2943 joi 8 oct 2020

Ziarul Vaii Jiului

Contribuția se dă în continuare, fiindcă

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, Petroşani

Uricani

Director: Cătălin DOCEA Curs valutar: 1€ = 4,8729 lei 1$ = 4,1438 lei 1₤ = 5,3407 lei

joi, 8 octombrie 2020

Anul XIII • nr. 2943 • 8 pagini • Preţ: 1 leu

Vulcanul este mulţumit de prestaţia SMURD-ului

Consiliul Local Vulcan a aderat la Asociația „SALVITAL” Hunedoara acum cinci ani, când a fost aprobată HCL nr.140/29.09.2005, iar trei ani mai târziu, prin HCL nr.73/2018, a fost încheiat acordul dintre consiliul local vulcănean și asociația amintită.

Problemă importantă pentru Dănuţ Buhăescu și ceilalţi edili șefi din Valea Jiului

În dimineața acestei zile, Dănuț Buhăescu se află la Petroșani, alături cu ceilalți primari din Valea Jiului, pentru dezbaterea unei chestiuni importante pentru comunitățile locale, survenită ca urmare a unei notificări sosite de la societatea comercială care asigură colectarea și transportul gunoiului menajer.

Acordul prevede

SC Supercom SA

București face cunoscut că are de gând să renunțe la activitatea pe care o desfășoară în vale în caz că nu se va reactualiza prețul la tona de deșeuri menajere colectate și transportate la debușeul de la Bârcea. Motivul invocat este acela al creșterii cheltuielilor pe care le face, ca urmare a unor cerințe noi legate de economia circulară, mediu, sortare etc.

Cert este, am reținut de la primarul Dănuț Buhescu, că s-ar putea să asistăm chiar la o dublare a prețului plătit de către administrațiile publice locale pentru acest serviciu.

Întâlnirea de astăzi

are ca scop găsirea unei soluții care să fundamenteze acest preț. Indiscutabil, primarii nu pot renunța la activitatea de salubrizare, fiindcă, altfel, localitățile

s-ar umple de gunoaie, dar, pe de altă parte, sunt interesați ca, din discuții, să rezulte un preț suportabil pentru cetățeni. „Problema nu e să scădem costurile, este de părere Dănuț Buhăescu, ci să le menținem sub control. Iar asta se poate face numai prin intensificarea riguroasă a acțiunii de colectare selectivă a deșeurilor menajere. În ce mă privește voi susține ca aceste costuri legate de ridicare și transport al gunoiului menajer să se fundamenteze la tona de deșeuri menajere, iar nu la numărul de persoane fizice”.

Gheorghe OLTEANU

achitarea, de către primăria vulcăneană, a unei contribuții bănești anuale menite să asigure funcționarea SALVITAL. La începutul lunii aprilie a acestui an, a fost anunțată majorarea la 10 lei/ locuitor a contribuției către SALVITAL Hunedoara. „La data adoptării HCL nr.41/2020, se arată în referatul de aprobare, datorită faptului că, prin HCL nr.18/2020 privind aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli al municipiului Vulcan pe anul 2020, prevederile bugetare anuale pentru contribuția anuală a municipiului Vulcan către Asociația Salvital Hunedoara a fost în sumă de 140,00 mii lei, suma fiind prevăzută pentru 2020 la valoarea cotizației de 5 lei, aprobată prin HCL 73/2018. Astfel, prevederile bugetare disponibile în bugetul municipiului Vulcan după efectuarea plăților aferente primului trimestru al anului 2020, începând cu data de 1 aprilie 2020, au fost de 93,00 mii lei, respectiv contribuția aferentă lunilor aprilie-iulie 2020, la cotizația aprobată în sumă de 10 lei/locuitor”.

Printr-o adresă

înregistrată la Primăria Vulcan sub numărul 29709/11.09.2020, Salvital-ul solicită plata contribuției pe o perioadă nedeterminată. Citez din nou din referatul de aprobare: „Având în vedere că, în prezent, în ședința din septembrie, bugetul de venituri și cheltuieli al municipiului Vulcan pe anul 2020 aprobat prin HCL nr.18/2020 privind aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli al municipiului Vulcan pe anul 2020 va fi rectificat în sensul că, la capitolul 66-Sănătate, vor fi alocate credite care vor acoperi contribuția anuală aferentă anului 2020 către Asociația Salvital Hunedoara, în sensul că, pentru anul 2020, cotizația anuală se va achita începând cu data de 04.01.2020”.

Cam fără cap

și coadă și încâlcit cu acel „în sensul că”, dar ce trebuie să se înțeleagă este că primăria vulcăneană nu i-a rămas și nici nu-i va rămâne datoare Asociației Salvamin. Care, recunoaște chiar beneficiarul, efectuează în mod profesional servicii mobile de urgență, resuscitare și descarcerare, de intervenții în caz de accidente colective, calamități sau dezastre. În plus, se recunosc necesitatea, utilitatea și eficiența serviciului SMURD Vulcan, care are un personal angajat competent și bine pregătit să contribuie la salvarea de vieți omenești.

Gheorghe OLTEANU

2

SPORT

Victorie!

DSP a dat undă verde fotbalului mic

AJF Hunedoara este singura asociație sportivă din România care a început campionatul la nivelul ligii a patra.

Din cei 225 de sportivi testați înaintea începerii campionatului, foarte puțini au ieșit pozitiv la testele Covid.

DSP Hunedoara a decis că nu este niciun motiv de îngrijorare, astfel că miercuri a fost reluată competiția după

o lungă absență. „Este de apreciat ceea ce făcut AJF Hunedoara și faptul că suntem singurii care își reiau activitatea”, a declarat Eugen Duma, membru al AJF Hunedoara. Din cele cinci meciuri propuse spre disputarea doar unul singur nu s-a jucat. Este vorba de cel de la Vulcan dintre CSM Vulcan și Gloria Geoagiu. Chiar dacă la Vulcan, antrenoril și un jucător au fost depistați pozitivi, meciul s-ar fi putut juca, dar Gloria a avut probleme în privința transportului. Meciul va fi reprogramat.

Iată meciurile care jucat după închiderea ediției: Inter Petrila Retezatul Hațeg; Minerul Uricani Aurul Brad; CSM Deva - Dacia Orăștie și Șoimul Băița - Victoria Călan.

Trist, dar adevărat:

Liga a cincea nu se mai joaca

Cu toate că 14 echipe s-au înscris în liga a cincea, doar patru au avut potențial financiar de a suporta protocolul medical.

Măgura Pui, Sântămăria Orlea, Zarandul Criscior și Ponorul Vața și-au arătat disponibilitatea financiară, dar, din păcate, campionatul nu putea începe doar cu patru echipe. Era nevoie de un număr de șase echipe pentru a începe. Cele patru echipe care pot suporta din punct de vedere financiar protocolul medical vor fi angrenate în Cupa României, faza județeană. Președintele Cristian Petrean a declarat că cele patru vor juca în prima fază a Cupei României, urmând ca de anul viitor să intre în cursă și formații din liga a patra, astfel că această competiție va avea o câștigătoare.

Vești bune pentru CSM Jiul

Pandemia aduce de la FRF mai importantă decizie a 5000 de euro „Cea Comitetului Executiv este constituirea

embrii Federația Română de Fotbal (FRF) au votat propunerea administrației federale privind alocarea sprijinului financiar în contextul pandemiei Covid-19.

Federația Română de Fotbal va oferi membrilor afiliați un sprijin financiar în valoare totală de 1,688 milioane de euro, sumă ce va fi distribuită în mod egal.

Decizia a fost luată ca urmare a stabilității financiare a FRF și a garanțiilor primite de la partenerii comerciali ai instituției, fiind înlesnită de măsurile preventive implementate de Federație.

Federaţia Română de Fotbal a creat un fond de solidaritate de 1,7 milioane de euro, banii urmând a fi împărţiţi în mod egal către toate cluburile afiliate în vederea acoperirii din cheltuielile legate de COVID-19. Fiecare membru afiliat va primi aproximativ 5.000 de euro în cont începând de săptămâna viitoare.

Răzvan Burleanu, președintele FRF, a anunțat la finalul ședinței CEx că forul pe care îl conduce înregistrează pierderi de aproape 2 milioane de euro din cauza pandemiei. Însă mai spune că din rezervele financiare de aproximativ 4 milioane de euro acumulate la finalul anului 2019 va împărți membrilor afiliați aproximativ 1,7 milioane de euro.

unui fond de solidaritate pentru toţi membrii afiliaţi ai FRF. La nivelul federaţiei înregistrăm pierderi ca urmare a acestei pandemii de aproximativ 1,8 milioane de euro. Asta din cauză că nu avem venituri în acest an din vânzarea de bilete, din cauză că avem cheltuieli mari cu echipa naţională U21 care călătoreşte cu avioane charter, dar şi din cauză că Mogoşoaia şi Buftea nu au mai putut fi folosite la nivelul de dinaintea acestei crize. Deşi avem aceste pierderi de 1,8 milioane de euro, ca urmare a faptului că la finalul anului 2019 am înregistrat rezerve financiare de aproximativ 4 milioane de euro, dar şi ca urmare a semnării unor noi contracte de sponsorizare, am reuşit să creăm un fond de solidaritate de aproximativ 1,7 milioane de euro, adică peste 8 milioane de lei. Aceste fonduri vor fi alocate membrilor FRF pentru a acoperi în parte cheltuielile legate de COVID-19. Aceste sume de bani vor fi transferate în conturile membrilor afiliaţi începând de săptămâna viitoare. „Dacă această criză se adânceşte, luăm în calcul şi un alt fond de solidaritate pentru returul acestui campionat”, a spus Răzvan Burleanu. Președintele federației a explicat și motivul pentru care banii vor fi împărțiți în mod egal. Și AJF urile vor primi acesta sumă pe care o vor distribui mai apoi.

Întâlnire preţioasă amânată de Covid

Ioan Danciu a făcut un anunț pe contul său de Facebook cu privire la o întâlnire mult așteptată între foștii jucători ai echipei de fotbal, Știința Petroșani.

„Aș dori să-i anunț pe toți foștii jucători de fotbal care au evoluat la echipa Știința Petroșani dea lungul a peste 50 de ani, în diferite perioade, că întâlnirea anuală, care urma să aibă loc în data de 9 oct 2020, se amână pentru data de 30 octombrie 2020, ora 11:00. Întâlnirea se amână pentru că situația pandemiei nu permite întâlnirea în grupuri în spații închise, deocamdată. Măsura aceasta l-a făcut pe prof. Ghiță Irimie să facă această precizare importantă. Sănătate și numai bine la toți și să sperăm că bunul Dumnezeu ne va ajuta să ne revedem”, a scris fostul arbitru.

)

Ziarul Vaii Jiului

Pagină realizată de Loredana JUGLEA Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani 24348364 n J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud.

Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0371.136393 (Vodafone fix); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008.

ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS DTP: Bogdan SOVAGO Publicitate: Mirabela FLEȚAN - 0735.727264 Administrativ / Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

joi 8 octombrie 2020

Petroșani

Rectificare de buget

În urma ședinței de Consiliu Local Petroșani de miercuri, 7 octombrie, consilierii locali au aprobat proiectul prin care primarul Tiberiu Iacob-Ridzi a propus o rectificare de buget.

Iacob-Ridzi, a propus utilizarea acestei sume încasate pentru finanțarea obiectivului de investiții „Modernizarea străzilor Andrei Mureșanu, Mihail Kogălniceanu și Gheorghe Barițiu”. Străzi ce se află pe lista de investiții de la bugetul local din acest an, o listă de lucrări rămase pentru trimestrul IV al acestui an ce a fost și ea aprobată tot în cadrul acestui proiect.

Corneliu BRAN

În baza deciziei șefului AJFP Hunedoara și a adreselor Centrelor de Execuție Bugetară Școlară finanțate de primărie, proiectul a prevăzut majorarea veniturilor și cheltuielilor bugetului local la Capitolul „Sume defalcate din TVA pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate” pentru trimestrul IV a acestui an cu suma de 113 mii lei.

Pe de altă parte, ca urmare a vânzării unor bunuri ce au aparținut domeniului privat al U.A.T. Petroșani, în valoare de 34 mii lei, în același proiect, inițiatorul, primarul Tiberiu

Petroșani

738 mii lei pentru achiziţionarea unui aparat de testare COVID-19 REAL TIME-PCR

Prin intermediul unei adrese trimisă primăriei la 6 octombrie, conducerea Spitalului de Urgență solicită primăriei aprobarea „modificării structurii listei de investiții pentru acest an, pentru achiziția unui aparat de testare COVID-19 REAL TIME-PCR”, în valoare de 738 mii lei.

La schimb, conducerea spitalului va renunța la o serie de investiții bugetate inițial. Printre acestea, aflate pe lista de investiții la spital pentru acest an, S.U.P. renunță în dauna acestui aparat de testare la următoarele: stație de monitorizare pacienți (UTIC), injectomat – 25 de bucăți, container casolete sterilizare+filtre – 2 bucăți, detectoare de venă/vene – 2 bucăți, frigider pentru laborator, fotolii mobile – 6 bucăți și stație apă sterilă. Practic, prin renunțarea la toate acestea se acoperă parte pe parte

8

www.zvj.ro joi, 8 octombrie 2020

achiziția aparatului de testare COVID-19 REAL TIMEPCR. În cadrul unui proiect aflat pe ordinea de zi a ședinței de Consiliu Local Petroșani, desfășurată on-line pe data de 7 octombrie, consilierii locali au aprobat rectificarea Bugetului Instituțiilor Publice și Activităților Finanțate Integral sau Parțial din Venituri Proprii pe anul 2020, cât a mai rămas din el, prin virarea de credite bugetare pe lista de investiții în cadrul Secțiunii de dezvoltare a bugetului Spitalului de Urgență Petroșani.

Astfel, S.U.P. va avea în scurtă vreme acest aparat de testare solicitat. În condițiile în care pandemia continuă, ba chiar se amplifică îngrijorător numărul de cazuri de persoane infestate cu SARS-COV2 (de exemplu, miercuri, am avut în țară aproape 3.000 de noi cazuri și aproape 100 de persoane decedate, noi recorduri nedorite din păcate, iar în Petroșani sunt câteva focare de COVID), cererea managerului SUP este absolut justificată și rațională.

Corneliu BRAN

ACTUALITATE

3

4

ACTUALITATE

Precizări din partea Instituţiei Prefectului – Judeţul Hunedoara

Comitetul Național Pentru Situații de Urgență a adoptat în data de 05.10.2020 Hotărârea nr. 47 care stabilește unele măsuri în domeniul sănătății publice.

La articolul 2 al hotărârii se prevede că: „Organizarea de sărbători religioase este permisă numai cu participarea persoanele care au domiciliul sau reședința în localitatea unde se desfășoară activitatea, fără participarea persoanelor/ pelerinilor din alte localități.”

De asemenea, articolul 5 prevede: „Toate instituțiile publice și private, precum și operatorii economici care își desfășoară activitatea în localitățile unde incidența cumulată în ultimele 14 zile a cazurilor este mai mare de 1,5/1.000 de locuitori, au obligația analizării modului de desfășurarea a activității în vederea organizării programului de lucru în regim de muncă la domiciliu/

facebook.com/ziarulvaiijiului

telemuncă, iar acolo unde acest lucru nu este posibil se recomandă decalarea programului de lucru.” În județul Hunedoara, la această dată, în 16 localități se înregistrează o incidență cumulată în ultimele 14 zile a cazurilor, care depășește 1,5/ 1.000 de locuitori.

Totodată, conform deciziilor Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, în aceste localități se restricționează sau se menține restricția pentru activități cu publicul a operatorilor economici care desfășoară activități de preparare, comercializare și consum pentru produsele alimentare și/ sau băuturilor alcoolice și nealcoolice, de tipul restaurantelor și cafenelelor, a restaurantelor și cafenelelor din interiorul hotelurilor, pensiunilor sau al altor unități de cazare, a operatorilor economici licențiați în domeniul jocurilor de noroc, în interiorul clădirilor.

Ieri, prefectul județului, Vasilică Potecă, și medici ai D.S.P. Hunedoara au analizat împreună situația epidemiologică pentru fiecare localitate în parte.

Urmează ca, în urma acestei analize, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență să se întâlnească joi, 08.10.2020, pentru a adopta o nouă hotărâre privind măsurile care se iau în fiecare localitate, în funcție de incidența cazurilor pozitive raportate la 1.000 locuitori.

joi 8 octombrie 2020

Premiera filmului „Brigada lui Ionuţ” la Lupeni

La 24 aprilie 1953 intră în producţie filmul artistic „Brigada lui Ionuţ”. Între 8 ianuarie şi 1 februarie 1954 au loc filmările exterioare (la Lupeni, Breaza şi Valea Râşnoavei) şi interioare (pe platourile Tomis, Floreasca şi str. Kirov).

Regia este semnată de Jean Mihail (numele real Mihailovici), scenariul îi aparţine lui Mihail Leonard, în acest film debutând actorul Emanoil Petruţ, iar întrunul din rolurile principale apare mareele actor George Calboreanu. Muzica este compusă de Ion Dumitrescu, cântecele fiind interpretate de Gherase Dendrino („Tinereţe”), Ion Vasilescu („Cântecul brigadierilor”) şi Vasile Popovici („Imnul Minerilor”).

Conform sitului www.cinemagia.ro „chiar şi în epocă, filmul este apreciat ca un eşec politic şi artistic, atrăgând asupra regizorului - fidel executant al indicaţiilor primite - sancţiunea unei pauze în activitate, ce durează până în 1957”.

Premiera absolută are loc la 22 mai la cinematograful Palatului Cultural Lupeni, la aceasta participând regizorul Jean Mihail şi câţiva actori. „Steagul Roşu” relatează amănunţit storyul acestei drame stahanoviste: „Filmul Brigada lui Ionuţ înfăţişează un episod dramatic din viaţa de muncă şi de luptă a minerilor din ţara noastră.

Acţiunea se petrece în zilele noastre la o mină, în Valea Jiului, cel mai însemnat bazin carbonifer din R.P.R. În mină, în toate sectoarele, se desfăşoară o activitate puternică. În toate abatajele, minerii muncesc plini de avânt, conştienţi că efortul lor susţinut şi înverşunat contribuie la ridicarea nivelului lor de viaţă, la întărirea patriei lor. Eliberaţi de sub exploatarea nemiloasă a capitaliştilor, ei şi-au însuşit o nouă morală a muncii, şi privesc plini de încredere, viitorul. Este o nouă generaţie, tânără şi plină de entuziasm, care a pornit cu hotărâre să-şi croiască o viaţă nouă, luminoasă. Ionuţ Baciu şi tovarăşii din brigada sa muncesc din răsputeri, se întrec între ei, căutând să obţină noi victorii în producţie. Munca lor e cu atât mai spornică, cu cât, astăzi, ei au la dispoziţie mijloace mecanizate de muncă şi şi-au însuşit o tehnică nouă. Dar munca lor ar da un randament şi mai mare, dacă toate sectoarele ar fi mecanizate, dacă, de pildă, lopătarii n-ar munci atât de greu la încărcarea vagonetelor. Dornic să uşureze munca tovarăşilor săi şi, prin aceasta, să activeze evacuarea cărbunelui din mină, Ionuţ se gândeşte să construiască un încărcător mecanic, care să înlocuiască munca lopătarilor. Minerii privesc cu bucurie iniţiativa lui Ionuţ. Brigadierii sunt alături de Ionuţ, pe care îl încurajează şi îl ajută în realizarea invenţiei sale. Dar nu toţi oamenii din mină sunt bucuroşi de realizările tot mai frumoase ale minerilor. Şeful producţiei, inginerul Panait, fost părtaş în societatea care, înainte vreme, stăpânea mina şi exploata pe muncitori, caută prin toate mijloacele să frâneze iniţiativa şi avântul minerilor. Inovaţia lui Ionuţ ar da o şi mai mare dezvoltare muncii de extracţie şi inginerul Panait este hotărât să împiedice această înfăptuire. El se simte supravegheat şi trebuie să-şi păstreze prestigiul său de specialist. De aceea, la început, atacul său nu va fi direct. Ca să-l compromită pe Ionuţ şi pe cei din brigada sa, inginerul Panait înscenează un furt de cărbuni, căutând să arunce vina asupra inovatorilor. După ce a aruncat, astfel, o bănuială asupra brigăzii tânărului, Panait porneşte direct la atac. El încearcă să demonstreze că încărcătorul inventat de Ionuţ este nepractic şi imposibil de folosit. Dar toate aceste întâmplări nu-l descurajează pe Ionuţ. El îşi dă seama că munca sa şi

8

www.zvj.ro joi, 8 octombrie 2020

a brigăzii este sabotată şi, îndârjit, continuă lupta, hotărât să învingă, să înlăture din drumul său, pe duşmanul muncii minerilor. Toţi tinerii din brigadă sunt alături de el. Alături de Ionuţ sunt şi ceilalţi muncitori. În lupta sa, Ionuţ este ajutat de Neagu, secretarul organizaţiei de bază a minei. Cu toate că se simte supravegheat şi urmărit de mineri, Panait nu mai poate, totuşi, da înapoi. Cu ajutorul a două unelte ale sale - maistrul Trifu şi Simion, un tânăr miner, beţiv şi leneş - Panait pune la cale explozia unei pungi de gaz metan în galeria unde brigadierii pregăteau experimentarea încărcătorului construit de Ionuţ. Panait e surprins şi arestat împreună cu

complicii săi, dar explozia nu poate fi împiedicată.

Ionuţ şi brigadierii săi sunt însă salvaţi. După câteva zile, la 6 august, de Ziua Minerului, minerii sărbătoresc victoria lui Ionuţ şi a brigăzii sale, pe drumul de muncă şi luptă al clasei muncitoare, condusă de partidul ei. Astfel, filmul „Brigada lui Ionuţ” se încheie printr-o izbucnire cuceritoare de optimism.

Pentru ceea ce au dobândit, pentru ceea ce vor dobândi, minerii cântă un imn de slavă partidului: Frumoasă-i viaţa de miner Asemeni ei o alta nu-i! Şi dacă azi putem cânta Noi mulţumim partidului!”

Regizorul Jean Mihail rememorează în amintirile sale acest capitol al filmografiei sale: „Brigada lui Ionuţ a fost cel de-al şaptelea film artistic turnat după 1944, şi unul dintre primele realizate în Centrul Cinematografic de la Buftea. Se înţelege, deci, uşor bucuria şi emoţia pe care le-am resimţit.

Lucram în acele condiţii ideale pe care mi le doream atât de mult pe vremuri. După treizeci de ani de la primul meu film, Păcat, ajunsesem să văd împlinite visele noastre de atunci. Nimic nu mai era drămuit, nimic nu mai era meschin şi învechit în mijloacele tehnice de care dispuneam. Cu câtă bucurie am condus pe marii noştri actori: G. Calboreanu, Jules Cazaban, C. Ramadan, Nicolae Sireeanu, Neamţu-Ottonel, TitusLapteş, A. Pop-Marţian, alături de tinerii de mare talent Emanoil Pătruţ, Dem. Savu, Emil Liptac, Ion Ciprian şi mulţi alţii. Toate generaţiile de actori se înfrăţeau pe platou, în serviciul noii arte puse în slujba poporului. Iar atunci când am turnat scena finală, a balului minerilor, în care dispuneam de un decor de 200 m², mă gândeam la bietele noastre

decoruri improvizate de pe vremuri, când mi se părea un noroc să avem camere de 5 x 6 m la dispoziţie! Şi privind mulţimea de figuranţi în sunetul muzicii maestrului Ion Dumitrescu, mi se părea că veselia lor e răsunetul şi prelungirea bucuriei din sufletul meu.

Atât în Brigada lui Ionuţ, cât şi în Râpa dracului am avut prilejul să atac subiecte care - cu toate imperfecţiunile, pe drept remarcate, ale scenariilor şi ale regiei - aveau meritul de a înfăţişa în film locuri şi oameni ce nu apăruseră încă în cinematografia noastră: Valea Jiului - cu minerii ei - şi codrii Moldovei - cu munca pădurarilor săi. Aveam astfel satisfacţia de a putea prezenta, în scene cu caracter aproape documentar, munca şi chipul oamenilor din aceste locuri, şi în acelaşi timp, de a lua contact cu sufletul şi reacţiile lor. Discuţiile pe care le-am avut cu minerii de pe Valea Jiului, la prezentarea filmului Brigada lui Ionuţ, mi-au fost în acest sens pilduitoare pentru conştiinţa nouă a oamenilor de azi şi pentru tot ce este datoare să le dea cinematografia noastră. Sunt convins că nu am reuşit să dau cu acest film tot ce aş fi vrut să dau”.

Amintirile au fost scrise între anii 1957-1959, încredinţate spre publicare în 1963 (cu două luni înainte de moartea regizorului) şi publicate de-abia în 1967 sub titlul „Filmul românesc de altădată”. Ţinând cont de timpul când au fost aşternute pe hârtie, este, într-un fel, explicabilă aprehensiunea faţă de „conştiinţele noi”. De altfel, în primii ani ai instaurării comunismului, Jean Mihail - care între 1920-1923 fusese asistentul de regie al celebrilor regizori Marc Neufald şi Eduard Seckler - a contribuit din plin la propaganda oficială, semnând scenariul şi regia unor scurt metraje-documentare sau filme artistice, a căror simplă înşiruire ne scuteşte de orice comentariu: „De vorbă cu fraţii noştri plugari” şi „Un an de activitate A.R.L.U.S.” (1945), „Ţara la datorie” (1947), „Lupta poporului român pentru democraţie”, „Naţionalizarea” şi „Anul 1848” - scenariul Geo Bogza (1948), „Cupa Tineretului Muncitor” (1949), sau „Aniversarea lui Puşkin (scenariu Geo Bogza, 1950).

Marian BOBOC

prăvălia cu istorii

5

6

CENACLUL BOEMA

Poeme de Ioan Dan Bălan ECHILIBRU INSTABIL

Lângă Peşteră trupul nu moare singur, pentru necuprins îi stau de-o parte şi de alta Poetul şi Sihastrul, gândul şi iubita; omul nu aflase că Moartea murise, păstra zâmbetul dulce-amar pe fuscelul de sus al scării sub norii care ocoleau şi soarele care se înălţa, ştia că a fi lipsit de trup era ca lipsit de Cer, la ultimul fuscel frica îl încercase sâcâitor că era prea devreme să-ncerce haosul cu degetul…

Lângă Peşteră nu dispare nimeni şi nimic, tot şi toate sunt oprite în timp, doar apa izvorului se întoarce, cum spune Blaga, nor, numai că omul nu aflase că Moartea murise, (cu ochii în cer nu prinzi în privire stele căzătoare…) zâmbetul dulce-amar lega nod de râs şi plâns, ploaia sărată îi uda faţa pruncului scos din cristelniţă: din ochi, soarele şi pământul semnalizau rotitor că (şi) în faţa Peşterii echilibrul este instabil !...

(Pietrele care poartă cuvinte vorbesc, tac pietrele care nu au cuvinte, cele însemnate îşi caută perechi şlefuite când cioplitorul de dincolo doarme visând.)

Poetul uită să dea în piatră cu cuţitul, Sihastrul poartă praful pietrei pe genunchi după perdeaua de ploaie gâtuită-n furtună, fulgerele lasă din loc în loc fulgeroane pe tot grohotişul care înoată în viaţă – grohotişul are viaţa născută din grohotiş !

Limpede, în faţa Peşterii Poetul se întreabă : cum merge mulţimea cu picioarele împletite?

Îndrăzneşte până-n târnaţul lăcaşului, Congenere, priveşte seminţele lăsate de păsări să încolţească, aşează-te pe scaunul de piatră la masa meditaţiei, ascute pana de vultur şi scrie cu sânge de scoruş cartea cu litere fosforescente, nemuritoare:

facebook.com/ziarulvaiijiului

pietrele poartă cuvinte în dialog lângă sihăstrie şi-n fiecare distih apar chei şi răspunsuri .

În toţi şi toate se găsesc răni ascunse, mulţimea fugară îngână rime cântătoare şi puzderia de priviri aşteaptă şi crede: Congenere, e momentul pentru încă o trăire, furtunile se lasă peste ţara unde se schimbă ochelari de cal pe măşti de carnaval, unde femeile prind aer fertil în piepturi şi votează pentru ordonanţe militare…

În târnaţ Poetul ştie să cerşească rândul la rostire: descrie între utrenie şi mezonoptică vâltorile, pune afişe la înălţimea măştilor, primeşte coroniţe şi voaluri, mesaje tantrice de la femeile care ies din maternităţi cu ferestre spre sud, lehuze şi cu lapte de mamă muls pe pansamente care trebuie să acopere, să vindece rănile cu însemnele rătăcite în urme, în mulţime, în Sihastru, în El …

DREPT DE PROPRIETATE

În faţa Peşterii mulţimea cere Poetului poezii, Sihastrului să spună rugăciunea cu voce tare, hrănită, să bată mătănii cu poftă sporită, apoi se aruncă în inima din mijlocul ei să se bucure de bătăile regulate.

Nu se ridică nimeni să strice ordinea, sunt îngenunchiaţi cu faţa spre Peşteră (unii citesc pe frontispiciu cuvântul PATRIE), stau la coadă aşteptând pomana Cerului de parcă ar reuşi să facă dispărut ultimul gând negru, ultimul virus care ar putea să-i despartă… (Îmi caut mâinile prin buzunarele somnului, scot de sub frunte cuvânt după cuvânt, apoi încerc dalta unghiei în tabla de piatră şi mă rog pentru dreptul de proprietate!)

(NU) SE ÎNTÂMPLĂ

În faţa Peşterii (nu) se întâmplă ciudăţenii după rugăciune unii sărută flori alţii sărută degetele (trei) mâinilor

se aliniază ascultători la triluri, mugete, foşnete calcă liniştiţi, încrezători din trecut în viitor mângâie gândurile odihnite pe iarbă şi frunze lângă ei Poetul se îmbată în peisaj aşteptând liniştea înaltă în care pana să scrie cu tot harul izvorât din cuvinte

Nimic şi totul (nu) se întâmplă în faţa Peşterii cei care trec află cum se plimbă lumina liberă cum orice aer lăsat lângă aer liberă ca mireasma pâinii lângă gustul vinului liberă ca timpul hoinar (rătăcit!) prin timp – timpul care vorbeşte alb precum Sihastrul în somn

da, cei care trec aleg între nori şi senin între enoriaş şi sfânt, între sărac şi avut trăiesc cu mulţimea sărutul plin de polen şi repetă ritornela corului divin: în capul de sus al scării începe cărarea suspendată şi se aude, se aude, se aude „dubito ergo cogito”…

ACUM

Urc până la fruntea Poetului cărând cuvinte – în faţa Peşterii din cuvinte se construieşte – semenii trag de cărămizi din vocale şi consoane să urce unul lângă altul unde soarele poate fi atins să admire albinele care cântă pentru toţi înveselite cu polen şi lăptişor de matcă Urc şi ridic pe cale câte un cuvânt-jalon pe care să-l asculte dezbrăcaţii de podoabe ei vor să afle cum pot trece dincolo de Peşteră sperând nerăbdători la eden cu lapte şi miere

Strig dubito ergo sum fugărindu-i dintre Poet şi Sihastru sunt intruşi în peisajul familiar la orizont cuvintele strigate sunt şi nu sunt ale mele însumi mă aflu intrus precum vietatea care ceartă pornirea de a fi salvat la zidul cu aripi de înger Strig îndrăzneţ ad libitum plasat între cei doi adică „ehe-hei, mulţime, cine mă lasă lângă mine să iubesc totul precum demnitatea potecii în trupul celui care urcă, urcă, urcă”?

Cu un genunchi aproape îngropat în piatra Peşterii deschid încă un ochi pentru vedere clară : vieţuitorii de acolo au puterea de a limpezi şi cărarea creşte puternic luminată şi-n cel îndrăzneţ.

joi 8 octombrie 2020

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Primeşti aprobări şi confirmări foarte stimulative din partea celor din jur. Cum să nu tragi şi mai tare când vezi că tot ce spui este primit cu entuziasm şi completat cu energie de cei cărora te adresezi?

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Eşti atât de entuziasmat de ceea ce iese din mâinile tale, încât spui deja tuturor că ai ajuns acolo unde visai, că e maximum la care puteai spera vreodată. Felicitări, păstrează acest tonus pentru viitoarele succese!

IMoBILIAre

mica publicitate

• Vând apartament 3 cam., situat în Petroşani str. Aviatorilor bl. 15c (lângă ANL) et 6. Apartamentul este decomandat total, 2 băi, 2 cămări, utilat complet (locuibil). Suprafața 70 mp, geamuri termopan, izolat interior, gresiat, faianţat, centrală termică, mobilat complet! Preţ 22.000 euro negociabil! Relaţii la telefon 0726.185336.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Ca să vezi cu claritate realitatea aşa cum e, ar trebui să priveşti un pic în interiorul lucrurilor, nu doar la suprafaţă, pentru că există aspecte bine ascunse pe care doar intuiţia ţi le-ar putea arăta.

rac (22 Iun - 22 Iul)

Modestia este, de cele mai multe ori, atitudinea perfectă în orice situaţie, mai ales dacă ai de a face cu oameni aroganţi care nu-şi mai încap în piele.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Duci după tine o emoţie negativă de care nu te mai poţi debarasa, dar exact acest lucru te opreşte din elan şi nu te lasă să treci la nivelul următor într-o anumită acţiune.

Fecioară (23 Aug - 21 sep)

Dorinţele tale sunt extrem de puternice şi, dacă îţi pui ceva în cap, ai toate şansele să materializezi acel gând foarte repede.

Balanţă (22 sep - 22 oct)

Când toate îţi merg de minune, eşti mult mai vesel şi mai generos şi îţi place să împărtăşeşti bucuria cu ceilalţi.

scorpion (23 oct - 21 Noi)

Atitudinea optimistă pe care o abordezi se va dovedi a fi cea mai bună alegere, ca atare uită de spiritul critic şi începe să vezi lucrurile într-o lumină favorabilă.

săgetător (22 Noi - 20 Dec)

te înşeli!

Privind în jur, ai tendinţa de a spune că totul merge prost, că nu primeşti nimic bun de la ceilalţi, că eşti blocat într-o zonă neagră, dar

ANGAjărI

capricorn (21 Dec - 19 Ian)

• S.C. MEA METAL APPLICATIONS SRL angajează sudori cu /fără experienţă din Petroşani şi zonele limitrofe, cu relocare în Dej, jud. Cluj, cu transport gratuit la 2 săptămâni (la domiciliu). Se asigură cazare, masă şi transport. Salariu motivant începând de la 2600 lei net + plata orelor suplimentare.

Relaţii la e-mail simona.herman@mea-group.com / eduard.retezeanu@mea-group.com --------------------------------------------------------------------• Societatea Meridional Media SRL angajează copywriter publicitar cu studii superioare pentru activități de creație și redactare texte și content creativ pentru campanii de marketing publicitar online. Se solicită cunoașterea avansată a următoarelor limbi de circulație internațională: engleză, spaniolă, franceză, germană cel puțin nivel B2, experiență jurnalistică și media, experiența în editarea audio-video. Salariul este negociabil. Relații la tel: 0724726369

Deşi ţi-ar plăcea ca toate să fie bine aşezate pe un făgaş stabil, trebuie să accepţi faptul că, până la stabilitate, e nevoie de schimbare. Acceptă din mers toate schimbările pe care trebuie să le faci.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Cauţi nod în papură la orice, chiar şi la acele direcţii care sunt clare, sigure şi nu ar merită să fie tratate cu atâta suspiciune, cum faci tu acum!

peşti (19 Feb - 20 Mar)

Dacă tu nu eşti foarte convins de propriile tale calităţi, priveşte-te prin ochii celor care îţi sunt alături cu iubire. E bine să doreşti perfecţiunea, dar spiritul auto-critic depăşeşte totuşi limitele!

Horoscop

mica publicitate

8

www.zvj.ro joi, 8 octombrie 2020

DIVERSE

7

8

DIVERSE

Cine și-ar mai băga banii, astăzi, într-o asemenea îndeletnicire?

Mi-a plăcut recenta postare a prietenului Ovidiu Pârâianu, cea cu sculptura pe care oricine ajunge la Orșova și, de acolo, la Cazanele Dunării este curios s-o vadă pe viu. Este vorba, v-ați dat seama, de cea pe care-l înfățișează, dăltuit în piatră, pe mărețul Decebal.

Am scris aceste rânduri,

Știam dinainte

că lucrarea a fost finanțată de miliardarul Iosif Constantin Drăgan, dar numele celui care a proiectato l-am aflat, împreună cu cei cu care mă aflam în șalupă, de la cel care conducea ambarcațiunea. Un orșovean tânăr care ne-a „impresionat” de câteva ori cu virajele, să le zic îndrăznețe, făcute pe cursul marelui fluviu. Trebuie să recunosc că, atunci, nu i-am reținut numele celui care, pe o foaie de hârtie, a făcut prima schiță a sculpturii, așa că m-a bucurat să-l aud de la prietenul meu gorjean: el se numește Florin Cotarcea.

Se spune că miliardarul

a investit un milion de dolari, pentru ca numele să-i rămână pe veci alături de cel al regelui dac. Nu așa sa întâmplat, însă, și cu cele ale sculptorilor-alpiniști care, prinși în chingi, au lucrat timp de zece ani, pentru ca, de pe schiță, chipul lui Decebal să se

facebook.com/ziarulvaiijiului

contureze, încet, încet, pe peretele de stâncă.

Așadar, cutezătorii care i-au fost alături lui Florin Cotarcea sunt Gheorghe Predoni, Ion Predoni, Robert Torok, Petre Negoițescu, Mircea Furlan, Marian Bebe Paștiu, Pavel Boroancă, Dorin Băleanu, Petre Nițu și Ion Cristinel Kiss, mecanicul Rudolf Cocic, „bunicul”, și paznicul Petre Roșu. Unul dintre ei se afla în permanență pe apă, într-o șalupă, din care-i coordona pe cei care lucrau cățărați pe stâncă.

fiindcă m-am simțit dator să-i îndeplinesc rugămintea lui Ovidiu Pârâianu. Aceea de a-i aminti numele creatorului celebrei statui, care, acum, așa cum spune el, s-ar afla undeva în Germania. Nu se știe, însă, pe unde ar putea fi colegii lui. Neîndoielnic că, dacă Florin Cotarcea ar reuși să-i reunească, ar face cumva și ar drege stricăciunea pricinuită de intemperii buzei superioare a lui Decebal. E posibil ca, deși anii s-au așternut și peste ei, îndrăzneții de acum aproape trei decenii să se aventureze, pentru a efectua retușul cuvenit și, astfel, să dreagă ceea au încercat să repare, după puterile lor, unii mai puțini pricepuți într-ale dăltuirii în piatră. Dar cine ar mai fi interesat să-și bage banii, astăzi, într-o asemenea îndeletnicire?

Gheorghe OLTEANU

joi 8 octombrie 2020