3236 joi27 ian 2022

Ziarul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, Petroşani

Director:

Cătălin DOCEA

Curs valutar:

1€ = 4,9460 lei 1$ = 4,3739 lei

1₤ = 5,9198 lei

joi, 27 ianuarie 2022

Anul XV • nr. 3236 • 8 pagini • Preţ: 1 leu

Vulcan

Incidenţa cazurilor SARS-CoV-2 (26 ianuarie 2022)

Judeţul Hunedoara Petroşani Petrila Vulcan Aninoasa Lupeni Uricani

7,46 7,06 6,01 4,85 4,34 4,03 3,63

Fenomen tratat ca o joacă

După cum stă treaba, pare-se că nu deranjează că, de ceva timp, pereții unor clădiri din Vulcan sunt împânziți de fel de fel de graffiti. În cel mai bun caz s-a trecut la acoperirea lor. Și nici asta peste tot.

Numai că

nimeni nu a fost curios să afle cine sunt artiștii plastici, ca să-i întrebe de sănătate. Ce și-or fi zis cei îndrituiți s-o facă? Lasă, că se potolesc ei! Însă nu e așa.

Pe lângă faptul că se observă o diversificare a acestor graffiti, inofensive în felul lor, în mai multe locuri a apărut ceva care chiar că ar trebuie să dea de gândit. Lucru care, deocamdată nu se întâmplă!

Pe pereții mai multor

clădiri, chiar și pe cel vestic al clădirii Cinematografului „Luceafărul”, apare zvastica, semnul distinctiv al naziștilor.

Crucea îmbârligată poate fi zărită și în vecinătatea primăriei, pe zidul unul garaj lângă care se află containerele de colectare a deșeurilor menajere. Mă și mir că, aflându-se la doi pași de sediul administrației publice locale, nu a fost sesizată și, mai ales, prezența ei nu a mirat pe nimeni! Ca să nu zic că să fi îngrijorat pe careva.

Nu știu cine

și cu ce interes urmărește împânzirea orașului cu acest însemn de tristă amintire pentru generațiile care au trăit teroarea de pe vremea în care el era arborat cu față și mândrie. Cert este că faptul ar trebuie să-i alerteze pe cei care veghează la siguranța publică și de ce nu? – la cea națională. Or, se observă că, deocamdată, fenomenul este tratat ca o joacă…

Gheorghe OLTEANU

La Petroșani și Petrila

Două incendii – în aceeași P. 3 3 noapte pag 4

Vulcan

Tânără din Lupeni - bănuită de furt calificat

P. 3 3 pag 3

2

SPORT

Rămas bun, Ion Corbei!

Anunțul făcut pe site-ul clubului Inter Petrila ne lasă din nou mai săraci. A mai plecat o valoare, spre alte zări, mai bune poate!

Antrenorul Ion Corbei (a împlinit 68 de ani pe 11 ianuarie) a fost deschizător de drumuri pentru sute de copii legitimați la secția de lupte libere de la Petrila și încerca în permanență să readucă spiritul anilor în care ne mândream cu sportivi mari la nivel național. Calitatea sa ca antrenor al secției de lupte de la Inter Petrila o dobândește în urma numeroaselor realizări pe plan personal, fiind un mare sportiv al Petrilei în perioada 1970-1989. Din păcate, a pierdut ultima sa luptă cu viața și ne luăm cu sincere regrete, „Adio maestre!”.

La CSM Vulcan

După ce echipa de fotbal Inter Petrila și-a anunțat punctul de vedere cu privirea la votarea unui nou mandat la președinția AJF și CSM Vulcan a spus clar cum stau lucrurile.

Dan Voicu

„Și noi îl susținem tot pe Cristian Petrean.

Până acum nimeni nu și-a depus dosarul, ceea ce spune multe. Nu e o treabă ușoară. Nimeni nu vrea să își asume, așa cum a făcut-o Petrean. Eu unul îmi doresc să rămână tot Cristi. A făcut o treabă foarte bună la conducerea AJF”, a punctat antrenorul Dan Voicu.

Vasile Scurtu

Simpatia de care Cristian Petrean, președintele AJF Hunedoara, se bucură în Valea Jiului este bine cunoscută. „Și noi îl susținem pe Cristian Petrean pentru un nou mandat. Este cel care a pus baza pe centrele de copii. A făcut asta la Simeria, Orăștie, Hațeg, Petroșani.

E implicat și dedicat. Îmi e drag de el”, a explicat președintele de la Uricani. Vasile Scurtu a menționat că și de la echipa lui doi jucători au plecat la muncă în străinătate și probabil vor mai pleca și alții.

Rugby

Știința Petroșani a spus pas SuperLigii, la rugby și va rămâne să evolueze tot în DNS.

Dan Voicu se confruntă cu noi probleme legate de efectivul echipei.

SM Vulcan și-a anunțat reunirea la 1 februarie de la ora 16:00. Dar Dan Voicu spune care are un lor subțire. „Am doar 13 jucători, dintre care doi sunt portari. Alți doi jucători au plecat, unul la muncă în străinătate, Gabor, iar un altul, Horobeț, nu a mai venit. Asta e veșnica problemă, cea legată de lot. Să nu mai zic, că Dacian, un jucător de bază, are probleme cu ligamentele și nu cred că va mai juca până în vară. Stăm rău, dar trece noi și peste asta”, a încheiat Dan Voicu.

Pagină realizată de Loredana JUGLEA

Se știe și motivul, lipsa banilor o ține pe Știința Petroșani captivă. La ședința Federației, la care a luat parte și directorul Bogdan Tomuș, s-a stabilit ca data de începere a Diviziei Naționale să fie 2 aprilie. „În urma celor discutate, la ședință, urmează să primim decizia FRR, cum o să se desfășoare campionatul. La acest moment nu se știe nimic concret. A fost propusă data de 2 aprilie pentru începerea campionatului„, ne-a informat Bogdan Tomuș.

Avram Iancu – în Bega

Avram Iancu este în centrul atenției datorită ambiției sale. A înotat în apele râului Bega, printre sloiuri de gheață.

Faimosul sportiv Avram Iancu din Petroșani a fost nominalizat de Organizația Mondială a Înotului pentru premiul Performanța Anului 2021 în lume la înot în ape deschise.

Pentru a convinge oamenii să îl voteze, temerarul a înotat luni dimineață la Timișoara în apele râului Bega, printre sloiuri de gheață!

Avram Iancu a parcurs 200 de metri în apele reci ale Râului Bega și a ținut să fie aici în ziua Unirii Principatelor.

Vara trecută petroșeneanul (și nu gorjeanul cum l-au numit cei de la PRO TV) s-a antrenat la Timișoara și a înotat

)

Editor: SC Aldo Detail Direct SRL Petroşani RO 32719137 n J20/82/2014

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud.

Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

Valea îl susţine pe Petrean

DNS se reia la primăvară

Doar 13 pe front

Ziarul Vaii Jiului

Ca președinte al AJF Hunedoara,

Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN

timp de 12 ore fără oprire, în încercarea de a doborî recordul mondial. Însă cea mai notabilă performanță a lui a fost faptul că a înotat împotriva curentului pe Dunăre timp de 18 ore și 30 de minute, și a parcurs 26 de kilometri. „Organizația Mondială a Înotului în ape deschise a nominalizat acest înot pentru a desemna performanța anului 2021 în lume. Este foarte, foarte rece, nu rece, atât de rece, încât apa frige!”, a spus Avram Iancu despre descinderea lui în Bega.

Timișorenii l-au susținut

Timișorean: „Dacă era vară eram și eu cu el. Numai oamenii curajoși fac lucruri deosebite. Iar noi spunem că dacă el poate, să încercăm și noi.”

Timișorean: „Foarte curajos și foarte ambițios”.

Timișorean: „Îl urmăresc de mult timp. A mai făcut o demonstrație pe Bega, e un sportiv deosebit, călit. Este foarte dificil.”

Sursa: site-ul știrilor PRO TV.

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008.

ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS DTP: Bogdan SOVAGO Publicitate: Mirabela FLEȚAN - 0735.727264 Administrativ / Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

joi, 27 ianuarie 2022

Vulcan

Tânără din Lupeni - bănuită de furt calificat

Un nou caz de furt calificat din Valea Jiului ne-a fost semnalat de către comisarul-șef Bogdan Nițu, purtătorul de cuvânt al IJP Hunedoara.

De data aceasta fapta s-a petrecut la Vulcan, iar o tânără din Lupeni, de doar 20 de ani, este bănuită că a comis-o. Față de ea polițiștii au luat măsura reținerii, fiind ulterior prezentată magistraților Judecătoriei Petroșani, care au dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile.

„La data de 16 ianuarie anul curent, Poliția Municipală Vulcan a fost sesizată de o femeie din localitate despre faptul că persoane necunoscute au pătruns în locuința sa și au sustras bani și bijuterii. În urma verificărilor efectuate, poliţiştii au stabilit faptul că, în ziua de 16 ianuarie, persoane necunoscute au pătruns prin efracție în dormitorul locuinței femeii (prin forțarea unei ferestre) şi au sustras dintr-o poșetă 52.000 de lei, iar dintr-o cutie au sustras două perechi de cercei și un lănțișor, ambele din aur. În urma activităților investigative, poliţiştii au reuşit să identifice o tânără în vârstă de

Petroșani

20 de ani, din municipiul Lupeni, bănuită de comiterea infracţiunii de furt calificat reclamate”, ne-a transmis sursa amintită.

Corneliu BRAN

Primarul s-a întâlnit cu dascăli din Italia, Turcia, Macedonia și de la Școala „I.G. Duca”

În ediția de ieri a ziarului nostru v-am prezentat detalii legate de acțiunile foarte frumoase derulate de copiii de la Școala Gimnazială I.G. Duca și Școala de Muzică, în cadrul Proiectului Erasmus+ „Puterea magiei în povești”.

8

www.zvj.ro joi, 27 ianuarie 2022

Ei bine, abia reîntors din Republica Moldova, acțiune de asemenea relatată în ziarul nostru, primarul Petroșaniului, Tiberiu Iacob-Ridzi și-a făcut timp să se întâlnească în sala de ședințe din primărie cu profesorii din Petroșani de la școala amintită și de la Școala de Muzică, dar și cu cadrele didactice din Italia, Macedonia și Turcia, implicate de asemenea în acest proiect internațional. De notat că oaspeții din străinătate au vizitat marți seara Muzeul „Mineritului” din Petroșani, fiind impresionate de istoria acestor locuri.

Discuțiile au fost amiabile. La finalul lor, primarul Petroșaniului a transmis concluziile întâlnirii: „Am avut în această dimineață o întâlnire deosebit de agreabilă cu profesori din Macedonia, Turcia, Italia și de la Școala Gimnazială I.G.Duca din Petroșani implicați în Proiectul Erasmus+ Puterea magiei din povești. Scopul cheie al acestui proiect este de a crea o cultură a acceptării diversității și a respectului în rândul elevilor din diferite țări și culturi, implicându-i pe aceștia în activități legate de lumea magică a poveștilor, considerate a fi instrumentul

esențial de comunicare pentru învățarea experiențială. De asemenea, cadrele didactice își doresc să le insufle copiilor importanța și necesitatea conștientizării moștenirii culturale a fiecărei țări în parte, în sensul apartenenței la un neam și o patrie, dar și a moștenirii culturale europene.

M-am bucurat să abordez toate aceste teme cu membrii delegației prezente astăzi la Primăria municipiului Petroșani și felicit cadrele didactice implicate în acest Program care deschide noi oportunități de apropiere, comunicare și colaborare între țările partenere”.

Corneliu BRAN

ACTUALITATE

3

4

ACTUALITATE

La Petroșani și Petrila

Două incendii – în aceeași noapte

Vremea deosebit de rece din Valea Jiului, polară am zice pe parcursul a câtorva nopți din această săptămână (recordul fiind de – 26.5 grade C!), face ca oamenii să folosească din plin sursele electrice, centralele pe gaz, sau sobele.

Acest lucru conduce, din păcate, și la incendii, acolo unde rețelele de curent sunt vechi și nemodernizate, sau unde coșurile de fum sunt necurățate și înfundate, ianuarie fiind o lună a anului când incendiile de acest gen sunt cele mai multe.

Iar ca exemplu în ceea ce spunem, vă putem da noaptea de marți spre miercuri, când în Valea Jiului pompierii din Petroșani, Petrila, Baru și din Lupeni s-au confruntat cu două incendii în miez de noapte, la Petroșani și la Petrila, care s-au derulat cam în același timp, imaginile noastre anexate acestui articol fiind făcute în plină noapte, în jurul orelor 1,30 respectiv 2,15.

La Petrila a fost vorba de un incendiu exterior, legat de instalația electrică a blocului turn 26 din Cartierul 8 Martie, un incendiu care nu a pus în pericol apartamentele respective și locatarii.

Dar care i-a făcut pe oameni să stea fără energie electrică și căldură mai bine de o jumătate de noapte și o altă jumătate de zi, miercuri 26 ianuarie, până cei de la „Enel” au rezolvat intervenția. La Petroșani incendiul a fost mai grav, afectând o casă din care n-a mai rămas mai nimic, deși incendiul a fost stins de pompieri după vreo două ore și jumătate de luptă cu flăcările. „Detașamentul de Pompieri Petroșani a fost solicitat să intervină în două locații, la două incendii ce au avut loc aproape simultan, în toiul nopții de marți spre miercuri. Primul incendiu ne-a fost sesizat că are loc la o gospodărie particulară din municipiul Petroșani, în zona Sașa, iar cel de-al doilea incendiu sesizat a avut loc la Petrila, la o instalație electrică de la un bloc turn din Cartierul 8 Martie. În Sașa incendiul a fost foarte puternic. Din păcate evenimentul nedorit a fost observat și anunțat cu

facebook.com/ziarulvaiijiului

întârziere, la sosirea pompierilor la fața locului, focul se manifesta generalizat la nivelul podului casei, tot acoperișul fiind cuprins de vâlvătăi foarte mari. Intervenția a fost de durată și foarte dificilă datorită cantității mari de materiale combustibile care erau depozitate în locuință. În urma cercetărilor efectuate la fața locului, s-a constatat ca și cauză de producere a incendiului radiația termică de la un radiator montat pentru încălzire. Din fericire n-au fost victime dar casa a fost afectată serios.

De partea cealaltă, tot din fericire nici la Petrila n-au fost victime sau răniți, asta și din cauză că acel tablou electric care a produs incendiul era pe exteriorul clădirii, astfel încât degajarea de fum și gaze toxice nu a intrat pe casa scării, deci în interiorul blocului. În momentul de față (miercuri dimineața – n.red.), instalația electrică la acel bloc nu funcționează, aceasta trebuie remediată”, ne-a declarat maiorul Cristian Baleia, comandantul Detașamentului de Pompieri Petroșani.

Mai trebuie spus la final că la incendiul de la Petroșani din Sașa s-a acționat cu două autospeciale de

intervenție cu apă și spumă, din dotarea pompierilor petroșeneni, plus o a treia autospecială de intervenții, tot cu apă și spumă din partea GI Lupeni.

La celălalt incendiu, conlucrarea a fost maximă: pe de-o parte au intervenit pompierii de la SCSU Petrila, cu o autospecială de stingere, ajutați îndeaproape de pompierii din Petroșani cu o autoscară mecanică, precum și de pompierii din Baru cu o altă autospecială de stingere a incendiilor. La ambele cazuri au fost prezente echipaje SMURD, venite din Petroșani, la primul incendiu și de la Petrila și Lupeni la al doilea incendiu.

Corneliu BRAN

joi, 27 ianuarie 2022

Marian Boboc vă prezintă

S-a întâmplat la Palatul Cultural Lupeni în 1952

Editura Tehnică se prezintă

În 1952 Editura Tehnică, înfiinţată în 1950, era una dintre cele mai prolifice de pe piaţa editorială din ţară. Pentru a înţelege specificul editurii enumerăm câteva cărţi tehnice şi ştiinţifice publicate de aceasta în anii 1951-1952: „Măsuri mecanice”, „Matriţarea la cald”, „Tehnologia tăierii şi sudării metalelor”, „Manualul sobarului”, „Manual de pomologie”, „Manual de tehnică chirurgicală în fiziologia experimentală”, „Iluminatul electric”, „Uzine hidroelectrice”, „Organe de maşini” - manual pentru şcolile profesionale, „Modelajul în lemn”, „Manualul inginerului mecanic”, la acestea adăugându-se şi volume folositoare mineritului.

Valea Jiului era o zonă puternic industrializată și reprezenta un debuşeu important pentru Editura Tehnică. Aceasta organizează la Palatul Cultural Lupeni la jumătate lunii februarie o întâlnire cu cititorii, mineri, tehnicieni şi ingineri. Reţinem câteva aspecte consemnate de „Steagul Roşu”: (…) Tovarăşul Milteanu Rusu a arătat că ţara noastră a moştenit de la regimurile de jaf şi exploatare o sărăcie foarte mare de cărţi tehnice. Cărţile tipărite înainte de 23 August nu corespundeau nici pe departe cerinţelor.

Cele 40-60 titluri de cărţi tipărite în trecut erau lucrări de tiraj mic cu un caracter pseudoştiinţific. Din această cauză, oarecum şi datorită faptului că aceste cărţi erau scumpe şi scrise în marea lor majoritate în

muncii din Valea Jiului să înveţe să lupte cu mai mult succes pentru mai mult cărbune necesar întăririi patriei şi apărării păcii”.

Ziua Femeii

Ziua Internaţională a Femeii a fost sărbătorită de la est la vestul Văii „cu mult entuziasm”. Lupenenii au omagiat femeile la 8 martie, la Palatul Cultural.

Ansamblul D.G.S.M.

D.G.S.M. reprezintă acronimul Direcţiei Generală a Serviciului Muncii. Care în 1952 avea un ansamblu artistic, cu care colinda ţara în lung şi în lat. La sfârşitul lunii martie ajunge şi în Valea Jiului. La Palatul Cultural ansamblul artistic D.G.S.M. Lupeni oferă două spectacole la 27 martie, cuprinzând „scenete satirice la adresa imperialiştilor americani şi englezi, momente caricaturale, muzică uşoară şi un program de muzică populară românească susţinută de acordeonistul Marcel Budală”.

Înfloritoarea Ucraină (sovietică)

La sfârşitul lunii mai, peste 20 de cercuri A.R.L.U.S. (Asociaţia Română pentru Strângerea Legăturilor cu Uniunea Sovietică) din Valea Jiului participă la manifestarea naţională „Decada RSS Ucrainiană”, organizând 148 de vitrine cu fotografii din viaţa poporului ucrainean şi conferinţele „Viaţa şi poezia lui Taras Grigorievici Bulbas Şevcenco”, „Stahanoviştii sovietici - luptători de frunte ai comunismului”, „Ucraina Sovietică înfloritoare”.

Ultima conferinţă este prezentată, în faţa a 270 de auditori, şi la Palatul Cultural Lupeni de către Gheorghe Josan. În zilele noastre, când situația din Ucraina este atât de tensionată, alta ar fi tematica conferințelor…

Festivalul filmului

limbi străine, muncitorii şi inginerii din ţara noastră nu se puteau folosi de ele. Acum, prin grija partidului - a subliniat vorbitorul - Editura Tehnică a tipărit numeroase lucrări ştiinţifice, printre care şi numeroase traduceri sovietice. Noile cărţi tehnice destinate muncitorilor, minerilor şi inginerilor de la minele de cărbuni îmbină armonios practica cu teoria în lumina învăţăturilor marxist-leninist-staliniste, răspunzând problemelor noi ridicate de construirea socialismului în patria noastră. Tot cu prilejul acestei consfătuiri, elevi, ingineri şi activişti, printre care tovarăşii Jurca Cornel, Fătu Virgil, Bocănciosu Ioan, Gönczi Iosif, Glăvan Vasile şi Lungu Dumitru, au dat sugestii reprezentanţilor Editurii Tehnice cu privire la îmbunătăţirea muncii. În încheiere, tovarăşul Ardeleanu Augustin, din partea comitetului de partid al minei Lupeni, a arătat că minerii Văii Jiului aşteaptă de la Editura Tehnică tot mai multe cărţi despre munca în mină şi mai ales cărţi tehnice sovietice traduse în limba română, din care oamenii

8

www.zvj.ro joi, 27 ianuarie 2022

Sovietic, abia din 1951 această sărbătoare şi-a diluat din anvergură, locul ei fiind luat de Ziua Minerului, zi prevăzută de lege.

Din relatările „Steagului Roşu” dedicate manifestărilor întâmplate în Valea Jiului reţinem un fragment în care este descrisă sărbătorirea Zilei Minerului la Lupeni: „(…) Îmbrăcaţi în uniformele lor frumoase, cu decoraţiile prinse pe piept - semn al preţuirii muncii lor -, minerii de la Lupeni s-au adunat la Palatul Cultural. În sală, la loc de cinste, au luat loc stahanoviştii şi fruntaşii în producţie. După deschiderea adunării, tovarăşul Bogăţeanu Nicolae, delegat al C.G.M., a vorbit participanţilor despre

Jumătate de lună, între 16 iulie şi 1 august, a ţinut Festivalul filmului organizat în Valea Jiului de către Comitetul cinematografic de pe lângă Consiliul de Miniştri şu Uniunea Sindicatelor din Industria Cărbunelui. Lozinca festivalului a fost una profund mobilizatoare: „Să luptăm pentru continua întărire a partidului, pentru creşterea vigilenţei revoluţionare, împotriva devierii de dreapta şi a împăciuitorismului”.

Frapat de cuvântul „împăciuitorism” i-am căutat înţelesul şi am aflat că, deşi sună creştineşte, prin anii 1950-1952 acesta avea un înţeles acuzator, putând să o păţeşti rău de tot dacă ţi se reţinea în sarcină această acuză, aparent prietenoasă Revenind la festival, la Lupeni acesta a ţinut 5 zile. Între 26 iulie şi 1 august la cinematograful de la Palatul Cultural au rulat filmele: „Jurământul”, „Marele Cetăţean”, „Minerii Doneţkului”, „Documentul misterios”, „Foc la graniţă” şi „Agentul secret”.

De notat că fiecare film a fost precedat de un jurnal despre consfătuirea pe ţară a muncitorilor mineri (care se desfăşurase în luna iunie la Petroşani).

Ziua Minerului. Ediţia nr. 2

Cum în 1952 prima duminică după 6 august s-a nimerit să fie 10 august, în această zi a fost sărbătorită ediţia nr. 2 a Zilei Minerului. Reamintim că între 1948-1950 în România era sărbătorită doar Ziua Minerului

importanţa Zilei Minerului. Cu această ocazie, Osman Hristache, director general adjunct al Soc. „Sovromcărbune”, şi tovarăşul Băbălău Dumitru, directorul minei Lupeni, au salutat minerii din Lupeni cu prilejul măreţei lor sărbători. În cadrul adunării, un număr de opt stahanovişti - ca Bartha Eugen, Nicula Loghin, Damian Ioan - şi 91 mineri fruntaşi - printre care se numără Maxim Adam, Galovschi I., Napău Vasile şi alţii care au obţinut cele mai frumoase succese în întrecerea socialistă în cinstea Zilei Minerului - au primit Diplome de Onoare. Pentru munca lor entuziastă în lupta pentru realizarea planului de stat, un număr de 293 mineri, tehnicieni şi funcţionari au primit premii în sumă de 34 mii de lei.

Minerii stahanovişti şi fruntaşi - ca Bartha Eugen, Nicula Loghin, Maxim Adam, Adamoş Martin, Vereş Iosif, Letean Petru şi alţii - au primit premii în sumă de 200-300 lei”.

Ziua Minerului Sovietic

Pe fondul importurilor masive de utilaj minier din U.R.S.S., România importă şi… Ziua Minerului Sovietic (în unele relatări e numită şi „Ziua Minerilor Sovietici”). La 29 august 1948 este sărbătorită pentru prima dată în România. În anul următor, minerii Văii Jiului sărbătoresc cu mare zarvă propagandistică Ziua Minerului Sovietic, duminică, 28 august, din simplu motiv că 29 august pica într-o zi de luni, şi sărbătoarea ar fi deranjat producţia. Nu ştim din ce motive în 1950 minerul sovietic îşi schimbă data zilei sale aniversare din 29 august în 27 august, care zi şi ea este marcată cum se cuvine de minerii români. În 1952, Ziua Minerului Sovietic este aniversată la 31 august, însă nu cu pompa şi defilările din anii precedenţi. Comitetul Raional A.R.L.U.S., filiala Asociaţiei Ştiinţifice a Inginerilor şi Tehnicienilor (A.S.I.T.) şi sindicatele miniere organizează la Lonea, Petrila, Petroşani, Aninoasa, Vulcan şi Lupeni conferinţe dedicate vieţii şi muncii „glorioşilor mineri sovietici, ale căror metode înainte de muncă sunt aplicate cu succes de către minerii Văii Jiului”, urmate de programe culturale susţinute de echipele artistice ale sindicatelor miniere din Valea Jiului.

prăvălia cu istorii

5

6

DIVERSE

Vulcan

Medicul Pius Brînzeu va avea un bust în curtea spitalului

Marți a fost 25 ianuarie. Spre rușinea tuturor celor ce trăim aici, puțină lume din Vale știe sau a auzit de vulcăneanul Pius Brînzeu. Cei care au avut de-a face - și nu dorim asta la nimeni – cu Spitalul Clinic Județean de Urgență din Timișoara, au auzit cu siguranță de Pius Brînzeu, deoarece exact la intrarea în acest mare spital din vestul țării stă scris acest nume.

Pe scurt cine a fost Pius Brînzeu

Născut pe 25 ianuarie 1911 la Vulcan, Pius Brînzeu a fost un medic român corespondent al Academiei Române. Fiu de protopop greco-catolic (preotul Nicolae) și de învățătoare (Emilia), Pius și-a trăit

copilăria și adolescența în Banat, la Lugoj, unde a absolvit școala primară și apoi Liceul „Coriolan Brediceanu”, iar între anii 1928-1939 a studiat medicina la Facultatea de Medicină din Strasbourg – Franța, unde a obținut doctoratul sub îndrumarea celebrului chirurg francez de-atunci, Rene Leriche.

După anul 1939, medicul Pius Brînzeu s-a reîntors în țară, fiind repartizat la un spital din Moldova Nouă. În anul 1942 a activat ca medic militar pe frontul sovietic, iar după război a devenit conferențiar și apoi, din 1945 și până în 1985 profesor la Facultatea de Medicină din Timișoara, ocupând funcția de rector timp de 30 de ani, un adevărat record în lumea universitară și nu doar românească, între anii 1946-1976. De asemenea, a fost director de clinică între anii 1959-1981, în anul 1969 primind titlul onorific de „Profesor universitar emerit al Republicii Socialiste România”, cea mai înaltă distincție la acea vreme pentru un profesor medic.

numele acestui brav român născut la Vulcan, județul Hunedoara, din 2003 există și un memorial de șah, „Pius Brînzeu”, ca semn al faptului că profesorul medic a fost președinte de onoare al Federației Române de Șah. El a înființat în Timișoara, în anul 1956, Clubul de Șah „Medicina”. A fost unul dintre cei care participau cu succes la concursurile organizate de federația de specialitate. Echipa „Medicina” a devenit de două ori campioană națională: în 1967 și 1976!

Mai mult, un bust al lui Pius Brînzeu a fost amplasat pe „Aleea Personalităților” din Timișoara.

Întrebarea e: ce: ce fac vulcănenii pentru memoria acestui român adevărat?

Marți, fiind data de 25 ianuarie, l-am întrebat pe șahistul Dorel Șchiopu din Vulcan, dar și un reprezentant al „Cultului Eroilor” și un pasionat de istoria, fost consilier local PRM și PSD, dacă la Vulcan se va întâmpla ceva legat de medicul-profesor Pius Brînzeu, auzind și faptul că și primarul Cristian Merișanu se interesează de acest subiect și dorește să se facă în oraș ceea ce trebuie în amintirea acestui mare român, care s-a stins din viață pe 1 iulie 2002 la Timișoara. „Da, cum să nu, avem în vedere lucruri frumoase și importante legate de memoria acestui mare om născut la noi în Vulcan, azi fiind data de naștere a dumnealui, 25 ianuarie 1911. Am vorbit deja cu domnul primar Merișanu și cu domnul Bălțatu, pentru iulie, că pe 1 iulie se împlinesc 20 de ani de la moartea lui Pius Brînzeu, omul din Vale care dă numele spitalului județean din Timișoara.

Le-am spus faptul că noi, cei de la Cultul Eroilor, vom face un bust în memoria acestui mare medic, profesor și manager de spitale și clinici. Bustul respectiv vreau să îl amplasăm în curtea spitalului.

Domnul Bălțatu a zis că nu se poate face treaba asta, pentru că în iulie vor fi mari lucrări acolo. Eu am zis că atunci, pe 1 iulie 2022, facem în sala de ședințe a consiliului din oraș o ședință festivă de comemorare, de evocare a personalității acestui mare român, după care noi, Cultul Eroilor, vă donăm bustul și voi apoi, la spital, îl montați într-un cadru de asemenea festiv când doriți. Astăzi, când se împlinesc exact 111 ani de la nașterea acestui mare medic și profesor român, vă

pot da această veste! Da, Pius Brînzeu va avea un bust în curtea spitalului, ca semn al prețuirii și aducerii aminte față de toată munca sa, față de inteligența și profesionalismul de care a dat dovadă în tot ce a făcut. Să știți că a fost și un bun șahist și un om căreia îi plăcea sportul minții. Normal, că doar era foarte inteligent! Domnul Ile, Dumnezeu să îl ierte, mi-a promis că va da numele spitalului din Vulcan, Pius Brînzeu… dar n-a mai apucat. Domnul Bălțatu mi-a spus recent că nu putem da numele spitalului așa, doar Ambulatoriului eventual, dar eu rămân cu propunerea ca spitalul să primească acest nume, de ce nu?! Fac în acest sens și o precizare, cu majuscule, dacă se poate: NU NOI ÎI FACEM CINSTE LUI PIUS BRÎNZEU DACĂ FACEM ASTA, CI PIUS BRÎNZEU NE FACE NOUĂ CINSTE!”, a declarat pentru Ziarul Văii Jiului, vulcăneanul Dorel Șchiopu.

Scoateți adevăratele valori la suprafață, ca modele adevărate pentru tineri!

Acestea fiind zise, să sperăm că autoritățile locale, comunitatea vulcăneană, Valea Jiului, vor face ce trebuie în acest caz. Avem atâtea valori umane

nescoase la suprafață, încât ar fi păcat să mai lăsăm în întuneric și alta, precum Pius Brînzeu. Vrem să oferim modele la copii, dar ne preocupă mai puțin ce avem în spate, valorile adevărate și nu prea facem mai nimic în acest sens. După care ne minunăm ce scară de valori au copiii noștri, extrasă de pe internet și de la tot felul de „artiști” și „cântăreți”, sau „fotomodele”! Hai să facem ce trebuie cu adevărat și lucrurile cu siguranță se vor schimba!

Corneliu BRAN

Timișorenii știu să cinstească memoria celor buni

Timișorenii au știut să cinstească memoria unuia dintre cei mai buni profesori în medicină, dar și manageri de spital și de clinică. Un om care a lăsat în urmă foarte multe lucruri importante pentru medicina românească și spitalele din țară, fiind un exemplu pentru toți.

Astfel, în afară că spitalul județean poartă

facebook.com/ziarulvaiijiului

joi, 27 ianuarie 2022

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Eşti decepţionat de faptul că descoperi, poate cam târziu, minciunile unui colaborator în care ţi-ai pus toată încrederea. Observi că totul a fost doar praf în ochi şi nu găseşti în tine forţa de a te rupe de eşec.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Dacă ai adunat o sumă de bani şi eşti mulţumit de nivelul pe care te afli, nu te avânta deja în cumpărături mai mult sau mai puţin necesare. Ar fi bine să dai dovadă de mai multă prudenţă în chestiuni financiare!

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

MATrIMoNIALe

mica publicitate

Domn serios, 65 ani, fără obligații, situație materială bună, caut femeie pentru căsătorie, cu vârsta între 50-65 ani, fără obligații. Relații la telefon 0725.882855

Cine este cu adevărat alături de tine dacă nu cei dragi din familie?

Ajunge să le ceri ajutorul şi ei vor fi acolo lângă tine oricând, necondiţionat şi cu inima deschisă.

rac (22 Iun - 22 Iul)

Conflictele cu tentă financiară sunt la ordinea zilei azi, fie că e vorba de recuperarea unor bani, fie că e vorba de discuţii strict familiale cu privire la sumele pe care le manipulaţi fiecare acasă.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Încearcă să te concentrezi mai bine asupra acelor aspecte care par nesigure, pentru că superficialitatea te-ar putea face să greşeşti.

Fecioară (23 Aug - 21 sep)

Fii discret în privinţa planurilor tale viitoare, învăluie-le într-o undă de mister, ca nu cumva să ţi le fure altul mai iute în reacţii. Uneori e mai bine să taci şi să faci.

Balanţă (22 sep - 22 oct)

E o zi cu surprize, dar surprizele sunt mai mult de natură emoţională, ca şi cum primeşti o mare sperietură din cauza cuiva, iar mâine vei avea deja motive să râzi de fericire.

scorpion (23 oct - 21 Noi)

Deşi ar fi suficiente motive de bucurie în jurul tău, anturajul e cel care strică atmosfera. Nimereşti printre oameni care caută nod în papură chiar şi la cele mai frumoase veşti.

săgetător (22 Noi - 20 Dec)

E o plăcere să ţi se recunoască meritele, ceea ce te motivează şi mai tare să arăţi de ce eşti în stare!

Este posibil chiar să fii nevoit să apari în faţa unei comisii pentru a-ţi face cunoscute opiniile şi o vei face cu talent.

capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Nu eşti de acord cu răspunsul pe care îl primeşti la o solicitare legală pe care ai făcut-o la o instituţie abilitată, dar unde-i lege nu-i tocmeală.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Ai mare grijă la cele mai banale tranzacţii financiare ale acestei zile, pentru că planează un oarecare pericol peste portofelul tău.

peşti (19 Feb - 20 Mar)

E posibil să dai piept cu greutăţi de netrecut, care te-ar putea obliga să-ţi schimbi radical modul de a privi unele lucrurile sau de a te comporta într-o anumită situaţie.

Horoscop

8

www.zvj.ro joi, 27 ianuarie 2022

DIVERSE

7

8

EDILITARE

Uricani

alte câteva astfel de căi de acces. La Câmpu lui Neag, bunăoară, va începe lucrul la strada Todești,

Se continuă cu vicinalele

Unul dintre lucrurile pe care locuitorii unei comunități – comună, oraș municipiu - îl așteaptă de la administrația publică locală și în care oamenii își pun mari speranțe este atenția acordată drumurilor. Le-ai aranjat pe astea, le-ai făcut rigole și alte din astea, ești un primar făcut și ai în față un nou mandat.

La acest capitol

Dănuț Buhăescu stă bine. Chiar foarte bine, dacă ne uităm la alte localități. De câțiva ani de când Primăria Uricani s-a orientat în direcția aceasta, străzile și aleile din oraș poartă toate amprenta noului. Asfalt nou, trotuare noi, rigole noi și așa mai departe. Dar starea aceasta de fapt nu este prezentă doar în orașul propriu-zis. Uricaniul fiind localitatea cu cea mai mare întindere din Valea Jiului, administrația locală a avut în vedere și drumurile care, în zona rurală a localității, în așa zisele localități componente, se desprind din DN 66A și duc la gospodăriile momârlanilor.

Până în prezent

doisprezece asemenea drumuri vicinale au fost puse la punct de primărie. Și, firește, le vor urma și altele. În acest an vor intra în procesul de modernizare

facebook.com/ziarulvaiijiului

iar în zona Mailat va fi pusă la punct strada Beca. La fel se va întâmpla cu strada Firizoni. Spre familia Dan Dănesc, pentru o localizare mai exactă. Proiectele de modernizare a acestor drumuri au fost puse la punct chiar de către Dănuț Buhăescu, împreună cu doamna manager public Florena Markus, și nu trebuie deloc pus la îndoială că ele se vor materializa.

Gheorghe OLTEANU

joi, 27 ianuarie 2022