2632 fri 2 martie 2018

Ziarul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Timpul coace dosarele.

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,6581 lei 1$ = 3,8209 lei 1₤ = 5,2539 lei

vineri, 2 martie 2018

Anul XI • nr. 2362 • 8 pagini • Preţ: 1 leu

DNA Alba Iulia – măsuri asiguratorii pentru finanţările ILEgale de la bugetul Vulcanului

Un zvon vuiește în tot Vulcanul începând de ieri. După amploarea pe care a luat-o, ar fi posibil ca ceea ce se vorbește în oraș să fie adevărat. Am încercat să aflu confirmarea sau infirmarea a ceea ce se vorbește, dar la numărul de telefon apelat îmi recita un robot „Momentan, clientul…”.

S-a auzit că organele de urmărire penală, posibil DNA Alba Iulia, ar fi pus sechestru pe averea mobilă și imobilă a mai multor angajați ai Primăriei municipiului Vulcan. Sunt circa douăzeci de actuali aleși, foști aleși și funcționari publici din administrația publică locală vulcăneană aflați în situația aceasta, dar surse de încredere vorbesc că drumuri la DNA Alba Iulia ar fi făcut și persoane din afara primăriei. Ultima vizită pe care funcționari de la primăria vulcăneană au efectuat-o la domnii procurori DNA al căror punct de lucru este casa cu nr. 16 de pe strada București din Alba Iulia ar fi fost efectuată în cursul zilei de luni. În Primăria Vulcan oamenii se feresc să discute unul cu altul, fiindcă, vorba cuiva, umblă cu teama în suflet că și alții ar putea fi luați în vizor. În tot cazul vulcănenii, în calitatea lor de contribuabili, ar trebui să cunoască exact situația.

Un punct de vedere oficial al lui Gheorghe Ile sau al altcuiva de rang înalt din primărie ar putea elimina speculațiile care se fac la ora aceasta. De fapt, primarul nu trebui să fie rugat, ci are obligația morală, ca să procedeze așa. (Gheorghe OLTEANU) Aud atât de des fraza cu „a venit DNA”, dar DNA vine atât de rar, încât nu mai cred din prima. Ieri, colegul Olteanu a fost primul care m-a informat că

e iureș mare. Și că, pe bunurile și conturile unor aleși, foști aleși și funcționari vulcăneni, și nu numai, s-ar fi dispus măsuri asiguratorii. Apoi, din

discuțiile confidențiale cu diverse persoane, fie implicate, fie doar bine informate, am aflat cum stă treaba. E adevărat!

Parcă văd și acum în fața ochilor prima pagină a ZVJ în care scriam că, pe motiv că avea datorii la stat, deci nu putea prezenta un certificat de atestare fiscală „curat”, Clubul Sportiv Vulcan nu putea fi finanțat de la bugetul local în baza Legii 350/2005. Dar și poziția aleșilor vulcăneni. Care ne-au replicat la acea vreme că știu ei cum, deși legea spunea invers, finanțarea s-ar fi făcut legal.

Un fel de lege a lor, care le bate pe cele din Partea I a Monitorului Oficial al României. Îmi amintesc la fel de bine și articolul (din nr.

999/20 iulie 2012) în care arătam că, pentru a evita popririle ANAF pentru datoriile către stat, Asociația Clubul Sportiv Vulcan a înființat succesiv 11 conturi bancare. Lună de lună, pentru a fenta statul, Ile&Co. virau finanțarea pentru club într-un cont bancar nou-nouț.

Ei bine, timpul a copt și această speță. A ieșit un dosar penal, aflat pe masa procurorilor DNA Alba Iulia ca urmare a sesizării unui vulcănean. Îl cunosc, nu-i dau numele (poate nu e de acord, nu l-am întrebat).

Astfel, din analiza dosarelor de acordare a finanțărilor anuale unor ONG-uri vulcănene, cum ar fi Asociația Clubul Sportiv Vulcan și „Raza

Speranței”, au rezultat indicii de comitere a unor infracțiuni. În primul rând pentru că entitățile amintite nu ar fi putut prezenta certificate de atestare fiscală „curate”. Pe cale de consecință, spun sursele noastre, s-au luat măsuri asiguratorii (sechestru pe bunuri, popriri pe conturi etc.) în vederea recuperării presupusului prejudiciu de la toți cei implicați: membri ai comisiilor anuale care au analizat dosarele și au aprobat finanțările, dar și cei care le-au primit. Vom reveni.

Cătălin DOCEA

2

ACTUALITATE

Vulcan

DADPP Petroșani

Exagerare demontată cu dovezi irefutabile

Ieri dimineaţă cineva m-a sunat şi s-a plâns că, în clădirea Colegiului Tehnic „Mihai Viteazu” din Vulcan, e frig, încât nu se poate sta, decât cu paltonul pe tine. Nu am exclus varianta, dar, puţin mai târziu, am constatat altceva la faţa locului. Afirmaţia cu paltonul era exagerată.

Într-adevăr, caloriferele

de pe holul de jos nu ardeau, dar nici reci nu erau. Aşa cum constatasem acum un an. Doamna de la poartă era îmbrăcată lejer şi nici vorbă s-o fi văzut că tremură. La fel nici pe cei câţiva elevi care au trecut întâmplător pe lângă mine. Aşadar, situaţia era diferită ca de la cer la pământ faţă de aceea pentru care intrasem în liceu, acum un an, împreună cu un consilier local. Ca să mă convingă şi mai bine, un cadru didactic a făcut câteva fotografii cu un dispozitiv special care măsoară instantaneu temperatura. În nicio clasă nu au fost înregistrate mai puţin de 26 de grade Celsius. Pe holuri erau 20 de grade Celsius. Excepţie a făcut cel de la parter, unde aparatul a arătat 19 grade Celsius. Şi asta în condiţiile în care afară erau minus 13 grade Celsius!

mai bine rămâneai la şcoală! Îi înţeleg pe cei care vor să se simtă ca acasă, unde, probabil, îşi setează termostatul centralei termice la 30 de grade Celsius, dar să nu exagerăm! Nu ştiu la care instituţie publică vulcăneană s-ar fi putut înregistra, ieri, o temperatură mai mare ca asta de la colegiul tehnic. De fapt, cald era în toate şcolile din Vulcan. Într-adevăr, mai sunt de rezolvat câteva probleme, pentru ca performanţa aparatelor cu pompe care asigură încălzirea liceului să fie mai mare. Au fost constatate deficienţe la instalarea lor, dar nu se poate interveni decât în sezonul cald. Am ghicit ce vreţi să ziceţi! Veţi spune că de ce nu s-a făcut asta vara trecută?

Nu zic cât aveam eu, ieri,

în cameră pe când scriam rândurile astea, pentru că, precis, mi-aţi fi zis, măi, băiete,

Chiar nu ştiu,

însă cunosc că, pe adresa primăriei vulcănene, au fost trimise câteva rapoarte tehnice, întocmite profesional, care conţin măsurile menite să înlăture neplăcerile actuale. Insist pe acest aspect, fiindcă numai domnul de la societatea petroşeneană care se ocupă cu mentenanţa sistemului de încălzire din liceu ştie ce eforturi a făcut, în zilele şi nopţile trecute, foarte geroase, pentru ca acesta să nu dea chix. Pe de altă parte, nici pentru mine şi nici pentru redacţie nu prezintă deloc interes „mâncătoria” care există la Colegiul Tehnic „Mihai Viteazu” din Vulcan. Dar nici din celelalte şcoli. Desigur, vă ascultăm cu mare interes dacă ne spuneţi ceva interesant din primărie!

Gheorghe OLTEANU

A fost lansat proiectul

„Atelierul de antreprenori”

În Regiunea Vest (județele Timiș, Arad, Caraș-Severin și Hunedoara) a fost lansat proiectul „Atelierul de antreprenori” în cadrul căruia se acordă finanțări de până la 40.000 euro pentru societățile comerciale nou-înființate cu profil non-agricol, care își desfășoară activitatea în zona urbană.

)

Ziarul Vaii Jiului

Beneficiarii proiectului sunt Universitatea de Vest din Timișoara în parteneriat cu Structural Consulting Group – www.fonduri-structurale.ro.

Vestea a fost anunțată atât de primarul Lucian Resmeriță, cât și de consilierul Cristian Roșu. Putea fi anunțat de oricine, dar proiectul este condus de Universitatea de Vest din Timișoara. Nu este singura universitate care se ocupă de acest tip de proiect, și Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Timișoara a demarat un proiect similar.

Proiectul se adresează unui grup țintă alcătuit din minimum 310 persoane fizice care intenționează să Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani 24348364 n J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0371.136393 (Vodafone fix); 0735.727264 (Vodafone mobil) Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN

Vine, vine primăvara, se plombează iar șoseaua

Chiar dacă nu pare, primăvara vine!

Iarna își spune ultimul cuvânt, dar nu pleacă fără deranj. A lăsat în urmă asfaltul praf, mai ales pe străduțele care nu au fost reabilitate niciodată.

Direcția Administrarea Domeniului Public și Privat Petroșani se pregătește de primăvară cu asfalt pentru plombe și pietriș pentru drumurile încă neasfaltate.

Ca și în anii precedenți, s-a achiziționat mixtura asfaltică stocabilă la rece, care poate rezolva plombe și la temperaturi scăzute, de până la -5 grade Celsius. Mixtura este adusă din județul Timiș, de la Giroc, ambalată în saci de 25 de kilograme. Prețul unei tone de mixtură asfaltică este de 715 lei fără TVA. DADPP Petroșani a achiziționat 3 tone de mixtură asfaltică pentru lucrările de primăvară.

Pe lângă mixtura de asfalt a fost comandat și sort, format din pietriș, nisip, piatră concasată și agregate, ce va fi folosit tot pentru lucrările de primăvară. S-au achiziționat 200 de metri cubi de sort 16-32 mm, pentru care a plătit, cu tot cu transport, 14.000 de lei.

Alina PIPAN

înființeze o afacere nonagricolă în mediul urban, în Regiunea Vest, au vârsta peste 18 ani și doresc să inițieze o activitate independentă.

Important de știut este faptul că nu trebuie doar să vrei și să te înscrii în acest program, trebuie să participi la cursurile organizate și să fii cu adevărat pregătit pentru a începe o afacere. În perioada septembrie-noiembrie 2018 se vor organiza concursuri de planuri de afaceri, în urma cărora se vor selecta circa 38 de antreprenori pentru a beneficia de un ajutor financiar de maxim 40.000 de euro, 100% nerambursabil pentru demararea de afaceri în regiunea adresată de proiect. Începând cu noiembrie 2018, antreprenorii selectați vor beneficia de o serie de activități suport menite să îi ajute în dezvoltarea și sustenabilitatea afacerii.

La finalul proiectului, în cele 4 județe ale Regiunii Vest, se vor înființa și dezvolta 38 afaceri care vor crea cel puțin 76 locuri de muncă, ceea ce înseamnă că după un an de pregătire afacerea se va implementa cu adevărat. O parte din bani vor fi acordați pentru a susține deschiderea afacerii, cealaltă parte la câteva luni după implementare.

Alina PIPAN

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008.

ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU DTP: Daniela FILIMON, Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO Publicitate: Mirabela FLEȚAN - 0735.727264 Administrativ / Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Ședința consiliului local

Petroșaniul rămâne în SALVITAL

În ultima zi a lui februarie am participat la cea mai liniştită şedinţă de Consiliu Local Petroşani. Începută mai târziu decât de obicei, seara la orele 17:00, şedinţa a avut pe ordinea de zi 33 de proiecte, plus punctul diverse. Într-un ceas şi jumătate au fost votate toate. Un proiect a fost amânat, 32 au fost adoptate, în marea lor majoritate în unanimitate.

Singurul proiect amânat

Proiectul amânat a fost cel de la punctul 27 de pe ordinea de zi. El a vizat aprobarea prin licitaţie publică a unui imobil (clădire şi teren în suprafaţă totală de 673 mp). Amânarea a fost cerută printr-un amendament de consilierul Margareta Burduf. A solicitat „refacerea datelor de evaluare care datează tocmai din 2014 şi care pot să nu mai sunt conforme cu realitatea”. Cum marea majoritate a consilierilor nu s-au opus, proiectul a fost supus amânării, amendamentul fiind votat în unanimitate.

Alocări de fonduri de la buget şi scăpări de creanţe

Alte proiecte votate au vizat mai multe alocări de fonduri pentru diverse activităţi sau acţiuni. De exemplu, consilierii au aprobat printr-un proiect iniţiat de primar alocarea sumei de 1.000 lei pentru Serbările Zăpezii şi pentru Cupa „Pro Parâng” 2018. Pentru petroşenenii cu creanţe fiscale în cuantum de până la 40 lei, aflate în sold până la data de 31 decembrie 2017, printr-un Raport prezentat primăriei, cei de la Serviciul Urmărire, Încasare, Executare Silită, Impozite şi Taxe Locale au propus anularea acestora, pentru „diminuarea cheltuielilor suplimentare efectuate de la bugetul local pentru urmărirea şi punerea în executare silită a acestei creanţe”.

Cum ar veni, mai mult ar costa daraua decât ocaua... Consilierii au aprobat proiectul venit în urma solicitării serviciului Taxe şi impozite, astfel că acesta a devenit hotărâre de consiliu.

Petroşaniul rămâne în „Salvital”

Poate cel mai important proiect la capitolul plăţi sau alocări de taxe de la bugetul local a fost proiectul 8 de pe ordinea de zi. La şedinţa trecută era cât pe ce ca municipiul Petroşani să iasă din Asociaţia „Salvital” Hunedoara. Se cunosc şi discuţiile care au fost. Cert este că în urma discuţiilor de-atunci primarul a repus pe tapet proiectul, dar de data aceasta nu ca Petroşaniul să iasă din asociaţie, ci să continue, lucru ce reiese prin propunerea de aprobare a plăţii contribuţiei anuale a municipiului Petroşani în calitate de asociat. Ei bine, cei de la SMURD pot răsufla liniştiţi, nu mai trebuie să plece prin alte părţi sau să-şi facă griji cu locul de muncă, deoarece consilierii au aprobat în unanimitate plata contribuţiei. Ceea ce înseamnă implicit continuarea celor din Petroşani în cadrul acestei asociaţii. Contribuţia pe acest an va fi de 127.278 lei, adică exact 3 lei pe cap de locuitor (numărul etalon de cetăţeni fiind stabilit la data de 1 iulie 2017).

Două proiecte au vizat Apa Serv

Două proiecte votate în unanimitate de consilieri au vizat şi operatorul de apă SC Apa Serv Valea Jiului SA. Este vorba de proiectele 11 şi

8

www.zvj.ro vineri, 2 martie 2018

12. Unul viza aprobarea preluării în domeniul public al municipiului a investiţiei „Reabilitarea conductei de distribuţie OL 500 mm amplasată între blocul 6 de pe strada Păcii şi strada 9 Mai, blocurile 2-4 Petroşani Nord”, lucrare realizată pe baza unui contract de finanţare încheiat între operatorul de apă şi Ministerul Fondurilor Europene în valoare de peste 2,2 milioane lei, lucrare despre care ZVJ şi subsemnatul a scris anul trecut. Al doilea proiect legat de operatorul regional de apă şi canalizare a vizat aprobarea concesionării mijloacelor fixe rezultate în urma implementării proiectului despre care am scris anterior.

Trei noi „Cetăţeni de Onoare ai municipiului Petroşani”

Proiectele 30, 31 şi 33 au fost mai speciale, în sensul că prin ele au fost propuşi alţi trei cetăţeni destoinici ai Petroşaniului pentru a fi desemnaţi de autorităţile locale „Cetăţeni de Onoare ai Municipiului”. Este vorba de actualul rector al Universităţii din Petroşani, prof.univ.dr.ing. Radu Sorin Mihai, o personalitate locală pe care probabil o cunoaşte toată lumea şi care credem că nu mai are nevoie de o altă prezentare, de doctorul Gabriel-Mihail Ivănescu, cel care şi-a dedicat meseria de medic psihiatru timp de peste patru decenii la Spitalul de Urgenţă Petroşani (timp de 35 de

ani fiind şeful Secţiei de Psihiatrie, contribuind decisiv şi la înfiinţarea acestei secţii) şi de profesorul Tiberiu Coconeţ, născut şi crescut la Petroşani, dintr-o familie de artişti, muzicieni şi mineri, care în timpul celor 38 de ani de activitate de până acum, ca profesor de muzică, a „şlefuit” sute, poate mii de talente locale şi judeţene, atât la Casa Studenţilor din Petroşani (pe care a şi condus-o o perioadă, până în 1987), cât şi la Şcoala Populară de Artă din Deva unde lucrează şi astăzi. Proiectele au fost votate, două în unanimitate şi unul cu o abţinere (consilierul Mihai Barbu).

„Femeile dinastiei Romanov” Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva organizează în ziua de 8 martie 2018, ora 13:30, la Sala „Liviu Oros” a Centrului Cultural „Drăgan Muntean” din Deva, sărbătorirea Zilei Internaționale a Femeii printr-o manifestare cultural-educativă cu tema „Femeile dinastiei Romanov”.

În mod tradițional, acest gen de activități organizate de Bibliotecă sunt destinate în general publicului tânăr, elevilor de colegiu/liceu și gimnaziu. Interesul de care se bucură aceste manifestări este generat, în bună parte, de faptul că de foarte multe ori sunt abordate subiecte care, de regulă, nu sunt studiate la orele de istorie, literatură, geografie etc. Căutăm să le oferim tinerilor subiecte interesante, inedite, care să le stimuleze și gustul pentru lectură și dorința de a se informa.

Tema abordată de această dată propune o incursiune captivantă în zbuciumata istorie a Rusiei, în special în viața femeilor care au stat în preajma țarilor din marea dinastie Romanov a Rusiei. De la urcarea pe tronul Rusiei, în 1613, a țarului Mihail Romanov și până la sângeroasa zi de 17 iulie 1918, când ultimul țar, Nicolae a II-lea, era ucis cu cruzime împreună cu întreaga lui familie, s-au scurs trei secole de istorie zbuciumată a unuia dintre cele mai mari imperii ale lumii.

Istoria Rusiei consemnează prezența unor ilustre figuri de femei pline de personalitate, care au lăsat în urmă în special o moștenire politică, socială și culturală remarcabilă.

De la Sofia Alekseevna, prima femeie care a condus Rusia între anii 1682 și 1689, ca regentă, la Ecaterina I, cu care încep cele șapte decenii din secolul XVIII, în care femeile au condus Imperiul Rus, de la Ana a Rusiei și Elisabeta I, la strălucitoarea și legendara Ecaterina cea Mare, supranumită „Semiramida Nordului”, se va face o minuțioasă trecere în revistă a personalităților acestor femei și a contribuției remarcabile pe care au avut-o în dezvoltarea culturii marelui Imperiu Rus. În sfârșit, nu trebuie uitată Maria Alexandrovna, soția țarului Alexandru al II-lea, bunica Reginei Maria a României, descendentă directă a Romanovilor. Șirul acestor ilustre femei din fruntea Imperiului Rus se încheie cu tragica figură a soției țarului Nicolae al II-lea, țarina Alexandra Feodorovna, care a suferit o moarte de martir.

Prezentarea va scoate în evidență personalitatea fiecărei femei a cărei soartă a fost legată de dinastia Romanov și de istoria Rusiei.

Ca de obicei, la sfârșitul prezentării, vor fi adresate întrebări despre subiectul urmărit, cei care dau răspunsuri corecte fiind răsplătiți cu frumoase premii constând în cărți și diplome oferite de Biblioteca Județeană.

Ioan Sebastian BARA

Noul preşedinte de şedinţă Mihai Barbu

În fine, vom încheia cu proiectul 32, cel prin care s-a stabilit următorul preşedinte de şedinţă pe o perioadă de trei luni (martie-aprilie-mai). În urma propunerii făcută de consilierul Milu Vladislav şi a votului exprimat de consilieri, în unanimitate, consilierul ALDE Mihai Barbu va prelua ştafeta de la consilierul liberal Claudiu Cornea, cel care a condus în ultimele trei luni şedinţele de consiliu.„Să vedeţi ce nebunie de şedinţe vor fi când se va apuca domnul Barbu să vorbească, nu mai are cine-l opri!”, au glumit după vot consilierii. Rămâne de văzut dacă gluma se va adeveri ori ba...

Corneliu BRAN

ACTUALITATE

3

4

ACTUALITATE

În timp ce angajații bine plătiți de la mediu stau la gura sobei,

Aninoasa. Această zonă e administrată de Apele Române şi în martie va fi ecologizată.

Petroşani – pârâul Sălătruc şi pârâul Staicului. Acestea se află după o lucrare de 85 miliarde lei, și nu mai prezintă din acest an pericol de inundaţii. Problema e că niște indivizi din aceste zone consideră de cuviinţă că pe albia sistematizată recent pot arunca şi mai bine de-acum de la haine şi deşeuri, la cutii de carton şi cauciucuri uzate. Aviz celor de la mediu din cadrul Primăriei Petroşani, funcționari foarte bine plătiți, care trebuie să înceapă să ia măsuri drastice.

Pârâul Maleia, curăţat ca la carte în toamnă de către primărie şi cu un sprijin substanţial din partea Apelor Române, trăieşte mereu o adevărată dramă din cauza acestor nesimţiţi care-l poluează sistematic, punând în pericol, la o viitoare viitură, casele şi grădinile din aval de zona pieţei de lângă autogară. Din păcate, nu se găsesc niciodată vinovaţii, un aspect la care cei responsabili din primărie, foarte bine plătiți, trebuie să-şi pună serioase întrebări.

Jiul de Est – zona Dâlja, pe malul stâng unde există o staţie de sortare. Această albie este administrată de Apele Române. Și aici, de asemenea, trebuie ca funcționarii de la mediu, de altfel foarte bine plătiți, să-i găsească pe cei care an de an poluează râul.

Jiul de Est, în zona unde CONSMIN avea organizarea de şantier.

Pârâul Roşia şi pârâul Băniţa.

Petrila – Jiul de Est în zona Cimpa. Aici există două-trei focare unde „gospodarii” din zonă aruncă în delir, an de an, mizerii de tot felul, fără a fi prea deranjaţi de cei de la mediu din primăria din localitate sau de poliţiştii locali!

Jiul de Est – malul din zona Cap de Linie Lonea, pârâul Taia. Vegetaţie lemnoasă.

Atenţie pentru cei din administraţia locală. Aici s-a format un fel de baraj, iar în caz de o viitură, când se topesc zăpezile, nu va fi prea bine.

Apele Văii Jiului oglindesc nesimţirea unor cetăţeni Calendaristic astăzi intrăm în primăvară! După calendarul vechi ar mai fi vreo două săptămâni până la primăvară, după raportarea la „primăvara astronomică” (echinocţiul de primăvară) ar mai fi aproape trei săptămâni (anul acesta echinocţiul cade pe 20 martie la orele 5:50 minute), după ce trec „Babele”, „Moşii” şi zăpada mieilor (care va fi mai repede cu ceva din moment ce Sfintele Paşti sunt anul acesta devreme, pe 8 aprilie). Că o fi una, că o fi alta, cert este că zilele de primăvară se apropie iar natura va da azi-mâine semne de revenire la viaţă.

Odată cu toate şi pâraiele şi râurile noastre de munte, cele mai multe îngheţate în ultima zi a lui februarie, când, împreună cu reprezentantul Apelor Române în teritoriu, şeful SHI Petroşani, inginerul Sorin Corici, am mers să vedem care este situația apelor după aceste zile de îngheţ.

Eterna poveste: albii „inundate” de jeg

Prima impresie a fost că nu există probleme legate de zidurile de protecţie,

de diguri şi amenajări făcute de cei de la Apele Române, nici probleme hidrologice, îngheţul e un fenomen natural normal ce se petrece în aproape fiecare iarnă. În schimb, există anumite probleme de natură ecologică, mizeriile şi deşeurile aruncate de unii dintre concetăţenii noştri, fie ei din Petroşani, Petrila, Lupeni, Vulcan, Aninoasa sau Uricani.

De altfel, încă de dinainte de această ultimă zăpadă, care a mai acoperit din mizerii temporar, inspectori specializaţi din cadrul Apelor Române şi funcţionari din cadrul SHI Petroşani au făcut un bilanţ al problemelor de acest tip în patru din cele şase localităţi din Valea Jiului, fapt expus în declaraţia dată ziarului nostru de către Sorin Corici miercuri, 28 februarie. „Fiindcă se apropie primăvara, noi, înainte de stricarea vremii, deci înainte de ninsoarea şi îngheţul din aceste zile scurse, am iniţiat o acţiune de igienizare şi curăţire a unor cursuri de apă din Valea Jiului. În paralel, prin personal calificat şi specializat în domeniu am efectuat o inspecţie la cursurile de

apă din patru localităţi ale noastre, ape ce se află în administrarea primăriilor, şi nu a Apelor Române. Este vorba de pâraie ce pot deveni periculoase odată cu începerea topirii zăpezilor dacă sunt

colmatate, sau în calea apelor se găsesc mizerii, deşeuri, crengi şi trunchiuri de copac şi alte obstacole de care răspunzători nu sunt nimeni alţii decât anumiţi cetăţeni. Au fost inspectate cursurile de apă din Lupeni, din Aninoasa, Petroşani şi Petrila, urmând ca după ce dă puţin căldura şi se mai topeşte zăpada, să fie luate în vizor şi cursurile de apă din Uricani şi Vulcan. Ţin să specific faptul că situaţia existentă anul acesta, din punctul de vedere al curăţeniei pe cursurile de apă a fost mult mai bună decât anul trecut sau decât în anii anteriori. Semn că în vara şi toamna trecută primăriile s-au mobilizat şi au avut acţiuni de ecologizare mai intense. Asta înseamnă că toate campaniile de informare ale Apelor Române şi ale celor de la Mediu încep să capete efect, iar amenzile mari, de la 30.000 lei încolo, de asemenea”, ne-a spus Sorin Corici.

Cursuri de apă şi zone cu probleme

Conform celor menţionate de şeful SHI Petroşani, în urma inspecţiilor şi constatărilor, cele mai mari probleme în cele patru localităţi ar fi în următoarele zone: Lupeni – zona de sus a Bărbăteniului spre Jiul de Vest. O zonă administrată de Apele Române şi care va fi curăţată de lucrătorii lor luna aceasta, cu menţiunea că primăria trebuie, prin cei de la Mediu, să-i identifice pe poluatori şi să ia măsuri.

Pârâul Mierleasa.

Pârâul Braia - cu o zonă extrem de problematică. Aici de ani și ani unii îşi bat joc de munca celor ce ecologizează, scăpând de fiecare dată de sancţiuni.

Oare cine-i ţine-n spate pe acei indivizi, că gospodari nu le putem zice!

Aninoasa – pârâul Aninoasa, care traversează localitatea şi acum e sistematizat. Și aici mai există alţi „gospodari” care dau direct cu plasa sau găleata de gunoi în apă. Aviz celor de la mediu şi de la poliţia locală din localitate.

Jiul de Vest la confluenţa cu localitatea

facebook.com/ziarulvaiijiului

O comisie mixtă

„În luna martie se va constitui o comisie la nivel de fiecare judeţ, instituită de Ministerul Mediului şi Ministerul Apelor, formată din inspectori ai Gărzii de Mediu, ai Apelor Române (în cazul nostru din cadrul Inspecţiei Apelor Române Craiova şi din cadrul SHI Petroşani) şi reprezentanţi ai ISU, care vor lua la pas fiecare curs de apă din toată ţara.

Valea Jiului va fi şi ea inspectată şi de aceea atrag atenţia şi pe această cale să se facă ce trebuie la nivel de administraţii locale pe albiile pâraielor din localităţile noastre. Se urmăreşte cu predilecţie curăţirea şanţurilor şi rigolelor de la drumuri, igienizarea şi curăţarea cursurilor de apă de vegetaţie şi de eventualele obstacole ce ar putea sta în calea apelor. Facem apel şi prin massmedia locală să se ia toate măsurile necesare în această primă lună de primăvară”, a concluzionat şi a făcut un apel inginerul Sorin Corici.

Corneliu BRAN

vineri, 2 martie 2018

Ion Diviza vs David Valentin:

Duel de Mărţişor

DV La al soției piept găsi, Surprizele cu carul: O inimă, trifoiul și Pe-al său vecin... coșarul!

ID Era o soață bună,-i drept, Iubită de-un întreg oraș, Dar mărțișoru-i prinse-n piept Nu un coșar, ci un... cosaș!

DV Cosașul doamna l-a respins, Căci croitorul cel faimos Un mărțișor în piept i-a prins...

C-un ac exagerat de gros!

ID Eu cred că astăzi mulți greșesc Când se grăbesc să o condamne; Se știe, acul țigănesc E tare întrebat la doamne!

DV Când ghioceii înfloresc Și fierbe seva în natură, E bun și acul țigănesc...

Dar când și șnuru-i pe măsură!

ID Să fie-un șnur mai lung în joc, Doar nu-i ofrandă-a sărăciei; El deveni-va, cu noroc, În fine... lanțul căsniciei!

DV Un lanț nu e în epicentrul Cutremurului conjugal: Se pun acum cătușe pentru Economie de metal!

ID Să-i prind femeii ce-o iubesc Un șnur la piept, e mare dramă, Când ea-i româncă, bănuiesc, Deci are pieptul de aramă!

DV Când toți o ducem rău cu banii Și s-a dat liber la hoții, M-ai luminat de ce țiganii Ne dau târcoale la soții!

ID Țiganii astăzi cuceresc Chiar și nevestele, dramatic, În loc de acul țigănesc Ei au ciocanul pneumatic!

DV Țiganii nu mai sunt fierari Nici lingurari sau coate-goale, Se spune c-au ciocane mari Pe care le ascund sub foale!

ID Progresul tehnic a ajuns Și-n fierăria lor, în fine; Smartfoane, compuri... dar, pe-ascuns, Lucrează cu ciocanul bine!

DV Sunt mulți ce dau iubitei lor Cuprinși de-al dragostei pârjol

8

www.zvj.ro vineri, 2 martie 2018

Un telefon, ca mărțișor Furat în grabă de la mall!

ID Un mărțișor bogat mai are Și dulcea patimă-a ispitei: Câți cavaleri ar fi în stare Să-i fure inima iubitei!

DV În moderna lume dură, Chiar de nu-i firesc, Inimile nu se fură Ci se hăkuiesc!

ID Când ești tare ca un taur Și neispitit de nuri, Doar o inimă de aur Te determină să furi!

DV Mi-a spus iubita-n dormitor Pe când sălbatic ne iubeam Că vrea și ea un mărțișor...

De aur, de un kilogram!

ID Dar visul ei la un tezaur Îmi pare, nene, imatur: De unde mărțișor de aur, Când dumitale n-ai nici șnur?!

Ai vrea ca să miroase-a raci?

ID E bine c-a avut și slip Pe plajă-n Caraibe, lelea, Dar dumitale ești un tip Pe care l-a lăsat cu pielea!

ID Ai fost vrăjit de-al ei miros Și de cântarea-i de sirenă, Dar tre’ să fii și sănătos Ca să trăiești cu-așa balenă!

DV Iubitei, îmbătat de-amor, În Caraibe, pe nisip, I-a dat un fir de mărțișor...

Dar ea l-a folosit ca slip!

DV Chiar de miroase a hamsie Cum am adrenalină-n venă Și forță cât o herghelie, Ea cântă ca și o sirenă!

DV Cu mândra-n marea de azur A fost sublim și minunat Până pârdalnicul de șnur S-a rupt, si-apoi l-am înnodat!

Pagină realizată de Petronela Vali SLAVU

ID De mărțișor, cu mândra ta Te-ai arătat băiat isteț, Că de atunci te duce ea De șnuruleț!

DV De când mi-a depistat metresa Nu mai îmi dă pe tavă osul: Nevasta mânuiește lesa Eu am rămas doar cu mirosul!

ID Metresa ta plimbată pe la mare, Hrănită și-adăpată zi de zi, Cu sâni bogați, cu șolduri rotunjoare, E bună tare... Ai ce mirosi!

DV Observ nu fără de stupoare, Sub soarele ce dogorește Chiar dacă mândra-i ca o floare Miroase-n mod ciudat a pește!

ID Pe unde o miroși - nu știu Nici cât de mult pe ea o placi, Dar, înotând c-un pește viu,

UMOR ÎN HA... MAJOR

5

6

ACTUALITATE

Aceasta e întrebarea:

Va salva Uniunea Europeană Valea Jiului?

Subiectul conferinţei de presă susţinută în prima zi a lunii martie de către primarul municipiului Petroşani a fost legat de participarea acestuia la Bruxelles la acţiunea de lansare a „Platformei pentru Regiunile Carbonifere în Tranziţie”, o iniţiativă a Comisiei Europene la care au participat circa 150 de oficiali din 12 state europene.

12 state cu 41 de regiuni, printre care şi Valea Jiului... „Ca informaţie generală vreau să vă spun că mai există în Europa 12 state care au exploatări miniere şi producţie de energie pe bază de cărbune. În cadrul acestor state sunt 41 de regiuni, aşa cum este şi Valea Jiului, care au această activitate: minerit şi producere de energie, fie că vorbim de lignit, fie că vorbim de huilă. Ce s-a dorit prin această lansare de platformă? S-a dorit şi se doreşte finanţarea printr-un program european a unor subprograme ce privesc aceste zone carbonifere în tranziţie. Fac o precizare încă de la început, nu s-a discutat nimic despre chestiuni legate de mixul energetic, de încălzire globală, de energie regenerabilă şi aşa mai departe, scopul discuţiilor fiind altul. Iar discuţiile care vor avea loc pe această temă în viitor vor fi mult mai concrete şi aplicate pe rezolvarea problemelor specifice fiecărei regiuni în parte. Există probleme comune, vorbesc de aceste 41 de regiuni, dar există şi probleme specifice fiecărei regiuni, care, cum spuneam, vor fi luate în discuţie”, a prezentat primarul Tiberiu Iacob-Ridzi la început.

Cum s-a născut ideea?

Edilul petroşenean a făcut o scurtă retrospectivă cum a început totul cu această platformă şi cine beneficiază deja de Programul-pilot: „Această iniţiativă a pornit anul trecut, deci în 2017, trei state fiind cele care au preluat această iniţiativă. E vorba de Slovacia, Polonia şi Grecia.

La acest moment în Programul-pilot – şi o să vă dau şi câteva detalii – este şi Germania, deci sunt patru ţări cuprinse, cu patru regiuni în tranziţie. Practic, s-a lansat această platformă de discuţii, dar există deja aceste patru state amintite cuprinse într-un proiect pilot, care sunt primele state ce vor beneficia de acest program”.

Şanse egale pentru toate cele 41 de regiuni Din cele spuse de primarul Iacob-Ridzi se înţelege clar că lucrurile nu se opresc la cele patru state, Comisia Europeană anunţând la Bruxelles că toate cele 12 state, prin cele 41 de regiuni, vor avea ocazia să fie cuprinse în program şi să obţină beneficii: „Programul este deschis.

Cei de la Comisia Eropeană ne-au spus că aşteaptă fiecare regiune să vină cu proiecte, să le depună pe masă şi să înceapă discuţiile concrete pe baza acestora. Deci dis-

facebook.com/ziarulvaiijiului

cuţii concrete şi nu simple discuţii şi poveşti! Din discuţiile de la Bruxelles, am înţeles că deja, începând cu anul acesta, 2018, se vor finanţa – undeva după luna iunie când va mai avea loc o întâlnire cum a fost aceasta – proiecte concrete depuse de aceste patru regiuni. La această întâlnire la care am participat, cele patru regiuni şi-au prezentat proiectele şi urmează ca în urma acestor proiecte (finanţate în intervalul 2018-2020) şi în urma experienţelor acumulate de aceste regiuni, în exerciţiul financiar 2020-2027 al Uniunii Europene să fie şi o sumă de bani şi o linie de finanţare pe această temă a zonelor carbonifere în tranziţie. S-a şi spus acolo că discuţiile legate de aceste comunităţi afectate de restructurarea minieră vor viza practic şi au ca ţintă principală păstrarea locurilor de muncă în aceste regiuni, înfiinţarea de noi locuri de muncă şi reducerea migraţiei populaţiei din aceste zone. Vreau să vă spun că din ce am observat din toate acele prezentări la care am participat, cam toate aceste regiuni miniere se confruntă cu aceleaşi probleme în mare: e vorba de migraţie, de pierderea locurilor de muncă, de lipsa de perspectivă şi aşa mai departe”.

Surprins de două ori Primarul susţine că a fost surprins la prezentările făcute de germani de cel puţin două ori, chestiuni ce ar trebui învăţate şi de România: „Ce m-a surprins este că Germania, care are o regiune cu care a venit în acest proiect şi este o regiune deja inclusă, cum spuneam, are proiecte naţionale finanţate din fonduri naţionale şi fonduri regionale, sau cofinanţate, de peste 200 de milioane de euro - sigur, nu ne putem compara cu Germania, dar merită să subliniez asta. Strategia germanilor merge, din ceea ce ne-au prezentat, până în anul 2043! Şi asta nu înseamnă că în 2043 aceste exploatări vor fi închise. Nu, se urmăreşte partea de producţie a energiei termice pe cărbune, se urmăreşte modernizarea acestor centrale termice – fireşte cu toate cerinţele legate de mediu şi investiţii în zona aceasta şi se urmăreşte, în paralel crearea de alternative pentru cei care îşi desfăşoară activitatea în această zonă a mineritului.

O altă chestiune care m-a surprins, de exemplu Slovacia sau Grecia, sper să nu greşesc, dar nu e important neapărat numele ţării, inaugurează o nouă centrală termică pe lignit în 2020. Deci sigur că se doreşte această restructurare a activităţii miniere în toată Europa şi acest proces este ireversibil în noile condiţii, însă din ce am observat eu nimeni nu spune: De mâine închideţi tot şi aţi terminat cu mineritul sau cu energia pe cărbune!

Nu! Trebuie venit cu programe şi proiecte concrete care să poată fi prezentate şi care trebuie să fie viabile şi finanţabile. Asta se doreşte! (...)”.

Guvernul e vioara întâi...

Apoi primarul Petroșaniului a subliniat rolul guvernului în această ecuaţie: „Pionul principal în această chestiune legată de platforma lansată de Comisia Europeană este Guvernul României, în speţă Ministerul Energiei, sau alte ministere care au tangenţă cu această treabă. Guvernul prin ministere trebuie să prezinte CE proiectele, cu referire la zonele miniere, în cazul nostru al României, Valea Jiului şi zona Olteniei. Eu cred că este foarte important ca în perioada următoare Guvernul României, Ministerul Energiei să creeze acest grup de lucru, foarte rapid, împreună cu agenţiile naţionale care se ocupă de această treabă şi împreună cu CEH-ul şi cu autorităţile locale.

Trebuie să ne punem la masă şi să creionăm cât mai repede aceste programe concrete. Pentru că cei de la Bruxelles au spus: Domnilor, dumneavoastră ştiţi cel mai bine ce faceţi acolo şi veniţi cu nişte proiecte concrete pe care să le discutăm, iar apoi noi să venim cu expertiza noastră şi cu tot ceea ce ne spuneţi şi vedem ce se poate face şi ce nu se poate face. Au spus aşa: Cu cât veniţi mai repede cu aceste proiecte, cu atât intraţi mai repede în acest grup de patru state (aflat acum la început). Şi intraţi la finanţare chiar în perioada aceasta,

2018-2020. Veniţi cu aceste proiecte, să avem pe ce discuta! De asta am şi vrut să merg la Bruxelles, ca să văd cum se pune problema legată de zonele miniere aflate în tranziţie. Cam despre asta e vorba (...)”.

Aproape 200.000 de locuri de muncă în mineritul european „Încă un amănunt interesant” a subliniat primarul în expunerea sa: „În toate aceste 41 de regiuni europene există 185.000 de locuri de muncă în această zonă a cărbunelui. Sunt zone, cum e o zonă din Grecia, Vest Macedonia, unde şomajul este de peste 30%. Mie mi s-a părut extrem de ridicat. Deci sunt probleme peste tot”.

Răspunsuri la câteva din întrebările adresate Legat de întrebările jurnaliştilor prezenţi, edilul petroşenean a dat la fiecare întrebare răspuns. Nu mai redăm aici întrebarea (că se va înţelege din răspuns în mod clar), redăm doar câteva răspunsuri la întrebările mai interesante legate de subiect: „Spre deosebire de alte programe cu finanţare internaţională sau internă, de data aceasta totul se face sub egida Comisiei Europene şi, implicit, a Parlamentului European, mai cu seamă în exerciţiul financiar 2020-2027 când se va crea această linie specială de finanţare pentru zonele miniere carbonifere aflate în tranziţie. Cam aşa se pune problema la Bruxelles în momentul de faţă şi mă bucur că am putut să vă spun şi dumneavoastră. Cei de la CEH au fost şi ei acolo, prin domnul director general, au fost şi doi reprezentanţi ai ministerului, deci toată lumea ştie ce s-a discutat. Cu siguranţă, voi iniţia o astfel de discuţie legată de acest aspect foarte important pentru că, repet, trebuie mişcate lucrurile repede, iar ministerul e pionul principal în acest demers. Eu cred că perioada 2018-2020 este una de pregătire foarte temeinică în ceea ce înseamnă exerciţiul financiar 20202027 (...)”. „Ce am vrut eu să subliniez este faptul că CE nu impune de mâine să închidem aceste capacităţi de exploatare.

Ce am observat este faptul că în centrul acestui program trebuie să fie omul, şi nu eficienţa economică (...). Este o chestiune de strategie economică a fiecărui stat, de ce şi cum gândeşte restructurarea acestui sector... Dar se vede că unii au orizontul de timp pe 50 de ani iar alţii nu. Iar noi, cu părere de rău, trebuie să spun, nici acum nu avem o Strategie Energetică Naţională!”. „Să ştiţi că acele programe, ANDIPRZM şi altele care au existat cu finanţare naţională, ţin de trecut. În acest moment nu mai există niciun program cu finanţare naţională în ceea ce priveşte zonele miniere, ceea ce mie mi se pare neadecvat în condiţiile în care toate statele au programe naţionale care finanţează tot felul de lucruri.

Noi ca ţară am încetat să mai finanţăm aceste programe!”. „S-a atras atenţia să se vină cu programe care pot fi puse în practică, programe viabile. A ridicat problema aceasta un domn din Polonia, care am înţeles că se ocupă de acest domeniu de mai mult timp. I s-a spus să nu se gândească că vor face din aceste zone un fel de Silicon Valley. Asta deoarece resursa umană din zonele acestea nu poate fi recalificată înspre zona de Hi-Tech.

Aici trebuie centre universitare, trebuie altceva. Dar poate fi reconversie profesională în meserii similare sau apropiate faţă de ceea ce se întâmplă în minerit. Hai să fim realişti, nu facem programe pe hârtie şi îi recalificăm din pix”. „Administraţiile locale pot veni doar cu propuneri, proiectele numai guvernul le poate face şi trimite...”. „Nu s-a discutat punctual despre o ramură sau alta, dar am văzut la cele patru state, care şi-au prezentat proiectele, mai puţin Germania, că există şi o componentă legată de turism atunci când a fost vorba de activităţi care pot fi dezvoltate în zonele respective. Dar concret nu pot să vă spun... Probabil că deocamdată, concret, nici CE nu ştie ce poate să finanţeze. Ei sunt deocamdată la stadiul acesta, doar în iunie vor lua o decizie, după ce se vor dezbate problemele celor patru regiuni, care deja au fost înaintate comisiei”.

Corneliu BRAN

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Nu te crampona de un banal hop, pentru că deţii toate resursele pentru a face faţă cu succes oricărei piedici.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Dacă vezi că planul început mai demult a ajuns într-un punct critic, ar fi bine să te gândeşti la o altă direcţie, semn că cea în care mergeai înainte nu a fost cea mai bună alegere.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Dacă acasă nu te simţi în largul tău, ieşi din mediul tău strâmt şi mergi oriunde vezi cu ochii. Ai nevoie de o schimbare de decor şi de atmosferă.

rac (22 Iun - 22 Iul)

Nu ai cum să te simţi bine printre oameni care nu văd în jur decât pericole şi motive de enervare.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Fii pregătit pentru tot felul de piedici dacă ai azi de rezolvat probleme de natură oficială. Birocraţia se va dovedi a fi cel mai frustrant obstacol al planurilor tale.

Fecioară (23 Aug - 21 sep)

Prezenţa ta face bine unor persoane dragi ţie care nu se simt prea bine. Tu ai un tonus bun ce-i încarcă şi pe ei de încredere şi speranţă.

Balanţă (22 sep - 22 oct)

Nu te aştepta ca judecata celor din jur să fie justă sau calmă, ci te poţi aştepta la replici de-a dreptul dureroase.

scorpion (23 oct - 21 Noi)

Iubirea este prin preajmă şi îţi poate invada toate simţurile, toate gândurile, încât nu vezi în jur decât iubire!

săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Eşti concentrat la ce ai de făcut şi nu spui nimic la voia întâmplării, ci după ce te documentezi extrem de profund asupra oricărei proble-

me.

capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Nu te grăbi, lasă timpul să curgă aşa cum vrea el, pentru că te afli într-un moment în care orice încercare de a sări peste unele etape se poate solda cu un eşec greu de reparat.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Acceptă mâna întinsă azi de un coleg, pentru că se va dovedi a fi salvatoare într-un moment sensibil pentru tine. Deşi vrei să crezi cu tărie că te poţi descurca şi singur, dacă totuşi admiţi că uneori ai nevoie şi de ajutor, vei avea numai de câştigat.

peşti (19 Feb - 20 Mar)

Munceşti cu sârg, pentru că vezi că proiectul la care îţi aduci contribuţia evoluează foarte bine, iar rezultatele finale încep deja să se contureze la orizont.

Horoscop

8

www.zvj.ro vineri, 2 martie 2018

ANUNŢ LICITAŢIE PUBLICĂ - BOXE Consiliul Local al Municipiului Petroşani, Serviciul Public Administraţia Pieţelor Petroşani organizează în data de 12.03.2018: licitaţie deschisă cu strigare pentru închirierea boxelor nr.

11, 20, 21, 22, 23, 24, 26, 27, în suprafaţă de 7,35 mp/boxă, situate la parterul halei din Piaţa Agroalimentară Petroşani, în caz de neadjudecare se reorganizează o nouă licitaţie în data de 19.03.2018.

Boxele care fac obiectul licitaţiei sunt: - boxele nr.11, 20, 21, 22, 23, 24, 26, 27.

- În boxele prezentate mai sus se pot comercializa produse agroalimentare.

La licitaţie pot participa producători particulari, agenţi economici ce au ca obiect de activitate comercializarea produselor agroalimentare.

Taxa de participare la licitaţie este de 10 lei.

Caietele de sarcini pot fi procurate, începând cu data de 02.03.2018, între orele 09:00-15:00, 12.03.2018, ora 09:00, la sediul din str. Nicolae Bălcescu, nr. 10, în valoare de 50 lei.

Garanţia pentru participare la licitaţie este de 10% din valoarea de pornire a chiriei anuale.

Preţul de pornire al licitaţiei pentru boxele licitate este de 450 lei/lună/boxă.

Pentru participarea la licitaţie, ofertanţii vor depune la sediul Serviciului Public Administraţia Pieţelor Petroşani, str. Nicolae Bălcescu, nr. 10, până la data de 12.03.2018, ora 09:00 documentele necesare înscrierii la licitaţie prevăzute în caietul de sarcini.

Relaţii la sediul Serviciului Public Administraţia Pieţelor, str.

N. Bălcescu, nr. 10, telefon 0254.542622.

pentru pază

INSEMEX - 96.374 euro

TMG Guard srL va asigura paza INsEMEX anul acesta.

Instituția, cu obiect de activitate unic în România, va plăti pentru 12 luni de pază și protecție 96.374 euro. Serviciile nu se rezumă la a pune un om la poartă care să verifice lumea care intră. Pe lângă paza cu agenți, 24 de ore din 24, se va realiza monitorizare, dispecerizare și intervenție rapidă la toate obiectivele INCD INSEMEX, pentru 12 luni.

Tariful orar pentru paza umană s-a majorat atât la 1 februarie 2017, cât și la 1 februarie 2018. Anul trecut, salariul minim pentru pază era de 13 lei/ oră, plus TVA. Anul acesta un agent de pază primește minim 17 lei/oră, dacă firma lucrează legal.

Alina pIpAN

DEcEsE

Fiul Daniel, nora raluca și nepotul Dominic anunță cu durere în suflet dispariția celei ce a fost o minunată mamă, soacră și bunică, DAscĂLU MArIA, la vârsta de 79 de ani. Ne-a lăsat un gol imens pe care-l va mai umple doar amintirea dragă. odihnește-te în pace, draga noastră, Dumnezeu să te ierte! preoții și colegii din protopopiatul petroșani sunt alături de familia greu încercată de trecerea la cele veșnice a celei care a fost o minunată colegă, DAscĂLU MArIA (Mioara).

Dumnezeu să o odihnească și să o aibă în paza sa!

Familia Bran deplânge dispariția fulgerătoare a prietenei dragi DAscĂLU MArIA și se alătură celor ce-i vor păstra mereu vie amintirea.

Dumnezeu să o odihnească cu drepții și să o ierte! preotul Dorel pogan, cutremurat în adâncul sufletului de cumplita veste a plecării dintre noi la cele veşnice a vrednicei noastre colege DAscĂLU MArIA (Mioara), roagă pe bunul Dumnezeu să o aşeze în rai cu drepţii, de unde să ne vegheze pe noi, cei ce am iubit-o şi preţuit-o nespus de mult.

Dumnezeu să o ierte şi să o odihnească!

ANGAJĂrI

mica publicitate

• Angajăm tâmplar universal, cu experienţă de minim 2 ani în domeniu. Cunoştinţe în producerea şi repararea de mobilier din lemn, utilizarea de maşini de prelucrare a lemnului, maşini-unelte şi alte unelte de mână specializate. Se cere disponibilitate delegări în Italia. În vederea selecţiei transmiteţi CV pe email: office.peromar@gmail.com, în care să fie trecute numărul dvs. de telefon, calificarea şi experienţa în domeniu (lucrări executate, utilaje folosite).

Informaţii suplimentare la telefon 0254.551126, între orele 9:00-16:00.

DIVERSE

7

8

ACTUALITATE

Inima lui Ile a rămas într-un autobuz turcesc

În şedinţa de consiliu local din februarie Gheorghe Ile a povestit cu lux de amănunte vizita făcută la o fabrică de autobuze din Turcia şi la o societate de transport în comun, tot turcească, care asigură transportul în comun din Istanbul cu autobuze electrice. De genul celor pe care oficialii judeţeni şi de la noi ar vrea să le vadă circulând pe „Linia Verde” din Valea Jiului.

Proiectul privind

treaba asta „e pe finalizare”, a zis triumfalist primarul. O fi, numai că, deocamdată, lipseşte finanţarea europeană care asigură cumpărarea acestor autobuze. Ile a dat-o-n sus şi-n jos cu cele două staţii de încărcare de la capetele traseului, cele din Uricani şi Lonea, cu staţiile de autobuz temporare sau cu birocraţia care se pune în faţa amenajării de staţii de autobuz corespunzătoare. În rest, consilierii locali au rămas fermecaţi de ceea ce descria Ile. Un parc de autobuze aşezate-n linie, „nu ca voi, unul mai în faţă, altul mai în spate”, i-a certat el pe consilierii locali din dreapta lui. Pe de altă parte, a mai raportat mustăciosul, până-n 5 martie „vine şi avizul de la Petroşani, mai trebuie cel de la

Aninoasa, şi să înaintăm cu proiectul pentru acest proiect!”. Convingător, da?

„Green Line”-ul acesta

presupune două zone de acţiune, ne-a mai fost dat să aflăm. Una de infrastructură şi o alta de dotare. Referitor la ele, Ile a putut spune numai că se colectează date pentru fiecare punct. Primarul a fost întrebat dacă tot în Colonia de Jos a Vulcanului va rămâne depoul principal.

Da, s-a grăbit el să răspundă. Auzindu-l, m-am mirat sincer. Cum vine asta cu proiectul care e pe terminatelea, dacă hala aceea care a fost a IPSRUEEM-ului, în care zice-se că va fi amenajat depoul, arată tot groaznic? Trebuie să vă mărturisesc că întrebarea asta tot de la mine a plecat, numai că i-am suflat unui consilier, ca s-o pună. Dacă aş fi fost acolo cu mandat valabil în mod sigur că voiam să aflu cum de el şi ceilalţi angrenaţi în proiectul „Green Line” - despre care mulţi cred că nu va avea viaţă lungă, dacă nu va fi eficient – au fost atraşi de autobuzele electrice produse în afara Uniunii Europene? Să fi ajuns, aşa de repede, până aici virusul „Firea”?

Gheorghe OLTEANU

În loc de cărbune

41 de saci plini cu piatră

Anul trecut, în noiembrie, când se întețea frigul, un petrilean s-a gândit că face o afacere bună dacă va cumpără ceva cărbune pentru sobă. Cum în Valea Jiului se dezvoltase o întreagă rețea de vândut cărbune furat, nici nu era greu să găsești de cumpărat.

Așadar, a găsit un preț bun la un bărbat din Vulcan, care i-a propus să îi vândă 45 de saci de cărbune contra sumei de 800 de lei.

Cei doi au bătut palma, petrileanul a primit marfa, a plătit banii, dar ce să vezi, în loc de cărbune sacii erau plini cu piatră. În plus, nici nu erau 45, cum era înțelegerea inițială, ci 41 de saci. A încercat să discute cu vulcăneanul, dar fără niciun rezultat, acesta dispărând din peisaj. Prin urmare, petrileanul a depus plângere la poliție.

Miercuri, 28 februarie, poliţiştii petrileni au organizat o acţiune în urma căreia au identificat bărbatul în vârstă de 50 de ani, din Vulcan. Au stabilit că, în seara zilei de 10.11.2017, a înșelat cetățeanul din Petrila. „Cercetările au stabilit că cel în cauză i-a vândut petrileanului 41 de saci plini cu piatră, în locul a 45 de saci cu cărbune (aşa cum a pretins în mod fals), contra sumei de 800 de lei.

Vulcăneanul este cercetat în stare de libertate pentru săvârşirea infracţiunii de înșelăciune, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Petroşani”, se arată în raportul poliției.

Alina PIPAN