Issuu

Ziarul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, Petroşani

Director:

Cătălin DOCEA

Curs valutar:

1€ = 4,9470 lei 1$ = 4,2763 lei

1₤ = 5,8251 lei

luni, 11 octombrie 2021

Anul XIV • nr. 3172 • 8 pagini • Preţ: 1 leu

De vorbă cu Constantin DOBRE, liderul grevei anti-comuniste a minerilor din 1977

Încidenţa cazurilor SARS-CoV-2 (10 octombrie 2021)

Judeţul Hunedoara Lupeni Petroşani Vulcan Aninoasa Petrila Uricani

5,06 5,64 5,62 3,45 4,31 3,1 1,86

Înregistrări din „fonoteca de aur” a Securităţii • Constantin DOBRE a câștigat un proces cu Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității • CNSAS i-a predat programul de revendicări al grevei, varianta olografă și dactilografiată, fotografiile și scrisorile originale ce i-au fost adresate după greva din august 1977, confiscate de Securitate INTEROGATORIUL

Marian BOBOC: Domnule DOBRE, vă mulțumesc că ați acceptat să purtăm un dialog on-line cu privire la dosarul dvs. de securitate aflat în custodia Consiliului Național de Studiere a Arhivelor Securității (C.N.S.A.S.). După greva minerilor Văii Jiului din august 1977 ați fost interogat de securitate? Constantin DOBRE: Da, am fost interogat. Marian BOBOC: În Volumul 2 al dosarului dvs. de securitate, la fila 387 se spune „Chemat de organele noastre în seara zilei de 13 august a. c., a venit cu o oră întârziere și discutând cu Șeful Direcției a II-a din Ministerul de Interne, Șeful

Securității Județului, întrebat fiind de ce nu a anunțat că este amenințat, lucru cunoscut la mină, el a bravat afirmând că „dacă se atinge careva de mine Vulcanul sare în aer”. Ați fost supus unui interogatoriu din partea celor care v-au chemat? Constantin DOBRE: Da, am fost interogat.

CICĂ NIȘTE SECURIȘTI (GENERALI ȘI COLONEI)…

Marian BOBOC: La sfârșitul dosarului dvs. de securitate, Vol. 1, este atașată o casetă audio înregistrată pe care se află numele dvs. și pe care am ascultat-o și eu. Când am ascultat-o prima dată, mi s-a părut că ascult o piesă de teatru. Vocile grave ale anchetatorilor, ascunzând o amenințare mocnită, răspunsurile unui om căruia nu-i e teamă. Ce puteți spune despre acea casetă? Constantin DOBRE: Este caseta cu înregistrarea interogatoriului la care am fost supus de către Șeful Direcției a II-a a Departamentului Securității Statului (DSS) din Ministerul de Interne, general-maior Emil Macri, și Șeful Securității Județului Hunedoara și al întregului Comandament al forțelor de represiune instituit în Valea Jiului format din securiști și milițieni aduși din 7 județe ale țării, colonelul David Golea, în seara zilei de 13 august 1977, în sediul Miliției din orașul Vulcan. Cei doi securiști nu m-au interogat din proprie inițiativă, ci din ordinul direct al generalului colonel Nicolae PLEȘIȚĂ, șeful Departamentului Securității Statului (DSS), așa cum este consemnat într-un înscris din dosarul meu de securitate (Vol. 1, fila 349) – înscris semnat de colonelul David Golea și în care se spune, citez: „Din ordinul tov. prim adjunct al ministrului gen. lt. N. PLEȘIȚĂ s-a intrat în contact cu numitul DOBRE CONSTANTIN principalul exponent al elementelor care au contribuit la evenimentele din 2-3 august”. Într-un alt înscris din dosarul întocmit pe numele meu (Vol.2, fila 549), semnat de un alt colonel, Gheorghe Simon, Inspector Șef al Inspectoratului Județului Hunedoara din Ministerul de Interne, acesta a consemnat despre mine, citez: „S-a acționat combinativ asupra lui DOBRE CONSTANTIN, principalul exponent al elementelor recalcitrante și instigatoare” Cei trei securiști din vârful Securității: gen. lt. Nicolae PLEȘIȚĂ, gen. maior Emil MACRI și col. David GOLEA, menționați mai sus, mi-au acordat o atenție deosebită și specială, din motivele recunoscute și consemnate chiar de ei în rapoartele lor, adică pentru faptul că eram, în viziunea lor, „principalul exponent” al minerilor greviști care au contribuit „la evenimentele din 2-3 august 1977”. (din rațiuni de… minimalizare, Securitatea nu numește în documentele sale cele petrecute în august 1977 grevă, ci…

Constantin Dobre - și în octombrie 2021 - la fel de energic ca în august 1977.

evenimente – n.M.B.) Dacă priviți toate notele zilnice de filaj asupra mea din dosarul meu de securitate - și v-ați aplecat asupra acestora cu acribie în impresionanta carte a Dvs. „Strict Secret. Lupeni 1977. Filajul continuă!” - veți observa că acestea au fost semnate de locotenenți colonei, capii serviciilor speciale de filaj din județul Hunedoara și București. (continuare în paginele 2-3)

prăvălia cu istorii

(urmare din pagina 1) Marian BOBOC: Pe înregistrarea casetei se aud 3 voci distincte. Puteți devoala ale cui sunt?

Constantin DOBRE: Vocea mai joasă este a colonelului David Golea, cea moderată este a mea, care răspundeam la întrebările celor 2 securiști, și cea strigată a generalului-maior Macri Emil.

„DECLARAȚIA” MINERULUI GRĂDINARU – O CACEALMA A SECURITĂȚII MIROSITĂ DE DOBRE

)

Ziarul Vaii Jiului

Marian BOBOC: Se aude pe casetă că, deși erați amenințat mereu cu dosar penal și vi s-a spus că securiștii dețineau declarația minerului din Uricani, Constantin Grădinaru, în care acesta ar fi declarat că din dispoziția dvs. acesta a fost bătut, sechestrat și adus cu forța la Lupeni, ați refuzat să le dați crezare securiștilor și să dați orice declarații verbale sau scrise despre minerii apropiați cu care ați colaborat în timpul grevei de la Lupeni. De ce ați refuzat să dați declarații scrise sau verbale? Nu v-a fost teamă de amenințarea cu întocmirea dosarului penal pentru acuzațiile care vi se aduceau în legătură cu minerul Constantin Grădinaru? Constantin DOBRE: Nici dacă ar fi căzut cerul pe mine și aș fi zăcut în temnițele comuniste nu aș fi putut să dau declarații despre mineri împreună cu care am îngenuncheat securitatea și activiștii de partid în frunte cu Nicolae Ceaușescu! De ce? Pentru că minerii Văii Jiului au fost solidari cu mine, m-au ascultat, m-au acceptat să-i conduc, au aprobat cu entuziasm programul de revendicări scris de mine și dactilografiat, m-au susținut și mi-au fost loiali pe tot timpul manifestației de la lupeni. Într-adevăr, se aude foarte clar din casetă vocea generalului maior Emil Macri, care îmi repeta că mi-a deschis dosar penal în legătură cu acuzațiile acestuia la adresa mea, cu privire la minerul Constantin Grădinaru și că atunci când va strânge toate probele urma să mă trimită în judecată pentru infracțiunile de amenințare, bătaie și sechestrare de persoane. Îmi era foarte clar că securistul ăla nenorocit dorea cu orice preț să mă bage la pușcărie pentru infracțiuni de drept comun, și nicidecum pentru alte acuzații cu privire la acțiunile mele cu iz politic, pe care de altfel le-am și recunoscut în același interogatoriu, anume (1) scoaterea forțată a activiștilor PCr din Primăria orașului lupeni în noaptea din 2/3 august 1977 și (2) supunerea la votul minerilor greviști (vot aprobat în unanimitate!) ca să interzicem arborarea drapelelor de stat și de partid la sosirea lui Nicolae Ceaușescu la lupeni. Nu, nu mi-a fost teamă de amenințările securiștilor în legătură cu minerul Constantin Grădinaru. În primul rând, nu i-am crezut pe securiști că dețineau declarația acuzatoare a lui Constantin Grădinaru la adresa mea și care nu mi-a fost arătată. În al doilea rând, chiar dacă ar fi dat acea declarație împotriva mea, nu aveam de unde să știu dacă acea declarație a fost

Editor: SC Aldo Detail Direct Srl Petroşani rO 32719137 n J20/82/2014

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud. Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN

dată de bună voie sau sub presiune și/ sau sub amenințări, bătăi etc. În al treilea rând, știam sigur că n-am însărcinat pe nimeni să-l amenințe, să-l bată, să-l sechestreze și să-l aducă cu forța la lupeni pe minerul Constantin Grădinaru. Gândeam atunci că totul a fost doar o cacialma pusă la cale de securiști pentru a afla de la mine cum au fost aduși minerii din Uricani la lupeni în frunte cu Constantin Grădinaru. De altfel, în Volumul 2, fila 551, din dosarul meu de securitate se spune că securiștii au depus eforturi mari, citez: „În acțiunea de identificare a celor care au transportat pe GrĂDINArU CONSTANTIN de la Uricani la lupeni în noaptea de 2/3 august 1977,..., au fost verificați și audiați 1820 conducători auto, pe bază de declarații, efectuându-se investigații la domiciliu și locurile de muncă, pentru verificarea exactității depozițiilor făcute”, și tot n-au aflat nimic care ar fi putut să mă incrimineze pe mine că din dispoziția mea Grădinaru Constantin a fost bătut, sechestrat și adus cu forța de la Uricani la lupeni. Ce n-au aflat securiștii de la mine și chiar niciodată este faptul că am ținut comunicarea cu minerii din exploatările miniere din Valea Jiului printr-un grup restrâns de persoane, selectate de Gheorghe Maniliuc, care se deplasau de la o mină la alta doar noaptea, pe dealuri și cărări mărginașe, și nu cu mijloace auto sau pe drumurile publice. repet, cu alte cuvinte: in dosarele mele de securitate nu există nicio informație care să confirme modul secret prin care am comunicat cu minerii din exploatările din Valea Jiului.

MANILIUC – UN ORTAC GREVIST DE TOATĂ ISPRAVA

Marian BOBOC: Tot din casetă se aude cum dvs. ați refuzat categoric să dați orice declarație scrisă sau verbală despre ce ați discutat cu minerul Gheorghe Maniliuc, de la mina Aninoasa, în locuința dvs. din Vulcan. O dovadă concretă de caracter și loialitate față de minerul Gheorghe Maniliuc. Constantin DOBRE: Gheorghe Maniliuc mi-a fost cel mai devotat, apropiat și colaborator de taină! Aș fi comis cea mai mârșavă ispravă din viața mea dacă aș fi dat orice declarație despre minerul Gheorghe Maniliuc! Am fost și rămân convins că nici Gheorghe Maniliuc n-a dat nicio declarație despre mine! În toate volumele din dosarul meu de securitate n-am găsit nicio declarație a minerului Gheorghe Maniliuc despre mine. Gheorghe Maniliuc mi-a rămas loial și devotat până la moartea lui, la câțiva ani după grevă! Dumnezeu să-l hodinească în pace!

ÎN SFÂRȘIT, O ACUZAȚIE ADEVĂRATĂ: SCOATEREA FORȚATĂ A ACTIVIȘTILOR PCR DIN PRIMĂRIE

Marian BOBOC: Se aude cum cel cu voce joasă, pe care l-ați numit ca fiind colonelul David Golea, șeful Securității județului Hunedoara, vă acuza că ați scos cu forța activiștii de partid din sediul primăriei Lupeni în noaptea de 2-3 august 1977. COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDrAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIrGHIDUŞ, Sonia lIBErESCU, Alin rUS DTP: Bogdan SOVAGO Publicitate: Mirabela FlEȚAN - 0735.727264 Administrativ / Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

luni, 11 octombrie 2021

Securiștii v-au spus că dețineau declarațiile activiștilor de partid. Era o acuzație adevărată? Constantin DOBRE: Da, aceasta era o acuzație adevărată pe care am recunoscut-o. Marian BOBOC: Nu v-a fost teamă că puteau să vă bage la pușcărie? Constantin DOBRE: Nu, nu mi-a fost teamă, bazândumă pe programul de revendicări, aprobat de Nicolae Ceaușescu în fața minerilor greviști, în care scria să nu se facă niciun fel de represalii împotriva celor care au luat cuvântul în timpul grevei de la Lupeni. De altfel, acuzația care mi se aducea era de natură politică și chiar am spus că pentru acea acuzație eram pregătit să fac față unui proces penal.

LA LUPENI CEAUȘESCU NU A MAI FOST ÎNTÂMPINAT, CA DE OBICEI, CU STINDARDELE PATRIEI ȘI PARTIDULUI

Marian BOBOC: Se mai aude din casetă că același securist vă reproșa și vă acuza că ați supus la votul minerilor greviști să nu se arboreze drapelele de stat și de partid la sosirea lui Nicolae Ceaușescu în mijlocul minerilor. Era o acuzație adevărată? Constantin DOBRE: Da, acuzație adevărată pe care am recunoscut-o. De altfel, cine este curios și se uită cu atenție la fotografiile făcute în timpul grevei de la Lupeni, din dosarul meu de securitate și apărute și în public, va observa că nu apar arborate niciun fel de drapele comuniste și de stat.

ALEGAȚII&ABERAȚII DESPRE UN OM CURAJOS ȘI DE CARACTER

Marian BOBOC: Domnule Dobre, cred că vă sunt cunoscute diversele provocări și acuzații din Valea Jiului, după revoluția din decembrie 1989 și mult după aceea, chiar și în această vreme, că după grevă v-ați fi dat de „cealaltă parte a baricadei”, că n-ați fost interogat de securitate după grevă, că după grevă i-ați fi abandonat pe mineri plecând din Valea Jiului și alte alegații și aberații. De ce n-ați ieșit până acum în public cu această casetă care probează, fără putință de tăgadă, interogatoriul la care ați fost supus de către cei mai înalți demnitari ai securității, unul general, Emil Macri, și altul colonel, Golea David, acesta din urmă fiind și șeful comandamentului forțelor de represiune din Valea Jiului, după cum apare în dosarul dvs. de securitate? Ascultând de mai multe ori interogatoriul de pe casetă, mi-am dat seama ce poziție demnă și curajoasă ați avut după greva din 1977, în confruntarea cu securiștii. Ca unul care am scris câteva cărți despre mișcarea anti-comunistă de la Lupeni din august 1977, mă bucur, pentru grevă și greviști, pentru Valea Jiului, că liderul acesteia, Constantin Dobre, a fost curat, neracolat de Securitate. Constantin DOBRE: Simplu! Nu răspund la provocări și acuzații nefondate și neprobate și nici nu mă justific în public! Mărturisesc, cu maximă sinceritate și responsabilitate, că n-am fost, nu sunt și nu voi fi vreodată supărat pe detractorii mei din spațiul public și virtual pentru simplul motiv că chiar eu, împreună cu minerii Văii Jiului, în august 1977, am luptat, pentru prima dată in regimul comunist din România, și pentru libertatea

www.zvj.ro luni, 11 octombrie 2021

acestora de a avea părerile lor (a se vedea punctul 10 din programul de revendicări al minerilor greviști „Cerem cu insistență ca întreaga demonstrație a minerilor din Valea Jiului să fie dată la radio și Televiziune”). Am avut privilegiul și onoarea de a vedea în acțiune această libertate de opinii și păreri, chiar dacă adesea greșit întrebuințată. În mare parte din prea lunga mea viață, trăită atât în țara mea natală, România, cât și pe alte meleaguri străine, am observat și constatat că libertatea de opinie și cea de exprimare stau la fundamentul demnității umane, iar lipsa acestei libertăți ale omului generează întotdeauna conflicte sociale cu consecințe imprevizibile, așa cum s-au văzut, se văd chiar acum și, în mod sigur, se vor mai vedea. Parafrazez un bine cunoscut dicton „Dacă libertate nu e, nimic nu e!” Mă simt onorat de aprecierile Dvs., domnule Boboc un om care vi-ați dedicat viața istoriei Văii Jiului, din care face parte și greva minerilor din 1977, un om care vi-ați sacrificat sănătatea în praful arhivelor pentru a scrie 40 de cărți în ciclul pe care frumos l-ați numit „Viețile Văii Jiului”. Mă bucură aprecierile Dvs. cu privire la curajul și demnitatea mea în confruntarea cu cei doi idioți și agresivi securiști de la acea vreme și care, așa cum spuneam mai sus, nu mau interogat din proprie inițiativă, ci din ordinul direct al generalului colonel Nicolae PLEȘIȚĂ, șeful Departamentului Securității Statului (DSS) din Ministerul de Interne.

NOUTĂȚI DE PE… STR. „DOBRE”

Ca noutate, vă informez, în exclusivitate, că cel mai târziu anul viitor voi depune mărturie publică despre viața mea. În acea mărturie voi lămuri și episodul cu privire la minerul Constantin Grădinaru din Uricani: când și unde l-am cunoscut și ce-am hotărât împreună cu el și Gheorghe Maniliuc de la mina Aninoasa. Tot cu titlu de noutate și în exclusivitate, vă mai informez că am obținut de la CNSAS, în instanțele de

judecată din România, după un proces de 3 ani, programele de revendicări ale grevei, olograf și dactilografiat, scrise de mine și sustrase de securitate din locuința mea, precum și fotografiile și scrisorile originale ce mi-au fost adresate după greva din august 1977, confiscate de aceeași instituție, Securitatea. Toate aceste documente originale, aflate în dosarul meu de securitate, au fost predate avocaților mei, de către CNSAS, pe bază de proces verbal de predareprimire, iar în dosarul de la CNSAS au rămas doar copii de pe aceste acte originale.

SCOS DIN „ZONĂ”. ADICĂ, ALUNGAT CU FAMILIE CU TOT DIN VALEA JIULUI

Marian BOBOC: Am o ultimă întrebare. În dosarul dvs. (Vol. 2, fila 161) securiștii au consemnat, citez „DOBRE COSTICĂ – scos din zonă, dosarul penal urmează a fi definitivat.” Puteți spune când și în ce circumstanțe ați fost „scos din zonă”, adică din

zona Văii Jiului de către securiști? Constantin DOBRE: Am fost scos din zona Văii Jiului, împreună cu familia, soție și copilul nostru minor, în dimineața zilei de 29 august 1977, și mutat la Craiova de către securiști și cu autovehiculele acelei instituții odioase, numita Securitate. Pentru conformitate citiți ultima Notă de filaj a securității în Valea Jiului asupra mea din 29 august 1977, semnată de lt. col. Rizea Ilie, Ofițer specialist III de la Unitatea Militară 0672 București, Serviciul 5, și care se află în dosarul meu de securitate (Vol. 1, fila 187). În aceeași Notă de filaj securistul „specialist”, Ilie Rizea îmi face și o „CARACTERIZARE” și chiar dă indicații cum ar fi trebuit să fiu reluat în filaj după strămutarea la Craiova, citez: „În perioada filajului DODU (numele de cod cu care l-a „botezat” Securitatea pe Constantin Dobre – n. M.B.) a desfășurat o activitate destul de intensă. Din comportarea acestuia a rezultat faptul că este un element abil, arogant, foarte retras față de familie, cu mult tupeu în a descoperi un eventual filaj. Se mai poate arăta că este bine cunoscut de localnici și nu are viciul beției. Considerăm că scopul filajului în această perioadă a fost atins, iar pentru reluarea acestuia în filaj este bine a se acționa din cât mai multe posturi interioare realizându-se astfel o conspirare cât mai deplină”.

ENIGMATICUL (ȘI ASCUNSUL) DOSAR PENAL…

Marian BOBOC: Aveți vreo știre, după 44 de ani, despre „dosarul penal urmează a fi definitivat”, la care se face referire în înscrisul Securității? Constantin DOBRE: Cu privire la sintagma „dosarul penal urmează a fi definitivat”, presupun că acel dosar se referea la acuzațiile ce mi-au fost aduse de generalul-maior Emil Macri la interogatoriu, în legătură cu minerul Constantin Grădinaru. Doar presupun, pentru că de-a lungul timpului, m-am

adresat mai multor instituții din România pentru a obține copie de pe acel dosar, însă fără niciun rezultat pozitiv. M-am adresat la CNSAS, SRI, Inspectoratul Poliției Județului Hunedoara, Procuratura Generală din București și procuraturile din județele Hunedoara și Dolj. Aceleași demersuri le-am făcut și în legătură ordinul generalului-locotenent Nicolae PLEȘIȚĂ, făcând demersuri scrise la SRI și CNSAS, însă tot fără un rezultat pozitiv. Pe de altă parte, cred, totuși, că acel dosar care urma a fi definitivat era despre acuzațiile care mi s-au adus în legătură cu Grădinaru Constantin, bazându-mă pe faptul că după ce am fost strămutat la Craiova am mai fost interogat de câteva ori de Securitate în legătura cu lipsa mea de respect față de Nicolae Ceaușescu și față de drapelele de stat și de partid, motive pentru care am fost amenințat cu moartea prin împușcare, și de fiecare dată, când păream obosit și mai puțin vigilent, mi se adresau și întrebări colaterale, gen „De ce ai dat ordin să fie bătut Grădinaru Constantin? Pe cine ai trimis acasă la Grădinaru? De ce ai dat ordin să-l bată și să-l sechestreze? Ce voiai de la el?”, iar eu răspundeam mereu cu aceeași formulă, care se aude și în interogatoriul din 13 august 1977: „Nu știu cine este Grădinaru Constantin! N-am auzit niciodată de acest nume!”.

prăvălia cu istorii

DIVERSE

Vulcan

Practica ar putea ﬁ reluată

Trebuie precizat dinainte următorul aspect: deșeurile menajere se colectează, pe fracții, și se depun în containere destinate fiecăruia în parte, pe când cele rezultate din lucrări de construcții, de modificare a interiorului locuinței, mobilier vechi etc. sunt preluate, de către serviciul de salubrizare, de pe platforme anume amenajate.

La Vulcan

astfel de platforme au fost promise de câteva luni. Se vorbea că ar urma să fie amplasate în vecinătatea punctelor gospodărești de colectare a deșeurilor menajere și că vor fi supravegheate video. Ba, mai mult, tot atunci, se preciza că persoanele care nu vor respecta regula vor fi amendate. Aceasta a fost ideea lansată într-o ședință de consiliu local, dar, ulterior, nu s-a mai insistat cine știe ce, pentru materializarea ei.

Deșeurile din această

categorie se depun, în continuare, lângă sau puțin

mai departe de containerele pentru fracțiile menajere, iar de aici sunt preluate de mașina Serviciului Public de Salubrizare Vulcan. Notabil este că activitatea respectivă se derulează regulat, astfel încât molozul și resturile de material lemnos nu prind rădăcini. Cu toate astea, am observat, mai sunt cetățeni extrem de comozi care scapă de o plasă-două de deșeuri nemenajere pe unde apucă.

din punct de vedere al îndatoririlor profesionale, nicio treabă cu ele. El are ca sector strada și trotuarele. Să le măture de mizerie și de frunze.

Mă gândesc că,

dintre aceste locuri am dat întâmplător, săptămâna trecută, pe latura nordică a blocului nr.50 de pe strada Vasile Alecsandri. Nu pot să afirm că resturile ar fi fost aruncate de vreun locatar al acestui imobil. Oricine a trecut pe acolo s-ar fi putut debarasa de ele. Lucrătorul de la salubrizarea stradală care efectuează operațiunea de măturare manuală nu are,

dacă s-ar vrea, astfel de practici ar putea fi stopate. Acum doi ani și ceva, polițiștii locali au dat dovadă de mare talent de detectiv identificând-o pe femeia care a aruncat gunoiul în curtea școlii 4. De atunci, nu s-a mai auzit nimic despre așa ceva. Ca atare, sugestia e de înțeles. Nu ar strica ca localii să fie solicitați din nou, pentru a-și exersa flerul în astfel de operațiuni. Zic asta, fiindcă am observat că, pe Face Book, polițiștii locali care fac controale prin magazine sunt cocoșați de like-uri. De ce nu le-ar primi și în urma activității sugerate aici? Gheorghe OLTEANU

de bun simț, necesară pentru copiii de lângă noi, care au atâta nevoie de sprijul întregii comunități, într-un spirit civic, creștinesc până la urmă. Iar astfel de inițiative ZVJ le-a susținut de la înființare și o va face

mereu. Mulțumim și noi oamenilor din Petroșani care au înțeles să ajute și poate data viitoare vom fi mult mai mulți împreună! Corneliu BRAN

Peste unul

Expoziția caritabilă organizată de Crucea Roșie Petroșani

A făcut 50 de copilași cu nevoi fericiţi!

În urmă cu o lună scriam în ziarul nostru și făceam totodată și un apel către toți oamenii de bine și cu inimă să se implice la ceea ce se chema „Expoziție cu vânzare caritabilă”, organizată de Crucea Roșie Petroșani pentru copiii din familiile vulnerabile din municipiu aflate în evidența acestora, în vederea achiziționării de rechizite și ghiozdane la început de an școlar.

Ei bine, astăzi, prin vocea voluntarului Ana Tucan, putem trage concluzia acestui eveniment desfășurat în centrul civic al Petroșaniului: „Expoziția cu vânzare, o acțiune caritabilă din 10 septembrie anul curent s-a dovedit a fi un real succes! Am reușit să-i ajutăm pe cei mici cu rechizite pentru începerea cu succes a noului an școlar! Ne-am adresat elevilor din școlile gimnaziale din municipiul Petroșani, care aveau atâta nevoie de noi toți ca să poată începe școala în bune condiții. Donațiile strânse au reprezentat un real motiv de bucurie pentru noi, deoarece am reușit, cu ajutorul cetățenilor și a dumneavoastră, celor din presa locală, să echipăm 50 de copii cu ghiozdane si rechizite! Vă mulțumim încă o dată că ați fost alături de noi în acțiunea demarată și, astfel, împreună, alături de cetățenii cu inimă mare am putut fi alături de cei mici, într-o perioadă atât de importantă în dezvoltarea lor, din aceste vremuri grele pentru țară pe care le trăim cu toții! ”. Mulțumim Ana Tucan și Crucea Roșie Petroșani, dar noi cel puțin, de la ZVJ, nu am făcut altceva decât ceea ce trebuie să facă presa: să sprijinim o inițiativă

facebook.com/ziarulvaiijiului

luni, 11 octombrie 2021

Aurelia. Filmul complet al acestei vizite regale îl puteți citi în volumul subsemnatului, Marian Boboc, „Ultimul șut. Cartea neagră a exploziilor din minele Văii Jiului de până la 1946”.

Regele Ferdinand I curios de Legenda Cetăţii Crivadia

Turnul de pază de la Crivadia. Vedere din ghidul județului…

Un intelectual al Văii Jiului interbelice, Alexiu David (dascăl, ziarist şi om politic, născut la Crivadia), rememorează legenda Cetăţii Crivadia (de fapt Turnul de pază) şi declicul… regal al imortali¬zării acesteia pe hârtie. Pentru că legendele nu sunt alterate de timp, reproducem acest text publicat prin anii 1930.

Uriaşi şi uriaşe…

Scrie Alexiu David: „În anul 1922, Regele Ferdinand, mergând cu automobilul de la Haţeg la Petroşani – Lupeni, a văzut din diferite laturi, după cum urca în serpentine, turnul de veghe de la Crivadia şi i s-a părut foarte interesant acest turn rotund, pe vârful unui con de deal, răsărind tot altfel şi altfel la fiecare cotitură şi de la mari depărtări. A cerut relaţiuni prefectului de pe atunci, Dr. Dubleş (probabil, Dubleșiu – n.r.), asupra acestui curios monument istoric, care relaţiuni i-au fost şi date de către un bun cunoscător al istoriei acestui judeţ cum este d-l Dr. Dubleş. Pe fericitul Rege Ferdinand îl interesa însă şi legenda poporului asupra acestor ruine. Neputându-i povesti legenda acestui turn de veghe, care s-a păstrat mai bine decât toate celelalte, prefectul a promis neuitatului Rege că se va interesa şi i-o va comunica în cel mai scurt timp, împreună cu un album de fotografii. Prin intermediul părintelui protopop Ion Duma, am fost rugat să scriu această legendă, ca unul care o cunoşteam, spre a fi dată Regelui împreună cu albumul promis. Iată acea legendă: Cică în vremurile de demult, pe când uriaşii erau pe sfârşite, gata să le ia locul, oameni de statură ca aceia de azi în părţile acestea mai rămăseseră numai două fete de uriaş, care se jucau singure. Cea mai mică, mergând pe Runcuri, a găsit oameni de statura noastră, care arau cu plugul holdele. Fata de uriaş găsindu-i mult s-a mirat, i-a luat cu mâna şi împreună cu plugul, cu cartigele şi cu boii i-a pus în poală şi apoi, mai jucându-se cu ei, i-a arătat surorei celei mai mari, care, între timp, punând un picior pe Sorbul iar

celălalt pe dealul cetăţii, se pleca în Cheia, ridicând nisip şi pietriş a zidit cetatea. Când sora mai mică i-a arătat ce adusese ea în poală, sora mai mare, oftând şi lăcrimând i-a zis: - Ceea ce ai tu în poală nu sunt viermi nici gândaci, sunt oameni, care ne vor lua locul nostru al uriaşilor, care se sting acum cu noi, cele din urmă fiice ale celui din urmă uriaş. Dumnezeu a vrut ca neamul nostru să se piardă şi locul să ni-l ia aceşti oameni mici pe care-i crezi viermişori. Du-te, deci, înapoi şi aşează-i de unde i-ai luat, că aceştia vor moşteni pământul nostru. Fata cea mai mică a făcut precum i-a spus sora ei. Au murit apoi şi cele două fete orfane de uriaş şi numai cetatea asta ne mai aduce aminte de uriaşii care s-au pustiit cu totul de pe faţa pământului. Cetatea însă, în zidul căreia s-au amestecat şi lacrimile fetei de uriaş, care a zidit-o, s-a întărit aşa de tare că stă şi până în ziua de azi neclintită şi va mai sta încă multe sute de ani de acum încolo”. Regele Ferdinand I a venit în Valea Jiului la 3 mai 1922, deplasându-se la Lupeni, unde a i-consolat pe urmașii celor care au pierit în cea mai mare catastrofă minieră din Valea Jiului întâmplată la 27 aprilie 1922, la Mina

Într-o altă lucrare apărută în acelaşi timp istoric cu publicarea legendei de mai sus, în 1936, „Ghidul judeţului Hunedoara”, autorii, Octavian Floca şi Dr. V. Şuiagă, oferă câteva date istorico-geograficearhitecturale despre Turnul de pază de la Crivadia: „De la staţia Crivadia, la cca. 1,5 km se află un turn despre trecutul căruia nu se ştie prea mult. E situat chiar pe marginea stâncii. De formă rotundă, el este zidit din piatră scoasă chiar din stânca pe care se află. Dealul pe care se găseşte nu e prea dominant. Abia când ne aflăm pe el ne putem da seama de rostul şi raţiunea pentru care a fost pus acest turn chiar aici. Din acest loc central, se află spre Nord pârâul Merişorului cu albia dreaptă şi adâncă, la Est o râpă măcinată de ape, de neînvins, iar la apus avem prelungiri de dealuri domoale. Exteriorul zidului, tencuit cândva, e simplu, drept, numai sus are un fel de coronament. În interiorul turnului nu putem pătrunde decât prin partea de Sud printr-un crenel pe care oamenii în cursul timpului, le-au transformat în intrare. În partea de Nord şi de Sud şapte creneluri apără terenul liber spre turn. Spre interior aceste mici ferestruici sunt mai largi. În afară de acestea se mai află unele orificii în zid. Rostul acestora n-a fost altul decât acela de a fi servit în fixarea schelei cu ocazia construirii zidului. Intrarea veritabilă se află la o anumită înălţime şi nu se putea ajunge la ea decât cu ajutorul unei scări. Terenul în interior nu este nivelat. De altfel, turnul nici n-a fost acoperit. N-a servit ca locuinţă, ci exclusiv pentru apărare şi observare. În interior, sus în coronament, se află un fel de coridor, iar de la 1 m, cu un parapet de 0,80 m, pentru a adăposti şi a permite trecerea apărătorilor din interior. Unii au crezut acest turn de origine dacică sau romană, originea lui însă e medievală”. Aşa arăta turnul de la Crivadia în 1936. Cum arată astăzi puteţi constata şi singuri… Marian BOBOC

Turnul de Pază de la Crivadia este lăsat în continuare în paragină

În 2015 petroșeneanul Ovidiu Rizopol, vicepreședintele Asociației de ecologie și intervenții în caz de inundații „Petro Aqua” Petroșani, semnala faptul că „Turnul de Pază” de la Crivadia și Cheile Băniței sunt lăsate de izbeliște de autorități…

Toți dorm pe ei…

Despre Primăria din Bănița pe acest subiect, numai de bine, somn ușor în continuare domnule primar actual și domnilor din consiliul local, aș completa eu, dar ce ne facem cu autoritățile județene, cu cei care ar trebui să se ocupe de istorie și tradiții, de turismul județean din cadrul consiliului județean? Evident, ce ne facem cu adormitul minister al Culturii, ori cu cei care se ocupă de turism din cadrul guvernului, fie el cel de azi, fie guvernele trecute, cu culori roșii sau portocalii, ori verzi, albastre sau galbene la steagul de partid? Că toți, unul și unul, indiferent de numele lor, au cam lăsat istoria și cultura baltă, punând umărul mai degrabă la demolarea lor, decât la a încerca să investească în ele, cu mici excepții ce se pot număra pe degetele de la mâini și prea puțin în peste 30 de decenii de așa-zisă democrație.

Rânduri scrise în urmă cu 6 ani, valabile și acum

Iată, spre aducere aminte, ce spunea în urmă cu șase ani Ovidiu Rizopol: „Despre Turnul de Pază de la Crivadia. Nu vreau și nu am veleități pentru prelegeri de istorie. Dar nepăsarea și abandonarea în care se află acest obiectiv mă determină să scriu, ca un amator, despre el. Peste câțiva ani face 500 de ani de existență! Ani mulți s-a crezută că este o cetate dacică cu rolul de a apăra în acele vremuri flancul sudic al cetăților dacice din Munții Orăștiei, cu capitala la Grădiștea Muncelului. Turnul de

www.zvj.ro luni, 11 octombrie 2021

pază, construcție feudală, s-a ridicat pe un pinten stâncos deasupra unei prăpăstii de peste 100 de metri și este de formă circulară, cu diametrul interior de 13,3 m, înălțimea de circa 8 m, iar grosimea zidului la bază fiind de 2 m. Zidul este din piatră brută de calcar, fiind prevăzut în partea opusă prăpastiei, deci lângă șosea, cu 7 ambrazuri, evazate spre exterior, de unde se puteau executa trageri cu arme de foc. A fost construit între anii 1528-1529 de către voievodul Petru de Pereny, pentru a asigura paza drumului ce lega Oltenia de Țara Hațegului, cât și a punctului vamal din apropiere de garnizoana fortificată formată din lefegii sârbi care apărau drumurile de incursiunile de jaf ale cetelor de turci cât și de grupurile de haiduci gorjeni. Alt rol al fortificației era controlul circulației aurului dinspre Depresiunea Petroșani spre Transilvania, obținut în acea vreme prin spălarea nisipului aluvionar dintre cele două Jiuri. Deci: 1. Cu investiții puține, poate deveni un obiectiv turistic pentru toți cei ce tranzitează zona, intrarea spre turn fiind extrem de accesibilă și aproape de șoseaua ce leagă Hațegul de Petroșani. 2. Investiția ar consta în: a. O minimă nivelare a interiorului turnului, acum fiind foarte accidentat; b. Construirea unei pasarele circulare de lemn cu podețe, tot de lemn, în dreptul ambrazurilor, pentru asigurarea condițiilor de vizionare de la înălțime, de unde s-ar putea observa de sus și frumoasa Vale a Hațegului!; c. Montarea unui poster cu explicațiile și informațiile necesare. Este mult?”.

Lăsate de izbeliște!

După cum s-a văzut, domnule Rizopol, nimeni n-a schițat un gest, măcar, la apelul dumneavoastră! Cei de la Bănița au dormit pe ei, în condițiile în care se plâng că n-au bani

la buget și stau cu mâna întinsă la consiliul județean și la guvern. Cu turismul local pus la punct, că au ce arăta, ar mai avea bani, în condițiile în care în apropierea obiectivelor turistice s-a realiza și câteva locații private, cum se întâmplă peste tot în lume. Au acest turn, au unele dintre cele mai frumoase și spectaculoase chei din România, au Pasul Merișor, cu istoria lui, dar în afară de un monument, foarte frumos, nimic de zis, în cinstea eroilor care și-au pierdut viețile în marele și tristul război mondial, nu au mai făcut nimic! Măi, dar nimic, în 31 de ani de democrație, în 31 de ani de speranțe! Nimic! La fel și cei de la consiliul județean ce se ocupă ori s-au ocupat de turismul județean. Păi, dacă din teritoriu nu se face nimic și nu se ia o inițiativă, atunci cum naiba să facă ceva ministerele, guvernul? Și uite așa, ne învârtim în cercul incompetenței și indiferenței, iar acesta este un bun exemplu la ce s-a întâmplat cu țara de 31 de ani încoace, în materie de istorie, de punerea în evidență a obiectivelor istorice, de păstrarea tradițiilor și de dezvoltarea turismului local și județean.

Apel de susținere

Încheiem prin a face un apel de susținere a celor evidențiate de pasionatul om de cultură, istorie, filatelie, numismatică și turism, Ovidiu Rizopol, vicepreședintele ecologiștilor de la „Petro Aqua” Petroșani! Dacă de la cei din Bănița ne așteptăm prea puțin să mai facă ceva, poate măcar cei de la Deva, din consiliul județean și prefectură – reprezentanții direcți în relația cu guvernul și cu ministerele acestuia să încerce să aibă inițiative clare, coerente, față de acest turn de pază, față de cetatea dacică de lângă Peștera Bolii, față de Cheile Băniței. Corneliu BRAN

TURISM

SPORT

Președinte de top

Petrean - absolvent al cursurilor de management in fotbal UEFA Certiﬁcate in Football Management

Programul academic Certificat UEFA în Managementul Fotbalului (CFM) oferă oamenilor care lucrează în fotbal din întreaga lume o expertiză neprețuită pentru a-i ajuta să-și continue cariera și să-și dezvolte abilitățile. UEFA Certificate in Football Management (CFM) este finanțat cu ajutorul programului HatTrick al forului european și este dedicat persoanelor implicate în fenomen pe continent, având rol în dezvoltarea cunoștințelor teoretice și practice despre managementul fotbalului. Programul a fost conceput în parteneriat cu Școala Elvețiană de Administrare Publică (IDHEAP) de la Universitatea din Lausanne și experți UEFA cu experiență. Acesta cuprinde trei seminarii față în față și șase module online și oferă diverse sarcini pentru a analiza o anumită organizație sportivă. La ediția 2020-2021 a UEFA CFM au participat manageri din cadrul FRF, președinți ai asociațiilor județene de fotbal, reprezentanți ai federațiilor din Moldova, Croația, Belgia, Grecia și Kazahstan, dar și

unul dintre cei mai selecționați jucătorii all-time ai naționalei României, Răzvan Raț. „Fotbalul este într-o continuă dezvoltare, iar pentru a ține pasul cu cele mai noi modificări este nevoie ca toate persoanele implicate în organizarea fotbalului să urmeze un proces continuu de învățare. Cunoștințele acumulate pe parcursul cursului UEFA CFM mi-au oferit o mai bună înțelegere a aspectului organizațional al lumii fotbalului, planificarea strategică și operațională, marketingul și sponsorizarea, managementul voluntarilor si evenimentelor și importanța comunicării și a relațiilor publice într-o asociație de fotbal. Având întreaga imagine a lumii fotbalului prin cunoștiinȚele acumulate, consider că activitatea Asociației poate fi îmbunătățită și este mult mai ușor pentru a găsi soluții pentru problemele cu care ne confruntăm, astfel încât, să ne atingem obiectivele propuse", a declarat Cristi Petrean, președintele Asociației Județene de Fotbal Hunedoara.

facebook.com/ziarulvaiijiului

În Parâng

8 atleţi – mai iuţi ca telescaunul

Lupta cu telescaunul a fost una din ce în ce mai acerbă, temperatura 3°C distanta 2,5 km diferenţa de nivel 615 m timpul < 24m 13s.

Alergătorii nu s-au lăsat însă intimidați, și 8 dintre ei au învins telescaunul la a 5-a ediție a Red Bull Outrun The Lift! Astfel pe primul loc au fost Ingrid Mutter (24:50) & Szabolcs Gyorgy (21:30), pe locul doi, Denisa Dragomir (25:20) & Andrei Preda (22:23), iar pe locul 3, Ștefania Buzincu (30:52) & Leonard Mitrică (22:40) Au mai bifat: Constantin Surdu (22:50), George Jinga (23:00), George Colțea (23:18), Petruț Cotinghiu (23:37), Ionatan Bînzaru (23:53).

Karate

Lupte libere

Karatista de la CSM Petroșani, Miruna Mălăuţă, este în continuare pe locul 3 în clasamentul mondial WKF la categoria U21 -61 kg.

La Campionatul Național de Lupe Libere Juniori 4 și Juniori Mici, care a avut loc în perioada 7-9 octombrie la Târgu Mureș, luptătorii de la CSȘ Petroșani au fost la înălțime.

Miruna se menţine numărul trei mondial

Sunt trei ani în care Miruna a reușit să se mențină în top, luptând și învingând sportive valoroase. „Suntem mândri de tine și îți dorim ca și la seniori să urci în topul mondial cât mai sus. Sperăm ca și cei mici care vin din spate să îți calce pe urme”, a fost mesajul antrenorului Radu Polifronie.

Juniorii Petroșenenii - pe podium

Elevii lui Gheorghe Răducu au obținut următoarele rezultate: Locul I - Claudia Manțog la categoria 56 kg; Locul II - Simina Manțog la 44 kg; Locul III - Ianis Monete Ianis la categoria Pagină realizată de Loredana JUGLEA 42 de kg.

luni, 11 octombrie 2021

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Oferă-ţi libertatea de care ai nevoie, pentru că tu nu poţi face nimic dacă eşti constrâns, pândit, controlat, verificat la sânge.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Apucă-te de treabă, nu aştepta de la alţii să facă ceea ce poţi face şi singur. Tu deţii toate resursele potrivite pentru un succes deplin: ai şi răbdare, şi ambiţie, şi energie, şi motivaţie.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

ANUNŢ Consiliul Local al Municipiului Petroșani, Serviciul Public Administrația Piețelor Petroșani organizează în data de 21.10.2021, licitație deschisă cu strigare pentru închirierea boxelor nr.15, 16, 17, 20, 21, 22, 23, 24. situate la parterul halei din Piața Centrală Petroșani. În caz de neadjudecare se reorganizează o nouă licitație în data de 27.10.2021. Relații la sediul Serviciului Public Administrația Piețelor, Loc. Petroșani Jud. Hunedoara str N. Bălcescu nr. 10, telefon 0254.542622.

Deşi eşti tentat să spui că nimic nu merge, că eşti ţinut pe loc de cine ştie ce piedici imposibil de trecut, după ce vei depăşi acest moment îţi vei da seama că acel hop era chiar în beneficiul tău!

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Participi la o întrevedere din care ar putea ieşi mai târziu nişte bani, fiind obligat să-ţi pui în joc toată puterea de convingere pentru a atrage succesul financiar de partea ta.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Te simţi bine şi îţi permiţi să te şi distrezi din când în când. Fă haz de tot ce se petrece în jur, nu pune nimic la suflet, răspunde în doi peri celor care te critică, pentru că nu are rost să-ţi strici buna dispoziţie cu lucruri neimportante.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Aştepţi o aprobare sau un document oficial care să-ţi asigure evoluţia spre etapele viitoare. Fără acea semnătură, nu poţi trece mai departe, ci depinzi de ea.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Se resimte o bună cooperare între generaţii. Cel tânăr ascultă cu respect de cel mai în vârstă iar acesta, la rândul său, ţine cont în permanenţă de părerile celui aflat la mare distanţă de ani.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Ai numai motive de satisfacţie pentru că reuşeşti să aduni alături de tine un grup mai larg de persoane care vor milita pentru adevăr. Tu deţii argumente forte pentru a obţine victoria.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Fă ordine în propria gândire înainte de a spune ultimul cuvânt, pentru că până şi cele mai sigure aspecte se mai pot modifica pe parcursul zilei.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Nu încerca să ţii alături de tine oameni care îţi seamănă, nici ca vârstă, nici ca nivel de pregătire, nici ca sex, pentru că azi lucrurile cele mai bune apar din punerea de acord a cât mai multor aspecte diferite.

AUTO

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

• Logan Prestige 1.0 SCE, înmatriculat 2018, alb, 119.000 km, 6500 euro sau predare leasing (mai sunt 15 rate) Telefon: 0761756839

Ai mare nevoie de linişte, şi unde te simţi cel mai bine dacă nu acasă? Meriţi o zi de refugiu în care să te dedici doar propriului eu interior, care are nevoie de puţină atenţie.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Priveşti la cei dragi cu mândrie pentru că vezi în ei propriile tale investiţii făcute în timp. Eşti conştient că tot ce vă leagă a avut la origine propriile tale eforturi, deci ai cu ce te mândri.

HOROSCOP

mica publicitate

www.zvj.ro luni, 11 octombrie 2021

DIVERSE

EDILITARE

Uricani

Locul de promenadă, în prag de ﬁnalizare

Deunăzi, mi s-a spus că nu ar fi rău dacă aș scrie despre o investiție aflată încă în derulare în estul Văii Jiului. Genul de investiție ce, la Vulcan - mi-a precizat persoana care m-a îndemnat – este amânat de ani și ani de zile.

Nu am refuzat

și, ca atare, până-mi va fi dat să ajung în extremitatea estică, voi relata despre ceva asemănător, tot o investiție în pragul finalizării, aflat

facebook.com/ziarulvaiijiului

în orașul din extremitatea vestică a Văii Jiului. În orașul Uricani, cu alte cuvinte. Aici, pe malul drept al Jiului de Vest, a început, în 2019, materializarea proiectului care vizează amenajarea și modernizarea falezei din această parte a râului. Un proiect despre care, chiar din acel moment, primarul Dănuț Buhăescu a vorbit cu mult patos, menționând că este destinat localnicilor și turiștilor, în vederea petrecerii, în mod plăcut, a timpului lor liber.

Valoarea investiției,

aflu de la ing. Cristian Dinea de la Compartimentul de Investiții al Primăriei Uricani, este de 11.158.654 de lei, bani asigurați prin finanțare europeană. În mare, tot ce a fost în proiect s-a realizat deja. Dacă o iei pe jos poți să vezi ce au lăsat în urma lor constructorii de la Romadria Prest. Numai că, am reținut spusele

viceprimarului Corneliu Braia, investiția nu a fost predată încă beneficiarului. Primăriei, cum ar veni. Asta, pentru că mai este de făcut ceva.

Mai trebuie plantați

pomi și este necesară punerea în funcțiune a sistemului de irigare. Trebuie pornite camerele video amplasate pe stâlpii de iluminat și reparat, pentru a da bine în peisaj, zidul unui mobil. Chiar și fără astea, îți vine să crezi că parcul de pe faleză este gata. În perioada de vară au fost persoane care au îndrăznit și au făcut plimbări pe amplasamentul modernizat al falezei, iar remarcile lor au fost laudative. Ținând seama de asta, negreșit că, vara viitoare, porțiunea de mal dintre cele două poduri va deveni principalul punct de întâlnire și de promenadă al uricănenilor. Gheorghe OLTEANU

luni, 11 octombrie 2021