3065 joi 15 apr 2021

Ziarul Vaii Jiului

O CARTE VIE A LOREDANEI JUGLEA

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, Petroşani

SPORT PE TOCURI!

Director:

Cătălin DOCEA

Curs valutar:

1€ = 4,9226 lei 1$ = 4,1180 lei

1₤ = 5,6719 lei

joi, 15 aprilie 2021

Anul XIV • nr. 3065 • 8 pagini • Preţ: 1 leu

Aceasta e întrebarea:

Câţi angajaţi CEH își vor pierde locurile de muncă?

• Pentru Raluca Turcan, Valea e un cartof fierbinte • Întâlniri conducere CEHsindicate-ministere la București

La București continuă seria întâlnirilor între miniștrii Guvernului României și reprezentanții Complexului Energetic Hunedoara în vederea restructurării și reorganizării complexului energetic din Valea Jiului, prin construcția unui nou complex energetic care să poată continua activitatea la cele 4 exploatări miniere rămase în activitate, precum și la Termocentrala Paroșeni. Luni, 13 aprilie, discuțiile au avut loc la Ministerul Muncii, unde reprezentanții CEH, în frunte cu administratorul special Cristian Roșu și cu reprezentanți ai Sindicatului „Muntele” s-au întâlnit într-o ședință de lucru „lămuritoare” cu ministrul Raluca Turcan și cu câțiva secretari de stat și directori din minister.

„Am discutat cu doamna ministru Raluca Turcan despre soluțiile legislative, prin care vom putea proteja, în perioada următoare, angajații din minerit și energie. Am găsit împreună modalități de sprijin pentru persoanele ce urmează a fi disponibilizate în urma restructurării Complexului Energetic Hunedoara, mai ales în condițiile în care Ministerul Muncii a fost cel care și-a asumat, la sfârșitul lunii februarie, plata drepturilor restante pentru mineri și energeticieni. Am identificat, de asemenea, soluții pentru dezvoltarea Văii Jiului în perioada următoare.

Volumul poate fi achiziţionat, cu rezervare telefonică prealabilă, de la Redacţia Ziarul Văii Jiului.

De asemenea, împreună cu sindicaliștii de la Sindicatul Muntele, am fost tot în aceiași zi prezenți și la Ministerul Finanțelor, unde ne-am întâlnit cu domnul secretar de stat, Lucian Heiuș, în căutarea surselor de finanțare. Asta și după întâlnirea de data trecută cu domnul Prim-ministru, Florin Câțu, când s-a stabilit să menținem legătura cu ministerele Energiei, Muncii și Finanțelor, în vederea găsirii de soluții rapide pentru noul complex energetic și pentru protecția persoanelor ce urmează a fi disponibilizate”, ne-a declarat Roșu. Nu încheiem înainte de a prezenta și declarația ministrului Muncii, Raluca Turcan, legată de întâlnirea de lucru cu reprezentanții CEH: „Știu că activitatea economică din Valea Jiului este de 30 de ani încoace

un cartof fierbinte, dar la fel de mult cred că de noi toți – guvernanți, sindicate, autorități locale, oameni ai Văii Jiului – depinde să depășim faza proiectelor pe hârtie și să dezvoltăm, într-adevăr, zona. Am discutat astăzi cu reprezentanții minerilor din Valea Jiului și cu reprezentanții CEH, despre soluțiile legislative prin care vom putea proteja, în perioada imediat următoare, angajații din minerit și energie, care își vor pierde locurile de muncă. Mai mult, am vorbit despre intervențiile punctuale pe care Ministerul Muncii le-ar putea avea, prin ANOFM, pentru a facilita reintegrarea pe piața muncii în zona Văii Jiului. Oamenii care își încheie acum activitatea, mulți dintre ei dornici să rămână în zona în care au crescut și au muncit atâția ani, au de cele mai multe ori atât vârsta, cât și dorința de a se menține în viața activă și noi ne-am propus să îi sprijinim în acest sens”. Corneliu BRAN

2

ACTUALITATE

Peste mai bine de-o lună, povestea continuă, chiar dacă on-line:

Simpozionul internaţional „UNIVERSITARIA SIMPRO” își deschide porţile celor aproape 200 de participanţi

Simpozionul internațional „UNIVERSITARIA SIMPRO” 2021, organizat de Universitatea din Petroșani în parteneriat cu INCD-INSEMEX Petroșani ajunge anul acesta la ediția a IX-a. Dacă anul trecut din cauza pandemiei organizatorii nu au riscat și au anulat evenimentul, anul acesta soluția găsită este ca simpozionul să se desfășoare on-line, în perioada 27-28 mai.

„Anul trecut din cauza stării de urgență și a faptului că nu se știa prea bine ce se va întâmpla în continuare cu acest nou coronavirus, cu numărul de cazuri tot mai crescute și a tot ce a urmat, a trebuit să anulăm acest prestigios simpozion internațional. Anul acesta vrem să organizăm SIMPRO on-line pentru că e cel mai sigur mod, în condițiile în care vedeți și dumneavoastră ce se întâmplă cu al treilea val și cu evoluția situației epidemiologice. Din datele și informațiile pe care le dețin la această oră, există un număr de 170 de participanți, care deja au trimis rezumatele lucrărilor cu care participă la simpozion, iar noi va trebui să le dăm recenzor. În acest moment, lucrările primite și participanții sunt și din țară, dar foarte mulți și din străinătate. Eu sper că până la data începerii simpozionului toate lucrurile să fie puse la punct, astfel încât, chiar dacă se va desfășura on-line, simpozionul internațional organizat cu partenerii noștri de la INSEMEX să fie unul reușit, așa cum au fost toate celelalte opt ediții de până acum”, ne-a declarat miercuri 14 aprilie, rectorul Universității din Petroșani, prof.univ.dr.ing. Radu Sorin Mihai. Corneliu BRAN

)

Ziarul Vaii Jiului

Editor: SC Aldo Detail Direct SRl Petroşani RO 32719137 n J20/82/2014

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud. Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

Vulcan

Nu este doar părerea mea

Odată cu încălzirea vremii, Serviciul Public de Salubrizare-Vulcan s-a pus serios pe treabă. Lucru care se vede începând de la Paroșeni până la Iscroni, capătul estic al municipiului.

În această

acțiune specifică primăverii sunt angrenați șaisprezece muncitori, constituiți în opt echipe. Cinci la toaletări și trei la văruit pomii. Pe strada Nicolae Titulescu, unde am surprins imaginile care însoțesc aceste rânduri, se lucra în tandem. Pe o parte o echipă dădea cu var, iar pe cealaltă un lucrător cățărat pe scară se ocupa de coroana pomilor. Un altul aduna crengile căzute. Cel de pe scară, m-am uitat atent, era dotat cu o drujbă de mici dimensiuni, pe care o mânuia cu pricepere.

Pomii care

fuseseră deja „tunși” arată bine. Incomparabil mai bine ca în anii în care drujbele ajungeau în mâinile unor

Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN

nepricepuți. O sugestie. Sunt sălcii, precum cele din fața poștei, din care, la „toaletarea” de anul trecut, au rămas doar cioatele. Și-au revenit ușor, din câte am observat marți după amiază, când am stat la taifas cu un prieten, și, precis, la vară, pe arșiță, cei care se vor odihni pe băncile de aici vor fi din nou binecuvântați de umbră. Și mai sunt și alte sălcii care au trecut prin astfel de chinuri. Ideea e ca nu cumva sălciile respective să fie ciuntite din nou după ce de abia le-au dat crengi noi.

Nu vreau

să închei fără să salut revenirea doamnei Camelia Calotă în echipa de trei femei care se ocupă cu plantatul florilor în Vulcan. Nu o dată am scris despre profesionalismul și conștiinciozitatea de care această femeie dă dovadă. Recunoscute, de altfel, de toți șefii pe care i-a avut dea lungul timpului. Dumneaei a fost și cred ca va fi în continuare genul de angajat lângă care nu e nevoie să stea careva, ca s-o urmărească dacă-și vede de treabă. Tot ce a ieșit din mâinile ei a fost impecabil. Și nu este doar părerea mea. Este și a multor vulcăneni care au avut ocazia s-o vadă muncind. Gheorghe OLTEANU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia lIBERESCU, Alin RUS DTP: Bogdan SOVAGO Publicitate: Mirabela FlEȚAN - 0735.727264 Administrativ / Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

joi, 15 aprilie 2021

Dacă la Hunedoara aerul e „rău”,

În Vale aerul e „acceptabil”

În conformitate cu prevederile Ordinului 1818/02.10.2020, indicele generat de calitatea aerului este calculat pentru următorii indicatori: dioxid de sulf (SO2), dioxid de azot (NO2), ozon (O3), pulberi în suspensie cu diametrul mai mic de 10 microni (PM10). Datele sunt furnizate de stațiile automate din Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului.

În „Buletinul pentru informarea publicului” apărut miercuri 14 aprilie, emis de către Agenția pentru Protecția Mediului Hunedoara, aflăm că o zi mai devreme, marți 13 aprilie, indicii de calitate a aerului au condus la concluzia că: „În zona Deva, oraș, în vestul municipiului Deva, în zona orașului Călan și în zona municipiului Vulcan, indicele de calitate a aerului este ACCEPTABIL, iar în zona municipiului Hunedoara, indicele de calitate a aerului este RĂU”. Cauzele posibile pentru ce se întâmplă cu aerul în municipiul Hunedoara ar fi, conform celor de la Agenția pentru Protecția Mediului Hunedoara, prin vocea autorizată a directorului executiv Viorica Georgeta Barabaș, ar fi următoarele: industria locală, utilizarea la încălzirea locuințelor individuale a combustibililor solizi, precum și traficul rutier de pe DJ 687, pe fondul unor condiții meteo nefavorabile unei bune dispersii a poluanților. Este al doilea buletin de informare consecutiv în care aerul inhalat de hunedoreni este RĂU! Fapt ce ne face să credem că pe lângă poluarea legată de drumul amintit și de focăritul cu combustibil solid în casele oamenilor (noaptea este încă destul de frig și asta justifică acest lucru), mai există ceva în plus. În mare, acel „plus” l-au scris și cei de la Agenția pentru Protecția Mediului Hunedoara: industria locală. Dar cine din „industria locală”, domnilor și doamnelor de la Mediu? Cine poluează și face acest rău hunedorenilor, iată, fapt consemnat în buletinul din 12 aprilie și în cel din 14 aprilie, ar trebui numit, ar trebui făcut public, iar Agenția ar trebui să ia toate măsurile legale ca acest lucru să nu se mai întâmple! Este regretabil că se spune „calitate a aerului REA”, iar vinovatul continuă să polueze, bine-merci! Bine măcar că în Valea Jiului, dacă ne referim la zona noastră, acum se respiră aer curat. Măcar dacă au închis cam tot, să avem barem aer curat. Aerul va fi și mai curat după închiderea mineritului… Corneliu BRAN

8

www.zvj.ro joi, 15 aprilie 2021

Vulcan

Nu cer luna de pe cer

În Vulcan sunt trei sau patru locuri în care taxiurile staționează. Fie, ca să le vină rândul la cursele spre Petroșani și Lupeni, fie pentru onorarea diverselor comenzi pe plan local. Taximetriștii care

fac curse de Petroșani campează în parcarea din fața blocului G3 de pe bulevard. Când unuia îi vine rândul, acesta trage mașina în stația autobuz și-i îmbie pe cei care așteaptă să-i intre în autoturismul galben. Băieții cu cursele spre Lupeni sunt pe partea cealaltă și își au taxiurile aliniate, unul după altul. Ca și cei de Petroșani, și aceștia se respectă între ei. Nu-l vezi pe vreunul să intre în fața colegului, ca să-i ia clienții. La Profi dinspre Dincă îi

găsești pe taximetriștii care, de obicei, se pun în slujba călătorilor care vor să ajungă la Petroșani. Sau în altă parte, mă rog. La capătul dinspre bulevard al străzii Traian se aliniază taxiurile care fac curse locale.

Despre aceștia din urmă

aș vrea să aduc vorba. Despre o nemulțumire a lor, mai bine zis. În perioada în care s-a lucrat la repararea străzii Traian și a trotuarelor aferente, stația taxi a fost mutată pe bulevard. Pe banda întâi, în fața clădirii fostului CAP. Se pare, din câte am înțeles, că taximetriștilor, o categorie profesională deloc de neglijat, le-a plăcut să staționeze în acel loc.

Mașinile lor

erau mult mai aproape de piață, de Profi de pe colțul clădirii fostului

complex de alimentație public, devenit, mai târziu, restaurantul Bulevard, iar oamenii încărcați cu plase și în căutarea unei mașini care să-i ducă acasă nu mai erau nevoiți să traverseze bulevardul, pe la giratoriu, că să găsească una. Cam la asta, o solicitare deloc complicată, s-ar reduce dorința acestor taximetriști. Care, repet, sunt o categorie profesională care trebuie băgată în seamă de administrația publică locală, îndeosebi de cea de acum, fiindcă și ei contribuie la bugetul local, iar acum, cu sistemele moderne de urmărire ale ANAF, nu mai pot fi bănuiți că trag în piept fiscul. Gheorghe OLTEANU

ACTUALITATE

3

4

prăvălia cu istorii

Fascinanta şi puţin cunoscuta poveste a Văii Jiului, de la 1840 până la 1926, scrisă după noţile repausatului inginer minier Gustav Polyak de Samson, prelucrate şi completate de Arpad Schreiber - conductor principal minier

Povestea aceasta despre Valea Jiului este, cu siguranță, cea mai frumoasă care s-a scris și păstrat până în zilele noastre. A văzut lumina tiparului în serial (sub un titlul comun „Valea Jiului”) în revista interbelică „Montanistică și metalurgie”, care apărea la Petroșani. Eu i-am pus doar intertitlurile, pentru a atrage și mai mult cititorii. Citiți-o și n-o să vă pară rău! (M. BOBOC)

Valea Jiului - un deşert cu câteva colibe

Inginerul Gustav Polyak a sosit la Vulcan în ziua de 4 martie 1869, ajungând în Valea Jiului prin Dealul Babii. Însărcinarea lui primită din Salgotarjan, de unde pornise, era să conducă lucrările de exploatare a zăcămintelor de cărbuni, abia descoperite pe vremea aceea. Coborându-se călătorul de pe Dealul Babii, rămânea oarecum surprins, zărind de pe malul Jiului colonia erarială clădită pe un deal; surprinderea era foarte fondată deoarece întreaga Valea Jiului nu era decât un deşert, în care nu se găsea nici o comună organizată, ci numai nişte colibe ale locuitorilor băştinaşi, presărate icicolo pe dealuri. Vulcanul, care chiar şi pe harta oficială figura greşit ca defileu şi nu ca trecătoare simplă, precum şi Valea Jiului, nu era cunoscut de alţii, decât de locuitorii din împrejurimi şi doar de aceea fiindcă era ultima staţie a drumului spre vechiul regat. Pe vremea aceea nu exista şoseaua ce trece astăzi, prin defileul din Surduc, toată comunicaţia cu vechiul regat se desfăşura prin trecătoarea Vulcanului.

Contumaz-ul, fiscul, vama, jandarmeria cu 2 gradaţi + 12 jandarmi, poşta şi notariatul

În Vulcan era, aşadar, Contumaz-ul, adică lazaretul, oficiul vamal, jandarmeria, garda financiară, serviciul poştal şi notariatul cercual. Aceste oficii se aflau clădite toate laolaltă. Lazaretul stătea pe partea cea mai ridicată a dealului şi era înconjurat de un zid înalt cu două părţi. Una dintre aceste porţi era pe partea de sud, adică spre frontieră şi

facebook.com/ziarulvaiijiului

se închidea în fiecare seară. Călătorul care sosea din vechiul regat, doar pe această poartă putea intra în lazaret. Personalul lazaretului era compus dintr-un diriginte şi doi servitori; în afară de aceştia se mai afla permanent în serviciu şi câte un jandarm. De altfel şi cazarma jandarmilor se afla şi ea tot în clădirea lazaretului. Postul de jandarmi era format din 2 gradaţi şi 12 jandarmi şi era însărcinat cu supravegherea întregii regiuni. Desigur, sub lazaret, se întindea clădirea comisariatului financiar cu un pluton de vigili. Tot aici era şi oficiul vamal, care avea şi el două porţi. Vitele importate din Oltenia intrau pe o poartă şi ieşeau pe cealaltă; aşa se numărau şi se vămuiau vitele importate. Lângă oficiul vamal era poşta şi notariatul cercual.

Promenadă de la Casa Lobstein până pe malul Jiului

Aceste clădiri publice erau, deci, primele case moderne din Valea Jiului. Funcţionarii publici, care stăteau în Vulcan, nu aveau o stare de invidiat, deoarece, în afară de vânătoare, nu prea aveau alte distracţii. Pentru ca să le fie posibilă funcţionarilor şi membrilor familiilor lor plimbarea, cel puţin în timpul verii, drumul de la Casa Lobstein de astăzi până la malul Jiului era, de-a lungul, plantat cu arbori frumoşi, iar sub aceştia erau aşezate nişte bănci. Aceasta a fost prima promenadă a Vulcanului de astăzi. Pe vremurile acelea, locuitorii de aici îşi procurau cele necesare din Haţeg ori din vechiul regat cu excepţia, se înţelege, a lucrurilor produse de ei înşişi. Numai vara îşi puteau aduce câte ceva din vechiul regat, fiindcă iarna, prin trecătoarea Vulcanului, nu se prea putea umbla fără pericol.

Contrabandă la greu. Poşta – adusă cu teleaga pe două roţi.

Dincolo fiind sare multă, contrabanda se săvârşea în mare măsură, aşa că Garda Financiară se afla destul de des în situaţii neplăcute. Serviciul poştal îl îndeplinea o

teleagă cu două roţi, care circula în fiecare zi între Vulcan şi Pui, care era cea mai apropiată staţie poştală. Până ce nu s-a construit şi nu s-a dat în circulaţie drumul de fier dintre Haţeg şi Petroşani, toate transporturile poştale soseau la Vulcan şi de aici se trimiteau la Petroşani. Locuitorii de baştină din Valea Jiului se ocupau, ca şi astăzi, în principal, cu creşterea vitelor şi, cu toate că fiecare avea pământ destul, nu cultivau mai mult pământ decât se afla în jurul casei. Urmarea acesteia era că nu prea se afla nici un ţăran care şi-ar fi produs cele necesare casei şi, astfel, erau siliţi a-şi procura alimentele de la Haţeg sau din Oltenia.

Prin Trecătoarea Vulcanului, 500-600 de cai transportau spre Viena şi Budapesta 80.000 - 100.000 de porci/ pe an

Prin trecătoarea Vulcanului, de la bâlciul de vară din Tg. Jiu, vreo 500-600 de cai aduceau alimente, în primul rând porumb. Precum se vede, până pe la 1870, Valea Jiului nu prea avea nici o legătură cu lumea de afară şi doar aşa mai trecea pe aici cineva, dacă voia să ajungă în Oltenia prin trecătoarea de la Vulcan. Însă, din punct de vedere comercial, mai cu seamă vara, era destul de frecventată, importându-se de aici cantităţi foarte mari de porci. După construirea şi deschiderea liniei ferate din Petroşani, traficul acestei trecători a devenit şi mai viu. Multe sute de vagoane de porci s-au adus atunci de dincolo şi s-au îmbarcat în Petroşani cu destinaţia Budapesta sau Viena. Cifra porcilor importaţi prin trecătoarea Vulcanului era, anual, la 80.000 - 100.000 de capete. În afară de porci se importau şi oi multe şi vite cornute; acestea se supuneau, în lazaret, unei carantine de 8 zile şi doar aşa li se dădeau drumul.

Plăieşi călări, în largi mantale negre. Pe umeri - câte o puşcă lungă cu o ţeavă. La brâu - pistoale, cuţite. Zile de poruncă

Din punct de vedere administrativ, Valea Jiului aparţinea de plasa Pui. Din două în două săptămâni, pretorul din Pui venea în Vulcan. Atunci se adunau acolo toţi

joi, 15 aprilie 2021

primarii, preoţii, notarii şi plăieşii pentru a prelua ordinele pretorului şi a rezolva toate treburile comunelor şi alte chestii oficiale. În fiecare comună se aflau doi plăieşi, care erau însărcinaţi cu aducerea la îndeplinire a poruncilor primarului şi, totodată, făceau şi serviciul de curieri. Aceşti plăieşi erau toţi călări, în largi mantale negre; pe umeri fiecare purta câte o puşcă lungă cu o ţeavă; brâul - ca şi la turci - plin cu pistoale, cuţite cu mânere împodobite şi diferite corneciuri vechi şi interesante. Cu ocazia acestor zile de poruncă, plăieşii călări aveau, într-adevăr, o înfăţişare pitorească. Pe vremea aceea, despre care vorbim, erau foarte mulţi ţăranii care nu ieşiseră niciodată din Valea Jiului; astfel se poate explica faptul că străinii veniţi, odată cu deschiderea minelor de cărbuni, nu erau deloc bine văzuţi de locuitorii băştinaşi.

Pe potecuţa dintre Vulcan spre Petroşani. Tutungeria principală, magazia de sare - la Vulcan...

Între Petroşani şi Vulcan nu exista şoseaua naţională de astăzi, ci numai o potecă, aşa că între aceste două localităţi nu se putea circula decât călare ori pe jos. Şoseaua naţională a fost măsurată şi trasată încă de pe la 1860 de către inginerul-şef de pe atunci al judeţului Hunedoara. De construit s-a construit doar când a început şi Petroşaniul să se dezvolte. Din zi în zi, traficul din Petroşani devenea mai viu; şi asta şi pentru că tutungeria principală, magazia de sare, poşta etc. erau toate în Vulcan. Cu lumea exterioară, Petroşaniul nici nu putea comunica decât prin Vulcan, de unde erau procurate, până la deschiderea căii ferate, tutunul, sarea şi multe altele. Tot în această stare se afla şi drumul dintre Băniţa şi Petroşani. Acest drum a fost construit de antreprenorii căilor ferate, cu ocazia construirii liniei ferate.

Linia ferată spre Petroşani. Un premiu de 10.000 de coroane de aur. Primul şef de gară - Ernest Zsifkovits

Construirea liniei ferate dintre Simeria şi Petroşani a început în 1867 de către Societatea Elso Eredelyi Vasut R.T. - prima societate ardeleană pentru construirea de căi ferate. Planul original prevedea în altfel linia ferată, întrucât aceasta n-ar fi dus de-a dreptul la Petroşani, ci cotea la Merişor, prin Dealul Babii la Vulcan şi numai de aici s-ar fi prelungit spre Petroşani. Proiectul acesta a fost supus în urma amendamentului genial al inginerului Polenszky, hotârându-se ca linia ferată să fie trasă direct spre Petroşani, trecând prin Merişor, Băniţa şi Peştera-Bolii. Numai mai târziu s-a prelungit, apoi, această linie spre Vulcan şi Lupeni. Pentru cel mai bun proiect referitor la această linie ferată, statul ungar a pus un premiu de 10.000 coroane de aur, premiu care a fost câştigat de inginerul Polenszky. Drumul acesta de fier a fost construit de marii antreprenori Szeipel, Klein şi Martina. Mii şi mii de muncitori au lucrat la terminarea cât mai rapidă a acestei linii. Avându-se în vedere că această linie necesita, din punct de vedere tehnic, o prudenţă desăvârşită, construirea ei s-a terminat într-un termen relativ scurt. Barăcile lucrătorilor formau colonii întregi. La început, această linie ferată nu avea atâtea tuneluri, ci mai multe crestături adânci. Însă, după ce s-a predat traficului, secţia dintre Merişor şi Crivadia a început să alunece în urma ploilor totenţiale şi, astfel, a devenit necesară construirea unor galerii pentru scurgere apei. Odată cu aceasta, s-au zidit şi tuneluri în crestăturile de până atunci, cu scopul de a pune şi prin aceasta stavilă alunecărilor de ren. Aceste galerii pentru captarea şi scurgere apei, precum şi tunelurile respective, au fost construite de antreprenorul Martina. Lucrările de construcţie au durat de la 1867 până la 1870; adică, trei ani. Linia ferată a fost predată traficului în luna august 1870. Primul şef al staţiei C.F.R. Petroşani a fost Ernest Zsifkovits.

necunoscute până pe la al patrulea deceniu al secolului XIX-lea. Chiar şi atunci nu se cunoştea altceva decât că în mai multe locuri se află cărbuni la suprafaţa terenului. La 1840, fraţii Hoffmann şi Carol Mederspach, proprietarii exploatărilor miniere din Rusperg şi Ferdinand, au început să facă explorări în Valea Jiului. Aceste lucrări le-au continuat în deceniul următor şi după intrarea în vigoare a Legii miniere austriece din anul 1854, când au fuzionat cu Uniunea minieră din Vestul Ardealului (Nyugaterdelyi Banyaegylet), a cărei acţionari principali erau principele Furstenberg, contele Chotek şi baronul Waber. Această uniune minieră era proprietara mai multor exploatări din Bucovina, a minelor ardelene din Bălan şi din Sfânta Cruce (Szentkereszibanya) şi, după fuzionare, a uzinelor din Călan. Firma acestei noi societăţi anonime era S.A. minieră şi metalurgică din Braşov. Această societate a cuprins terenuri miniere mai întinse din Valea Jiului. Aşadar, aceasta a fost prima societate care a lucrat în Valea Jiului şi a cărei urme lăsate le blestemă şi astăzi unele exploatări prezente din Petroşani.

Directorul lazaretului - Doctorul Gerbert. Geologii Winkler şi Hellmann. Inspectorul minier - Adalbert Satzmary. 15 puncte de mâncare

Pe la 1850, doctorul Gerbert, directorul de pe atunci a lazaretului din Vulcan, a atras atenţia guvernului ungar asupra zăcămintelor de cărbuni existente în Valea Jiului. În urma acestui raport, statul maghiar a cuprins mai multe cercuri de explorare şi a întreprins lucrări de explorare în baza Legii minelor din 1854. S.A. minieră şi metalurgică din Braşov şi-a ocupat terenuri spre răsărit, de la Petroşani până la Petrila, şi spre apus, până la Vulcan, iar statul spre răsărit, de la Petrila şi în părţile de la Dealul Babii. Pentru lămurirea relaţiilor geologice ale Văii Jiului şi pentru stabilirea dacă Valea Jiului posedă, într-adevăr, un bazin bogat în cărbuni, guvernul ungar a trimis în 1869 pe geologii Winkler şi Hellmann, care au explorat Valea un an întreg. Ei au depus, apoi, un raport. După primirea acestui raport, guvernul maghiar a ordonat Inspectoratului minier din Zlatna să traseze o hartă minieră regulată a Văii Jiului. Pentru efectuarea acestei lucrări, Inspectoratul

minier din Zlatna l-a delegat pe Adalbert Satzmary devenit mai târziu şeful Inspectoratului minier din Budapesta - pe atunci comisar minier, care s-a achitat de sarcina încredinţată. Tot el a fixat şi a pus semnele celor 15 puncte de mânecare. În decursul verii aceluiaşi an, s-a început şi eliberarea concesiunilor tot prin inspectoratul din Zlatna. Concesionarea, ştergerea consesiunii şi concesionarea din nou a terenului minier s-a repetat de mai multe ori, fiindcă oamenii nu aveau cunoştinţă de zăcămintele de sub aceste terenuri şi fiind dezamăgiţi de nereuşita lucrărilor şi sătui de cheltuielile făcute fără nici un rezultat, au încetat explorarea şi au cerut ştergerea concesionilor.

Societăţile Valea Jiului de Sus, Transilvania şi Petroşani

Numai Societatea minieră şi metalurgică din Braşov, care, totuşi, era la curent cu sistemul zăcămintelor de aici, şi-a menţinut concesiunile şi îndată ce cineva renunţa la concesiune, imediat înainta cererea pentru ca să i se dea ei. Terenul de astăzi (1926 - n.a.) al Societăţii Valea Jiului de Sus era din timp cuprins de stat şi dobândise şi concesiune asupra lui; mai târziu, a renunţat însă la această concesiune şi chiar şi-au şters-o. Din cauza acestui teren minier s-au iscat lupte crâncene între pretendenţi. Societatea Transilvania, aflând mai repede de ştergerea concesiunii decât societatea din Braşov, a cuprins acest teren prin inginerul Polyak, căruia i s-a şi concesionat, apoi, în contra deciziei de concesionare fiind legal săvârşită. Acest teren a figurat întotdeauna ca un corp separat până la 1926, când a trecut în proprietatea Societăţii Petroşani. În acelaşi an, familia Kendefy a dobândit concesiunea minelor Arpad şi Tereza. În bazinul din Vulcan şi Lupeni, mulţi aveau permisiuni exclusive de explorare, cum ar fi pretorul Sigismund Puj, familia Kendefy, arhitectul Matia Kreffy şi alţii. Rafael Hoffmann, mare proprietar şi Alexandru Mara, camerier cezaro-regal, aveau în partea superioară a Jiului oltenesc (Jiul de Vest n.a.) 36 de permisiuni exclusive de explorare. Aceştia au fost, deci, pe lângă statul maghiar şi societatea braşoveană, primii proprietari minieri din Valea Jiului. (va urma)

1840. Fraţii Hoffmann şi Carol Mederspach explorează Valea Jiului. S.A. minieră şi metalurgică din Braşov

Zăcămintele de cărbuni ale Văii Jiului erau

8

www.zvj.ro joi, 15 aprilie 2021

prăvălia cu istorii

5

6

SPORT

Se dă startul la

Liga 4

Fotbal

UEFA&DISNEY&FRF PLAYMAKERS în județul Hunedoara prin intermediul a două școli partenere Liceul cu Program Sportiv „Cetate” Deva&Colegiul Național Pedagogic „Regina Maria” Deva.

Orașului Geoagiu – CSM Deva 2; CSA Aurul Brad – CSM Mihai Viteazu Vulcan; ACS Șoimul Băița – CS Inter Petrila.

Imediat după încheierea competiției în Liga 4, la fotbal, în luna mai, se va discuta despre reluarea Cupei României.

We are PLAYMAKERS Fotbal la foc continuu Poate se joacă și Vineri, 16 aprilie 2021, de la ora 17:30 vor avea loc Luni, 12 aprilie 2021, a fost lansat proiectul Cupa României alte meciuri restanțe din Liga 4: C.S. „Gloria” al La acest proiect participă fete din cele două școli partenere, precum și din alte școli/ grădinițe, cum ar fi: Școala Gimnazială „Andrei Șaguna” Deva, Liceul Tehnologic Energetic „Dragomir Hurmuzescu” Deva și Grădinița cu Program Prelungit nr. 7 Deva. „UEFA Playmakers™ este o activitate sportivă ca oricare alta, care oferă o introducere distractivă și sigură în învățarea fotbalului, pentru fetele de 5-8 ani, prin mișcare, joc și prin magia poveștilor Disney. UEFA Playmakers este un program inspirat de Disney. Acest program face parte din efortul permanent depus de UEFA pentru a colabora îndeaproape cu asociațiile naționale la nivel de bază pentru a oferi mai multe oportunități fetelor de a se îndrăgosti de fotbal. Programul este conceput ca o oportunitate pentru fetele cu vârste între 5 și 8 ani de a se integra într-un mediu distractiv și motivant, în care să aibă sentimentul apartenenței la un grup. Scopul nostru este acela de a răspunde particularităților individuale ale fiecărei fete prin crearea unui mediu care să le stimuleze dezvoltarea fizică, psihologică și socială. Pentru orice detalii legate de proiect, vă rugăm să ne contactați pe adresa de email:playmakershunedoara@gmail.com”. Cei trei instructori care vor fi responsabili de distracția fetelor sunt: Mihaela Jecherean, Simona Bucureasa și Sorin Rîmbu.

Pagină realizată de Loredana JUGLEA

facebook.com/ziarulvaiijiului

„S-a comis cel mai mic nivel de nedreptate. Consider că Federația Română de Fotbal a găsit cel mai bun sistem pentru disputarea jocurilor de baraj în vederea promovării în Liga 3 sau menținerea în Liga 3, astfel încât s-a comis cel mai mic nivel de nedreptate atât pentru cluburile de Liga 3, cât și pentru cluburile de Liga 4”, a spus președintele AJF Hunedoara Cristian Petrea.

Pentru reînceperea competițiilor la copii și juniori

Mingea e în terenul părinţilor

Președintele AJF Hunedoara, Cristian Petrean, a avut o întâlnire online cu reprezentații cluburilor din județ.

S-a discutat despre reluarea competițiilor la nivel de copii si juniori, care au fost înghețate de mai bine de un an din cauza pandemiei. „Acum așteptăm și consimțământul părinților. Noi am decis să le redăm copiilor activitatea sportivă, fie că

Președintele Cristian Petrean a declarat pentru zvj ro că sunt șanse mari ca această competiție de tradiție, Cupa României, să se reia în mai. „Am decis să reluăm această competiție sub forma a două grupe, fără meciuri eliminatorii. Vor intra echipele din liga a patra, iar mai apoi cele din liga a cincea. Dar rămâne să mai discutam despre reluarea acestei competiții", a declarat oficialul AJF. vor fi trei cluburi sau mai multe. Le-am explicat protocolul medical, am propus soluții pentru a le facilita testările pentru COVID19. Așteptăm un răspuns pe 29 aprilie, de la ora 12:00, când vom avea din nou o întâlnire online. Apoi vom găsi o modalitate de desfășurarea a meciurilor. Este important ca juniorii să aibă din nou competiții. Acesta este și scopul: să se joace. Vedem care va fi receptivitatea în rândul părinților”, a spus Petrean. Oamenii de fotbal din Valea Jiului au salutat inițiativa și au mărturisit că își doresc reînceperea competițiilor pentru copii și juniori. „Copiii au nevoie de mișcare. Noi i-am mai folosit și în meciul seniorilor, dar aștept cu interes reluarea competițiilor pentru juniori și copii”, a spus președintele de la Minerul Uricani, Vasile Scurtu.

joi, 15 aprilie 2021

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Visezi să deţii puterea absolută, dar nu te îmbăta cu apă rece! Nu tot ce ţi se pare ţie că e de succes, chiar este, ca atare fii mai realist când îţi propui un scop măreţ.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Tu eşti reprezentantul de seamă al luptei pentru justiţie şi vei îmbrăca haina de judecător, gata să scoţi la iveală adevărul gol-goluţ.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Auto

• Logan Prestige 1.0 SCE, înmatriculat 2018, alb, 119.000 km, 6500 euro sau predare leasing (mai sunt 24 rate) Telefon: 0761756839

Trebuie să ai multă răbdare până ce proiectul la care îţi aduci acum contribuţia să ajungă la nivelul sperat. E o ascensiune lentă, dar solidă. Încetul cu-ncetul se face oţetul!

mica publicitate

Anunț

mica publicitate

• În data de 12.05.2021, ora 10.00 la Birou Executor Judecătoresc Durbacă Claudia Bianca cu seidul în Petroșani, str. Anghel Saligny, nr. 12A, cod: 332005, jud. Hunedoara, tel: 0723 509.435, tel/fax 0254.770.288 va avea loc punerea în vânzare a imobilului situat în Vulcan – 336200, str. Nicolae Titulescu nr. 64, bl. E4, sc. 4 ap. 4, județul Huneodara, imobil înscris în C.F. nr. 60040 – C1 – U26, CF INDIVIDUALA NR. 1725 COROIEȘTI evidențiat în C.F. COLECTIVA NR. 1185 COROEȘTI, nr. ord A+1, nr. cadastral / nr topo 341,2/43/18/10/IV/I/4 Vulcan, compus din apartament 2 camere și dependințe, proprietatea ILIE CONSTANTIN ȘI ILIE SILVIA DELIA sub B3 ȘI B4.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Selectează cu mai multă exigenţă colegii pe care să te bazezi, pentru că nu poţi face treabă bună cu cei care se plâng întruna sau spun nu la orice hop.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Ai motive să fii mândru de ceea ce iese azi din mâinile tale, pentru că nu poate fi decât ceva ce merită calificativ maxim. Ieşi în faţă şi prezintă-ţi opera, pentru că merită să fie admirată.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Călătoria în care ai pornit e o şcoală a vieţii şi fiecare etapă mai pune o cărămidă la cel care vei deveni cândva. Trage tare, învaţă, munceşte, pentru că e o ascensiune lentă.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Parcă ai fi consemnat la domiciliu, dar nu-ţi displace deloc să stai acasă, mai ales dacă ai tot felul de treburi de rezolvat între pereţii locuinţei tale.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Azi ai impresia că baţi pasul pe loc şi nimic nu înaintează. Dacă nu observi nici un fel de progres, mai bine ia o pauză pe toate planurile făcând… nimic!

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Eşti foarte darnic şi dispus să treci cu vederea probleme din care chiar ai avut de suferit şi bine faci, pentru că aşa te eliberezi de un stres inutil care nu te lasă să evoluezi.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

ficil.

Azi îţi consumi energia pe fleacuri, dar îţi place, deoarece e o atmosferă relaxantă în care nu ţi se cere nimic complicat sau di-

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Aştepţi cu mult interes un eveniment anunţat pentru perioada următoare şi în care ai investit multă speranţă şi iubire.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Mediul în care altădată te simţeai foarte bine, în care comunicai extrem de uşor şi unde erai primit cu braţele deschise, dintr-o dată nu mai e la fel de prietenos. Parcă ai fi printre străini, nu printre prieteni sau rude, pentru că ai senzaţia că la tot ce le spui, ei resping orice părere, contrazic permanent şi refuză ideile tale.

Horoscop

8

www.zvj.ro joi, 15 aprilie 2021

DIVERSE

7

8

DIVERSE

Portarul Alex Borbei,

O etapă - pe cai mari în Italia

Portarul din Valea Jiului Alex Borbei este în apogeul carierei sale la echipa italiană, Lecce.

Petrileanul Alexandru Brobonea – un bucătar care a gătit pentru Bon Jovi și marii miliardari ai lumii

• Eurobacșiș de… croazieră: 160.000 euro!

Ediția 20 din sezonul 9 al emisiunii „Chefi la cuțite” l-a avut în prim plan pe Alexandru Brobonea, un „chef” în vârstă de 34 de ani, care a venit să demonstreze „chefilor” cât de priceput este în materie de gătit. Mondoprimavera.com l-a inclus pe Alex Borbei în echipa etapei. Nominalizarea vine după prestația foarte bună din meciul cu Pisa, când portarul român a aparat un penalty. Felicitări, Alex! Loredana JUGLEA

facebook.com/ziarulvaiijiului

Brobonea este din Petrila. La Antena 1, concurentul a spus că lucrează ca pastry chef pe vase de croazieră, o meserie dificilă și plină de sacrificii. În timp ce a gătit rețeta aleasă special pentru „Chefi la cuțite”, Alexandru Brobonea a dezvăluit faptul că a cunoscut succesul încă de la vârsta de 18 ani, atunci când a început să fie foarte căutat datorită priceperii sale.

„Mă ajută cariera în acest concurs și experiența pe care am acumulat-o pentru că eu am gătit la o înaltă clasă, la high standard, am făcut și traininguri susținute de campioni mondiali în cofetărie. Am lucrat cu chefi mari”, a dezvăluit tânărul, convins că are tot ceea ce îi trebuie pentru ajunge mai departe în competiția „Chefi la cuțite”, sezonul 9. Ca să îi impresioneze pe Sorin Bontea, Florin Dumitrescu și Cătălin Scărlătescu, Alexandru Brobonea a ales să facă niște cannoli învelit în ciocolată. Cei trei jurați au degustat desertul tânărului de 34 de ani și apoi, când acesta a ajuns în platou, au putut afla detalii surprinzătoare despre el și cariera lui. „Lucrez pe vase de croazieră de 12 ani, am gătit pentru Bon Jovi sau miliardari. Recent a venit la noi o doamnă în vârstă, proprietara celui mare mare lanț de farmaceutice din America. A lăsat bacșiș câte 3.000 de euro fiecărui ofițer și 1.000 de euro pentru restul angajaților. A dat 160.000 de euro bacșiș”, a fost dezvăluirea incredibilă făcută de concurent. Chiar dacă a avut și ceva greșeli din punct de vedere al executării, Alexandru Brobonea a primit trei cuțite și șansa de-a merge mai departe, în bootcampul „Chefi la cuțite”. Loredana JUGLEA

joi, 15 aprilie 2021