Issuu

Ziarul Vaii Jiului

O CARTE VIE A LOREDANEI JUGLEA

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, Petroşani

Vulcan

Merișanu trebuie să onoreze ce au promis alţii

Ședința ordinară din 25 martie a Consiliului Local al municipiului Vulcan s-a desfășurat în prezența a 17 aleși locali din cei 19, totalul componenței acestei instituții. Anunțul a fost făcut, ca de obicei, de către doamna jr. Mihaela Rogobete, secretarul municipiului, care, apoi, l-a invitat pe președintele Ștefan Fezner să preia conducerea adunării.

SPORT PE TOCURI!

Director:

Cătălin DOCEA

Curs valutar:

1€ = 4,8869 lei 1$ = 4,1472 lei 1₤ = 5,7147 lei

luni, 29 martie 2021

Anul XIV • nr. 3052 • 8 pagini • Preţ: 1 leu

aceasta va fi cilindrată imediat ce vremea va permite asta.

„Canalizarea ține

de ApaServ, le-a amintit primarul, și, pentru ca să fie extinsă rețeaua, trebuie să faceți o solicitare în scris”. Sunt multe proceduri de îndeplinit, le-a făcut cunoscut Cristian Merișanu, dar, „dacă faceți o hârtie, eu vă promit că voi merge la ApaServ. Hârtia asta să o faceți și către

Volumul poate fi achiziţionat, cu rezervare telefonică prealabilă, de la Redacţia Ziarul Văii Jiului.

Acesta nu a intrat

direct în ordinea de zi, așa cum se întâmplă de obicei. La celălalt capăt al sălii, lângă ușa de intrare, ședeau un bărbat și o femeie care așteptau să fie băgați în seamă. Așa că i-a invitat pe dumnealor să-și spună păsul. Primul a luat cuvântul domnul Vasile Mihalache. A precizat că este purtătorul de cuvânt al locuitorilor a cincizeci și șase de case de pe străzile Vasile Alecsandri și Pinului din Cocoșvar. Cartierul Brazi, cum i se spune mai nou. Omul și cei pe care-i reprezintă sunt nemulțumiți că, acum, în plin secol al XXI-lea, trebuie să-și facă nevoile în fundul curții. Asta, pentru că străzile lor nu au rețea de canalizare, așa cum li s-a promis în campania electorală din anul trecut.

O altă problemă

care-i nemulțumește este gazului metan. Doar doi-trei locuitori își permit să-și „tragă” gaz la casele lor, a făcut cunoscut bărbatul. Astea sunt, în mare, problemele noastre, „canalizare-drum-gaz”, a ținut să adauge și însoțitoarea lui, doamna Gina Vîrjan. „Nu cred că trebuie să venim, toată ziua, la dumneavoastră cu pălăria în mână pentru niște drepturi ale noastre!”, nu s-a sfiit ea să adauge la final. A urmat răspunsul primarului Cristian Merișanu. Acesta le-a amintit că, în campanie, el nu a promis nici gaz, nici canalizare. „Am promis doar ce se poate face, a zis el, și țineți seama că sunt la primărie de cinci luni. Luni de iarnă!”. În partea sa sudică, strada Vasile Alecsandri arată ca toate drumurile de pământ. Se va acoperi cu piatră și

Vulcan

primărie și către ApaServ!”. În ceea ce privește introducerea gazului metan, problema e mai complicată. „Se fac proiecte care se depun și se așteaptă finanțarea pe fonduri europene”, a explicat primarul. A fost făcută deja întabularea tuturor

Admirator al Pag. 8 sportului pe tocuri

străzilor din Vulcan, s-au pregătit documentațiile și „așteptăm faza de depunere a proiectelor, pentru introducerea gazului în toată localitatea. Este, însă, vorba de o chestiune de timp!”. Gheorghe OLTEANU

DIVERSE

Trista realitate a anului 2021 ambalată într-un document oficial ce va ajunge la Bruxelles (VIII)

Situaţia actuală a mineritului și a sectorului energetic din Vale conform analizei celor de la PwC

Direcția strategică II.1 din viitoarea Strategie de dezvoltare a Văii Jiului, realizată de către consultanții PwC, firma de consultanță agreată de UE și CE în spațiul european, are ca și viziune „Reconfigurarea sectorului energetic al regiunii prin valorificarea potențialului de dezvoltare pe diverse paliere”. La acest capitol realizatorii documentului propun două obiective: 1. Identificarea activităților energetice alternative mineritului care să maximizeze utilizarea resurselor naturale ale zonei, ale activelor miniere și energetice viabile precum și a experienței muncitorilor calificați din sectorul minier; 2. Creșterea performanței energetice a fondului locativ și a clădirilor publice.

Dar înainte de toate să vedem cum prezintă cei de la PwC situația actuală după analiza efectuată de ei anul trecut. Am subliniat pasajele sau informațiile importante. „Exploatarea industrială a huilei în Valea Jiului a început încă din anii 1840, odată cu promulgarea Legii generale a mineritului. Atât populația, cât și economia, s-au dezvoltat în următorii ani aproape exclusiv datorită exploatării cărbunelui. Începând cu anul 1995, din cauza procesului natural de dezindustrializare a unei industrii naționale supradimensionate, principala activitate economică a zonei a intrat în declin. Astfel, după încetarea activității uzinelor de preparare a cărbunelui, a urmat închiderea minelor noi și a celor cu producții mici și condiții geo-miniere grele. În noiembrie 2012 s-a constituit Societatea Comercială

)

Ziarul Vaii Jiului

Complexul Energetic Hunedoara S.A. (CEH), în urma fuziunii prin contopire a Societății Comerciale Electrocentrale Deva și a Societății Comerciale Electrocentrale Paroşeni, având ca asociat unic Statul Român. În august 2013, CEH a fuzionat prin absorbție cu Societatea Națională a Huilei Petroșani (având ca domeniu principal de activitate exploatarea minelor de huilă din Valea Jiului). Activitatea principală a CEH este producția de energie electrică, alte activități desfășurate fiind furnizarea energiei electrice, producerea, transportul și distribuția energiei termice și exploatarea huilei din Valea Jiului. În cadrul Direcției Energie a Complexului Energetic Hunedoara se află subordonate două sucursale energetice, respectiv Sucursala Electrocentrale Deva (4 blocuri energetice cu o putere instalată de 210 MW fiecare și un grup energetic de 235 MW pe huilă) și Sucursala Electrocentrale Paroșeni (aceasta din urmă fiind localizată în Valea Jiului, cu un grup energetic de 150 MW care utilizează drept combustibil huila provenită din exploatarea perimetrelor miniere). Exploatările miniere (EM Lonea, EM Livezeni, EM Vulcan și EM Lupeni) se află subordonate Direcției Miniere din cadrul Complexului Energetic Hunedoara, împreună cu Sucursala Prestserv Petroșani, acestea asigurând extragerea cărbunelui superior, respectiv a huilei. Disponibilizările și concedierile colective demarate în cadrul CEH contribuie la scăderea efectivului de personal, la finele anului 2019 numărul angajaților fiind de 4.130 persoane, în scădere cu 2.542 de persoane față de numărul mediu de salariați din 2014

Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani 24348364 n J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud. Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN

(6.672 persoane). Ca urmare a pierderilor acumulate de CEH de la înființare și până în prezent, societatea aflată în insolvență se confruntă cu probleme grave, veniturile realizate acoperind doar parțial cheltuielile, fapt ce a dus la majorarea substanțială a datoriilor. Situația financiară precară nu a permis realizarea investițiilor pentru susținerea activităților curente, ceea ce a condus la realizarea unor producții diminuate de energie electrică. În plus, CEH se confruntă cu riscul retragerii autorizațiilor de funcționare ca urmare a neîndeplinirii la termen a achiziției de certificate de emisii de gaze cu efect de seră. În anul 2019, CEH a efectuat o analiză tehnicoeconomică privind procedura de dare în plată a activelor. Ca urmare a acestei analize, a rezultat un posibil scenariu și anume darea în plată a unor active aparținând Sucursalei Electrocentrale Deva către Consiliul Județean Hunedoara și Consiliul Local al Municipiului Deva în vederea asigurării furnizării în sistem centralizat a energiei termice în municipiul Deva; precum și darea în plată a unor active aparținând CEH (SE Paroșeni, EM Lonea, EM Livezeni, EM Vulcan, EM Lupeni, Prestserv Petroșani) și înființarea unei noi societăți. Contextul și structura CEH, starea tehnică necorespunzătoare și gradul ridicat de uzură al anumitor active energetice și miniere ca urmare a lipsei investițiilor precum și situația financiară dificilă în care se află societatea limitează implementarea unor măsuri viabile de redresare, singura posibilitate în opinia CEH de continuare a activității de producere

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS DTP: Bogdan SOVAGO Publicitate: Mirabela FLEȚAN - 0735.727264 Administrativ / Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

luni, 29 martie 2021

a energiei electrice pentru sistemul electroenergetic național (SEN) fiind aplicarea procedurii de dare în plată a activelor funcționale. Cu o putere instalată de 150 MW și o putere netă de 130 MW, centrala Paroșeni asigură în prezent sub 0,5% din necesarul național, CEH livrând în SEN sub 1.5% din energia produsă de centralele electrice dispecerizabile în primele 3 luni ale anului 2020. Deși România continuă să se bazeze pe termocentralele existente pentru a menține funcționarea în siguranță a sistemului energetic național și pentru asigurarea unui nivel rezonabil de independență energetică, conform versiunii în lucru a Strategiei Energetice a României 2019-2030, cu perspectiva anului 2050, lignitul exploatat din zona Olteniei va rămâne în mixul energetic după următorii 10 ani și nu huila din Valea Jiului. În ceea ce privește eficiența energetică, conform versiunii preliminare a Strategiei Regionale de Specializare Inteligentă 2021-2027 (RIS3) a Regiunii Vest, sectorul clădirilor este unul dintre marile consumatoare de energie (40% consumul final de energie) și responsabil pentru o cantitate semnificativă de emisii de CO2 (36% din emisiile de CO2). UAT-urile din Valea Jiului au beneficiat de oportunități de accesare a fondurilor europene pentru reabilitarea termică a clădirilor, toate UAT-urile fiind implicate activ în demersurile necesare în vederea realizării lucrărilor de creștere a eficienței energetice în construcții”.

oameni de specialitate, ingineri faimoși din industria energetică și minieră, de care Valea Jiului și Hunedoara au beneficiat din plin și care au scris realitățile, până la virgulă, dar analizele lor au fost uitate prin cine știe ce sertare, mai ales în Capitală. Este rolul celor de la PwC să le caute, dacă vor o analiză serioasă și concluzii clare. Altfel, discutăm doar de niște date seci, teoretice, să nu le zic banale.

Peste 10 ani în mixul energetic se va regăsi lignitul, nu huila

Trecem de partea cu disponibilizări din CEH și peste partea cu insolvența, pe care de-acum o știm cu toții foarte bine - și aici mai existau destule date de trecut și o analiză mai clară, cu date mult mai multe, pe categorii, vârstă, specializare și așa mai departe și peste partea cât produce Paroșeniul, deși este singura unitate din țară de acest gen în care s-au investit un purcoi de bani pentru desulfurare, dar producția este sub capacitate mult (și aici trebuiau scrise cauzele, ținând cont că e o analiză extinsă și de sinteză!), și ajungem la partea cu „versiunea în lucru a Strategiei

O analiză cam „subțirică”, cu multe scăpări, omisiuni în părți esențiale

Analiza începe corect, prezentându-se faptul că după 1995, după încetarea activităților preparațiilor, au început și marile probleme ale minelor de huilă din Vale. Totuși, în analiză se omit două mari chestiuni. Dar să nu spui amintești că una dintre problemele mari pentru activitatea de extracție a cărbunelui a fost și distrugerea efectivă a siderurgiei, mai ales la Hunedoara, unde huila de Valea Jiului era principala materie primă pentru oțelărie, sau faptul că din 1990 încoace guvernele s-a alocat foarte puțin pentru investiții necesare la deschiderea unor noi straturi miniere și retehnologizarea minelor, este ca și cum ai scrie că un scaun are un picior sau două, nu patru, cum ar trebui să prezinte siguranță celui ce stă pe el. Sunt două aspecte importante și mă așteptam ca acestea să fie subliniate aici, pentru ca analiza să fie cât mai corectă și mai exactă. Poate că fiind un draft, aici se vor face completările de rigoare, dacă nu, înseamnă că s-a făcut o analiză pe repede înainte, doar ca să fie și nimic mai mult. Atunci de ce o strategie șchioapă, pe bani mulți, se pune întrebarea? E ca și cum s-ar pune o ștampilă înainte, fără consultarea pacientului.

Multe date teoretice despre Mintia și Paroșeni. Dar ce facem cu partea „practică”?

În continuare, după datele și informațiile legate de transformarea în timp, după 1989, a combinatului minier în complex energetic și așa mai departe, se vine cu date pur teoretice legate de cele două electrocentrale, Paroșeni respectiv Mintia, sau viceversa, cum vreți să o luați. Chestiunile scrise pe acest draft sunt pur teoretice aici, că „practica ne omoară”, cum se spune, iar în alte detalii tehnice nu intru, îi las pe specialiști să spună de când cele două capacități energetice n-au mai produs cât se scrie aici și dacă au produs vreodată la capacitate maximă. Nciodată guvernanții n-au sprijinit acest sector în zona noastră decât parțial și pentru anumite interese de grup. Poate că aici ar trebui să se țină cont și să fie trecute și o sinteză a multor studii efectuate de

www.zvj.ro luni, 29 martie 2021

Energetice a României 2019-2030, cu perspectiva anului 2050, lignitul exploatat din zona Olteniei va rămâne în mixul energetic după următorii 10 ani și NU huila din Valea Jiului”. Niciodată până la acest document NU s-a scris, negru pe alb, acest lucru. Minerilor din Valea Jiului niciun lider de sindicat, ministru sau conducător de complex energetic nu le-a explicat exact treaba asta! Unii vorbeau pe la colțuri că bazinul minier al Olteniei va fi favorizat în această chestiune în detrimentul bazinului carbonifer Valea Jiului, explicând că oltenii au fost întotdeauna mai uniți și au avut conducători și politicieni mai buni și mai influenți în zona ministerelor, dar niciodată nu s-a spus clar care va fi situația cu lignitul și huila în următorii 10 ani, vorbim din anul 2019 cum se scrie! Tocmai ni s-a spus că cele două mine, ultimele ce vor rămâne după 2024 funcționale, vor „funcționa mult și după 2027”. Acel „mult” înseamnă, practic, doar încă doi ani. Deci în 2029 ar fi cam gata cu extracția huilei din Vale, cel puțin asta se deduce din ceea ce se scrie și e prima dată când rezultă cu exactitate un an clar de final a ceea ce înseamnă minerit! Totuși, presimt că ceva nu se coordonează bine aici și undeva ori e o minciună la mijloc, ori în draft mai există trecute și informații eronate. Spun asta deoarece de la finele anului trecut se pare că europenii și-au schimbat conceptul și modul de gândire legat de minele noastre, inclusiv cei de la Comisia Europeană au fost de acord anul acesta, după cum susține ministrul

Energiei, Virgil Popescu, ca minele aflate pe închidere să funcționeze încă trei ani, până la finele anului 2024, iar celelalte două să funcționeze „mult după 2027”! Vom vedea în timp care a fost adevărul. Că în privința minelor aflate pe închidere Lonea și Lupeni politicienii de toate culorile, sindicatele, conducerea CEH s-au întrecut în minciuni.

Reabilitarea energetică a clădirilor- o chestiune deosebit de importantă pentru localitățile Văii Jiului

În ceea ce privește ultima informație din acest subcapitol legat de situația actuală, dacă tot s-a sărit de la una la alta, adică de la producția de energie electrică, la situația CEH, ajungându-se la sectorul clădirilor consumatoare de energie și reabilitare termică a acestora (se putea face și aici un subcapitol distinct că vorbim de cu totul altă chestiune), aceasta este semi-eronată! Vă spun și de ce… Nu poți scrie într-un astfel de document, care va ajunge pe masa comisarilor europeni și pe baza căruia se vor aproba sau nu fonduri europene nerambursabile pe proiecte integrate necesare Văii Jiului, că primăriile au beneficiat de „oportunități de accesare a fondurilor europene pentru reabilitarea termică a clădirilor, toate UAT-urile fiind implicate activ în demersurile necesare în vederea de creștere a eficienței energetice în construcții”, când doar în două-trei orașe din Vale se vede clar acest lucru! Este ca și când ai scrie că totul e bine și frumos. Că totul e rezolvat, când nici 10% din blocurile din Valea Jiului n-au beneficiat și nici nu vor beneficia de lucrări de reabilitare termică în viitorii doi-trei ani! Și despre partea cu „oportunitățile de accesare a fondurilor europene” pentru astfel de proiecte, mai încetișor cu „pianul pe scări”, că se sparge. Au fost multe condiții, a fost impusă treaba cu „asociațiile de proprietari”, care ne ține în loc deoarece în marea majoritate a localităților „lipsesc cu desăvârșire”. Au fost, de asemenea, multe bariere birocratice în ultimii cinci ani, apoi și mai multe probleme chiar și la proiectele câștigate. De exemplu, la licitații la un moment dat nu s-au mai găsit constructori. Aceștia au motivat că de când europenii au stabilit bareme de prețuri la materiale. Toate s-au scumpit în România și nu se mai merită financiar ca ei să se apuce de lucru. Așa se face că blocurile reabilitate într-o localitate sau alta, din sute existente în fiecare, aproape că se pot număra pe degete! E o problemă ce în acest draft ar trebui să fie subliniată aparte ca fiind o ultra necesară în momentul de față pentru comunitatea Văii Jiului, pentru cele șase municipii și orașe. (va urma) Corneliu BRAN

DIVERSE

EDILITARE

Petroșani

Primarul a inspectat lucrările realizate cu fonduri europene

La finalul săptămânii trecute, lucrătorii ce se ocupă de reabilitarea termică a blocului 2 de pe strada Păcii din Cartierul Aeroport, și de la blocul 33 de pe strada Viitorului sau trezit la fața locului cu primarul Tiberiu Iacob-Ridzi. Aflate în grafic

Edilul petroșenean a dorit să vadă cum decurg lucrările și dacă pe cele două șantiere se lucrează

„Am verificat astăzi stadiul de execuție al proiectului privind creșterea eficienței energetice la blocul 2 de pe strada Păcii și la blocul 33 de pe strada Viitorului. Sunt primele două blocuri din municipiul Petroșani cuprinse în Programul de anvelopare termică cu fonduri europene, până acum acest program derulându-se cu fonduri guvernamentale. Lucrările sunt în grafic, iar proiectele de creștere a eficienței energetice vor fi finalizate la termenele prevăzute”, a menționat primarul Tiberiu Iacob-Ridzi.Tot edilul șef petroșenean ne informează că în momentul de față „sunt în licitație contractele de execuție pentru alte 11 blocuri de locuințe din municipiul Petroșani”, ce vor fi realizate tot pe bani europeni.

Înființarea rapidă a asociațiilor de proprietari conform graficului. La final, primarul Petroșaniului s-a arătat mulțumit de ce a văzut și a ținut să informeze acest lucru.

facebook.com/ziarulvaiijiului

Încet, dar sigur, crește și la Petroșani numărul blocurilor reabilitate energetic. Fapt ce cu siguranță va crește confortul cetățenilor și va scădea prețul facturilor la căldură. Din păcate, în toată Valea Jiului numărul clădirilor reabilitate e foarte mic. Cu excepția Petrilei și a Petroșaniului, nu putem încă vorbi prea mult de așa ceva. În cele două localități

funcționează și cele mai multe asociații de proprietari. Iar aceasta se reflectă în oglindă la aceste proiecte europene aprobate și finanțate, inclusiv din anii trecuți. Exemplul celor două localități din Vale poate și trebuie să fie dătător de speranțe. Faptul că se poate dacă lucrurile se fac bine și cu cap. Iar acum, că vorbim de fonduri europene, deci nu de la buget, cu atât mai mult se impune accelerarea acestor proiecte și lucrări. Firește, așa cum spunea recent și edilul șef din Lupeni, dar și alți edili trebuie ca, în primul rând, să fie create cât mai rapid aceste asociații de proprietari. Altfel, vorbim degeaba de acest Program cu bani europeni. Iar timpul trece și iar trece… Corneliu BRAN

luni, 29 martie 2021

Ambiția lui Mazilu:

După înfrângerea cu CSM Deva

Laurențiu Mazilu este fotbalistul care deja are prezențe remarcate în rândul echipei de fotbal CSM Jiul Petroșani. Este o apariție constantă și ambițioasă în rândul echipei din Vale.

Echipa de fotbal din liga a treia, CSM Jiul Petroșani, a pierdut cu 2-0 disputa de la Simeria cu CSM Deva.

„Până la 24 de ani vreau să ﬁu în Liga1”

CSM Jiul rămâne fără victorie în retur

„După un meci dur, cu multe faulturi și cartonașe, am pierdut. De altfel, echipa noastră a evoluat în 10 jucători din minutul '70. Urmează meciul de acasă, sâmbăta, de la ora 17:00, împotriva celor de la Minerul Costești”, se arată pe pagina de Facebook a echipei. În acest retur de campionat, CSM Jiul a obținut două rezultate de egalitate cu Măgura Cisnădie și Gaz Metan Mediaș 2 și o înfrângere. Astfel, jucătorii lui Toni Sedecaru rămân fără victorie în retur.

La Timișoara și Tg. Mureș

„Primii doi antrenori i-am avut la Pro Fair Play Vulcan. Este vorba de Doru Mârșava și Izsak Iosif. La 14 ani am ales să plec la Timișoara la LPS Banatul, unde am jucat un an. Acolo m-au remarcat cei de la Centru național de Pregătire Târgul Mureș (nu lotul național). Am petrecut doi ani în care am învățat foarte multe”, spune pentru zvj.ro, jucătorul.

Cum a ajuns la FCSB

La o selecție pentru lotul național a fost văzut de cineva de la FCSB și a fost chemat în probe. „Erau mulțumiți de ce am arătat în cele două săptămâni de probă și m-au păstrat la FCSB, unde am evoluat la juniori U19, dar și la liga 3ș la echipa a doua”, povestește fotbalistul.

Vrea într-un eșalon superior

În prezent Petrean este la Jiul Petroșani și își

amintește și episoadele mai puțin plăcute din cariera sa de până acum, dar și pe cele care i-au dat aripi ca jucător. „Cea mai tristă întâmplare a mea? Jucam La Centru Național de Pregătire și aveam meci la Timișoara împotriva celor de la Poli U19. Conduceam cu scorul de 2-0 la pauză și cu multe alte ocazii avute nu le-am dat nicio șansă de a marca. Dar au reușit să ne întoarcă în repriza a doua cu 3 faze fixe pe un meci foarte bun al nostru. Am plâns și eu și toți colegii mei. Cea mai fericită întâmplare? Am avut multe momente de fericire, dar acum asta îmi vine în gând. Jucam la FCSB împotriva celor de la Voluntari în Liga elitelor U19. Atunci am intrat din postura de rezervă la 1-1 prin min 70. După o acțiune individuală, am reușit să marchez golul de 2-1 cu 3 minute înainte de final. M-am simțit extrem de fericit”, a spus jucătorul.

Alegerea Jiul

Fotbalistul a ajuns între timp la Jiul, echipa fanion a Văii. "Am ales Jiul pentru că am vazut o opurnitate de a juca aproape de casă la un club cu nume și m-am gândit că mi-ar prinde bine meciuri în picoare la

Liga 3. În viitorul apropiat vreau să merg sa dau niște probe de joc la echipe din Liga 2 și sper să si evoluez în această ligă cât de curând. Și încă un obiectiv de al

meu pe termen mai lung este să ajung în Liga 1 cel târziu până la 24 de ani", a mărturisit pentru zvj.ro jiulistul.

Pagină realizată de Loredana JUGLEA

Cristian Petrean vine cu o veste bună:

„Toate echipele vor relua competiţia”

Președinții de cluburi din liga a patra au avut o întâlnire online cu președintele AJF Hunedoara, Cristian Petrean. Motivele: reluarea competiției în liga a patra și testele PCR. Toate formațiile prezente online și-au arătat disponibilitatea pentru reînceperea campionatului.

„În principiu, toate echipele vor relua competiția. În data de 12 aprilie 2021 se va efectua testarea RTPCR, iar în 14 aprilie 2021 se vor disputa cele 2 restanțe dintre echipele CSM Vulcan-CSO Gloria Geoagiu și ACS Șoimul Baita - CS Inter Petrila. Am stabilit sa ne vedem și în data de 1 aprilie 2021, ora 19:00, pentru a constata incidența cazurilor de COVID în localitățile unde se vor disputa jocuri, restricțiile impuse în respectivele localități etc. Aprecierile noastre se duc către conducătorii celor 10 cluburi, către autoritățile locale din respectivele localități, pentru că luptăm împreună în a menține un echilibru și să reducem pe cât posibil efectele negative pe care le provoacă acest virus sportului”, a declarat, pentru „Ziarul Văii Jiului”, Cristian Petrean.

www.zvj.ro luni, 29 martie 2021

SPORT

din judeŢ

Continuă vaccinarea locuitorilor din zonele rurale

Prefectul județului Hunedoara, Călin Petru Marian a fost prezent, la sfârșitul săptămânii, la deschiderea centrului de vaccinare din comuna Băița.

Locuitorilor comunei, care s-au înscris pe liste, li s-a administrat prima doză de vaccin împotriva „COVID 19”. Echipa de conducere a Instituției Prefectului a fost în comuna Certeju de Sus, unde persoanele vaccinate în urmă cu 21 de zile au primit cea de-a doua doză. Au fost vaccinați aproape 400 locuitori ai celor două comune hunedorene. Activitățile medicale în cele două centre mobile au fost coordonate de medicii

facebook.com/ziarulvaiijiului

Și municipiul Orăștie a intrat în carantină

După Brad, Simeria, Petroșani și municipiul Orăștie a intrat în carantină.

Prin hotărârea nr. 49 din 27.03.2021, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență-Hunedoara solicită Centrului Național de Coordonare și Conducere a Intervenției emiterea Ordinului Comandantului Acțiunii privind instituirea măsurii de carantinare zonală, începând cu data de 28.03.2021, ora 08:00, pentru o perioadă de 14 zile, pentru

Luca Constantin și Ștefan Repede. Organizarea vaccinării persoanelor din aceste localități a fost posibilă, în primul rând datorită cadrelor medicale voluntare, dar și cu sprijinul Instituției Prefectului, al primarilor din Băița și Certeju de Sus, al Direcției de Sănătate Publică, Poliției Române, Inspectoratului pentru Situații de Urgență și al Serviciului de Telecomunicații Speciale – Hunedoara. Potrivit prefectului județului Hunedoara, Călin Petru Marian, inițiatorul acțiunilor de vaccinare cu ajutorul caravanelor mobile, echipe de medici și asistente vor continua să vaccineze în săptămânile următoare, locuitorii zonelor rurale din nordul și centrul județului Hunedoara. Foto: Centrul de vaccinare Crăciunești – comuna Băița și Centrul de vaccinare Certeju de Sus

municipiul Orăștie, județul Hunedoara. În această localitate incidența cazurilor confirmate cu infecție SARS COV 2 în ultimele 14 zile depășește 6/1000 locuitori iar analizele de risc epidemiologic, efectuate de specialiștii Direcției de Sănătate Publică Hunedoara și ai Institutului Național de Sănătate Publică, arată că se impune măsura carantinării.

luni, 29 martie 2021

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Ai ajuns într-un punct mort al unei acţiuni de unde nu se mai poate face nimic şi te simţi ca pierdut în spaţiu. Cel mai mult te deranjează faptul că depindeau şi alţii de acest pas şi, cum nu ai nicio soluţie, bateţi cu toţii pasul pe loc şi aşeptaţi o minune.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Un noroc de milioane apare din senin şi îţi dă putere, altă atitudine în faţa rivalilor tăi. Dar succesul depinde de un cumul de factori printre care îndrăzneala, bafta şi forţa de a gestiona situaţia.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

E o plăcere să primeşti atâtea încurajări la propunerile pe care le faci celor cu care intri azi în contact, pentru că vii cu idei concrete.

AUTO

mica publicitate

AUTO

mica publicitate

• Logan Prestige 1.0 SCE, înmatriculat 2018, alb, 119.000 km, 6500 euro sau predare leasing (mai sunt 24 rate) Telefon: 0761756839

• Montaj tiglă metalică, reparații acoperișuri, dulgherie, accesorii și jgeaburi. Servicii urgente. Relații la telefon 0743.883549

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Proiectele de care te ocupi la serviciu înaintează foarte bine spre nişte rezultate demne de laudă, pe care o aştepţi de la o persoană a cărei autoritate o recunoşti.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

lângă tine.

Timpul are o conotaţie cu totul specială acum pentru tine, deoarece simţi, mai mult ca oricând, lentoarea cu care trec orele pe

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Luptă cu starea ta de emotivitate ajunsă azi la cote alarmante, care te poate face să aluneci usor spre manifestări extreme ale emotivităţii: panică, lacrimi, depresie, teamă.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Fii foarte atent la cel care încearcă azi să ţi se bage pe sub piele, pentru că intenţiile sale nu sunt deloc pozitive şi nicidecum în avantajul tău.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

E o bucurie să intri în contact azi cu multă lume, pentru că şi tu eşti mult mai vorbăreţ şi dornic de comunicare, şi dai şi peste persoane la fel de volubile şi deschise la dialog.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Eşti mândru de tine, de realizările despre care vorbeşti tuturor celor pe care îi întâlneşti, iar aprecierile sincere pe care le primeşti te motivează de minune. Meriţi felicitări, deci nu e doar laudă de sine!

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Faci echipă bună cu o persoană care te completează perfect. Tu eşti jumătatea raţională, în timp ce celălalt vine cu bagajul său emoţional extrem de bogat.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Priveşti cu mult optimism către etapele viitoare ale unui proiect care evoluează foarte bine. Ai suficiente motive să aştepţi cu interes ce va urma.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Priveşti lucrurile foarte obiectiv şi ai ocazia să îţi exprimi punctul de vedere în faţa altora care respectă deciziile tale. Militezi pentru adevăr şi dreptate şi le scoţi la lumină foarte uşor.

HOROSCOP

www.zvj.ro luni, 29 martie 2021

DIVERSE

Vulcan

Admirator al sportului pe tocuri

Nea Nelu Chirculescu, cel la important difuzor serios de ziare și reviste care mai există în centrul și în vestul Văii Jiului, a făcut o adevărată pasiune pentru cartea „Sport pe tocuri”. Volum pe care îl recomandă călduros celor care intră la el să-și ia un rebus sau ziarul preferat, cât și împătimiților de citit care cumpără constant de la el beletristică și diferite lucrări de specialitate. Adevărul e, însă,

că, de când cu cartea aceasta, nea Nelu a făcut pasiune și pentru autoare, domnișoara Loredana Juglea, ziarist la secția sport a ZVJ. Până să dea cu ochii de fotografia de pe coperta cărții, dumnealui - care n-o văzuse niciodată pe colega mea de redacție, dar nici că avusese vreodată curiozitatea să mă întrebe, ci doar citise ce scrie ea în cotidianul nostru - credea că Loredana e o băbăciune ca vai de ea. O bătrână uscată și urâtă. „Pe cuvânt, Ghiță, așa mi-am zis că e”, numai că nu s-a jurat el. Așa că vă dați seama ce uimit a

facebook.com/ziarulvaiijiului

fost în momentul în care a văzut că Lore e cu totul alta față de ceea ce își închipuise el.

Cartea a citit-o

pe nerăsuflate. Acum o citește din nou, dar pe îndelete. Îi place, pentru că pe mulți dintre cei despre care Loredana Juglea a scris și pe care-i vede în fotografii îi știe din articolele ei din ZVJ. Nu-i zi în care, intrând la el în chioșc, să nu-mi arate pasajele din carte care îi plac cel mai mult. Ca să nu mai spun de căldura cu care îi recomandă volumul oricui zăbăvește cu ochi pe cărțile înșirate pe taraba sa.

Păi, nea Nelu

– i-am spus eu chiar, acum, vineri -, în condițiile astea eu cred c-ar trebui să vină fata până aici, ca să-ți dea un autograf și să faci o poză cu ea! Ce zici? Pe moment, nu a zis nimic. Apoi, mi-a mărturisit că nu ar fi rău și că i-ar plăcea – de ce nu? - s-o cunoască pe colega mea de redacție. Sper că Loredana va agrea propunerea a-i onora chioșcul cu vizita ei. Lucru care i-ar face plăcere nu numai cunoscutului proprietar de chioșc de presă, ci care ar putea fi și în avantajul ei. În mod sigur că prezența ei acolo ar atrage multe priviri și ar fi o reclamă ideală nu numai pentru cartea-i care a cunoscut deja lumina tiparului, dar și pentru următoarea pe care Loredana Juglea a mărturisit că are de gând s-o scrie. Gheorghe OLTEANU

luni, 29 martie 2021