Ziarul Vaii Jiului
Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul
Nu există lege
)
împotriva LUI! ADEVĂRU
Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, Petroşani
Primăria Petroșani
Director: Cătălin DOCEA Curs valutar: 1€ = 4,8700 lei 1$ = 3,9468 lei 1₤ = 5,3943 lei
vineri, 8 ianuarie 2021
Anul XIV • nr. 2996 • 8 pagini • Preţ: 1 leu
Înfiinţează serviciu nou de ecarisaj
Înmulțirea câinilor fără stăpân în Petroșani în 2020 este un fapt cunoscut și recunoscut de toată lumea, în primul rând de șeful administrației locale petroșenene, primarul Tiberiu Iacob-Ridzi.
Problema mare e că în unele cartiere, precum Colonia de Jos în zona apropiată Jiului de Est, sau în Aeroport pe anumite străzi, în cartierele Avram Iancu, Dimitrov și în zona din spatele primăriei deja, noaptea, e urgie, cetățenii ni se plâng că nu de puține ori au fost de-a dreptul alergați de haite întregi de câini. Totuși, numărul celor mușcați, din câte am verificat, nu a crescut foarte mult, dar dacă o vom ține tot așa, sunt șanse mari să revenim la ce era prin 2015-2016. Toate acestea se datorează desființării acelui ADI Ocrotirea Animalelor fără Stăpân, care până în 2019 a funcționat foarte bine. „Da, a fost o problemă pentru primării desființarea acelui serviciu, care mergea foarte bine și care nu am înțeles niciodată de ce nu a putut fi constituit în așa fel încât să nu se desființeze”, spunea spre finalul anului trecut,
primarul Tiberiu Iacob-Ridzi. Căruia taxa ce revenea Petroșaniului nu i se părea mare, în condițiile în care prin municipiu, în 2019, nu se mai întâlneau astfel de cazuri, cu oameni care să nu poată umbla seara, sau la primele ore ale dimineții fără teama de a fi mușcați de dulăi. „Și pe lângă toate acestea, ni se mai aduc și alți și alți câini, care sunt lăsați liberi pe străzi și pe care orice cetățean, nu doar noi, îi recunoaște imediat că nu sunt de aici. Asta iar e o problemă”, mai susținea edilul petroșenean tot anul trecut. În prima săptămână a acestui an am stat din nou de vorbă pe acest subiect, asta după ce mai mulți cetățeni din Petroșani ni s-au plâns că nu mai pot dormi de atâtea lătrături de câini. „Dar nu doar asta,
că ar fi problema cea mai mică, dar partea cu mușcatul și cu frica că sare de sub vreo mașină vreun dulău, e temerea cea mai mare, copiii noștri nici nu mai au curajul seara, de un timp încoace, să treacă strada”, după cum ne spunea de sărbători Vasile Cimpoeru de pe strada Venus din Aeroport. „Da, știm că a devenit o problemă a noastră și am mai spus-o. Noi suntem acum avansați cu demersurile pentru înființarea unui serviciu de ecarisaj al primăriei. Am făcut deja angajări și ne mai trebuie în acest moment doar autorizație pentru o pușcă, iar apoi autorizația de funcționare. Cred că în maxim două săptămâni se rezolvă și vom avea serviciul nostru, astfel încât, încet, dar sigur să nu mai avem așa de mulți câini fără stăpân pe străzi și nici aceste adevărate haite periculoase. Vă asigur că vom rezolva problema, dacă nu s-a putut altfel am găsit această soluție, acest nou serviciu, care la acest moment e cea mai bună alegere”, a menționat pentru ZVJ, primarul Tiberiu Iacob-Ridzi. Întrebat dacă crede că, într-adevăr, acest nou serviciu va face față, deoarece sunt acum destui de mulți câini vagabonzi prin toate cartierele, primarul ne-a răspuns destul de ferm și de sigur pe el: „Da. Vom face față fără probleme, sunt sigur de asta. Dar să nu ne mai aducă, cum s-a tot întâmplat, și alți câini… ca să glumesc puțin, să nu ne mai exporte și alții, că avem destui ai noștri”. Corneliu BRAN
2
DIVERSE
Uricani
Au împlinit cincizeci de ani de căsătorie
Cam la trei luni, după ce se strâng mai multe cereri, la Uricani are loc un eveniment care, în alte localități, se petrece fie cu ocazia zilei urbei respective, fie la sfârșit de an. În preajma Crăciunului, de obicei. Nu de azi de ieri,
ci de ani buni primarul Dănuț Buhăescu și Consiliul Local Uricani îi sărbătoresc pe cei care au împlinit cinzeci de ani ca soț și soție. Procedeul e simplu și cunoscut de către cei interesați să fie puși pe lista sărbătoriților. Imediat cum li s-a împlinit sorocul, perechile care au făcut o jumătate de secol de când s-au luat împreună merg la primărie cu certificatul de căsătorie și actele de
identitate. De obicei, după cum am văzut eu însumi, vine, de obicei, bărbatul. Li se fac copii după documente, sunt ajutați să întocmească o cerere după care li se spune să aștepte, că vor fi anunțați când va avea loc evenimentul.
Miercuri, 30 decembrie 2020,
se făcuse sorocul pentru opt perechi de soți din Uricani de a fi felicitați de către primărie. În sală erau prezente doar șase cupluri, două neputând veni din cauza beteșugurilor de care suferă. Dănuț Buhăescu a ajuns în sală la ora 12.00, așa cum fusese programat. Nu a mai pierdut timpul și, după ce le-a urat sănătate și alți mulți ani împreună, a trecut la festivitate. A luat lista
pregătită de Cristian Ciurea și, rând pe rând, cei chemați pe nume s-au ridicat, au fost felicitați și au primit de la primar câte o diplomă, buchet de flori pentru femei și câte un plic cu cinci sute de lei în el. Pe care soții doar că au apucat să-l vadă, înainte ca el să fie înhățat de către doamne.
Închei prin
a le aminti numele sărbătoriților care au fost în sală: Petru și Maria Chingă, Petru și Doina Timișan, Gheorghe și Aurora Curtianu, Ioan și Leonora Todea, Laurențiu și Maricica Mateeș și Aurel și Leana Mihăiasă. Sănătate, fericire, să ajungă la trei sferturi de veac de conviețuire și ca atunci tot Dănuț Buhăescu să fie acela care-i va sărbători și felicita! Gheorghe OLTEANU
)
Ziarul Vaii Jiului
Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani 24348364 n J20/1310/2008
Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro
Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud. Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com
facebook.com/ziarulvaiijiului
Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS DTP: Bogdan SOVAGO Publicitate: Mirabela FLEȚAN - 0735.727264 Administrativ / Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839
vineri, 8 ianuarie 2021
Invitaţie la schi în Staţiunea Parâng
Se anunță un week-end foarte bun pentru Stațiunea Parâng, unul chiar mai bun ca de sărbători deoarece a nins sănătos și stratul de zăpadă era joi de circa 30-35 cm, după cum ne-a informat Toma Coconea, unul dintre oamenii care nu doar că locuiesc acolo, în munte, dar care este și dedicat muntelui și salvărilor de vieți omenești. „Este frumos, a nins bine, zăpada depășește pe alocuri un sfert de metru, este plăcut și azi nu bate vântul. Eu zic că pe week-end va fi animație în stațiune, că vor fi pârtii bune, cu zăpadă și bine amenajate, toate au fost bătute și schiorii pot să coboare pe ele liniștiți”, ne-a spus Tomy Coconea. Referitor la accidente în această perioadă, inevitabile
8
www.zvj.ro vineri, 8 ianuarie 2021
pe pârtiile de schi am zice, Coconea ne-a spus că nu au existat și acest fapt s-a datorat unui singur motiv: na fost gheață! „Din fericire, a tot nins, zăpada a fost mereu proaspătă, cum se zice, n-a fost gheață, și asta face ca în acest caz să nu fie nici accidente, ori dacă sunt, totuși, ele sunt minore”, a menționat parapantistul numărul unu al Consiliului Local Petroșani. Joi, 7 ianuarie, în Parâng funcționa Pârtia „EuroParâng” și teleschiul aferent, dar și pârtia de până la Pilonul 17, după cum ne-a spus același Toma Coconea. Firește, și cele două telescaune erau funcționale de asemenea, astfel că cei ce au dorit să urce fiind liberi de la serviciu au putut face treaba asta liniștiți. „Pârtia B mai are puțin și ea și va deveni funcțională, eu zic că dacă azi sau la noapte mai ninge foarte puțin, pârtia va fi integral deschisă, fără probleme”, a spus Coconea, legat de această pârtie. De asemenea, Pârtia A, pentru începători, este și ea funcțională și în condiții excelente. De la primarul Petroșaniului, Tiberiu Iacob-Ridzi am aflat că cei ce se ocupă de domeniul schiabil „au făcut și fac tot ce trebuie pentru ca pârtiile, în condițiile în care a și nins, să fie bătute cu ratrack-ul și amenajate așa cum trebuie, astfel încât cei ce vor urca în Stațiunea Parâng în week-end să găsească condiții de schi dintre cele mai bune”. Primarul Tiberiu Iacob-Ridzi ne-a mai spus și faptul că în perioada sărbătorilor Stațiunea Parâng „a mers foarte bine și încasările primăriei au fost și ele pe măsură”. „Să sperăm că în această iarnă Stațiunea Parâng își va reveni din toate punctele de vedere, după perioada grea de anul trecut datorată pandemiei, firește, toată lumea trebuind să respecte toate regulile sanitare și distanțarea fizică de care vorbesc specialiștii. Ne bucurăm cu toții că a nins și să sperăm că în stațiune va fi un nou week-end reușit, cu turiști care vor veni din toate părțile și din Petroșani să se simtă cât mai bine pe niște pârtii cât mai bune!”, a făcut un apel și ne-a mai spus edilul petroșenean. Încheiem și cu „constatarea” făcută de
salvamontistul șef al Salvamont Petroșani, Remus Popescu: „Acum că a nins proaspăt și zăpada are vreo 30 de cm peisajul în stațiune e de vis. Parângul a fost și va rămâne o stațiune de munte cu unele dintre cele mai frumoase priveliști din țară. Să sperăm că va fi un final de săptămână reușit și fără multe accidente pe pârtii”. Corneliu BRAN
TURISM
3
4
Alin Rus vă prezintă:
prăvălia cu istorii
Mineriada din 18-22 ianuarie 1999 (II)
DRUMUL SPRE BUCUREȘTI - LUPTELE DE PE DEFILEU
Am plecat pe jos spre Târgu-Jiu. Am făcut un marș forțat ca în armată, de îmi aduceam aminte tot timpul numai de zilele din armată. În fața Companiei Huilei se adunaseră toate schimburile… Era din nou organizată toată treaba. Am fost foarte mulți, vreo 15 000 de oameni. Un capăt de coloană era la Petroșani în centru, iar celălalt era la spitalul din Petroșani, adică vreo trei kilometri. Și am luat-o spre Defileu. La kilometrul 10 de pe Defileu am dat de primul baraj care a constat într-o mașină veche dezafectată pusă de-a curmezișul, vreo zece grămezi de piatră, apoi încă o mașină. În spatele nostru a venit însă o Wola de la mina Livezeni, iar Wola aceasta ne-a eliberat drumul și noi am plecat mai departe. Imediat după ce am trecut de acel baraj a urmat un altul format din dale de piatră puse în zigzag. Dar acele dale de piatră au fost nimic în calea Wolei. De la primul până la al doilea baraj a existat tot timpul un elicopter care ne-a survolat. Ei, după ce am trecut de al doilea baraj, elicopterul a început să tragă cu niște grenade lacrimogene, de ne-a speriat un pic. Însă, mai mult ne-a incitat. La podul de la Lainici, un alt baraj, dar cei mai mulți l-au ocolit și pe acesta. Mulți mineri s-au dus la mănăstire, s-au rugat, au aprins lumânări… am trecut și de Lainici și am ajuns în sfârșit la un baraj de jandarmi înainte de Sadu. Acolo ne-am oprit, ne-am scos suplimentele și am început să mâncăm. Militarii se uitau săracii la noi cu jind, că nu mâncaseră de nu știu când… Între timp a ajuns și Cozma acolo și a început niște negocieri de felul acesta cu generalul Lupu: „Dom’le, plecați de aicea, că vă batem!“ zicea unul, iar celălalt răspundea „Ba plecați voi, că vă batem noi!“ Între timp s-au organizat trupe de cercetare ale minerilor pe sus pe la tuneluri. Acolo erau niște militari care tot așa ca și cei de jos erau rupți de foame! Am început să discutăm cu ei. I-am întrebat: „Ce ați mâncat voi azi toată ziua?“, la care ei au răspuns: „Două ouă și un ceai!“ Atâta mâncaseră săracii toată ziua. Am făcut și eu armata și știu ce înseamnă să te țină în dispozitiv atâta timp fără mâncare. Cum să te bați tu atunci cu minerii care își frigeau slănine și aveau conserve și pâine? Am intrat
facebook.com/ziarulvaiijiului
până la urmă între ei și le-am dat noi din mâncarea noastră: „Luați, mă, băieți, de mâncare, luați, nu vă speriați că nu vă face nimeni nimic!“ Asta a fost seara, iar dimineața a început războiul între noi și ei. Cozma a dat un ultimatum în care le spunea să ne lase să trecem că, dacă nu, ne batem! Atunci, unul dintre ei a tras o grenadă lacrimogenă. În momentul acela, ca la un semnal, dintr-odată, cu un strigăt comun: „Hăăăăăă!“, toată mulțimea de mineri s-a repezit înspre ei. Niște trupe de cercetași dintre mineri au început să urce sus spre calea ferată. Acolo s-a dat o luptă. Mai întâi minerii au dat cu pietre de i-au gonit pe militari în tunel. Acolo în tunel minerii aveau lămpi, militarii nu aveau lămpi! A început bătaia acolo. Militarii erau ca orbii. Până la urmă au lăsat și muniția și tot echipamentul și au ieșit pe partea cealaltă. Când au ieșit din tunel, minerii erau chiar deasupra forțelor de ordine, fiindcă ei nu se așteptau ca barajul de acolo să fie spart. Minerii au început să rostogolească cu bolovani mari spre ei. Când au văzut aceștia pietrele, nu au mai avut cum să urce în sus după ei, ci au început să se retragă. Minerii din fața lor, pe ei! Au ajuns la mașini, le-au spart cauciucurile și dă-i mai departe! I-am fugărit… Toți au luat-o la fugă! A fost o luptă scurtă, foarte scurtă, cred că în 15 minute a fost eliberat tot defileul! (Marian Holban - actual vicepreședinte al LSMVJ) Ziariștii prezenți la față locului și aflați printre trupele de jandarmi povestesc cum au fost văzute evenimentele de pe partea cealaltă a baricadei: La 9 kilometri de Petroșani am văzut prima bari- cadă, din tuburi de beton. În spatele ei — un locotenent și 30 de jandarmi. Când a văzut că are în față vreo 3 000 de mineri, locotenentul a dat imediat ordinul de retragere. Mi-a zis că e o tâmpenie ce se întâmplă și a sărit în autobuz. După ei, minerii au venit cu o automacara care a ridicat tuburile de pe șosea. La kilometrul 32 pe Defileu, îi aștepta o nouă baricadă. De data asta erau câteva sute de jandarmi. Minerii sau oprit și toată noaptea i-au ținut treji pe jandarmi. Am văzut soldații în termen, aduși în fața minerilor, dormind în picioare. În fața lor, ortacii puseseră o Wola care le bătea cu proiectoarele în ochi. Câteva sute de mineri au avut grijă să se împingă cu scutierii, în timp ce restul armatei dormea în autobuze. Atacul s-a dat dimineața. Strategia minerilor a fost perfectă: la ora 5, minerii au intrat în forță în plutoanele obosite de pe șosea. La 50 de metri mai sus, pe terasamentul de cale ferată, au atacat și alte grupuri de mineri. Curios, vârful dealului sub care se ducea bătălia a fost lăsat în supravegherea câtorva luptători de la Interne care au fost repede capturați de mineri. Sus intraseră în atac grupuri mult mai mari de mineri — infiltrați probabil de cu noapte. Cei de pe terasament doar îi hărțuiau pe cei din Brigada Specială de Intervenție cu care eram. De jos au început să se tragă proiectile cu gaze lacrimogene. Gazul a ajuns doar la noi, iar minerii de pe calea ferată au început să ne arunce cu bolovani în cap. Pe șosea vedeam cum sunt date peste cap forțele de
intervenție. Nu știu cât a durat, dar la un moment dat ne-am pomenit cu un pluton de la Craiova — singurii care scăpaseră de minerii de pe șosea. Restul se retrăgeau. Rămăseserăm doar noi — un șef de gară, un ziarist, 70 de luptători de la Brigada Specială de Intervenție și 30 de la Jandarmeria Craiova. Ortacii de jos plecau deja în marș spre Târgu-Jiu, cei de pe deal mai aruncau cu bolovani. Rețeaua de înaltă tensiune vibra când mai cădea peste ea câte o stâncă smulsă din pământ, cu ranga. Acum veneau mineri și din spate, dinspre Târgu-Jiu. Maiorul Gabi Crețu, comandantul detașamentului care nu voia să se predea, a primit pe stația de emisie-recepție un mesaj de la Cozma — „predați-vă și veți scăpa“. Crețu ne-a spus că singura cale de a scăpa este să forțăm grupurile de mineri de pe deal. Erau mai puțini, dar trebuia să urcăm vreo 30 de metri, în timp ce ăia aruncau cu stânci. Una din pietre i-a zdrobit piciorul unui jandarm de la Brigadă. „Muriți în morții mamii voastre“, strigau minerii de deasupra. Ortacii din față și din spate începuseră să primească întăriri. Jandarmii din Craiova au blocat un tunel, dar terminaseră proiectilele cu gaze. Brigada a încercat să spargă barajul de pe creastă. Mi-au dat un scut și miau spus să mă descurc. Am atacat cu „specialii“, să-mi scap pielea. Am fost respinși și, ajunși din nou pe terasament, am văzut că „albaștrii“ de la Craiova tocmai se predaseră. Minerii aveau acum scuturile și armele jandarmilor. Doar 40 de inși de la Brigadă au reușit să se strecoare printre mineri. Restul au plecat, în șiruri de prizonieri, spre Târgu-Jiu. După ce sau predat, doar puțini jandarmi au fost bătuți.149 Informații relevante cu privire la condițiile care au determinat înfrângerea trupelor de jandarmi pe Defileul Jiului le aflăm și de la jandarmii înșiși. În ziarul Evenimentul Zilei din 26 ianuarie 1999 se publică mărturia unui ofițer din BAOLP care și-a avut dispozitivul pe Defileu. Acest interviu a fost reluat și în numărul 77/1999 al Revistei 22. Ofițerul de jandarmi evidenția aici câteva dintre cauzele care au dus la pierderea luptei de către jandarmi: cu câteva zile înainte militarii „au fost supuși unui regim de exterminare“, oferindu-li-se ca hrană doar varză și fasole; în noaptea dinaintea confruntării au fost ținuți în frig, fără ceai și mâncare; în ziua confruntării li sau dat soldaților conserve stricate, astfel încât majoritatea au fost cuprinși de crampe intestinale sau au făcut diaree; minerii au fost lăsați de cu seară să pătrundă printre trupele de jandarmi, ca să se aprovizioneze cu alimente de la Târgu-Jiu; jandarmii nu au fost lăsați să scoată din uz Wola folosită de mineri pentru deblocarea drumului, cu toate că aceasta s-a aflat la un moment dat nepăzită și la mare distanță de dispozitivul minerilor; în ultimul moment trupele de jandarmi de pe versantul drept al muntelui au fost retrase, lăsând astfel minerilor o breșă prin care se putea ataca foarte ușor dispozitivul de militari amplasat sub terasamentul căii ferate. Relatarea ofițerului se încheia cu o întrebare retorică privitoare la scopul final al luptei: „a fost vorba de diletantism în comandă sau pur și simplu comandanții au procedat intenționat pentru ca noi să nu fim apți de luptă?
Iată și o opinie din cealaltă tabără, a unui miner deja citat: Eu cred că aici s-au făcut o serie de greșeli tactice nemaipomenite. Eu însumi să fi fost comandant de jandarmi nu aș fi lăsat în primul rând Wola aceea să intre pe Defileu. Căci fără Wola aceea nu puteau trece mașinile, coloana de autobuze care venea în urma minerilor, iar fără mașini minerii nu puteau ajunge foarte departe. Și nu era mare lucru să oprești acea Wolă. Eu aș fi pus un lunetist în pădure să-i tragă în cauciucuri. Nici măcar nu era între oameni Wola, să fi zis că ar fi putut răni pe cineva. Wola era ultima în coloană. Organizarea lor a fost foarte
vineri, 8 ianuarie 2021
proastă. Nu știu dacă a fost aici interesul cuiva ca să nu ne oprească, ci cred că a fost vorba mai ales de o incompetență totală. (Marian Holban — lider sindical la EM Paroșeni)
Situația de pe teren a trupelor masate în fața minerilor, dar și a organizării defensivei acestora a fost dezastruoasă și penibilă, fapt semnalat atât de minerii participanți, dar și de jurnaliștii care s-au aflat în miezul evenimentelor: „Tactica forțelor de ordine a fost simplă. Inferioare din punct de vedere numeric, trupele de jandarmi s-au mulțumit să încerce să întârzie înaintarea minerilor blocând Defileul Jiului.” Condiția precară a forțelor de ordine, ordinele redundante primite, degringolada din rândurile lor au în spate o explicație foarte clară: trupele Ministerului de Interne au fost subminate din interior, așa cum aveau să arate mai multe anchete ulterioare ale unor jurnale de prestigiu:
Fiind răspunzător de culegerea informațiilor privind efectivele minerilor, modul lor de acțiune, traseele pe care aceștia intenționau să le parcurgă, generalul Ardelean a reușit să-l dezinformeze cu brio în acele zile pe Grigore Dejeu. Este cert că înfrângerea suferită de trupele de ordine la Costești nu a fost determinată doar de așa-zisa incompetență militară a generalului Lupu, ci și de lipsa informațiilor din teren, dar mai ales de informațiile eronate pe care lucrătorii UM 0962, conduși de Ardelean, le-au trimis cu bună știință. (...) Ceea ce s-a întâmplat cu adevarat în cadrul MI, în timp ce trupele de ordine erau bătute, se știe prea puțin. Atmosfera care dăinuia în acele ore în sediul MI era dezvăluită pe atunci de profesorul universitar în științe juridice Raul Volcinschi, fost prim-consilier al ministrului de Interne de atunci, Gavril Dejeu. „Statul-major de criză“ din conducerea MI era format din câțiva generali, printre care și Virgil Ardelean. Profesorul Volcinschi i-a surprins pe generali într-un birou, în timp ce priveau la televizor cum minerii spărgeau barajele MI. Pe chipurile lor se citea o nedisimulată bucurie în momentele în care minerii reușeau să învingă, pas cu pas, obstacolele puse în cale de trupele MI pentru a-i împiedica să ajungă în Capitală. Mai mult, susținea fostul consilier, generalul Ardelean a aplaudat scenele de groază. Așa cum Ziua a semnalat, în acele zile, s-a pus la cale o lovitură de stat, pregatită de o grupare de generali din MI, printre care se afla și generalul Ardelean. Profesorul își amintește că, în „momentul Costești“, Palatul Victoria nu era păzit, fiind pregătit pentru preluarea puterii. El menționează că la înfrângerea forțelor de ordine a contribuit în bună măsură și incompetența generalului Lupu, care coordona forțele în teren, militar care nu condusese niciodată o aplicație tactică cu trupe de jandarmi-polițiști pe un teren variat.
Informațiile cu privire la procesul intenționat de subminarea a acțiunii ministerelor abilitate cu asigurarea ordinii au fost confirmate atât de Emil Constantinescu, fostul președinte al țării, cât și de Radu Vasile, fostul prim-ministru153. Dar să revenim pentru moment la desfășurarea evenimentelor înseși așa cum au fost ele trăite de protagoniști: Astfel am ajuns în Sadu. Acolo a fost iarăși o tentativă de a-l captura pe Miron Cozma… Au vrut săl atragă spre un stadion. I s-a spus că este așteptat pe stadion la Sadu, unde însă se găsea foarte multă poliție strânsă și eu cred că aveau scopul să-l captureze. Însă acesta nu a intrat acolo cu trupa lui, iar lor le-a fost frică să mai iasă. Noi am ajuns după aceasta la Târgu-Jiu în fața Prefecturii. Acolo au venit o serie de mașini, din Motru, din Târgu-Jiu, din Rovinari; mașini pline, pline cu alimente. Nu știu nici acum cum s-a organizat toată povestea aceasta
8
www.zvj.ro vineri, 8 ianuarie 2021
fiindcă nu am dat niciun ban pe acele alimente și totuși ele erau aduse de mici întreprinzători. Mă întreb și acum cine a avut fondurile necesare să dea atâta mâncare, la 15 mii de oameni ai noștri, plus ai lor care erau cam trei mii. La Târgu-Jiu am dormit pe unde am putut, prin Sala Polivalentă, prin sala de sport, pe la oameni și prin restaurante. Dimineața cealaltă erau deja venite autobuzele celelalte din Valea Jiului. De acolo am plecat la Vâlcea direct. Aveam mașini care cercetau terenul în față… Aceștia veneau cu informații imediat. Așa am știut că la Costești ne așteaptă un baraj. La Costești ne-au ajutat foarte mult locuitorii de acolo. Ne spuneau: „Bă, băieți, puteți să-i încercuiți uite pe acolo, sau pe acolo“… (Marian Holban — vicepreședinte al LSMVJ)
Un rol în mineriada de la Costești revine gradului înalt de solidaritate a locuitorilor Văii Jiului. Zeci de patroni din Vale au aprovizionat cu alimente grupurile de mineri aflate pe drum, așa cum rezultă din mai multe declarații:
În momentul în care am văzut ce se întâmplă cu minerii, adică confruntările de pe Defileu, l-am luat pe unul dintre angajații mei, am scos Dacia papuc din garaj și am încărcat de la magazinul meu toate conservele care nu se vindeau prea bine. Am trecut apoi pe la brutărie de unde am cumpărat vreo sută de franzele, după care am pornit spre Târgu-Jiu unde ajunseseră deja minerii… Trebuia să îi ajutăm și noi cum puteam, că doar erau mineri de-ai noștri din Vale. (B.V. — privatizat din orașul Vulcan) Pe 18 ianuarie eram la Petroșani și am văzut când a plecat coloana cu manifestanți spre Defileu. A doua zi i-am povestit patronului meu despre evenimente. Văzuse și el la televizor tot ce se întâmplase. În acceași zi am hotărât să mergem ca să le oferim sprijin. Am încărcat Aro patronului cu conserve și pâine și am pornit spre Târgu-Jiu. Acolo ne-am dat seama că nici nu aveau nevoie minerii de conservele noastre, așa de mulți veniseră deja să îi aprovizioneze. Nu ne-a forțat nimeni să mergem, am făcut-o noi din proprie inițiativă. Așa am crezut noi că-i bine, fiindcă protestanții erau mineri din Vale și clienți de-ai noștri. (R.M. — fost brigadier) Sufeream deja și de frig și de foame până când niște privatizați din Vale ne-au adus de mâncare , dar și țăranii din zonă. Până la urmă s-a spart barajul de pe Defileu și am ajuns la Târgu-Jiu. Și de acolo am plecat mai departe spre Costești. Și veneau mașini dinainte care ne spuneau: „Vedeți că sunt baraje aici sau aici.” Erau oameni care țineau cu noi. În plus, mai stăteam la câte un camping de pe drum; staționam și vedeam actualitățile și așa știam ce fac jandarmii. (C.M. — lăcătuș la EM Paroșeni) Încă o dată, deși demonstrația luase mare amploare, informațiile provenite de la participanții înșiși arată că mulți dintre ei nici măcar nu erau la curent cu revendicările exacte emise de către liderii lor: La Târgu-Jiu au fost demonstrații în Piața Prefecturii. Totuși acestea erau pașnice. Nu mai îmi amintesc ce se scanda, dar știu că se cereau drepturile noastre. Tot la Târgu-Jiu ni s-au alăturat și alți mineri din bazinul lignitului Gorj. Apoi convoiul de autobuze a plecat mai departe spre Horezu. Din Horezu s-a mers pe jos până la Costești. Închiderea unor mine și drepturile salariale au fost motivele de bază ale acestei mineriade. (C.V. — lăcătuș EM Vulcan) De altfel, așa cum se știe, pe parcursul desfășurării mineriadei și a câștigării de către mineri a luptelor succesive cu jandarmii, revendicările acestora se înmulțeau, culminând cu celebra pretenție de a se acorda fiecărui miner disponibilizat 10 000 $ și două hectare de teren agricol. În localitatea Horezu minerii au făcut o escală, petrecându-și noaptea dinaintea bătăliei de la
Costești. În contrast cu faptele de la celelalte mineriade, ortacii nu au făcut niciun fel de stricăciuni în localitățile pe unde au trecut, semn că scopurile și motivațiile acestei mineriade erau diferite de cele ale mineriadelor anilor ’90, ’91: „La Horezu, orașul unde au dormit minerii, toată lumea a fugit, inclusiv unii recepționeri din hotel. Dar niciun miner n-a îndrăznit să doarmă în camerele goale pentru simplul motiv că «n-avem noi bani de hotel». Ortacii au dormit pe jos în sediul RomTelecom sau pe mocheta din fața recepției hotelului, având grijă să-și curețe hainele și să se descalțe ca să nu murdărească «covorul»”.
BĂTĂLIA DE LA COSTEȘTI
De la motelul unde au dormit în Horezu minerii au plecat pe jos, spre Costești. Oamenii ieșeau la porți să-i aplaude pe mineri. Unii s-au înrolat în „armata lui Cozma“. În fața baricadei înălțate de jandarmi la Costești erau mai mult de patru mii de ortaci. Cozma, Beja și alții se aflau la câteva sute de metri de baricadă. Eram printre ei când s-au întâlnit cu un ins mai în vârstă, îmbrăcat într-o geacă de piele neagră. Necunoscutul a vorbit cam un sfert de oră cu Cozma, după care liderul minerilor i-a chemat pe subalterni. Liderii de mină erau ca un fel de șefi de companii, adjuncții lor conduceau grupe cât un pluton. L-am auzit pe Cozma cum a dat ordin — „Mina Petrila atacați pe flancul stâng“… „Lupeniul mergeți pe stânga, ocoliți și cădeți în spate“… „Vulcanul mergeți pe dreapta“… „ceilalți intrați direct în ei“. Minerii au respectat întocmai ordi- nele liderilor. În timp ce bătălia se dădea pe șosea — în dreptul Muzeului trovanților — mai multe companii de ortaci au căzut în spatele plutoanelor de jandarmi. Primul atac frontal al minerilor a fost respins. Gazele împrăștiate de jandarmi ne-au înecat pe toți. Mulți dintre minerii respinși într-o văioagă își vomitau și mațele. Nu mai vedeau din cauza gazului. Un miner mi-a dat o batistă impregnată cu oțet. Cu ea se putea respira mai ușor în ceața lacrimogenelor. Pe urmă au început să cadă flancurile jandarmilor. Într-un hambar din apropiere erau aduși „prizonierii“. 155 Bătălia de la Costești a rămas memorabilă pentru mulți dintre mineri. De aceea există în declarații multe detalii care pot lumina întreaga desfășurare a încleștării petrecute acolo. La Costești eu am fost pe flancul drept care a atacat de pe dealuri. Au fost multe bătăi. Și s-a făcut un nor de gaze că nici jandarmii nu mai știau ce se petrece cu ei pe acolo. Aveau și măști de gaze, dar eu cred că la fumul ce era acolo nu făceau față nici măștile lor de gaze. Erau foarte slab dotați jandarmii: doar un scut și un baston, ce puteai să faci cu astea? Ofițerii lor mai aveau și aruncătoare de gaze. au blocat drumul cu niște dale mari de piatră și două țevi de beton puse de-a curmezișul în mijlocul drumului. Se așteptau ca noi să atacăm frontal, pe când noi am venit pe sus, pe dealuri. A fost din nou o greșeală tactică, la fel ca și pe Defileu. Nu cred că a fost vreun interes de a ne lăsa să trecem, cel puțin nu pentru cei de acolo, din moment ce și-au lăsat și celularele prin mașini și au fugit. Nu cunosc însă ce gânduri au avut ofițerii din eșaloanele lor superioare… Am văzut mulți mineri după această luptă cu: scuturi, măști de gaze, bastoane și alte lucruri. De fapt jandarmii nu au opus o rezistență prea mare. Când au văzut că sunt încercuiți nu au ripostat aproape deloc. Și atunci nici noi nu le-am mai făcut nimic. (Marian Holban — lider sindical la EM Paroșeni) (va urma).
(Din volumul „Mineriadele între manipulare și conștiință muncitorească”, Ed. „Curtea veche”, București, 2007)
prăvălia cu istorii
5
6
SPORT Jiul se reunește pe 15 ianuarie
Echipa de fotbal din liga a treia, CSM Jiul Petroșani, se va reuni pe data de 15 ianuarie la baza sportivă din Petroșani.
Trupa lui Toni Sedecaru are obiectivul de
a se salva de la retrogradare. După un prim tur de campionat, jiuliștii se află pe locul 8 și face parte din seria a șaptea. Acasă a adunat două victorii, două egaluri și o înfrângere, în timp ce în deplasare are două egaluri și trei înfrângeri. În tur jiuliștii s-au confruntat cu numeroase cazuri de Covid, dar majoritatea jucătorilor au fost asimptomatici.
Arcașii aninoseni,
Cantonaţi și testaţi
A început perioada cantonamentelor pentru sportivii din Valea Jiului. Lotul de cadeți de la tir cu arcul se află în pregătire la Izvorul Mureșului sub supravegherea antrenorilor Gigi Pușcă si Zoltan Miklos. Sportivii se află într-un cantonament cu circuit închis, sunt testați și respectă protocolul medical. Lotul Olimpic se află în pregătire la Izvorani cu antrenorul Viorel Habian. „Suntem 13 sportivi, 2 antrenori, Gigi Pușcă și Zoltan Miklos. Sportivii sunt legitimați la SCM Deva/ CSO ANINOASA. Din acești sportivi avem lotul național de cadeți olimpic: Denis Hăbian, Flavius Tănăsescu, Marco Tănăsescu. Lotul național de cadete olimpic le are în componență pe Ioana Pușcă, Dina Hoca, Andreea Savastita, în timp ce lotul național de cadeți compaund îi are pe: Mirel Judea, Balaci Luis și cadeta Larisa Borița. Și ceilalți sportivi sunt viitorii campioni ai României la tir cu arcul respectiv, Daria Graur, Ștefania Sigmirean, Carla Popescu, Florina Judea", a declarat pentru Ziarul Văii Jiului, Gigi Pușcă.
Reveniri spectaculoase
Răzvan Marcu și Andreea Urițescu sunt doi dintre sportivii emblematici ai Aninoasei. Ambii cu rezultate deosebite la tir cu arcul. După ce la un moment dat, cei doi și-au retras tolba cu săgeți, aceștia au revenit în forță. Andreea Urițescu este multiplă campioana națională la tir cu arcul la toate categoriile: copii, cadeți, juniori, seniori. Conform aimax.ro, pe plan internațional a câștigat o cupă în Ungaria. Are un loc 3 în Cipru și un loc 5 la Europene cu echipa României. Andreea a obținut un loc 9 la Europene la individual. Concurează pentru SCM DevaMinerul Aninoasa și are un record național la junioare. În 2005 a fost foarte aproape de cea mai prețioasă medalie, dar a terminat pe locul 5 la Europene. Viorel Habian a fost mereu la originea performanțelor obținute de sportivă.
Tradiția continuă
Andreea Uritescu a continuat tradiția familiei în tir cu arcul. Toți sunt campioni. Andreea Uritescu este multiplă campioană națională la tir cu arcul. „Părinții mei au fost și ei campioni și sora mea la fel. E un fel de talent în familie. Eu însă sunt cea mai longevivă (din familie) în acest sport pe care îl practic de 24 de ani”, a spus Andreea pe aimax.ro.
A încheiat anul cu o medalie
Ultimul concurs din 2020 s-a încheiat cu o nouă medalie. Andreea a fost în lotul național și olimpic. Cel mai recent rezultat e la Campionatul Național unde s-a poziționat pe locul 2 la individual și a ieșit triumfătoare la proba pe echipe. Pagină realizată de Loredana JUGLEA
facebook.com/ziarulvaiijiului
vineri, 8 ianuarie 2021
Berbec (21 Mar - 20 Apr)
Continuă să lupţi pentru visul tău cel mare. Ai garanţia că e prin preajmă, dar nu trebuie să reduci ritmul după care ai construit totul până acum. Foarte curând vei cunoaşte fericirea!
Taur (21 Apr - 21 Mai)
deoparte!
Cariera este motivul celor mai mari griji, pentru că se apropie un eveniment pe care nu ştii foarte clar cum îl vei gestiona. Lasă frica
AuTo
mica publicitate
• Logan Prestige 1.0 SCE, înmatriculat 2018, alb, 119.000 km, 6500 euro sau predare leasing (mai sunt 24 rate) Telefon: 0761756839
Gemeni (22 Mai - 21 Iun)
Aştepţi o aprobare sau un document oficial care să-ţi asigure evoluţia spre etapele viitoare. Fără acea semnătură, nu poţi trece mai departe, ci depinzi de ea.
rac (22 Iun - 22 Iul)
Ziua este incitantă şi îţi oferă tot felul de provocări. Energia care te copleşeşte scoate la iveală trăsături pe care nici tu nu ştiai că le ai: încredere, curaj, tărie de caracter, pe care trebuie să le pui în joc pentru a ajunge la scopul ales.
Leu (23 Iul - 22 Aug)
Parcă ai fi undeva la o răscruce de drumuri: un sens duce spre trecut de care te simţi încă ataşat, iar celălalt duce spre o cale complet nouă care nu ştii clar ce aduce. Trebuie să alegi, dar decizia e dificilă.
Fecioară (23 Aug - 21 sep)
Iubirea e ca un joc adolescentin care te face să te simţi bine, eliberat de orice griji şi inhibiţii. Un vis dulce se naşte în cuplul vostru şi vă apropie şi mai mult.
Balanţă (22 sep - 22 oct)
mândru.
Eşti în centrul atenţiei, înconjurat de prieteni şi colegi care au numai cuvinte de laudă la adresa ta. Ai reuşit să atingi un scop de care eşti
scorpion (23 oct - 21 Noi)
Norocul zilei e diversitatea oamenilor, deci nu căuta compania celor care îţi seamănă, ci a celor cât mai diferiţi de tine.
săgetător (22 Noi - 20 Dec)
Toate îţi merg de minune datorită oamenilor cu care faci azi echipă. Găseşti de fiecare dată partenerii potriviţi. Parcă aţi fi din acelaşi aluat, încât nici ţie nu-ţi vine a crede cum de v-aţi găsit!
capricorn (21 Dec - 19 Ian)
Cine este cu adevărat alături de tine dacă nu cei dragi din familie? Ajunge să le ceri ajutorul şi ei vor fi acolo lângă tine oricând, necondiţionat şi cu inima deschisă.
Vărsător (20 Ian - 18 Feb)
Ai nevoie de cineva care să-ţi stea alături, care să nu te judece şi să-ţi arate o imensă înţelegere într-un moment în care suportul moral contează foarte mult.
peşti (19 Feb - 20 Mar)
Nu te lăsa păcălit de imaginea matură şi sobră a persoanei cu care discuţi azi chestiuni arzătoare. În spatele acestei măşti se poate afla un duşman care poate interveni negativ în planurile tale.
H Ho or ro os sc co op p
8
www.zvj.ro vineri, 8 ianuarie 2021
DIVERSE
7
8
ACTUALITATE
Vulcan
De pe Face Book în sala de ședinţe
Începută în spațiul virtual, consilierul local Dan Marinescu și-a mutat, mai apoi, lupta în sala de ședințe a Primăriei Vulcan. Ocazia i-a fost prilejuită de ședința ordinară a consiliului local din 22 decembrie 2020 și, mai ales, de prezența lui George Bălțatu, managerul Spitalului municipal Vulcan, cel pe care, inițial, îl atacase pe Face Book. Motivul acestei
noi dispute politice pornite de consilierul local USR îl constituie angajările de personal de la spitalul vulcănean. Dan Constantin Marinescu avea, la început, două mari nedumeriri: necesitatea lor și, mai ales, modul în care angajările respective fuseseră făcute. El era sigur, așa cum relatase pe Face Book, că ele fuseseră efectuate pe repede înainte și fără respectarea unor condiții legale. Conform afirmațiilor sale, s-a trecut peste prevederile unei ordonanțe, iar din dosarele de angajare ar fi lipsit cazierul judiciar.
facebook.com/ziarulvaiijiului
Managerul George Bălțatu
l-a ascultat cu atenție, apoi l-a întrebat, direct, la care ordonanță face referire?. „Fiindcă, în pandemie, au fost date o sută de acte administrative”, a precizat el cu intenția de a-l ajuta. A fost momentul în care consilierul local a fost pus vizibil în dificultate. Ca să se scoată, totuși, basma curată, Dan Marinescu a bâlbâit un răspuns ambiguu: „La toate!”. Răspunsul pe care el l-a crezut salvator, probabil, a fost urmat de o nouă punere din partea managerului spitalului: „Ați găsit în anunț că e nevoie de cazier? Selecția dosarelor se face în două zile. La Lupeni și-au permis să lărgească termenul, pentru că aveau nevoie doar de două persoane!”.
Apoi, George Bălțatu
a motivat nevoia completării numărului de personal medical din spital. A relatat, pe fiecare secție, câte cadre medicale nu și-au luat integral concediul de odihnă și în care asistentele au făcut ture de douăsprezece ore. „Sunt angajări legale. După sărbători, a menționat el, vom face o nouă selecție pentru angajări”. Ultima intervenția i-a aparținut primarului Cristian Merișanu. El i-a solicitat consilierului local USR să se documenteze, înainte de a ieși cu ceva pe Face Book. „Veniți pregătit, cu documente!”, i-a mai cerut el lui Dan Marinescu. Numai că, așa cum aveam să-mi dau seama, consilierul local a rămas la o jumătate din ideea inițială. El nu mai contesta necesitatea angajărilor făcute la spital în decembrie, ci numai modalitatea în care acestea au fost făcute. Gheorghe OLTEANU
vineri, 8 ianuarie 2021