Skip to main content

3072 luni 26 apr 2021

Page 1

Ziarul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, Petroşani

Uricani

Director:

Cătălin DOCEA

Curs valutar:

1€ = 4,9257 lei 1$ = 4,0852 lei

1₤ = 5,6702 lei

luni, 26 aprilie 2021

Anul XIV • nr. 3072 • 8 pagini • Preţ: 1 leu

Dănuţ Buhăescu a identificat motorul dezvoltării economice și sociale a Văii Jiului

Al doilea aspect - după ce al neglijării, voite parcă, a facilităților de care are nevoie mediul de afaceri local - pe care l-a vizat Dănuț Buhăescu în discuția purtată la Primăria orașului Uricani este cel referitor la dezvoltarea infrastructurii locale. În acest domeniu

acuzația curajoasă adusă de edilul șef uricănean este aceea că ”până în prezent nu s-a identificat, chiar dacă s-a cerut asta, nici un program prin care autoritățile locale din Valea Jiului să vină cu o contribuție de realizare a investițiilor mai mică în procente, decât în Timișoara sau Arad”. Localități în care veniturile din taxe și impozite/cap de locuitor sunt mai mari decât în valea noastră. Asta deși, amintește Dănuț Buhăescu, “s-au făcut pași importanți prin care s-au identificat investiții integrate la nivelul Văii Jiului, dar care suportă

modificări de la o lună la alta”. Fapt care l-a determinat, a continuat primarul, să militeze personal în continuare “pentru o dezvoltare

integrată și armonioasă a tuturor localităților din Valea Jiului”. Necesitatea acestui demers derivă din aceea ca “nicio localitate și nici un cetățean, în principiu, să nu rămână în urmă și să putem recupera decalajele de dezvoltare din interiorul regiunii. Știindu-se că, de exemplu, cifra de afaceri/cap de locuitor în municipiul Timișoara este de cel puți de 20 de ori mai mare, decât cifra de afaceri/cap de locuitor din Valea Jiului”.

Dănuț Buhăescu atrage atenția

că “și în interiorul județului nostru, deși Valea Jiului are 30 la sută din populație, cifra de afaceri raportată la cea a județului Hunedoara este de maximum 10 la sută”. Concluzia este clară pentru primarul orașului Uricani, diferența scoțând în evidență “căderea brutală economică pe care a traversat-o Valea Jiului fără să beneficieze de sprijinul guvernului, pentru ca să se pună ceva în loc”. În analiza sa, primarul explică și cui i se datorează supraviețuirea din ultimii patru-cinci ani, în condiții foarte grele, a Văii Jiului. “Autorităților locale și celor județene, împreună cu mediul de afaceri, atât cât este el”, e de părere Dănuț Buhăescu.

Crezul său, ca militant

pentru dezvoltarea întregii comunități din Valea Jiului, este că “doar împreună vom soluționa problema noastră”. De aceea trebuie ca “aceste acțiuni să continue cu efortul concertat al tuturor primarilor și al președintelui Consiliului Județean Hunedoara, precum și al societății civile și al mediului de afaceri local”. Toți acești factori constituie, în viziunea lui Dănuț Buhăescu, “motorul dezvoltării economice” care va asigura “o strategie care să acopere nevoile reale de dezvoltare socio-economică a Văii Jiului”. Gheorghe OLTEANU

Incidenţa cazurilor SARS-CoV-2

(25 aprilie 2021) Judeţul Hunedoara Petrila Petroşani Aninoasa Vulcan Lupeni Uricani

2,38 1,85 1,83 1,12 1,65 1,34 0,54


2

SPORT

Știinţa, învinsă dramatic la Bârlad

Vești bune despre Miruna După mai mult de un an de zile de pauză competițională, sportiva de la secția de karate a CSM Jiul Petroșani, Miruna Mălauță, a participat la Premier LEAGUE. Întrecerea a avut loc la ISTANBUL, la proba de karate WKF, unde sportiva din Vale a avut o comportare onorabilă. Acum urmează Premier LEAGUE, Lisabona, karate WKF! Karatista pregătită de Radu Polifronie este cea mai bine clasată din județul nostru la nivel mondial. Mult succes Miruna - CSM Jiul Petroșani.

În etapa a 3-a din Divizia Națională de Seniori, Știința Petroșani a cedat în deplasare la RC Bârlad, rezultat 25-20. Gazdele au început mai bine jocul și au deschis scorul dintr-o lovitură de pedeapsă. Știința, însă, a revenit și a egalat prin același procedeu, autorul

Final de campionat cu emoţii pentru Jiul Echipa de fotbal din liga a treia, CSM Jiul Petroșani, a reușit un punct important în deplasarea de la Tg Cărbunești. Partida s-a terminat cu scorul de 0 - 0, iar Jiul așteaptă cu emoții meciul de săptămâna viitoare. Pentru jiuliști urmează un meci de foc în ultima etapă în compania celor

Petrila felicită AJF-ul reușitei fiind Răzvan Barbu. Au urmat momente mai bune ale echipei noastre care a beneficiat de o penalitate, dar de această dată Răzvan Barbu a nimerit bara butului de la 45 de metri. Pe finalul primei reprize, bârlădenii au profitat de neatenția din apărarea Științei și au marcat un eseu transformat, după care Răzvan Barbu a redus diferența, dar RC Barlad conducea la pauză cu 13-6. În partea secundă gazdele s-au desprins, dar Știința a replicat cu două eseuri, prin Mădălin Baraulea și Cristian Curta, pentru a conduce cu 20-19. În ultimele 10 minute însă echipa din Petroșani nu a știut să țină de rezultat și cu două lovituri de pedeapsă RC Bârlad a obținut victoria, Știința Petroșani trecându-și, totuși în cont punctul bonus defensiv. Știința: Zarvea, Vilceanu, Olteanu - A. Barbu, Carcatschi - Carpo, Ghiarasim, Ivanciu - Croitoru, Bors - Curta, Tudor, Ioniță, Bencea - R.Barbu. Rezerve: Virag, Jerebie, Baraulea, Buturugă, Ivan, Zamfir, Munteanu, Stuparu. La Bârlad a debutat și Florin Ioniță, fost international cu peste 25 de selecții la națională. Informațiile ne-au fost puse la dispoziție de Marius Raczek.

Partida din campionatul ligii a patra dintre CSM Vulcan și Inter Petrila a fost arbitrată de o brigadă din afara județului. Asta după ce antrenorul Dan Voicu a criticat în dese rânduri arbitrajul din județul nostru. "La meciul de la Vulcan am avut un arbitraj din Sibiu. Acest schimb de arbitraje între județe lucrează în bine la psihicul jucătorilor. Și arbitrii noștri sunt convins că au făcut o figură frumoasă în alte județe. Felicit AJF pentru această inițiativă", a spus secretarul clubului Inter Petrila, Dănuț Bolog. La Vulcan, Petrila s-a impus cu scorul de 2-1 după un meci de infarct. Pagină realizată de Loredana JUGLEA

de la Hermanstadt (2), acasă, pe stadionul Petre Libardi. Ambele echipe, vecine de clasament, luptă pentru salvarea de la retrogradare.

Uricaniul a pierdut la scor Echipa de fotbal din liga a patra Minerul Uricani a pierdut cu scorul de 5-0 în deplasarea de la Șoimul Băița. Președintele Uricaniului, Vasile Scurtu, a explicat pentru zvj.ro eșecul echipei sale. "Au fost două reprize diferite. O primă repriză în care noi am ratat, am avut ocazii și am stat bine pe teren. Apoi a urmă o a doua repriză în care noi am cedat fizic. Copiii noștri nu au făcut față experienței echipei din Băița. Este o înfrângere drastică, dar adevărul e că am jucat slab a doua repriză", a conchis oficialul.

)

Ziarul Vaii Jiului

Editor: SC Aldo Detail Direct SRL Petroşani RO 32719137 n J20/82/2014

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud. Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS DTP: Bogdan SOVAGO Publicitate: Mirabela FLEȚAN - 0735.727264 Administrativ / Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

vineri, 23 aprilie 2021


Totul despre discuţiile ministrului Muncii şi Protecţiei Sociale, la Petroșani, cu delegaţia din cadrul Complexului Energetic Hunedoara

O a doua parte a vizitei ministrului Muncii și Protecției Sociale, Raluca Turcan, în Valea Jiului a fost dedicată întâlnirii cu delegația conducerii și sindicatelor din cadrul CEH, referitoare la viitorul complexului energetic și funcționarea în continuare a celor patru mine de huilă în jurul Termocentralei Paroșeni, singura din România care și-a pus la punct sistemul de desulfurare și, implicit, rezolvarea capitolului ce ține de poluarea mediului.

Minerii au cerut găsirea de soluții economice și sociale cât mai urgente pentru Vale Ministrul a fost însoțit la discuțiile din Sala de Marmură a Primăriei municipiului Petroșani de către prefectul de Hunedoara, Călin Petru Marian, deputatul Vetuța Sănescu – preşedinte PNL Hunedoara alături de senatorii PNL de Hunedoara, fostul prefect Vasilică Potecă și Lucia Muntean. din Valea Jiului, şi liberalul Adrian David, tot din Valea Jiului, actualmente directorul Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Hunedoara. De cealaltă parte, în jurul administratorului special, Cristian Roșu, s-au reunit directorul general CEH, precum și liderii de sindicat din cadrul „Muntele”. Ca și la București, la sediul Ministerului Muncii și Protecției Sociale, de-acum mai bine de o săptămână, moment relatat și în ZVJ, delegația minerilor a prezentat pe scurt situația actuală din mineritul de huilă al Văii Jiului, reprezentanții CEH cerând să fie găsite soluții guvernamentale cât mai urgente privind rezolvarea unor probleme economice ce țin de CEH, dar și de ordin social, de care Valea Jiului și minerii au mare nevoie, cât mai repede. De asemenea, minerii au vorbit de necesitatea creării cât mai rapide a noului complex energetic, astfel încât noua entitate energetică să fie capabilă să le dea de lucru în continuare celor peste 3.000 de angajați ai CEH la cele patru mine rămase funcționale și la Termocentrala Paroșeni. Concluziile întâlnirii cu reprezentanții minerilor, trase de ministrul Raluca Turcan La conferința de presă organizată ulterior acestei acțiuni, ministrul Raluca Turcan a tras concluziile acestei întâlniri, menționând foarte clar că guvernul caută soluții urgente pentru rezolvarea acestor probleme economice și sociale din Valea Jiului, precum și pentru crearea noului complex energetic de care se tot discută și care pentru măcar câțiva ani ar rezolva funcționarea acestor mine de huilă rămase neînchise. Totodată ministrul a subliniat faptul că discuțiile cu sindicatele și cu cei din conducerea CEH vor fi reluate în Capitală, încercându-se a se găsi soluții, Raluca Turcan menționând că la Ministerul Muncii și Protecției Sociale ușa va fi deschisă totdeauna pentru problemele Văii Jiului. Ministrul a trasat, după părerea sa, trei „direcții” de care atât guvernul, cât și administrațiile locale din Valea Jiului, ar trebui să se țină. „Am avut o întâlnire cu prieteni și parteneri vechi, deja, reprezentanții sindicatelor minerilor din Valea Jiului, oameni pe care i-am întâlnit la București când erau întro situație disperată și pe care atunci am încercat să-i sprijin. Împreună cu ei am avut astăzi ocazia să discutăm din nou despre ce am mai putea face deopotrivă, pe termen scurt și lung, pentru că în Valea Jiului situația rămâne una dificilă și nu avem decât o singură cale de urmat pentru a crește nivelul de trai și de bunăstare în această zonă. Încercăm să o dezvoltăm și partea afectată de închiderea industriei miniere să poată să fie absorbită, canalizată, în altă parte, fie prin reconversie profesională pentru activități economice deja existente, dar, mai ales, prin noi investiții care să creeze alte activități economice. Știu că aici în Valea Jiului s-au perindat tot felul de politicieni și cel mai probabil oamenii din Valea Jiului sunt sătui de promisiuni. Sunt conștientă de lucrul acesta pentru că problemele din Valea Jiului n-au apărut nici astăzi, nici acum o săptămână, ci ele s-au acumulat în timp, iar în loc să-și găsească rezolvare s-au agravat. Dar

8

www.zvj.ro luni, 26 aprilie 2021

să știți că printre politicieni există oameni și oameni. Cred că există suficiente argumente să înțelegeți că și eu și colegii mei suntem altfel de oameni politici, pentru că aici în Valea Jiului de fiecare dată am discutat despre soluții. Inclusiv astăzi cu reprezentanții minerilor am discutat despre lucruri concrete. Pe de o parte am discutat despre sprijinul financiar pe care l-am oferit minerilor în momentul în care au intrat în gravă în subteran și își strigau disperarea pentru că se acumulaseră restanțe, aici vorbim de un sprijin consistent, de aproximativ 34 milioane lei, pentru restanțele salariale, plus un alt sprijin de 9 milioane lei din Fondul de Urgență pentru tichetele de masă și de transport. Pe de altă parte, tot împreună am făcut astăzi o evaluare și a sprijinului pe care l-am oferit pentru Valea Jiului, la modul concret, pe perioada pandemiei și a crizei economice generată de aceasta. Și dacă la nivelul anului trecut am oferit sprijin de aproximativ 68 milioane lei, salvând aproximativ 56.000 de locuri de muncă, pentru că am ajutat angajatori să primească sprijin pentru șomajul tehnic, anul acesta am acordat deja pentru Valea Jiului aproximativ 6 milioane lei pentru șomaj tehnic, aproximativ 1 milion lei pentru munca flexibilă și aproximativ 500.000 lei pentru plata părinților care au stat acasă să-și supravegheze copiii pe perioada orelor on-line. Deci, am vorbit despre lucruri concrete. Așa cum v-am spus am făcut și planuri și cred că în continuare vom putea să-i sprijinim, așa cum am elaborat o ordonanță de urgență pentru a putea face aceste plăți acumulate în timp pentru societatea energetică aflată în insolvență, intenționăm să modificăm din nou cadrul legal, astfel încât să mai putem sprijini financiar și pe viitor, până la momentul intrării în etapa de redresare în urma închiderii minelor. Este un proces pe termen lung, dar am constatat astăzi că discuțiile sunt constante, deopotrivă la Ministerul Energiei, cât și la Ministerul Muncii și am convingerea că situația aici, în Valea Jiului, se poate schimba. Și o să vă dau trei direcții pe care eu le văd: 1. Sprijinul temporar pentru cei afectați de închiderea minelor, inclusiv din zona de producție energetică. 2. Atragerea de investiții. Pentru a atrage investiții este obligatoriu ca autoritățile locale să se așeze la masă cu Guvernul României și să găsească împreună un set de măsuri, de facilități, astfel încât să se atragă investiții în zonă. Fără investiții va fi foarte greu! 3. Cea de-a treia direcție este aceea de atragere de fonduri europene pe Programul de Tranziție Justă, întrucât aici vorbim de o întreagă zonă afectată prin închiderea unor activități care în momentul de față nu mai au susținere la nivel european. Nu în ultimul rând, în ceea ce privește Ministerul Muncii, am făcut deja o evaluare pentru Programul de Reconversie Profesională, avem un set de meserii care sunt căutate aici, în Valea Jiului, dar în mod evident nu este suficient ce am identificat în momentul de față. Deci, problemele din Valea Jiului pot fi rezolvate pe termen lung (…)”, a declarat Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Raluca Turcan.

Se discută despre ample disponibilizări la CEH, dar nimeni nu dă deocamdată o cifră concretă, de teama să nu plece din sistem foarte mulți actuali angajați! Firește că ZVJ și subsemnatul, dar suntem convinși că și cititorii, am vrut să aflăm mai multe despre viitoarele disponibilizări de la CEH. Personal am auzit deja de o listă care s-ar face în prezent la CEH, neoficial deocamdată, și care ar cuprinde câteva sute de nume din rândul minerilor, plus alte câteva sute de pe la energeticienii de la Mintia! Cristian Roșu a negat la ieșirea din sală, în fața primăriei, că ar fi vorba de așa ceva! I-am și spus că dacă află lumea din timp de listă, poate va avea surpriza să regăsească înscriși pe listă pe aproape toți cei care ar avea condițiile de disponibilizare, din vreo 3.000 de mineri să mai rămână vreo mie de mineri! Și atunci cu cine vor mai face producție la cele patru mine? A râs, dar nu era râsul lui… cred că îmi dădea dreptate în gând, dar n-a vrut să recunoască și a negat, menționând că nici vorbă să existe deja o asemenea listă cu un număr de persoane pe ea, zeci, sute sau mii. Vom vedea… Ca atare l-am întrebat și pe ministru de această listă de disponibilizări, dacă știe cumva câte persoane ar urma să beneficieze de banii de disponibilizare, ieșind din sistem, ulterior urmând să se pensioneze, cum s-a mai procedat. Firește că și ministrul Muncii a ținut la „secret” chestiunea, menționând că momentan nu știe mare lucru de acest subiect. De asemenea, am întrebat dacă pentru cei ce se vor disponibiliza, există anul acesta, în mod concret, programe de reconversie, astfel încât cei care doresc să continue activitatea în viitor să o poată face, în alte domenii de activitate. „Cifrele sunt orientative întrucât depinde foarte mult de modalitatea în care vor deveni viabile viitoarele soluții economice și nu mi-ar plăcea să avansez eu cifre de disponibilizare. Cred că lucrul acesta o să-l facă chiar reprezentanții sindicatelor. Dar încă suntem în negocieri la nivel de guvern. Luăm în calcul zilele următoare să venim în guvern cu un Memorandum care include măsuri de protecție socială pentru persoanele afectate de închiderea minelor. În acest Plan de măsuri au fost deja adoptate două hotărâri de guvern pentru Ajutor de Stat. Iar Ajutorul de Stat pentru activitățile miniere afectate include și Planul de reconversie”.

Ministrul promite că Ministerul Muncii va plăti tot ce și-a asumat legat de cele trei luni de plată ale salariilor compensatorii Apoi, după o altă întrebare, legată de salariile minerilor, ministrul a declarat: „În primul rând pentru a putea sprijini cei aproximativ 4.000 de mineri afectați de închiderea activității, am elaborat o Ordonanță de Urgență și o hotărâre de guvern, astfel încât să putem clarifica statutul societăților în insolvență care pot să primească sprijin pentru plata salariilor restante. În Directiva europeană avem prevederea în baza căreia plățile restante pot fi acordate doar pentru trei luni de zile calendaristice. Din nefericire plățile au început, așa cum m-am angajat în Memorandumul semnat la Ministerul Muncii cu reprezentanții minerilor, pe final de lună și atunci a rămas o tranșă care nu are în momentul de față acoperire în baza legală de trei luni calendaristice. Dar noi suntem genul de oameni care dacă am făcut un angajament ne și ținem de el, ca atare vrem să clarificăm aspectul ce ține de a șasea tranșă din cele trei etape în care am plătit salariile compensatorii. Astăzi mi-a fost prezentată o situație pe care oarecum o anticipam din discuțiile anterioare, în baza căreia până la reluarea unei părți din activitate să mai rămână neacoperite salariile pentru câteva zile, un interval mic de timp. Nu este încă identificată acea perioadă, dar vă dați seama că dacă va fi nevoie de ajutorul nostru o să vedem cum facem”. Corneliu BRAN

ACTUALITATE

3


4

ACTUALITATE

Ministrul Muncii și Protecţiei Sociale, Raulca Turcan, despre necesitatea deschiderii cât mai multor centre de zi pentru copiii din familiile vulnerabile, precum „Salvaţi Copiii” - filiala Petrila

Unul dintre obiectivele vizitei de lucru a ministrului Muncii și Protecției Sociale în Valea Jiului de săptămâna trecută a fost prezența la sediul Organizației „Salvați Copiii” din Petrila.

Ministrul Turcan și delegația ce l-a însoțit au vizitat Centrul de Zi de la „Salvați Copiii” Petrila

Acolo, alături de prefectul de Hunedoara, Călin Petru Marian, de președintele PNL Hunedoara, deputatul Vetuța Stănescu, de reprezentanții de la vârful organizației, ministrul Muncii și Protecției Sociale a vizitat Centrul de Zi – Petrila, redeschis pentru comunitatea locală din Valea Jiului. Un centru de zi unde copiii vor avea de-acum, după amplele lucrări de renovare, posibilități să se pregătească în condiții moderne și de confort pentru școală, dar și să servească o masă caldă. A nu se uita faptul că încă de la început, de acum 18 ani, obiectivul acestui centru de zi al Organizației „Salvați Copiii” Petrila a fost acela de a oferi sprijin copiilor proveniți din familii aflate în dificultate, ori copii aflați în risc de abandon școlar din Valea Jiului. Iar din ce le-au spus gazdele celor din delegația ministerială, rezultatele în aceste aproape două decenii de activitate a centrului nu au întârziat să apară, semn că munca cu copiii aceștia a fost deosebit de eficientă: peste 330 de premianți la școală, 70 de absolvenți cu studii medii și 16 absolvenți de studii superioare din rândul copiilor proveniți din familii aflate în dificultate.

Ministrul Muncii și Protecției Sociale consideră că trebuie deschise cât mai multe astfel de centre în țară

La conferința de presă organizată ulterior acestei vizite la Petroșani, în „Sala de Marmură” a primăriei, ministrul Muncii și Protecției Sociale, Raluca Turcan a ținut să concluzioneze această acțiune de la Petrila, unde ministrul și cei din delegație au fost prezenți, subliniind importanța creării unor astfel de centre de zi, precum cel de la Petrila, pe tot cuprinsul țării, astfel încât copiii din familiile vulnerabile să poată fi ajutați clar și concret de Statul Român: „(…) Practic în România sărăcia este mare. Vorbim atât de sărăcie pentru copiii din medii vulnerabile, cât

facebook.com/ziarulvaiijiului

și de sărăcie în muncă - și suntem la dublul mediei europene de sărăcie în muncă. De asemenea, avem și o valoare a forței de muncă de trei ori mai mică decât în Uniunea Europeană. În același timp, numărul persoanelor vulnerabile în România este unul care să ne oblige să punem pe radarul Statului problema asistenței sociale. Și problema copiilor din familii cu probleme de sărăcie, de boală, de lipsă de locuri de muncă reprezintă una dintre cele mai serioase probleme pe care trebuie să o rezolvăm. O soluție pentru a scoate copiii din situația de sărăcie extremă este aceea ca ei, pe parcursul zilei, să poată să urmeze cursuri în centre de zi, unde să primească educație, supraveghere, dragoste, mâncare, iar ei la rândul lor să poată să împartă din experiențele trăite și membrilor familiilor vulnerabile din care provin. Astfel de centre am spus că dorim să multiplicăm la nivelul întregii țări și de altfel în Planul Național de Redresare și Reziliență vom avea o sumă consistentă pentru extinderea rețelei de infrastructură socială, inclusiv de crearea acestor centre de zi pentru copiii proveniți din familiile vulnerabile (…)”.

Locurile de muncă pentru familiile vulnerabile, soluţia rapidă și viabilă pentru ieșirea din sărăcie

Nu putem fi decât de acord cu ce a spus ministrul, numai să se facă mai repede aceste centre, dacă sar putea, în condițiile în care vorbim deja de foarte mulți copii ai României care trăiesc în condiții foarte grele și care din această cauză abandonează școala și, astfel, orice formă de educație școlară ar putea primi. Nici nu vrem să mai ne gândim că unul din patru copii ai țării sunt în această situație, de la 1 la 7 cât era proporția, iată, ajungându-se la 1 la 4 în doar vreo două decenii, iar creșterea numărului de familii vulnerabile, deci și de copii proveniți din acestea, este tot mai mare de la an la an, mai cu seamă după ce această pandemie a distrus foarte multe afaceri și locuri de muncă. Într-adevăr, este un capitol unde guvernanții trebuie să apese pedala de accelerație. De fapt trebuia de acum minim 10 ani, dar au fost doar povești cam tot timpul. Am spus-o și i-am spus și ministrului la Petroșani acum, că și în Valea Jiului, precum și în multe zone din țară, situația e disperată atâta vreme cât jumătate din populația aptă de muncă NU are un loc de muncă. Au spuso chiar și consultanții de la PwC în analiza lor din draftul noii Strategii de Dezvoltare a Văii Jiului, nu o spunem doar noi sau altcineva din zonă care ar putea fi catalogat drept părtinitor. Aici e cheia și rapid trebuie rezolvare: noi locuri de muncă cu salarii decente și ieșirea, astfel, din sărăcie a multora din aceste familii vulnerabile! Altfel, vorbele sunt de prisos și oricâte

centre de zi s-ar deschide, familiile tot sărace vor rămâne în lipsa unor locuri de muncă, iar rezolvarea problemei ar fi nici pe sfert. Corneliu BRAN

luni, 26 aprilie 2021


Vulcan

De la un proiect faraonic la unul mai puţin costisitor Punerea la punct a Parcului “Avram Iancu” din Vulcan este solicitată de foarte multă vreme. De-a lungul timpului, el s-a degradat continuu și nu s-a făcut nici cel mai mic efort, pentru a-l mai repara cât de cât. Dimpotrivă, el a fost lăsat, parcă dinadins, să se prăpădească de la o zi la alta. S-a petrecut așa

cu toate că, an de an, în bugetul local era prinsă suma necesară începerii lucrărilor. Numai că acest lucru nu s-a întâmplat niciodată. În 2019, dacă nu mă-nșel, primăria a prezentat un proiect faraonic de modernizare a acestui loc cu verdeață din centrul vechi al localității. Zic faraonic, nu doar, fiindcă el includea fel de fel de amenajări, unele chiar mai puțin utile și necesare, ci și pentru că transpunerea lui în realitate ar fi costat miliarde de lei vechi. Doar studiile de fezabilitate, după cum apărea în document, ar fi necesitat o grămadă de bănet. Totul din bugetul local, pentru că lucrarea nu putea fi

bugetul local, dacă s-ar fi mers mai departe cu el, mi-a vorbit actualul primar. Pe Cristian Merișanu l-am întâlnit întâmplător, vineri dimineața, pe când veneam dinspre Club IMAX, înainte de ședința de consiliu local, chiar în Parcul “Avram Iancu”. Era, împreună cu managerul public Marius Danci, lângă statuia celui care a da numele acestui parc. Piedestalul pe care se află bustul Crăișorului și locul pe care acesta e amplasat au fost realizate de primarul anilor nouăzeci Ovidiu Avramescu. Cu toate cele de trebuință: aleea care duce la monument, lespedea de marmură și lanțurile cu care era înconjurat.

Acum mai totul

este degradat. Din costisitorul proiect al lui Ile, lăsat acum de izbeliște, s-a apucat să se realizeze doar tăierea arborilor mâncați pe interior și locul de joacă

pentru copii. Acesta chiar că a fost și este foarte necesar. Se vede asta zilnic, când vremea este frumoasă, iar părinții și bunicii își aduc aici prichindeii. Treaba e că, acum, Cristian Merișanu chiar vrea să pună pe picioare și restul parcului. Cât de cât. Vrea să refacă piedestalul statuii și tot ce-i pe lângă el. Și, eventual, să monteze două proiectoare a căror lumină să fie dirijată spre bustul lui Avram Iancu. Apoi, are de gând să curețe aleile, să planteze lori, să amplaseze bănci noi și coșuri de gunoi. Și asta cât de curând, fiindcă anotimpul călduros se apropie, iar vulcănenii vor să aibă și ei un parc. O oază de verdeață curată și liniștită, în care să petreacă în tihnă câteva ceasuri pe zi. Gheorghe OLTEANU

acceptată, pentru a fi executată cu finanțare europeană.

La momentul la

care a fost prezentat, proiectul imaginat de fostul primar mi-a reamintit de o altă construcție cu pretenții de palat-vilă care ar fi făcut o gaură de șase miliarde vechi în bugetul local. Indiscutabil, despre veceul public prevăzut să fie săpat la câțiva metri de blocul lui își amintește perfect și actualul consilier local Daniel Lehăceanu. Numai și numai datorită intervenției sale civice curajoase pe la instituțiile statului cu atribuții în domeniul sănătății publice a putut fi stopată începerea construcției veceului subteran în care ar fi urmat să fie îngropați șase sute de mii de lei noi. Și, de reținut un aspect interesant: nici că s-a mai încercat, după aceea, să le fie găsit vreun alt loc de îngropăciune.

Despre proiectul

de modernizare a parcului, care ar fi cocoșat la greu

8

www.zvj.ro luni, 26 aprilie 2021

EDILITARE

5


6

prăvălia cu istorii

Fascinanta şi puţin cunoscuta poveste a Văii Jiului, de la 1840 până la 1926, scrisă după noţile repausatului inginer minier Gustav Polyak de Samson, prelucrate şi completate de Arpad Schreiber - conductor principal minier (VIII) 1897. Încep lucrările pe Valea Lupului

În 1897, s-au început lucrările de pregătire în Valea Lupului din Vulcan, construindu-se funicularul, separaţia şi locuinţele muncitoreşti. În Vulcan, a început o activitate încordată pentru dezvoltarea exploatărilor miniere şi construirea locuinţelor necesare funcţionarilor şi muncitorilor.

O sinagogă arsă ridicată la 1871 şi arsă la 1913. Alte biserici

Prima biserică, care s-a ridicat în Petroşani, a fost sinagoga evrească, construită în 1871. Această sinagogă a ars în 1913. Până la 1881, romano-catolicii nu aveau decât un oratoriu la Livezeni. Biserica de astăzi, 1926, a fost construită în 1881. Tot acum au fost ridicate la Livezeni biserica greco-catolică şi reformată. Biserica evanghelică a fost ridicată în 1896, iar cea greco-orientală (ortodoxă) în 1908.

Mulţi jandarmi. Puţine greve

Mişcări muncitoreşti nu prea au fost între 1870 şi 1890. Cea dintâi grevă din Valea Jiului a fost în anul 1878, sub directorul Benea. La 14 ani după aceasta, în 1892, a urmat o nouă grevă sub directorul Tallalschek. Însă aceste greve nu erau de mare însemnătate. Sub directorul Andreics s-a întâmplat, din nou o grevă, care a ieşit din cadrele modeste ale grevelor anterioare. Pentru represiunea acestei greve, a fost detaşată în Valea Jiului o unitate militară de 1.000 de oameni.

Apar mişcările socialiste

În 1906, mişcările socialiste erau interzise încă în Ungaria, iar lucrătorii îşi plăteau cotizaţia doar pe ascuns. În acea vreme, doar la Budapesta şi în centrele industriale mai însemnate aveau socialiştii asociaţii aprobate. Însă această stare era pe cât se poate de rea, astfel că agitatorii vizitau, în taină, coloniile industriale şi miniere, agitând prin toată ţara. În timpul primului război mondial, lucrătorii au declarat grevă, de asemenea. Din 1920 încoace, nu prea au mai fost greve, muncitorimea şi patronii încheind contracte de lucru în baza Legii Trancu-Iaşi.

Congres minier şi metalurgic la Petroşani

În 1903, s-a desfăşurat la Petroşani un congres minier şi metalurgic, având loc şi o expoziţie industrială şi economică. Cu ocazia acestei expoziţii, foarte mulţi meşteşugari au fost decoraţi cu medalii de aur.

Petroşani. 1888 - gimnaziul comunal. 1909 - gimnaziul de stat

În 1888, la intervenţia directorului Tallatschek, Petroşaniul a primit un gimnaziu comunal, care era adăpostit în nişte case de colonie. Prin aceasta s-a îndeplinit o dorinţă mai veche a locitorilor Văii Jiului, înlesnindu-se educarea copiilor. Acest gimnaziu a fost declarat gimnaziu de stat în 1909.

Maistrul Andreics trece de la privat la stat...

După cum am aminitit mai sus, Societatea Braşoveană a luat în exploatare în arendă, pe 50 de ani, exploatările statului. În 1907, Societatea Salgotarjani şi statul, de comun acord, au rupt contractul de arendă. După 18 ani de arendă, statul a putut relua exploatarea minelor sale. Conducerea centrală a acestor exploatări a fost încredinţată maistrului minier Ioan Andreics, care ieşise de vreo câţiva ani din serviciul Societăţii Salgotarjani, intrând în serviciul statului. Lui i se datorează denunţarea contractului de arendă, precum şi redeschiderea exploatărilor statului. Statul maghiar, în baza unui program elaborat mai înainte, a făcut investiţii mari, deschizând noi exploatări.

Două sonde pe la început de secol XX. Se redeschid galeriile...

Pentru constatarea felului zăcămintelor, s-au montat două sonde, în 1907 şi 1908. În afară de aceasta, a fost adus foarte mult material de construcţie şi minier. În 1908, s-a început, din nou, deschiderea galeriilor principale de extragere, care se surpaseră de tot. Şi asta pentru că nici Societatea Braşoveană şi nici Societatea Salgotarjani nu exploatau aceste mine. Tot atunci, s-a construit şi calea ferată în lungime de 38 de km. Separaţia de nord a ajuns astfel, din nou, în mâna statului, iar Societatea Salgotarjani şi-a transferat de aici separaţia în apropierea minei Est.

Tunelul de lângă mina Deak. O separaţie nouă

Pentru a uşura transportul de la mina Deak, a fost construit, în apropierea minei Est, un tunel de 300 de metri şi linia ferată dintre mina Deak şi mina Est, folosite şi astăzi. Statul a construit o separaţie nouă în nordul Petroşaniului. Aceasta era ca mărime unică în toată ţara. În acelaşi timp cu lucrările de reconstrucţie ale separaţiei, a decurs şi înaintarea unui tunel, care trecea pe sub dealul dintre Jiu şi pârâul de la Boli. Paralel, s-a construit şi funicularul cel nou, care, de asemenea, era destinat transportului produselor miniere la separaţie.

Centrala electrică de la Jieţ

La Jieţ s-a ridicat o centrală electrică provizorie, care furniza exploatărilor miniere curentul necesar. Între timp, se lucra şi la construirea unei noi centrale electrice, lângă separaţie. Aceasta a fost gata în 1912. Din iulie 1912, de aici era alimentat şi iluminatul Petroşaniului. Curentul era produs de două turbogeneratoare a 3.700 HP. Tot în acest timp, a fost construită şi o fabrică de cărămizi, care producea, anual, 5 milioane de cărămizi. Tot lângă separaţie, în apropierea centralei electrice, s-au mai construit două cuptoare moderne pentru arderea varului, producând, zilnic, câte un vagon de var. (va urma)

facebook.com/ziarulvaiijiului

luni, 26 aprilie 2021


Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Aştepţi cu mult interes un eveniment anunţat pentru perioada următoare şi în care ai investit multă speranţă şi iubire. Simţi că va fi ceva pe placul tău.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Îţi dedici eforturile celor care chiar au nevoie de tine. Tu deţii soluţia la unele din problemele celor din jur şi, dacă tot ştii ce e de făcut, de ce să nu te implici mai mult? Bine faci!

AUto

• Logan Prestige 1.0 SCE, înmatriculat 2018, alb, 119.000 km, 6500 euro sau predare leasing (mai sunt 24 rate) Telefon: 0761756839

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Încearcă să schimbi ceva în modul de a judeca o situaţie prin care ai mai trecut şi altădată. Problema de faţă are căi de rezolvare mai paşnice şi mai amiabile.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

mica publicitate

PIERDERI

mica publicitate

Pierdut contract de vânzare cumpărare garsoniera și proces verbal de predare primire a locuinței nr. 2724/09.09.1997 emis de IGL Lupeni pe numele Neagoie Paul Augustin. Se declară nule.

CoMEMoRĂRI

Se implinesc 10 ani de când iubita noastră

HoDoȘ ECAtERINA

A pornit pe drumul spre eternitate, lăsând în urmă un gol imens, lacrimi și durere. Păstrăm un moment de aducere aminte de cei care au cunoscut-o și iubit-o. Bunătatea, dragostea și amintirea ei vor rămâne veșnic vie în inimile noastre. soțul, copii, nora și nepoții

Primăria municipiului Vulcan

Azi ai impresia că baţi pasul pe loc şi nimic nu înaintează. Dacă nu observi niciun fel de progres, mai bine ia o pauză pe toate planurile făcând… nimic!

Facilităţi fiscale la plata impozitelor și taxelor locale pe anul 2020

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Inima ta plânge în surdină pentru că nu se simte înţeleasă. Probabil iubirea nu e, azi, la nivelul sperat.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Având în vedere evoluția pandemiei de COVID-19, precum și măsurile ce restrâng unele drepturi și libertăți fundamentale, printre care libera circulație în vederea evitării aglomerației, precum și faptul că în perioada stării de urgență mediul de afaceri s-a confruntat cu o diminuare semnificativă de lichidități financiare, presoanele fizice și juridice ce în perioada 01.01.202131.01.2022 depun o cerere în vederea anulării unor obligații fiscale accesorii în cazul obligațiilor bugetare restante la data de 31 martie 2020 vor beneficia de facilități fiscale la plata impozitelor și taxelor locale pe anul 2020. PRIMARUL MUNICIPIULUI VULCAN, Ing. Ec. Cristian Ion Merișanu

Totul pare să stagneze într-o zonă ternă şi lipsită de strălucire, dar nu te îngrijora. Ai răbdare, vei depăşi acest punct mort şi, după aceea, vei reintra în circuit cu forţe proaspete.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Porneşti un drum complet nou, după o viziune diferită faţă de tot ce ai făcut înainte, şi ai să vezi efectele miraculoase!

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Se adună multă lume în jurul unui eveniment de care toţi sunt cumva interesaţi şi eşti şi tu chemat să te alături acestui colectiv. E ca o sărbătoare comună, la care fiecare îşi aduce cumva contribuţia.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Lucruri care nu mai aduceau nimic nou în peisaj par dintr-o dată să dea semne de revigorare, înfloresc sub ochii tăi, renasc speranţa în inima ta şi eşti încântat de perspectivele promiţătoare care se văd la orizont.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Ţine sub control atitudinea ta un pic cam agresivă care nu va fi interpretată corect de cei din jur, chiar dacă e modul tău de a te ridica pentru cine ştie ce nedreptăţi.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Trebuie să ai multă răbdare până ce proiectul la care îţi aduci acum contribuţia să ajungă la nivelul sperat. E o ascensiune lentă, dar solidă, pentru că te bazezi pe fapte concrete.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Drumul pe care ai pornit nu demult duce la un nivel demn de toată aprecierea, pentru că pe parcurs vei acumula noi şi noi informaţii care vor crea un nivel superior pe care te vei putea baza mai apoi o viaţă.

HoRosCoP

8

www.zvj.ro luni, 26 aprilie 2021

DIVERSE

7


8

din judeţ

La Deva, vaccinare “Drive Thru” - fără a fi nevoie de înscrierea în prealabil în platforma naţională de profil desfășurarea activității, împreună cu echipele instituțiilor implicate în organizare: DSP, Primăria Deva, Crucea Roșie, Serviciul de Ambulanță și Inspectoratele de Poliție, Jandarmi și pentru Situații de Urgență. În primele două ore de la deschidere s-au vaccinat peste 200 de persoane care au sosit cu autoturismele în parcarea complexului comercial, în zona amenajată în acest scop. Reamintim că centrul de vaccinare direct din mașină are activitate zilnică, între orele 10.00 și 19.00. Persoanele care doresc să se vaccineze, indiferent de localitatea de domiciliu, o pot face prezentând actul

Sâmbătă dimineață a început la Deva acțiunea de vaccinare direct din mașină „Drive Thru”. Centrul, primul de acest fel din țară, se află în parcarea Complexului Comercial „Shopping City Deva” și sunt organizate 4 fluxuri de vaccinare cu serul produs de „Pfizer BioNTech”. Prefectul județului Hunedoara, Călin Petru Marian, s-a aflat în cursul dimineții la centrul de vaccinare pentru a urmări

facebook.com/ziarulvaiijiului

de identitate, fără a fi nevoie de înscrierea în prealabil în platforma națională. Biroul de Presă al Instituţiei Prefectului – Judeţul Hunedoara ne mai informează şi despre chestionarul de triaj și cel de consimțământ, care pot fi descărcate de pe site-ul DSP Hunedoara (asphd.ro) sau pot fi obținute la centrul de vaccinare.

luni, 26 aprilie 2021


Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
3072 luni 26 apr 2021 by Ziarul Vaii Jiului - Issuu