2605 mie 13 martie 2019

Ziarul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, Petroşani

Vulcan

Director: Cătălin DOCEA Curs valutar: 1€ = 4,7568 lei 1$ = 4,2215 lei 1₤ = 5,5518 lei

miercuri, 13 martie 2019

Anul XII • nr. 2605 • 8 pagini • Preţ: 1 leu

Dacă o să vrea, Ile știe mai bine cum să-l ia pe respectivul

Îmi vine nu știu cum când mă gândesc că am mai scris despre asta, dar că nimic nu s-a rezolvat. Și chiar că nu-mi dau seama din moment ce primarul sau vicele lui trebuie doar să o avertizeze pe o anumită persoană cum că se va alege cu amendă dacă nu face curat.

Peste 100.000 de răsaduri de flori în serele primăriei

P. 2

În județul Hunedoara

Imposibil ca

primarul, care trece zilnic pe aici, de la ferma lui la Casa Albastră și înapoi, să nu le fi văzut. Și nu ar trebui nicidecum să-i pună să le adune pe muncitorii de la primărie sau pe cei cu venitul minim garantat. Nu, fiindcă asta ar însemna muncă voluntară pe o proprietate particulară.

Ceea ce el are de făcut, și i-am sugerat asta, este să-l cheme pe proprietarul terenului care vinde locuri de veci.

Și, în stilu-i caracteristic,

să-l avertizeze că gunoaiele trebuie să dispară de acolo. Să-i pună în vedere că e de datoria lui să-i plătească pe oamenii care vor face asta și autobasculanta care va lua gunoiul de acolo. Dar ce-mi tot bat eu capul, ca să-i zic primarului ce are de făcut?! Dacă o să vrea, Ile știe mai bine cum să-l ia pe respectivul!

Gheorghe OLTEANU

Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, telefon 0254.549020/ 0735.727264, zvj2008@yahoo.com

În atenția formațiunilor politice și a candidaților independenți. Ziarul Văii Jiului, precum și zvj.ro, hunedoaraplus.ro și timisplus.ro își arată disponibilitatea de a găzdui, inclusiv în perioada de precampanie, materiale de promovare (marcate distinct, spre corecta informare a opiniei publice). Candidații / formațiunile politice care achiziționează materiale de promovare (afișe, pliante, steaguri, bannere, mesh-uri, materiale promoționale) de la Confort Media, agenția noastră de publicitate, pot beneficia de reduceri. Principiul aplicat va fi, la fel ca de fiecare dată, "primul venit, primul servit".

Solicitările dvs. pot sosi prin e-mail, către office@confortmedia.ro. Vă mulțumim.

Petroșani

Cât a fost zăpadă

gunoaiele de la marginea dinspre drum a cimitirului nou din Vulcan nu au bătut la ochi, așa că nu le-au făcut o impresie proastă celor care urcau în Pasul Vâlcan. Numai că, odată cu încălzirea vremii, ele au apărut în toată splendoarea lor. Într-adevăr, sunt și pe partea stângă, cum urci, dar nu atâtea câte poți vedea pe dreapta.

Anunţ important

4 persoane au murit de gripă

P. 3

Petroșani

Administraţia locală mobilizată 100% pentru curăţenia de primăvară

P. 6

2

LA ORDINEA ZILEI

Petroșani

Peste 100.000 de răsaduri de flori în serele primăriei

Nu doar lucrările de întreținere și curățenia se află în atenția primarului Tiberiu Iacob-Ridzi în această primăvară, ci și florile și plantările de pomi ornamentali și copaci, mulți distruși în această iarnă năprasnică de greutatea zăpezii sau de furia vântului.

„Vom începe plantările de flori de la serele noastre din Aeroport, și după aprobarea bugetului avem prevăzute și achiziții de pomi ornamentali și copaci din soiuri ce se pretează climei noastre. Așa cum anii anteriori petroșenenii au putut vedea lalele, petunii și tot felul de flori, inclusiv în ghivece agățate de stâlpi sau la podul de pe Maleia de pe strada principală, așa va fi și anul acesta, dacă nu chiar mai frumos. Am mai spus-o, Petroșaniul trebuie încet, dar sigur, să devină acel oraș de munte plăcut, cu flori și spații verzi bine întreținute, cu iluminat stradal, mobilier stradal și tot ce trebuie”, ne-a declarat în acest sens, primarul municipiului Petroșani.

De la Florin Stegar, cel care încă se mai ocupă de coordonarea activității serelor și spațiilor verzi, am aflat și ce flori vom putea vedea mai exact primăvara aceasta, dar și vara și toamna ce vor veni, pentru că aranjamentele florale din oraș sunt gândite în funcție de anotimp: „Acum, peste o săptămână-două, cum se încălzește mai bine, oamenii vor putea vedea lalelele, de culoare roșie și albă. Ele au fost însămânțate în octombrie, cum facem în fie-

care an în această lună. Apoi, după ce acestea vor trece, vor fi plantate și vor apărea salviile, petuniile – de două feluri, curgătoare și pitice, targetisurile, cârciumăresele, daliile, panseluțele, gazaniile, begoniile și nalbele. Toate aceste flori vor înfrumuseța orașul, vor îmbucura, sunt convins, privirile celor ce trec prin

localitate. Sunt pregătite de cele 5-6 doamne pricepute și harnice de la sere, care se ocupă cu trudă și de plantarea lor, lucru deloc ușor cum s-ar putea crede, minim 10.000 de fire din fiecare specie de floare ce v-am enumerat-o mai înainte. Sunt specii unde avem și 15.000-20.000 de fire pregătite să fie plantate. Asta înseamnă peste 120.000-130.000 de fire

Reabilitarea drumurilor forestiere

Facilitează accesul spre cătune

de flori, plus ce vom mai achiziționa peste an, alte câteva zeci de mii de fire. Plantarea acestor flori va începe după ce trec lalelele, undeva pe la mijloc de aprilie și va continua apoi la final de mai pentru florile de vară-toamnă. Va fi frumos și sper ca toate aceste flori să fie o adevărată bucurie pentru oameni, pentru noi toți”, ne-a declarat marți Florin Stegar.

L-am întrebat pe Florin Stegar ceea ce ne întreba o doamnă anul trecut și pe forumul ZVJ, de ce la sere nu sunt răsădiți și trandafiri? „N-ar fi o problemă, am mai avut ani când au fost și trandafiri, dar cu ei e foarte mult de muncă și la sere nu avem oameni așa de mulți, iar volumul de muncă este imens. În plus, sunt mai sensibili și asta dă multă bătaie de cap. Dar problema cea mai mare este că această floare este mai ruptă ca oricare alta!

Au fost ani când ne-am trezit cu jumătate din trandafiri tăiați, cu o grămadă scoși din rădăcină cu totul și duși probabil în gospodării (în aceste cazuri ar trebui să intervină hotărât Poliția locală și să-i prindă pe nesimții care atentează la frumosul orașului – n.r.).

Asta ne face să fim mai precauți, și ca atare punem flori de toate soiurile, foarte frumoase și deloc gingașe. Trandafiri avem pregătiți anul acesta doar în zona de la avion”, a venit răspunsul.

Primăria pregătește anul acesta peste 300 de ghivece de flori, ce vor fi montate pe stâlpi sau la podul de pe Maleia, iar în ghivece vor sta petunii curgătoare de toate culorile.

Cu o asemenea bogată ofertă de flori din serele proprii, să sperăm că în acest an nu vor mai fi cheltuiți bani din bugetul primăriei pentru achiziționarea altor flori de la te miri ce grădinari de ocazie…

Corneliu BRAN pădurea a fost defrișată pentru a face loc terenurilor arabile, pășunilor și livezilor. Accesul la acest cătun, cel mai înalt din zonă, se face pe un drum pietruit din zona gării Peștera (DN 66), apoi pe Valea

Romsilva a scos la licitație o serie de lucrări de amenajare a drumurilor forestiere.

)

Ziarul Vaii Jiului

Acestea sunt drumuri destinate exploatațiilor de lemn, dar sunt și drumuri care asigură accesul către cătunele de munte, locuite de oamenii locului.

Recent a fost atribuită refacerea drumului forestier calamitat Jigoreasa de Bolii - de către D.S. Hunedoara, un drum care a primit bani pentru reabilitare anul trecut.

Executarea lucrărilor de refacere a drumului forestier calamitat Jigoreasa de Bolii se vor realiza pe o lungime de 3,84 km. Pentru lucrările de refacere a acestui drum calamitat în urma ploilor abundente de anul trecut s-au alocat 266.0178 lei.

Cătunul Arsuri, de exemplu, din Bănița, se află pe versantul stâng al interfluviului dintre văile Jupâneasa și Jigoreasa. Locul a fost populat după ce Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani 24348364 n J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud.

Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0371.136393 (Vodafone fix); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN

Jupâneasa. Aceste cătune rămân izolate, dacă drumurile forestiere nu sunt întreținute.

Un alt drum forestier care are nevoie mare de investiții este drumul spre Tulișa, din Uricani, aflat tot în administrarea Romsilva.

Alina PIPAN COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008.

ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU DTP: Daniela FILIMON şi Bogdan SOVAGO Publicitate: Mirabela FLEȚAN - 0735.727264 Administrativ / Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

miercuri, 13 martie 2019

În județul Hunedoara

4 persoane au murit de gripă

În săptămâna 04-10 martie, s-au înregistrat pe teritoriul judeţului Hunedoara 1.029 de cazuri de infecţii acute respiratorii, din care pneumonii 336 de cazuri.

Au fost internate 146 cazuri, din care 16 persoane suspecte de gripă.

Comparativ cu aceeași săptămână din 2018, atunci au fost înregistrate 1.867 de cazuri, din care pneumonii 715 de cazuri.

Până la această oră, în județul nostru, au fost înregistrate 4 cazuri de deces de gripă (3 de tip AH1N1 și unul de tip AH3): – o persoană de 56 ani, sex masculin, internată la Spitalul de Urgență Petroșani, nevaccinată și cu alte afecțiuni, a primit tratament antiviral (caz raportat la 31.01.2019); – o persoană de 54 ani, sex feminin, internată tot la Spitalul de Urgență Petroșani, nevaccinată, și cu alte afecţiuni, a primit tratament antiviral (raportat în 25.02.2019), și un alt caz - 94 ani, sex masculin, nu a fost vaccinat, care prezenta afecțiuni cronice, a primit tratament antiviral (raportat în 01.03.2019 – gripa tip AH3); o

persoană de 45 ani, sex masculin, internată în SJU Deva, nevaccinată, a primit tratament antiviral (raportat în 10.03.2019 – gripa de tip AH1N1, internată în secţia de ATI a SJU Deva din data de 15.02.2019).

Au fost 17 cazuri confirmate de gripă tip AH1N1, un caz confirmat gripă tip A, 8 cazuri confirmate gripă tip AH3, 69 cazuri pentru care laboratorul a infirmat gripa, și 16 persoane cu suspiciune de gripă.

26.540 persoane au fost vaccinate cu vaccin gripal trivalent sezonier. În săptămâna 18-24.02.2019 au fost vaccinate cu vaccin gripal trivalent sezonier 1.188 persoane. Au fost utilizate toate dozele de vaccin gripal trivalent sezonier repartizate judeţului Hunedoara.

Alina PIPAN

Pe DN 66,

Petroșenean prins băut la volan

Luni, 11 martie, ora 12:59, polițiștii din cadrul Poliției Orașului Hațeg au fost sesizați că pe DN 66, în localitatea Sântămăria-Orlea, a avut loc un accident rutier soldat doar cu pagube materiale în care au fost implicate trei autovehicule.

Pe DN 7

Un petroșenean de 29 de ani, conducătorul unui autoturism implicat în eveniment, a fost testat, la fel ca și ceilalți, cu aparatul alcooltest. Acesta a indicat o valoare de 0,42 mg/l alcool pur în aerul expirat. În cauză s-a întocmit dosar penal pentru săvârşirea infracţiunii de conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe.

(A.P.)

Accident mortal

Un accident rutier grav, care a avut loc ieri, 12 martie, pe DN 7, între Zam și Burjuc, a oprit circulația pe ambele sensuri.

În accident a fost implicat un autotren și un autoturism, o persoană fiind încarcerată.

La fața locului au intervenit rapid echipaje de descarcerare și prim ajutor ale Secției Ilia.

Victima încarcerată, un bărbat de 55 ani, a decedat. Extragerea victimei din automobilul contorsionat a durat zeci de minute. În acest timp traficul a fost blocat pe ambele sensuri.

Alina PIPAN sursa foto info trafic Hunedoara

8

www.zvj.ro miercuri, 13 martie 2019

Pentru reabilitarea termică a școlilor,

Documentaţii peste documentaţii

Pe modelul Petroșaniului, la Petrila primarul Vasile Jurca are în vedere anveloparea termică a tuturor clădirilor în care își desfășoară activitatea școlile și liceele.

Banii sunt accesați, iar acolo unde nu au fost încă accesate fondurile necesare se fac toate demersurile pentru finalizarea documentațiilor, și completarea dosarelor de finanțare. Anveloparea termică a unităților școlare înseamnă nu doar un confort termic sporit, un mediu mai sănătos. Pentru administrația locală înseamnă și facturi mai mici pentru întreținerea unităților publice și un aspect mai frumos al acestora.

O firmă din Târgu Jiu se ocupă de realizarea auditului financiar privind proiectul „Lucrări de intervenție la Colegiul Tehnic Constantin Brâncuşi - Structura Școala Gimnazială Nr. 5 din Oraşul Petrila, Judeţul Hunedoara în scopul creşterii eficientei energetice”, dar și pentru proiectul „Lucrări de intervenție la Şcoala Gimnazială I.D. Sîrbu din Orașul Petrila, Judeţul Hunedoara în scopul creşterii eficienței energetice”. Practic, prin acest audit la cele două lucrări se stabilește dacă fondurile sunt cheltuite conform documentației. Pentru fiecare audit Primăria Petrila plătește câte 29.400 lei.

De asemenea, o firmă debutantă din Petroșani se va ocupa cu proiectarea și realizarea DTAC, PT+ DDE, Caiet de sarcini, autorizații și asistența tehnică din partea proiectantului pe toată perioada de execuție a lucrărilor pentru proiectul: „Lucrări de intervenție la Școala Gimnazială I.D. Sîrbu Petrila - Structura Şcoala Gimnazială Nr. 6 din Oraşul Petrila, Județul Hunedoara în scopul creșterii eficientei energetice”. Serviciile de proiectare sunt achiziționate la prețul de 30.000 lei.

Alina PIPAN

ACTUALITATE

3

4

prăvălia cu istorii

Cronica meseriaşilor şi negustorilor

Viaţa din spatele reclamelor (XI)

Scrisoarea lui Peneş, întâiul comerciant

De la 1 decembrie 1926, intră în vigoare un nou contract colectiv de muncă al societăţilor miniere „Lonea”, „Petroşani” şi „Lupeni”. Între noile prevederi, Ştefan Peneş, preşedintele Reuniunii comercianţilor, industriaşilor şi meseriaşilor români din Valea Jiului, identifică două, obligatorii pentru societăţile miniere, de care ar putea profita membrii reuniunii: 1. de a plăti retrograd, începând de la 1 august, un spor de salariu de 15%; 2. de a cumpăra în bani, cu preţul pieţii alimentele pe care le da cu preţ redus muncitorilor şi membrilor de familie. Într-o scrisoare către „Domnii Comercianţi Români din Valea Jiului, membri şi nemembrii ai Reuniunii noastre”, Ştefan Peneş explică la concret în ce constă noua oportunitate a CCM-ului: „În urma acestui nou aranjament, muncitorii mineri vor primi acum la plată, cu adaosul de salariu, plata aproape îndoită, iar în lunile viitoare cu pauşalul de alimente va primi un muncitor familist cu 1.000-1.500 Lei mai mult ca până acum. În schimb, muncitorii au libertatea să se aprovizioneze cu alimente (făină, slănină, zahăr, cartofi, untură, bocanci, carne şi celelalte) de unde voieşte, adică de la comercianţi particulari sau de la magaziile şi consumurile Societăţilor, fără nici o reducere.

Aşadar, de la 1 Decembrie1926, muncitorii care până acum - din oricare motiv - au fost nemulţumiţi cu magazinurile şi cu consumurile societăţilor miniere vor căuta să-şi acopere lipsurile de la comercianţi particulari.

Noi, comercianţii Români, vom dobândi începând de la plata curentă noi clienţi, pe muncitorii minieri, foştii nemulţumiţi cu aprovizionarea Societăţilor.

Pe aceşti noi clienţi, noi, Românii, avem datorinţa să-i atragem şi să-i legăm de prăvăliile noastre, dar se pune o mare întrebare: PRIN CE MIJLOACE?”.

Peneş întreabă, Peneş răspunde, arătând mijloacele de câştig, dar şi pericolele care-l pândesc pe comerciant: „1. Clienţii noi ne vor cere credit. Dar noi ştim cu toţii

din păţaniile şi din experienţele de până acum, că prin credit ne înstrăinăm clientela, căci muncitorul care nu-şi echilibrează cheltuielile în măsura câştigului, acela se îndatorează pe unde poate, nu plăteşte, se lasă împrocesuat, iar când a ajuns la proces, acest fost client e cel mai mare duşman al comerciantului. Proverbul creditul înstrăinează clientela este adevărat, iar comerciantul care are multe pretensiuni de la clienţi, ajunge la un moment dat că nu-şi poate încasa nici atâţi bani ca să poată plăti marfa ce cumpără. Din această expunere învăţăm ca să nu vindem pe credit, căci creditul ne face duşmani din clienţi şi ne ruinează pe noi. Să vindem pe bani gata, atunci suntem prieteni cu toată lumea, sau pe bonuri, dacă Societăţile vor da bonuri de credit.

2. Pe clienţii cei noi şi pe cei vechi trebuie să-i servim în schimbul banilor ce ne aduc, cu mărfuri de cea mai bună calitate, cu preţuri cât se poate de reduse, să dăm măsura dreaptă şi să-i servim iute şi politicos (cu vorbe frumoase).

Dacă ne mulţumim cu un câştig mai modest, dacă dăm măsura exactă şi marfă de calitate (sic!) bună şi vindem numai cu bani gata, sau bon, atunci cu siguranţă ne vom câştiga de clienţi statornici pe muncitorii minieri, care, la rândul lor, vor şti să aprecieze năzuinţele noastre.

Iar în ce priveşte creditul, îşi vor face şi muncitorii o împărţire raţională a câştigului, punând deoparte (la neveste sau la comercianţii de la care cumpără) banii pentru mâncare, şi de altă parte banii pentru haine sau alte lipsuri casnice.

Va trebui să înceteze - odată cu încetarea de a mai primi alimente gratuite - şi zicala de până acum: Azi e plata, mâine-i gata!

Vă veţi întreba mulţi dintre Dvs. cum să vă cumpăraţi mărfuri ieftine, ca să puteţi şi Dvs. vinde ieftin? Mijlocul de aprovizionare ieftin vi l-am spus în diferite rânduri. Să ne asociem comercianţii români dintr-o comună, şi să ne aducem în comun mărfurile necesare.

Pildă am dat la Vulcan, aducând zahăr şi sare în comun pe preţul de fabrică. Această pildă trebuie imitată şi repetată”.

Un ministru nepăsător

În decembrie 1926, Gr. Trancu-Iaşi, ministrul muncii şi ocrotirilor sociale, întreprinde o vizită în Valea Jiului, venind dinspre Tg. Jiu. Este primit conform rangului. Ministrul intră în vorbă cu factorii de decizie, însă, pe meseriaşi, nu se ştie din ce motive, îi ignoră, deşi ambele corporaţii şi-au făcut datoria de gazde, aşteptându-l la intrarea în judeţ şi însoţindu-l până la Petroşani.

Situaţia meseriaşilor este prezentată în articolul „Doleanţele meseriaşilor” , publicat la 26 decembrie: „(…) Meseriaşul de azi nu mai are mândria predecesorilor, care în urma muncii lor erau consideraţi ca nobili, foarte binevăzuţi la curţile domnitorilor din vechile principate române. Nu mai au mândria profesională din cauza situaţiei de multe ori umilitoare, căreia îi sunt supuşi forţat. Situaţia micului patron este atât de deplorabilă, încât la noi, în cetatea muncii, cred că şi în alte părţi, mai mulţi meseriaşi cu oareşcare vază odinioară sunt avizaţi la caritatea publică, ca să poată serba şi ei mai omeneşte Naşterea Mântuitorului. Sutele de meseriaşi renunţă la brevetul de meserie şi devin simpli muncitori, nu din cauza că situaţia acestora ar fi mult mai bună şi de invidiat, dar în multe ramuri ale micii industrii posibilitatea de a trăi cinstit a muncitorului este mai asigurată. Avem

facebook.com/ziarulvaiijiului

exemple destul de edificatoare în această privinţă, când un mic patron cu familie grea de 10 membri, după un trai ca vai de el în decurs de 15 ani, a renunţat la brevetul de mic patron, şi acum ca simplu muncitor, abia în stare să-şi menţină familia în mod cinstit. (…)

După legea contribuţiilor directe, meseriaşii sunt a se impune după venitul net anual cu 12%. În judeţul nostru a devenit normă generală impunerea micului patron cu 16% ca oricare comerciant sau mare industriaş.

Marea industrie are avantaje, ca reduceri de impozite, reducerea la transport şi taxele vamale, deci e injust ca mica industrie să suporte aceleaşi îndatoriri, nebeneficiind de aceleaşi drepturi. Dacă nu avem de lucru nu ne putem câştiga nici strictul necesar pentru trai, cu atât mai puţin pentru a ne putea satisface îndatoririle către fisc, impuse mai de multe ori după aprecierea organelor financiare fără a lua în seamă obiecţiunile noastre. Neputând achita impozitele, ni se sechestrează chiar şi sculele, punându-ne astfel în imposibilitatea de a produce şi lăsându-ne soldat fără armă la voia întâmplării. Comisia specială de impunere nu se deplasează la Petroşani, deşi suntem peste 300 de contribuabili chemaţi înaintea ei. Trebuie să se deplaseze fiecare contribuabil la Deva făcând speze inutile. Mica industrie, fiind lipsită de numerar, nu poate beneficia de avantajele creditului industrial, care stă direct şi oricând la dispoziţia marii industrii. N-ar putea acorda credite unei bănci din loc, care pe lângă garanţia necesară să le ţină la dispoziţia micilor patroni, ca şi aceşti factori producători, care au dat în război dovadă de devotamentul lor, să prospereze, bucurându-se de rodul muncii prestate?”.

Casinoul ca o grădină cu flori

Chiar de Bobotează, pe 6 ianuarie 1927, în sala de spectacole a Casinoului muncitoresc nu mai ai loc să arunci un ac. Semn clar că e balul Reuniunii meseriaşilor şi comercianţilor români. Însă, atâta popor, îmbrăcat în costume naţionale, parcă nu s-a mai adunat la nici o petrecere organizată de meseriaşi. Dar să pătrundem în sală, să luăm pe scaune şi să asistăm la programul artistic.

Spectacolul începe cu o punere în scenă a „Poemului Unirei” de Zaharia Bârsan, o seamă de domni şi domnişoare personificând provincii mai mult sau mai puţin româneşti: M. Morariu - România, E. Branga - Basarabia, F. Henţiu - Bucovina, E. Vonica - Ardealul, Henţiu - B anatul, S. Bocanici - Macedonia, iar P. Florea şi I. Irimie sunt feciori din Ardeal.

I. Mântoiu declamă poezia Cu toţii una (tot) de Zaharia Bârsan, învăţătorul I. Bora doineşte, I. Braiu delectează publicul cu un cuplet, Balada chiriaşului. Apoi, domnişoarele şi domnii, întăriţi de domnii Nicolae Teodorescu şi Blăgăilă, care au prestat în Poemul Unirii, joacă Hora şi Căluşerul, vătaful dansului este d-şoara M. Morariu.

Dl. Dodu cântă celebra Butelcuţa mea, iar I. Mântoiu citeşte declamaţiunea Munci de aur de Mircea Rădulescu.

Odată încheiate cele 7 puncte ale programului, începe petrecerea, care ţine până dimineaţa, iar sala

miercuri, 13 martie 2019

Casinoului seamănă cu o grădină cu flori, „atâtea erau costumele”.

După un asemenea bal, preşedintele Reuniunii, negustorul român Ştefan Peneş, printre altele autorul unui album fotografic puţin cunoscut având ca temă Valea Jiului, are toate motivele să fie mulţumit: „petrecerea a reuşit”.

De aceea, ne ridicăm în picioare şi o aplaudăm.

Concurs pentru secretar

La 15 februarie 1927, Corporaţiunea Meseriaşilor publică în „Gazeta Jiului” un anunţ de concurs: „Mandatul secretarului Corporaţiunii Meseriaşilor, cu 1 ianuarie 1927, a expirat. Pentru ocuparea postului de secretar se publică concurs. Cererile scris de mâna proprie, prevăzute cu certificatele necesare prescrise de lege să se înainteze până la 5 martie 1927 la Corporaţiunea Meseriaşilor”.

Baluri mascate

Două baluri mascate au loc în lunile februarie-martie ale anului 1927. Încă de la 12 februarie 1927 este anunţat în presă, pentru 21 februarie, Balul mascat al Corporaţiunii Meseriaşilor, unii dintre aceştia fiind avertizaţi: „Cei care până în prezent n-au primit invitare, să se adreseze la Preşedintele Corporaţiunei”. Consiliul Corporaţiunii Meseriaşilor publică la 26 februarie 1928 o succintă dare de seamă asupra balului care a avut loc în sala „Apollo”: „(…) Pentru munca dezinteresată depusă de aranjatorii balului, Francisc Rákosa, Francisc Jäger, Eduard Macai, Gheorghe Dina etc. merită toată lauda. Corporaţiunea Meseriaşilor ţine să aducă cu această ocaziune cele mai sincere mulţumiri doamnelor Muntean, Todea, Macai, Jäger, Stranszky, Kurkó, Soukup, Rákosa, Ciuci, Almássy, Sădean şi Schneider pentru munca depusă cu colectarea şi pricepută aranjare şi desfacere a bufetului, contribuind astfel într-o largă măsură la buna reuşită materială a petrecerii. Comitetul Corporaţiunii îşi ţine de datorinţă a aduce şi pe această cale mulţumirile sale On. public, care, în frunte cu Soc. Petroşani - având în vedere scopul cultural al petrecerii - prin numeroase suprasolviri şi diferite articole alimentare au binevoit a contribui cu obolul la buna reuşită a balului”.

La 1 martie, Corporaţiunea Industriaşilor nu se lasă mai prejos şi aranjează şi ea un bal mascat. Care este consemnat ca un succes în „Gazeta Jiului”: „În seara de 1 Martie Corporaţiunea industriaşilor a aranjat un reuşit bal mascat. Pe lângă meseriaşi, a luat parte şi un numeros public. Preşedintele comitetului de aranjatori a fost dl. T. Munteanu. La buffet au servit d-nele: Munteanu, Todea şi Maccai. A fost concurs de frumuseţe între măşti şi premiul I l-a câştigat d-na ing. Dimitriu.

Din taxe, suparsolviri, buffet şi altele s-a încasat suma de 53.000 Lei, care va servi drept început de fond pentru clădirea unui cămin al meseriaşilor. Petrecerea a durat până dimineaţa în cea mai bună dispoziţie”. În ambele relatări este evidenţiază d-na Maccai, care îşi dovedeşte efervescenţa organizatorică la ambele baluri.

Meseriaşi, comercianţi, crâşmari

În primăvara anului 1927, cinci brutării, toate situate pe strada principală, coc pâinea cea de toate zilele a lupenenilor. Cea mai productivă brutărie este a lui Bela Fabri (un cuptor; 3 coaceri în 24 de ore; 40 de pâini la o coacere; producţia totală pe zi - 120 kg; gramajul pâinii - 2 kg), urmată de brutăria Erezii Boncina (un cuptor; 2 coaceri în 24 de ore; 40 de pâini la o coacere; producţia totală pe zi - 80 kg; gramajul pâinii - 2 kg), de văduva Carol Iancso (un cuptor; 2 coaceri în 24 de ore; 30 de pâini la o coacere; producţia totală pe zi - 60 kg; gramajul pâinii - 2 kg), de Lazăr Sălăgean (un cuptor; 2 coaceri în 24 de ore; 30 de pâini la o coacere; producţia totală pe zi - 60 kg; gramajul pâinii - 2 kg), soţia lui Keresztes Kalman (un cuptor; 3 coaceri în 24 de ore; 25 de pâini la o coacere; producţia totală pe zi - 75 kg; gramajul pâinii - 2 kg; cocea ocazional).

De ras, frezat şi… aranjat se ocupă 10 frizeri şi

8

www.zvj.ro miercuri, 13 martie 2019

bărbieri: Iosif Dumitrescu, Iosif Muth, Geza Koszta, Ştefan Hering, Victor Schumacher, Mihail Desenyai, Ioan Ronkow, Nicolae Stoica, Mihail Foldeş şi Ioan Havencsuk.

Sintr-o tablou întocmit de primăria comunei aflăm că în Lupeni prestau 210 meseriaşi, industriaşi, comercianţi, cârciumari: Draghici Andrei (cârciumă, restaurant şi comerţ mixt), Carolina Miholci (comerţ mixt; piaţă, bazar), văduva lui Carol Kuncsa (cârciumă; comerţ mixt, vinderea alimentelor), Ioan Ştefan (vinderea zaharicalelor), Emil Pischl (cârciumar), Iosif Grausman (măcelar şi cârnăţar), Maria Dicu (cârciumă şi băcănie), Iosif Gutman (croitor), Ioan Ianc (pantofar), Maria Roza (coferiţă la piaţă), Fullop Roza (coferiţă la piaţă), Magda Sofia (coferiţă la piaţă), Nicolae Hogman (cofer la piaţă), Popovici Nicolae (bodegă), Olteanu Ioana (croitoreasă), Szenik Ioan (hornar), Eiszler Leopold (comerţ mixt), Sara Petru (restaurant), Lang Preja (modistă, pălării dame), Francisc Daczo (fierar), Eisler Maria (frizerie de dame), Ştefan Csakani (măcelar şi cârnăţar), Mihail Zechmann (comerţ mixt; cârciumă), Mauritius Zechmann (ceasornicar), Ioan Kiraly (rotar), Miko Ioan (rotar), Alexandru Szabo (pantofar), Anton Schonberg (ceasornicar), Mihai Fabiani (antreprenor constructor), Ilie Bodea (cârciumar şi restaurant), Leopold Vagman (cârciumă, restaurant, croitorie), Lazăr Sălăgean (comerţ mixt şi brutărie), Olga Spitzer (prăvălie de manufactură), Izrael Veiszag (prăvălie de manufactură), Leopold Hager (ceasornicar şi bijutier), Mor Labin (cârciumă şi restaurant), Hilet Leibovics (cârciumă, comerţ mixt), Iosif Kirschner (tâmplar), Nicolae Lazăr (pantofar), Pavel Szgoit (pantofar), Ana Muntean (coferiţă la piaţă), Vasile Galdrin (cârciumar), Cooperativa de consum şi valorizare (prăvălie mixtă; cârciumă), Haschel Pollak (comerţ pentru material de construcţie), Emeric Berckovics (sticlărie şi articole de menaj), Hener şi Szigyarto (Zugravui), Cooperativa „Munca” (măcelărie şi cârnăţărie), Ludovic Hersch (negustor pe piaţă), Iosif Lazăr (cârciumă; restaurant; cafenea), Vasile Marcu (prăvălie mixtă), Solomon Herschkovics (comerţ mixt; cârciumă), Ioan Havencsuk (bărbier şi frizer), Geza Koszta (bărbier şi frizer), Nicolae Dordea (comerţ mixt la piaţă), Valer Căliman (pantofar), Ioan Miriuţă (croitor), Masno Gutman (ceasornicar), Irma Oravetz şi Ecaterina Pascha (fabrică de sifon), soţia lui Iulius Oravetz (cusutul plapumelor), Adolf Hersch (restaurant), Ianca Hersch (cârciumă nelimitată), Solomia Şerb (coferiţă la piaţă), Bernard Kaftz (prăvălie de manufactură), Lucreţia Nicoară (cârciumă), Leontina Obveger (bodegă), Leontina Muntean (cârciumă), Aron Schäcter (prăvălie de modă manufacturată), Samoilă Grünfeld (pantofar), Dănilă Stanciu (cârciumă; cafenea; restaurant), Parschiva Ilea (cârciumă; prăvălie mixtă), Iacob Cimenti (zidar), Sofia Ciorega (vinderea alimentelor), Iszak Eisler (comerţ mixt), Francisc Ratz (zidar), Samoilă Reiner (comerţ mixt; vinderea timbrelor), Vasile Arsenie (curelar), Alexandru Deac (Zugravu), Dănilă Zoffo (zidar), Rozalia Trifan (bodegă; cofetărie; prăvălie mixtă), Leopold Kumelheim (comerţ mixt), Roza Berkovics (bodegă), Ludovic Deutsch (negustor pe piaţă), Ludovic Malek (cârciumă comerţ mixt), Maria Lugojan (comerţ mixt), Izidor Iakobovics (prăvălie de manufactură), Iuliu Schön (compactorie şi tipografie), Solomon Kohn (comerţ mixt; cârciumă), Laura Horvat (coferiţă de pui şi ouă); György Iosif (tinichigiu), Iacob Berger (croitor), Iosif Lengyel (pantofar), Ioan Corpadia (măcelar şi cârnăţar), Lazăr Cucu (cârciumar; măcelar şi cârnăţar; cafenea; bucătărie publică), Eisig Strulovici (comerţ mixt), Eremie Coroi (cârciumă; bodegă), Irimie Medgyesi (pantofar), soţia lui Anton Fischl (prăvălie de modă), Ştefan Szabo (întreprindere de înmormântare; prăvălie de jucării pentru copii şi arte de librărie), Aurelia Fidler şi Gizela Hajer (prăvălie de modă), Alexandru Naftali (croitor), Zaharie Trifan (măcelar şi cârnăţar), Samoilă Pusi (ferar), Carol Munganaszt (curăţitor), Berta Fülöp (coferiţă la piaţă), Iosif Szonbat (tâmplar şi rotar), Nicolae Chirilă (pantofar), Carol Schiler (fotograf), Carol Beivinkler (croitor), Ana

Florea (coferiţă, băcănie), Dezideriu Fulop (vinderea zaharicalelor), Gizela Furnica (cafenea, restaurant), Ştefan Czaban (tâmplar), Leon Silberstein (antreprenor), Gal Ştefan (comerţ mixt), Vilhelm Szasz (croitor), Ludovic Asztaloş (pantofar), Petru Gilig (vopsitor), Francis Albert (pantofar), Nicolae Negrea (pantofar), Geza Vider (pantofar), Gizela Kiraly (atelier de fotografie), Mihail Kaffari (cojocar), Vilhelm Roth (restaurant, cârciumă); Francisc Grünfeld (pantofar), Ana Ardelean (coferiţă la piaţă), Iuliana Moldovan (coferiţă la piaţă), Atel Focht (cafenea; restaurant); Elisabeta Schäffer (cofetărie), Bela Iszlai (ceasornicar), Tibar Vastman (comerţ mixt), Visalon Napău (pantofar), Markus Knebel (băcănie), Samoilă Schäffer (fabrică de sodă), Ludovic Lazăr (cărăuş), Avram Moţoc (cărăuş), Nicolae Dregolics (comerţ de pielărie), Toader Rusu (coloniale), Nicolae Zamfir (cârciumă), Ioan Vlad (cârciumă), Susana Scutar (comerţ cu păsări de curte şi ouă), Marta Rusz (cumpărarea şi vinderea vechiturilor), Petru Hajdu (tâmplar), Eugen Veinert (dentist), Ioan Jambor (dulgher), Boldiner Batista (zidar), Ileana Keresktas (brutărie), Susana Szõke (cumpărarea şi vinderea vechiturilor), Nicolae Rubin (comerţ mixt), Vasile Oţoi (comerţ mixt), Rozalia Matics (comerţ mixt), Bela Kümelheim (comerţ mixt), Marta Feleki (comerţ haine vechi), Ioan Korfanta (pantofar), Gabor Kalman (pantofar), Ştefan Kõmünves (pantofar), Matilda Kalster (atelier de ciorapi), Vilhelm Roth (depozit de bere), Filip Omota (cârciumă).

Contra cârpacilor. Bancă pentru meseriaşi.

Bani pentru presă La 13 martie 1927, are loc, în sala de spectacole „Urania”, adunarea generală anuală a Corporaţiei Meseriaşilor. În prezenţa a 88 de membri, Teodor Munteanu, preşedintele corporaţiei prezintă raportul anual în care punctează întreaga activitate: „Certificate de meserii s-au eliberat 44 buc., s-au încheiat 439 contracte de ucenici şi s-au eliberat 294 ucenici. Corporaţia a achiziţionat un teren în scopul clădirii Căminului Meseriaşilor, vărsând în întregime şi preţul lui în suma de 250.000 Lei. A început fabricarea cărămidei.

Schiţează activitatea depusă pentru adunarea fondului de înfiinţare a căminului ucenicilor. Cercul meseriaşilor a fost vândut. Corporaţia a fost reprezentată la congresul corporaţiilor industriale la Arad şi la consfătuirile de la Ministerul Muncii”.

După raportul de activitate, a fost prezentată darea de seamă bănească: „s-au încasat 347.954,52 Lei şi s-au cheltuit 327.664 Lei, rămânând un excedent de 20.290,62 Lei. S-a dat descărcarea de gestiune”.

Apoi, toţi conducătorii corporaţiei (preşedintele T. Munteanu, casierul Ion Fărcaş, secretarul Socup) îşi depun mandatul, pentru a fi (re)aleşi pentru… 3 ani.

Este ales prin vot secret şi comitetul de conducere: N. Todea, I. Borsi, E. Maccai, P. Aron, F. Rákosa, S. Costea.

I. Kurkó, N. Ciuciu, I. Radu, F. Jäger, V. Schwartz, Al. Poleac, G. Dina, C. Barabas, H. Rub şi Ar. Almássy (din Petroşani), Chirca (Lonea), Hebedean şi Oncu (Vulcan), György (Lupeni). Iar ca membri supleanţi: N. Morariu, M. Bugner şi I. Schneider (Petroşani), Mociu (Lonea), Klodi (Vulcan) şi Chirilă (Lupeni). Exactori (adică, cenzori) au fost aleşi: I. Ciuta, L. Tassy, F. Stránszky, iar stegar: L. Szoes.

După aceasta se atacă un subiect care-i preocupă pe meseriaşi: „stârpirea cârpacilor care păgubesc statul şi răpesc pâinea adevăraţilor meseriaşi”. Subiectul este disecat de Totok, Kóváry, Rákosa, Hebedean, Morariu, Kurkó, Grosz, Fodor, Jäger.

Pentru îndreptarea situaţiei precare a meseriaşilor, cenzorul Ioan Ciura vine cu o propunere bombă, însuşită pe loc de adunare, înfiinţarea unei bănci a meseriaşilor: „Situaţia micului patron este foarte precară. Ea se datorează lipsei de lucru, nesiguranţei plăţii lucrului executat şi lipsei de control a meseriilor.

Marian BOBOC (Din volumul ALFABETUL PUBLICITĂȚII ÎN VALEA JIULUI)

prăvălia cu istorii

5

6

EDILITARE

Petroșani

Administraţia locală mobilizată 100% pentru curăţenia de primăvară

După ce au pus la punct cu primarul Tiberiu IacobRidzi la începutul acestei luni tot programul de lucru și toate detaliile privind curățenia de primăvară, plantarea semințelor și răsadurilor de flori din serele proprii și reparațiile mobilierului stradal și al jocurilor de la locurile de joacă ale copiilor, angajații DADPP s-au și pus pe treabă.

Parcul își recâștigă farmecul de altădată

Cine crede că toate acestea sunt floare la ureche se înșeală. În primul rând, lipsa bugetului afectează, că sunt zile unde cu greu se găsește o lopată de mortar sau de ciment, deși sunt foarte multe de făcut după o iarnă grea și lungă. Apoi, lipsa oamenilor la muncile ce se desfășurau până acum prin cei de la venitul minim garantat face ca la partea de curățenie stradală și a zonelor verzi să se dubleze munca celor 18 angajați ai firmei Eolian Hațeg, care trebuie să suplinească prin tot orașul pe cei care nu mai sunt. Actualmente, au mai rămas vreo 4-5 vemegiști, din vreo 30-40 câți erau până nu demult! Asta e bine pe de-o parte, înseamnă că mulți și-au găsit de lucru și nu mai trăiesc din ajutoare sociale de la primărie, dar pe de altă parte lipsa lor se simte la unele lucrări edilitare,

parcul mare de care vorbeam a fost curățat cam pe trei sferturi. Ca la carte și nu de mântuială. Au fost tăiate crengile copacilor și uscăciunile, au fost măturate frunzele de pe gazon și toate aleile, cu excepția celor dinspre strada Avram Iancu, ce urmează să fie făcute lună în zilele acestea. Apoi, în aceste zile sunt inventariate toate jocurile copiilor din parcuri, tot de acești oameni, care se vor apuca apoi de reparat și vopsit.

N-a fost uitat nici micuțul amfiteatru din centrul civic, de lângă teatru, unde au fost schimbate toate lațurile rupte de pe margini, vorbim de cele care au rol de tribune și care erau putrezite și „mâncate” de-a dreptul. Apoi, alte mici reparații prin tot orașul, inclusiv înlocuiri de coșuri de gunoi, rupte de derbedei (chiar, pe câți dintre aceștia i-a prins poliția locală?).

Ing. Aron Dumitrescu - șef serviciu DADPP

Toate acestea pe care vi le spunem legat de munca acestor oameni le-am văzut cu ochii noștri umblând prin oraș. Prețioase amănunte am primit de la ing. Aron Dumitrescu, energicul șef ce a coordonat în ultimele săptămâni, cu profesionalism și dăruire, activitatea DADPP, printre care și a echipei de la întreținere și reparații din cadrul acestei direcţii. „Tragem tare, că trebuie să terminăm tot ce ne-am propus în această primăvară. Anual facem aceste lucrări, foarte apreciate de cetățenii Petroșaniului. Este și normal așa pentru orice gospodar sau gospodărie care se respectă. Acum avem o problemă mai delicată față de anii trecuți, în sensul că nu este încă buget aprobat și ne descurcăm cum putem. Nu ne plângem, încercăm să facem față și în aceste condiții. Nu se pune problema să nu se facă ceea ce ține de organizare sau de investiții mai mici, totul fiind stabilit clar și pe zile”, a concluzionat Aron Dumitrescu în discuția purtată marți cu dumnealui.

Din imaginile pe care vi le prezentăm se poate vedea concret și de dumneavoastră, cititorii, cele susținute mai sus.

Primarul Tiberiu Iacob-Ridzi

iar cei care fac curățenie prin tot orașul știu cel mai bine și chiar ne-au și spus-o.

La partea de întreținere și reparații, dar care și ajută unde este nevoie, de exemplu la curățenia de primăvară a Parcului Central „Carol Schreter”, există 12 angajați ai DADPP. Lucrările de vreo săptămână și ceva încoace au fost și sunt ample și destule. De exemplu,

facebook.com/ziarulvaiijiului

„În fiecare primăvară facem, cum de altfel e și firesc și obligatoriu, această curățenie.

Avem în obiectiv toate parcurile, toate spațiile verzi centrale și din cartiere, sensurile giratorii, trotuarele și locurile de joacă pentru copii. Am convenit împreună cu dumnealor ca lunile martie și aprilie, deci până de Paști, să fie dedidacte curățeniei, reparațiilor și întreținerii, astfel încât să ștergem imaginile neplăcute lăsate de lunga iarnă ce a trecut și de capriciile naturii. Vrem cu toții un Petroșani frumos, curat, civilizat, astfel că toată lumea, nu doar primăria, trebuie să participe cu cât se poate la această acțiune de primăvară și pe această cale țin să le mulțumesc tuturor celor care dau în fiecare an dovadă de spirit civic și care de fiecare dată curăță și întrețin aleile și spațiile verzi din fața scărilor unde locuiesc”, ne-a declarat primarul Tiberiu Iacob-Ridzi.

Corneliu BRAN

miercuri, 13 martie 2019

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

www.expertinsolventa.ro

Viaţa de cuplu se dezvoltă pe un teren sigur, care îţi inspiră încredere şi durabilitate. Tot ceea ce spuneţi amândoi acum are şanse de materializare.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Opreşte-te puţin din sarcinile noi pe care ţi le-ai asumat, pentru că apare din urmă o restanţă ce se cere a fi adusă la zi.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Deşi eşti un militant aprig împotriva banalului şi rutinei, de data aceasta reuşeşti să te adaptezi acestor condiţii. Descoperi acele mărunţişuri care se potrivesc perfect preocupărilor tale actuale.

rac (22 Iun - 22 Iul)

Pentru unii, ziua are un conţinut uşor trist, poate pentru cei singuratici sau bolnavi, dar prezenţa ta le poate aduce fericire. Adu-ţi aminte şi de cei care crezi că ar avea azi nevoie de compania ta pentru că tu le faci bine.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Fă-ţi timp pentru o mai scurtă sau mai lungă plimbare, sau, dacă eşti genul activ, fă sport, ieşi oriunde te cheamă inima pentru o zi plină de acţiune şi veselie.

Fecioară (23 Aug - 21 sep)

bit.

E ca o perioadă de aşteptare în plan sentimental, fiind cuprins de o stare în care parcă ai simţi că urmează să se întâmple ceva deose-

Balanţă (22 sep - 22 oct)

EXpErT INsoLVENŢĂ sprL

în calitate de lichidator judiciar al BITU IMpEX srL în faliment, in bankruptcy, en faillite

ANUNŢĂ VÂNZAREA PRIN LICITAȚIE PUBLICĂ A ACTIVULUI:

1. PENSIUNE TURISTICĂ „BITU”, situată în Băile Olănești, Str. Băilor, nr. 17, Jud. Vâlcea, având o structură de S+D+P+2E și teren intravilan 340,83 mp, având: 4 apartamente, 10 camere duble, 2 garsoniere, restaurant, bar, înscris în CF nr. 35177. Prețul de pornire al licitației este de 1.925.000 lei, exclusiv TVA. 2. Casă de vacanţă şi terenul aferent acesteia în suprafaţă de 200 mp situată în Parâng, Str. Maleia, zona telescaun. Prețul de pornire al licitației este de 60.000 lei, exclusiv TVA. Licitația va fi organizată la sediul lichidatorului judiciar în data de 02.04.2019, ora 10:00.

Ofertanţii sunt obligaţi să se prezinte la sediul lichidatorului judiciar cu cel puţin 48 de ore înainte de data organizării licitaţiei, în vederea depunerii garanției de participare la licitație de 10% din preţul de pornire a licitaţiei, precum şi pentru achiziţionarea caietului de sarcini. În caz de neadjudecare, licitaţia se va relua în datele de 09.04.2019 și 16.04.2019, în aceleași condiții.

Toţi cei care pretind vreun drept asupra bunurilor scoase la vânzare sunt invitaţi să anunţe lichidatorul judiciar cu 48 de ore înainte de data licitaţiei.

Informaţii suplimentare se pot obţine la: Tel: 0354.405.232 Fax: 0254.713.311 Mobil: 0726.785.348 Email: office@expertinsolventa.ro

Pleci la drum cu sufletul copleşit de emoţii, ori pentru că îţi iei rămas bun de la un loc şi laşi în urmă ceva ce ţi-a oferit bucurie o perioadă, ori pentru că la destinaţie te aşteaptă ceva ce te va impresiona la maximum.

scorpion (23 oct - 21 Noi)

Nu insista să duci mai departe un plan care pare să nu se mai urnească din loc de la o vreme, ci încearcă să te detaşezi câteva zile de miezul evenimentelor.

săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Ţii mult la spaţiul tău personal, de aceea nu eşti dispus să deschizi uşa, la propriu sau la figurat, oricărei persoane. Trebuie să-ţi câştige încrederea înainte de a o accepta în cercul tău intim.

capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Cu atitudinea pe care o ai, totul evoluează în direcţia cea bună.

Crezi cu tărie că ceea ce faci are rezultate excelente şi e doar o chestiune de timp până vei ajunge la capăt.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Primeşti un telefon de la o persoană de la care chiar aşteptai o veste şi eşti fericit să-i auzi vocea.

Din relaţia cu lumea azi primeşti veşti foarte bune.

Horoscop

Campania are ca obiectiv verificarea respectării prevederilor referitoare la autorizarea funcționării din punct de vedere al securității și sănătății în muncă (SSM) de către angajatorii care au obligaţia autorizării la inspectoratul teritorial de muncă, conform prevederilor legale. Prin desfășurarea acestei campanii se urmăreşte atât conştientizarea angajatorilor cu privire la necesitatea respectării cerinţelor legale privind autorizarea funcționării din punct de vedere SSM, cât şi verificarea respectării acestor prevederi. „Acţiunea de monitorizare urmăreşte, pe de o parte, conştientizarea angajatorilor cu privire la necesitatea respectării cerinţelor legale din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi, pe de altă parte, identificarea situaţiei actuale a activităţilor de prevenire şi protecţie realizate în microîntreprinderi. Comisia Europeană consideră crearea unui mediu de muncă sigur şi sănătos drept un obiectiv strategic şi prin urmare au fost incluse o serie de acţiuni în acest sens în Cadrul Strategic al UE privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă 2014–2020. Respectarea obligațiilor legale și măsurile de asigurare a legislației luate de organismele de control, inclusiv de inspectoratele de muncă, rămân factori-cheie pentru gestionarea securităţii şi sănătăţii în muncă în majoritatea unităților. În Cadrul Strategic al UE se menționează faptul că prevenirea riscurilor și promovarea unor condiții mai sigure și mai sănătoase la locul de muncă sunt esențiale nu numai pentru a îmbunătăți calitatea locurilor de muncă și a condițiilor de lucru, ci și pentru promovarea competitivității.

Potrivit prevederilor Legii nr. 319/2006, în vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă şi pentru prevenirea accidentelor şi a bolilor profesionale, angajatorii au obligaţia să obţină autorizaţia de funcţionare din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă (SSM), înainte de începerea oricărei activităţi.

Nu se autorizează la inspectoratul teritorial de muncă persoanele juridice pentru care autorizarea funcţionării, inclusiv din punctul de vedere SSM, se efectuează în temeiul Legii nr. 359/2004, cu modificările şi completările ulterioare şi nici persoanele fizice autorizate să desfăşoare activităţi economice, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale pentru care procedura de înregistrare în registrul comerţului şi de autorizare a funcţionării este reglementată de O.U.G. nr. 44/2008, cu modificările ulterioare. Pentru toate celelalte entităţi angajatoare: instituţii publice, şcoli, organizaţii sindicale patronale, cabinete medicale individuale, cabinete de avocatură, protopopiate, primării, spitale, asociaţii şi fundaţii, ONG-uri, partide, judecătorii etc. este necesară solicitarea autorizării din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă.

De asemenea, s-a constatat că unii angajatori desfășoară și alte activități care nu sunt menționate în certificatului constatator, încălcând art.5 din Normele Metodologice, conform căruia angajatorii trebuie să își asume responsabilitatea privind legalitatea desfăşurării activităţii din punct de vedere al SSM pentru toate activităţile care se desfăşoară la sediul social, la sediile secundare sau în afara acestora.

Acţiunea de autorizare la ITM nu presupune niciun efort financiar din partea solicitanţilor. Acţiunea şi informaţiile necesare autorizării sunt postate pe site-ul inspectoratului la adresa: www.itmhunedoara.ro. Avem încredere că acţiunea va fi o reuşită şi sperăm ca până la sfârşitul anului să autorizăm enităţile care încă nu au intrat în posesia autorizaţiei de securitate şi sănătate în muncă”, ne-au transmit inspectorul şef Adrian Florin Bozdog şi consilierul CRP Sorin Gabriel Istrate din cadrul Inspectoratul Teritorial de Muncă Hunedoara.

ANGAJĂrI

peşti (19 Feb - 20 Mar)

Numai de propria ta voinţă depinde capacitatea ta de a da afară din calea ta tot ce nu-ţi mai trebuie, nu-ţi face bine, nu e adecvat scopului tău, ca atare fă ordine cât mai repede.

Inspectoratul Teritorial de Muncă Hunedoara a demarat campania naţională privind verificarea respectării prevederilor referitoare la autorizarea funcţionării din punct de vedere al securităţii și sănătăţii în muncă

mica publicitate

• Angajăm echipe de muncitori în construcţii pentru termosistem şi inginer/maistru în construcţii. Oferim cazare şi salarii atractive. Tel. 0726.310726.

8

www.zvj.ro miercuri, 13 martie 2019

DIVERSE

7

8

ACTUALITATE

Uricani

Oamenii de cuvânt pentru care treaba-i treabă

An de an, undeva la începutul lunii martie, în biroul primarului Dănuț Buhăescu intră un bărbat care nu-i uricănean. Nu vine nici ca să reclame ceva și nici ca să ceară marea cu sarea. Se mulțumește cu semnătura pe care primarul și-o pune pe câteva documente pe care i le pune în față secretara lui Buhăescu.

Numai că, înainte

de a începe vremea pășunatului, de fiecare dată îl trimit la Uricani, cu solie, pe badea Ion Bodea. Îl știu descurcăreț și de aceea îi dau misiunea de a se duce la Primăria Uricani, pentru a pune în ordine documentele necesare primirii banilor de la APIA. Dănuț Buhăescu știe asta și, de fiecare dată, este foarte bucuros să-l revadă pe bravul sătean.

Iscălește, pe rând,

Domnul Ion Bodea, un bărbat

în putere, vine la Uricani taman din satul Târsa, comuna Boșorod. Asta-i o comună hunedoreană mare, situată undeva în zona Călan-Orăștie, în componența căreia mai intră satele Alun, Bobaia, Chitid, Cioclovina, Luncani, Prihodiște și Ursici. În Târsa el și ceilalți săteni au

facebook.com/ziarulvaiijiului

Oamenii și-au înjghebat un composesorat, astfel că, atunci când începe pășunatul, ei transhumează și ajung aici cu oile pe care le au.

peste două sute de hectare de teren, bun de pășunat, pe Valea Mării, zonă care ține de Uricani, la care se ajunge dacă începi și urci din cartierul Sterminos.

treabă!”.

actele, iar în ăst timp îi laudă pe boșorodeni și-i amintește vizitatorului să nu uite aia sau ailaltă, pentru a fi siguri că le vin banii. În sinea lui știe că gospodarii de dincolo de munte, oieri din tată-n fiu, nu fac defel lucru de mântuială, dar îi place ca să-l audă pe cioban rostind aceleași cuvinte pe care le zice în fiecare an: „Da’ se poate, dom’ primar! Știți că, la noi, treaba-i

Gheorghe OLTEANU

miercuri, 13 martie 2019