauză, poliţiştii au întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat, iar la data de 18 februarie au identificat un bărbat de 42 de ani, din Lupeni, care oferea spre vânzare mai multe componente din cupru provenite din dezmembrarea unui motor electric industrial. În urma verificării autoutilitarei în care se aflau componentele, polițiștii au descoperit și alte componente din cupru, printre care o bobină de la rotorul unui motor de compresor folosit în industria minieră, astfel că în urma cântăririi, a rezultat cantitatea de 141 de kg. de cupru. Din cercetările efectuate, poliţiştii au stabilit faptul că bunurile provin din furtul comis în noaptea de 16/17 februarie, anul curent, de către bărbatul de 42 de ani şi alţi doi bărbaţi, în vârstă de 37 respectiv 42 de ani, angajați ai unităţii comerciale prejudiciate. În cauză se efectuează în continuare cercetări, în vederea stabilirii tuturor împrejurărilor comiterii faptei”, a infromat transmis luni, 21 februarie, comisarul șef Bogdan Nițu. Corneliu BRAN
Povestea continuă
Miruna Mălăuţă - la Premiere League Fujairah
În perioada 18-20 februarie, România și CSM Jiul Petroșani au fost reprezentate la această competiție de top, din karate, de către sportiva Miruna Mălăuţă, însoțită de antrenoarea Alina Tinca.
La competiție au avut drept de participare doar 32 de sportivi din topul mondial la fiecare categorie. Sportivii au fost împărțiți în grupe de câte 3 și au disputat meciuri fiecare cu fiecare. Miruna a fost repartizată în grupă cu reprezentanta din Belarus și cu multipla campioană europeană și medaliată la campionatele mondiale și jocurile europene, Anita Serogina reprezentanta Ucrainei. Ca să treacă de grupe și să intre în sferturile de finală Miruna trebuia să câștige ambele meciuri. „Am reușit să câștigăm cu 10 -2, dar am pierdut cu 1-4 în fața finalistei categoriei -61 de kg. Felicitări Mirunei și antrenorilor! Succes la următoarea etapă de Premiere LEAGUE”, se arată pe site-ul clubului petroșenean. Loredana JUGLEA
diverse
3
4
din judeţ
În funcția de viceprimar al Devei,
Îl va înlocui Moș (PSD) pe Ilieș (USR)?
Ca în toate județele, și în județul Hunedoara USR-iștii nu doar că nu mai sunt pe val, dar pierd și funcție după funcție. Acum puțină vreme în ZVJ vă anunțam despre înscăunarea noului subprefect social-democrat, Gheorghe Bogdan Urdea, după schimbarea fostului subprefect din cadrul USR Hunedoara, Oana Biriș.
Ei bine, partea cu schimbările din funcții ale celor de la USR continuă și în județul nostru.
Duminică 19 februarie, spre seară, am aflat din vocea unei surse din cadrul Primăriei Deva că viceprimarul Gabriel Ilieș de la USR va fi eliberat cu siguranță din funcție săptămâna aceasta, un proiect de consiliu local în acest sens fiind pe țeavă și care va fi supus votului la ședința ordinară de vineri 25 februarie. Nu mai puțin de 10 consilieri locali, de la PNL, PSD și UDMR ar fi inițiatorii acestui proiect, iar în spatele acestuia stă, se zice, chiar primarul și conducerea liberală, dar și cea pesedistă de la organizațiile județene. Care nu fac altceva decât să pună în aplicare ordinele primite de la centru, care cer cu fermitate, celor din teritoriu, în toată țara, schimbarea de
facebook.com/ziarulvaiijiului
urgență a celor de la USR din toate funcțiile și înlocuirea lor cu oameni din alianța politică existentă, PNL-PSD-UDMR, inclusiv la deconcentrate. De asemenea, am aflat și numele celui care va ocupa funcția de viceprimar după schimbarea lui Gabriel Ilieș. Ar fi vorba de un alt fost viceprimar, în perioada 2011-2020, pesedistul Ovidiu Moș. Rămâne de văzut ce decizii se vor lua vineri la ședința de Consiliu Local Deva și ulterioare acesteia și dacă zvonurile sunt adevărate. Corneliu BRAN
O jucărie pentru fiecare
În fiecare an, în perioada premergătoare Zilei Internaționale a Copilului, 1 iunie, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara - Deva se mobilizează în acțiunea O jucărie pentru fiecare, inițiată în urmă cu câțiva ani. Cu acest prilej, pornim o amplă campanie de sensibilizare și atragere a membrilor comunității, a locuitorilor din județul Hunedoara, pentru a le dărui jucării copiilor din centrele de plasament ale județului.
Prin jucăriile pe care, cu mult drag, le colectăm și le ducem acestor copii, dorim să le oferim și un strop de bucurie, să-i facem să uite, măcar de ziua lor, că nu au părinți sau au fost rupți de familie. Și în acest an, facem o campanie puternic mediatizată și, în scurtă vreme, sperăm ca Biblioteca Județeană să devină neîncăpătoare, hunedorenii, de toate vârstele, să vină să aducă o jucărie pentru fiecare copil instituționalizat. Proiectul nostru are drept țintă copiii din centrele de plasament din județul Hunedoara, centre către care ne vom îndrepta și în acest an. În perioada 1 martie – 20 mai, cei care doresc vor putea aduce jucării la Biblioteca Județeană. Este un gest aparent mărunt, dar cei care vor veni cu jucării vor fi, într-un fel, înlocuitorii părinților pe care acești copii nu-i au sau de care sunt despărțiți. Pe această cale, îi anunțăm pe toți cei care vor să le dăruiască copiilor jucării că sunt așteptați la Secția de Artă și Carte Franceză a Bibliotecii Județene „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, cu sediul în municipiul Deva, str. 1 Decembrie 1918, nr. 26, unde se va afla un centru de colectare a jucăriilor, în perioada 1 martie – 20 mai 2022, de luni până vineri între orele 1000 și 1800. Prin această inițiativă îi chemăm alături de noi pe toți cei care vor să le dăruiască un strop de bucurie acestor copii vitregiți de soartă. Ioan Sebastian BARA
marţi, 22 februarie 2022
Și în week-endul trecut
că deși zăpada a fost mai înghețată ca de obicei, cu mult peste 100 de participanți, tineri și copii, au reușit să ridice oameni de zăpadă și figurine de tot felul, veselia și creativitatea fiind la ele acasă. „Oh, a fost foarte frumos. În primul rând, am văzut aproape 150 de participanți, care au făcut tot felul de construcții din zăpadă, unele de-a dreptul impresionante. Apoi, vremea bună și zăpada a adus în stațiune mii și mii de turiști, așa cum ne-am obișnuit în sezonul trece, oameni veniți să se relaxeze și să se distreze în vârf de munte la aer curat. A fost un weekend tare și așteptăm să vină unul și mai tare! Revenind la festival, la final toți au fost premiați și au
Avalanșă de turiști în Straja
• De când a început sezonul, în nici un week-end n-au fost mai puțin de 3.000 de turiști/ zi, ba chiar și 5.000-6.000/ zi de turiști în anumite perioade! • Peste 3.500 de turiști în Straja, media zilnică, și în week-end-ul trecut! • Mii de turiști au urcat în week-endul trecut în Straja, atrași de zăpadă și de pârtiile de schi, dar și de evenimentele ce au avut loc și care au ținut de imaginația gazdelor de la pensiuni și cabane, așa cum se întâmplă la fiecare final de săptămână în sezonul rece. Din fericire, deși a fost multă lume, cazuri nefericite de accidentări au fost puține, doar vreo șapte, dar și acestea nu prea grave. Față de anii trecuți, numărul de accidentări este în scădere, semn că protecția schiorilor, atât cât se poate, este pe primul plan la cei care administrează pârtiile, dar și la cei care le monitorizează atent, cum sunt și salvamontiștii, dar și instructorii de schi și alți oameni ai muntelui, experimentați, pe care toată
iarna îi găsim la munte. George Resiga, șeful Salvamont Lupeni, ne-a spus în prima zi a acestei săptămâni că în momentul de față pârtiile sunt de nota 8 spre 9, asta după ce în week-end acestea erau de 9 spre 10. „S-a mai încălzit și s-a mai topit din zăpadă, dar încă este bine și se schiază destul de bine pe marea majoritate a pârtiilor, iar instalațiile pe cablu sunt funcționale”, mai susține experimentatul salvator montan din vestul Văii Jiului. În ceea ce privește numărul de accidente, în ultimele zile acestea au fost puține, doar 7, din care patru au necesitat intervenția SMURD. „Dar nici acelea nu au fost grave. Din acest punct de vedere,
8
www.zvj.ro marţi, 22 februarie 2022
față de anii trecuți, numărul accidentaților, la schi, mai ales, s-a diminuat considerabil. Siguranța pe pârtii e acum mult mai mare și acestea au fost cam toată iarna, până acum cel puțin, foarte bune, cu unele excepții, firește, că acolo unde bate soarele și afară e cu plus, normal că n-avem ce face. Se face zăpadă artificială cât cuprinde, dar una e să ningă și alta e această zăpadă, care e mai înghețată. Dar e bine și așteptăm cu toții o nouă tură de zăpadă, că în martie avem concursuri importante de schi, precum Cupa Veteranilor, Cupa COMEXIM, Cupa Baloo și alte evenimente, iar un nou strat de zăpadă este binevenit. Să nu mai spun că și sâmbătă avem Cupa Fischer pe Platoul Soarelui și va trebui să ne ajute puțin și natura”, ne-a mai spus George Resiga. Am încheiat discuția cu șeful Salvamont Lupeni întrebându-l cum a fost sâmbătă la Festivalul „Oamenilor de Zăpadă”, deși știam de la Emil Părău
primit diplome. An de an acest festival atrage copiii și tinerii în primul rând, dar la bulgăreală și construcții de zăpadă se bagă, firește, și adulții, părinții lor și prietenii. E frumos în Straja și așteptăm în continuare turiști! Iar noi, cei de la Salvamont, avem grijă ca toate să meargă bine și să nu existe, pe cât se poate, pericole și oameni care se rătăcesc. De aceea îi rugăm
pe toți turiștii să asculte indicațiile noastre și să ne anunțe imediat ce se întâmplă vreun necaz”, a finalizat discuția, George Resiga. Corneliu BRAN
turism
5
6
cenaclul boema
ion HIRGHIDUȘ deschide Proiectul „Frumoasele zile ale iubirii”:
Iubirea – echilibru între cald și rece (II)
Actul trecerii de la lucru la făptură este un act poetic pentru că: „Nimic nu s-aprinde, şi nimeni, de-o rază de lună”. Această „şăgalnică vorbă” redă, oarecum, spiritul romantic pe care-l creează prezenţa nopţii pentru cei care sunt în însoţire. „Nimic” şi „nimeni” reprezintă universul tuturor făpturilor: de la fragilele făpturi nenumite la cele subînţelese. „O rază de lună” este săgeata timpului nopţii, în care se coc încet toate parfumurile ce le poate produce întunericul germinativ. Străbaterea acestui întuneric de „o rază de lună” dă o întâietate simţului văzului. Prezenţa celeilalte făpturi este pusă în lumină şi scoasă din noaptea germinativă. „Raza de lună”, deşi pare să nu aibă putere de combustie, leagă făpturile în jocul lumii. Astfel, e jocul iubirii: „Şi-n galeş surâs înfloreşti mulţumită, crezând / că sorţii îi stai împotrivă, oricând, / c-o şăgalnică vorbă”. Înflorirea unei făpturi este expresia participării la focul universal. Iubirea înseşi este o formă a acestuia. Printr-un „surâs înflorit”, făptura omului este, de fapt, omul-gradină. Prin aceasta, el este rezultatul îngrijirii de sine, chiar dacă „surâsul” provine din adâncul instinctual. „Surâsul înflorit” este o reprezentare a focului instinctual la fel de pur ca şi focul razelor lunii. Chiar dacă nu este producător de combustie acum, aceasta este iminentă în sentimentele ce se pot dezlănţui şi care pot, în apogeul lor, să ardă lumea din temelii. „Mulţumirea” făpturii care a aruncat „o şăgalnică vorbă” se scaldă în apele aparenţei şi creează iluzia ca şi zeiţa Maya. De fapt, cuvântul pe care-l implică „şăgalnica vorbă” este nerostitul. Este doar o stare de acalmie care poate să înceteze şi să se treacă de la focul „rece” al lunii la focul „cald” al sentimentelor devastatoare. Aceasta, în ordinea cunoaşterii, este trecerea dintr-o stare produsă de reveria nopţii într-o stare de aparentă trezire produsă de reveria visului. Trezirea, ca stare de luciditate, este produsă de răspunsul făpturii însoţitoare: „Îngădui răspuns înalt peste timp, peste loc? / Fapte, o, câte-aş putea înşira, / ciudate-ntâmplări risipite prin cronici, / mărturii de legendă ce-arată / că sunt cu putinţă şi un asemenea foc, / şi asemenea arderi”. Un „răspuns înalt peste timp” este o posibilă trecere de la starea de certitudine superficială, creată de „şăgalnica vorbă”, la o altă stare de certitudine, mai profundă, care vede iminenta trecere a focului „rece” în focul „cald”. Sunt „fapte”, „ciudate-ntâmplări” şi „mărturii de legendă” care întemeiază certitudinea acestei treceri. Or, un „răspuns” nu se poate da „pe loc”. Este necesară strângerea faptelor, întâmplărilor şi legendelor care mărturisesc despre orice posibilă combustie. Un „răspuns înalt” se creează într-o ordine a cunoaşterii şi nu este nicidecum un act superficial de comunicare între făpturile care participă la lume. Dar chiar şi aşa, „şăgalnica vorbă”, ca expresie a superficialului, întemeiază jocul unei cunoaşteri mai profunde, ceea ce dovedeşte că apele fiinţei, indiferent de forma lor, sunt înşelătoare. „Fapte”, „ciudatelentâmplări” şi „mărturiile de legendă” contrazic starea de acalmie. Este posibil oricând „un asemenea foc”, ca trecere de la „rece” la „cald”, şi totul se poate aprinde „de-o rază de lună”. Sunt posibile oricând „asemenea arderi” mărturisite de fapte, întâmplări şi legende. A le asculta înseamnă a te supune lor, ceea ce înseamnă din partea făpturii o recunoaştere a propriei perisabilităţi. Focul „rece” al lunii este doar un aisberg. În tăcerile oceanului nopţii se află ascunsele „arderi” care pot transforma, în universala lor distrugere, totul în cenuşă. Până şi sentimentele pot deveni cenuşă şi, împrăştiate ca şi seminţele de vânt, pot răsări mai apoi în vlăstare puternice. O idee a unui ekpyrosis universal (A se vedea Ion Hirghiduş, Épiphanie du feu dans la poésie de Lucian Blaga. Essai ďinterprétation bachelardienne, în Symbolon, vol. 3: Imaginaire et Rationalité, Editura
facebook.com/ziarulvaiijiului
Universitaria Craiova, 2007, p. 202) se poate doar bănui: „Ia totul scânteie din toate. Tâmplă s-aprinde / de tâmplă şi piatră de piatră”. Combustia universală poate fi determinată de o simplă „scânteie”. „Scânteia din toate” este cea care dă semnalul unei desfăşurări catastrofale a focului, în măsura în care acesta se poate extinde la dimensiunile Universului. „Scânteia din toate” arată această universalitate şi felul cum se produce (premerge), de fapt, însoţirea universală într-un posibil vârtej al arderii. Fiecare element al existentului va prelua focul şi-l va transmite mai departe. „Tâmpla s-aprinde de tâmplă” este felul în care un foc umanizat străbate lumea. Dar şi „piatra”, în vecinătatea ei cu altă „piatră”, produce acest transfer. Apoi imaginile sunt şi mai sugestive: „O stea nevăzută ia foc în cădere din gerul / văzduhului. Arde-n armură, sub zea, cavalerul, / femeie învinsă, minune fără veşminte, strângând lângă vatră”. Imaginea universală a arderii uneşte stelele şi oamenii. „O stea nevăzută ia foc în cădere din gerul văzduhului” uneşte caldul şi recele şi depăşeşte orice normalitate aparentă. „Cavalerul”, plecat pe un câmp de luptă imaginar, „arde-n armură, sub zea” şi focul lui interior se extinde pentru că gândurile îl duc departe, la cei dragi. Imaginea stelei căzătoare care arde prin „gerul văzduhului” duce şi la aprinderea focului interior al omului. Chipul unei „femei învinse” de atâta aşteptare, care păzeşte „vatra”, este, totuşi, o „minune fără veşminte” ce reprezintă o frumuseţe ideală pe pământ. Aceasta este o punte a dorului care uneşte oamenii, dar totul este supus efluviului iubirii: „Şi-aprind licuricii, ei înşişi, din dragoste rugul”. Pământul cuprins de nopţile verii, în care se desăvârşesc tainele iubirii pentru toate făpturile, este luminat de „rugul” care semnifică un sacrificiu. Iubirea cere sacrificiu chiar şi pentru cele mai umile forme de viaţă, ea este puntea dintre viaţă şi moarte, cea care îmbină plăcerea cu misterul. Licuricii, aprinşi „din dragoste”, sunt o imagine a cerului înstelat pe pământ. Ei, ca şi stele care se desprind din cer pentru a arde prin „gerul văzduhului”, au aceeaşi sete de neant. Poate că licuricii sunt chiar aceste stele căzătoare care renasc pe pământ pentru a mai face încă o dată experienţa vieţii şi, mai ales, pe cea a morţii. „Arderea” lor este, probabil, fanta de lumină care uneşte lumile „calde” cu lumile „reci”. Focul însuşi capătă o dimensiune a completitudinii, pentru că desfăşurarea combustiei nu mai ţine cont de legile fireşti. Iubirea este o înaltă formă de manifestare a focului, în care amestecul de sânge şi sentimente joacă un rol esenţial: „Iubirea ţâşneşte din ţărână şi face pământului aură, / s-ajungă-n tării, s-acopere crugul”. O coloană de foc sacru este iubirea. Ea „ţâşneşte din ţărână” şi transformă umila „ţărână” într-un tărâm al fericirii. Ea „face pământului aură” pentru ca, apoi, „sajungă-n tării”. Astfel, iubirea este axa lumilor pentru că uneşte Pământul cu Cerul, capabilă să acoperă întregul firmament. Ceea ce o determină să capete o astfel de dimensiune şi să devină dintr-o neînsemnată trăire terestră o manifestare cosmică este tocmai combustia internă, spiritul focului care produce aura oricărei existenţe. Ţinta iubirii pare să fie „s-ajungă-n tării” ca, apoi, să lumineze tot ce poate fi „lume”, ea fiind chiar posibilitatea lumii de a se transforma într-o flacără vie. Şi, totuşi: „Rareori numai sfârşitul nu e cenuşă”. Iubirea, care pare să fie imaginea arderii pure, ar trebui să fie îmbinarea perfectă dintre „cald” şi „rece”. Dar totul pare să fie „cenuşă”, cu excepţia „sfârşitului” care „rareori” este altceva decât cenuşa rămasă în urma combustiei. Dar există şi altfel de arderi decât cele ale iubirii pământene: „Dumnezeu singur arde suav câteodată prin tufe / fără de a mistui. El cruţă şi mângâie spinii”. Dumnezeu „singur” este universalul care pare să
facă posibilă experienţa unei lumi perisabile, a unei arderi „prin tufe”. Dar Dumnezeu este cu totul diferit de noi: pentru că este mereu „singur”, pentru că „arde suav” întotdeauna, pentru că arde „fără de a mistui”. Arderea divină, contrar miturilor, nu transformă lumea în cenuşă, ea fiind o formă superioară de iubire. Iubirea divină nu poate fi „cenuşă” pentru că „El cruţă şi mângâie spinii”. Aceasta poate fi şi o trimitere la coroana de spini a lui Isus Hristos, care se dovedeşte a fi capabilă de a transforma suferinţa în iubire. Este un schimb neechivalent dintre om şi Dumnezeu, pentru că omul nu are capacitatea de a răspunde pe măsura iubirii divine primite. Este acesta un fel de răspuns al finitului care nu poate cuprinde în sine, decât în mod paradoxal, infinitul. Cruţarea spinilor, şi chiar iubirea faţă de ceea ce a reprezentat răul, este o nouă etică prin care Dumnezeu vrea să pună ordine în lume. Aceasta este etica iubirii şi a iertării pe care a aduso creştinismul în formele lui nealterate. Răul lumii a provocat îndepărtarea lui Dumnezeu de aceasta. Dar oricât rău ar produce lumea, Dumnezeu revine câteodată pentru a arăta că iubirea, în formele ei cele mai înalte, este un act tămăduitor. Încadrarea lui Dumnezeu în lume poate fi atribuită celui mai înalt şi mai complex Eros: „Îndeplinirea vie a Erosului este, în fond, o ordine a urcuşului, parcurgerea treptelor care duc şi coboară de pe Dealul Golgotei. Este drumul: Prima Marie – A Doua Marie – Salomeea – Ioana. Şi, cum înţelege undeva tot Confesorul, prima Marie este sufletul aflător pe treapta primă a strădaniilor pentru virtute; a doua Marie este sufletul aflător pe treapta contemplaţiei (cunoaşte raţiunea lucrurilor), Salomeea este sufletul care a dobândit pace prin lepădarea totală a patimilor, unde cunoaşterea este atotcuprinzătoare şi echilibrată; Ioana este sufletul care a ajuns la treapta blândeţii şi rodniciei înţelegătoare” (Ion Hirghiduş, Iubirea – dezordine şi ordine a lumii, în Studii şi eseuri filosofice, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2005, p. 163). Numai aşa îşi poate împlini Dumnezeu planul în lumea omului, pe care el a creat-o imperfectă, dar i-a dat posibilitatea de a accede la perfecţiune. Cât poate învăţa omul din lecţia de iubire a divinităţii? Aproape nimic pentru că: „Altfel noi ardem, iubito. Altfel ne este ardoarea. / Cât e întinsul, cât e înaltul, / noi ardem şi nu ne iertăm, / noi ardem, ah, cu cruzime-n văpăi, / mistuindu-ne unul pe altul”. Lecţia de iubire a divinităţii este mereu mai presus de noi. Muritori fiind, vrem ca viaţa noastră să fie trăită ca maximă ardere. Iubirea pe pământ nu cunoaşte economie, fiind o risipă perpetuă. Faţă de Dumnezeu care „arde suav câteodată prin tufe”, „altfel noi ardem”, „altfel ne este ardoarea”. Aceasta este spaima că într-o viaţă finită vom trăi prea puţin pentru înaltul sentiment al iubirii ce irumpe spre universalitate. Dacă Dumnezeu arde „fără de a mistui”, „noi ardem şi nu ne iertăm”. Legea omenească, trebuind să urmeze legea firii, ar vrea să fie o copie cât decât reală a legii divine, dar pare să nu mai asculte de această cerinţă care ar pune ordine şi armonie în lume. Sentimentele puternice, care definesc iubirea, par să creeze şi cea mai puternică distrugere. „Arderea” pare să depăşească sentimentul iubirii, pentru că „noi ardem, ah, cu cruzime-n văpăi”, „mistuindu-ne unul pe altul” fără nici un fel de iertare, transformând toate sentimentele în cenuşă. Din spiritul focului, iubirea terestră nu alege decât „caldul”, fără a înţelege că focul reprezintă un echilibru între „cald” şi „rece”. Literatura și arta pot trece oricând dincolo de ideile preconcepute și pot exemplifica cel mai bine ce este cu adevărat iubirea. Dragobetele, în înțelesul cel mai adânc, este un fel de Sburător care aparține mai mult lumii „zeilor minori” decât lumii „zeilor majori”. Nu știm precis cum îl sărbătoreau vechii daci care aveau atâta respect pentru fertilitate și pentru germinația patronată de zeița Bendis, dar știm că în lumea noastră a fost banalizat și ridiculizat. Statutul lui spiritual aproape a fost anulat și redus la biologie și sânge.
marţi, 22 februarie 2022
Berbec (21 Mar - 20 Apr)
Ai muncit mult, ai investit timp şi energie, dar rezultatele te satisfac pe deplin, este ceea ce ai sperat să obţii. Sunt rezultate concrete, palpabile, deci cum să nu fii mândru că ai ajuns aici?
Taur (21 Apr - 21 Mai)
Eşti cam nervos şi, dacă nu ţii sub control manifestările agresive, poţi strica ziua altora! Fii mai atent ce spui şi cum te comporţi mai ales cu cei care ţin la tine.
Gemeni (22 Mai - 21 Iun)
Primeşti un sfat atât de bun, încât merită să îl pui imediat în practică! Este fundamentul perfect pentru proiectul pe care îl clădeşti pas cu pas.
Rac (22 Iun - 22 Iul)
ANUNȚ pUBLIc
mica publicitate
Asociația Producătorilor Liberi Lupeni și Asociația Composesorală Mutu Coasta Ursului Straja Lupeni cu sediul in Municipiul Vulcan, Strada Liliacului, nr. 6, jud. Hunedoara, anunța elaborarea primei versiuni a planului Amenajamentul Silvic al U.P. I Asociația Producătorilor Liberi Lupeni si Composesoratul Mutu Coasta Ursului Straja Lupeni pe raza UAT Lupeni, din județul Hunedoara și declanșarea etapei de încadrare pentru obținerea avizului de mediu. Consultarea primei versiuni a planului/programului se poate realiza la sediul APM Hunedoara,Mun Deva, str. A. Vlaicu, nr.25 de luni-joi intre orele 8.00-16.30 și vineri intre orele 8.00-14.00. Comentariile și sugestiile se vor transmite in scris la sediul APM Hunedoara in termen de 18 zile calendaristice de la data prezentului anunț.
Glumele nu se potrivesc în orice situaţie, ca atare fii atent cu cine îţi permiţi azi să faci poante, ca nu cumva să strice mai mult!
Leu (23 Iul - 22 Aug)
E timpul să spui foarte clar ce ai hotărât într-o situaţie dezechilibrată, pentru că nu mai poţi continua la fel. Caută ce anume îţi doreşti cel mai mult şi treci la fapte.
Fecioară (23 Aug - 21 Sep)
Nimereşti într-un mediu nu tocmai plăcut, în care planează emoţii negative, tristete, probleme, dar la care tu, personal, nu ai nicio soluţie.
Balanţă (22 Sep - 22 Oct)
Azi poţi să te joci un pic de-a lista de dorinţe, pentru că numai aşa ai curajul să treci pe această lista idei cât mai multe, cât mai mărunte, cât mai variate.
Scorpion (23 Oct - 21 Noi)
Primeşti o veste cu tentă oficială care deschide o etapă nouă în cariera ta. Te poţi baza întru totul pe actul primit sau pe garanţia sosită ca să îţi clădeşti proiectele de care depind reputaţia, imaginea ta profesională, viitorul!
Săgetător (22 Noi - 20 Dec)
Vii obosit acasă iar acasă te iau copiii în primire şi scot untul din tine! Distrează-te un pic cu ei, râzi cu ei, joacă-te cu ei, pentru că şi asupra ta ar avea un efect benefic!
Capricorn (21 Dec - 19 Ian)
Pentru a putea trece la etapele următoare ale unei acţiuni, ar fi bine să deţii tu complet controlul acesteia. Azi ai mai multe idei bune care merită puse în valoare ca lider.
Vărsător (20 Ian - 18 Feb)
Cu unii oameni nu te poţi purta brutal, ci trebuie să-i menajezi ca şi cum ar fi nişte flori. E vorba de cei dragi, de copii, de femei sensibile, ca atare lasă atitudinea agresivă care te încearcă şi fii delicat.
Peşti (19 Feb - 20 Mar)
Afacerile tale pot cunoaşte acum o înflorire, ceea ce te motivează să mergi mai departe. Eşti pe drumul cel bun, deja încep să se întrevadă succesele pe care le-ai sperat.
Horoscop
8
www.zvj.ro marţi, 22 februarie 2022
DIVERSE
7
8
Uricani
actualitate
Din nou la minister
Primarul Dănuț Buhăescu nu și-a pierdut speranța și crede încă în reluarea lucrărilor la DN66A, drum care, trecând prin județele Gorj, Caraș Severin și Mehedinți, ar permite deschiderea Văii Jiului spre Băile Herculane. Numai că finalizarea acestui proiect ține de ministerul de resort.
Tocmai de aceea,
el va sprijini demersurile pe care președintele Consiliului Județean Hunedoara le are în vedere, să le întreprindă la începutul lunii martie. „Domnul Laurențiu Nistor, spune Dănuț Buhăescu, și-a propus să discute personal cu ministrul Transporturilor, pentru reluarea lucrărilor la DN66A. Dumnealui vrea să afle care-i buba și de ce nu s-a mai făcut nimic”.
Primarul din
Uricani nu exclude varianta ca, la o adică, să-l însoțească pe mai marele de la județ. După ce ani la rând au fost abordate diferite căi de a-i face pe guvernanți să finalizeze tronsonul de drum din DN66A rămas nemodernizat, singura variantă rămasă este aceea de a face presiuni în acest sens. Dănuț Buhăescu mai crede că, de data
facebook.com/ziarulvaiijiului
aceasta, ministrul PSD al transporturilor va fi deschis și va analiza așa cum trebuie argumentele care îi vor fi prezentate. Mai ales că un acord soldat cu rezultatul așteptat de Consiliul Județean Hunedoara și Primăria Uricani va fi benefic atât pentru formațiunea politică din care înaltul demnitar face parte, cât mai ales, pentru viitorul Văii Jiului. Gheorghe Olteanu
marţi, 22 februarie 2022