2527 marti 6 nov 2018

Ziarul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Încă o victorie a „Ziarului Văii Jiului”:

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,6612 lei 1$ = 4,0952 lei 1₤ = 5,3295 lei

marţi, 6 noiembrie 2018

Anul XI • nr. 2527 • 8 pagini • Preţ: 1 leu

Tribuna „Știinţa” a intrat în reparaţii

De Dealul Institutului mă leagă multe amintiri, cărora, firește, n-am să le dau cep acum. Printre acestea, este una de când, copil fiind, la Știința Petroșani eu cutreieram. Nu ratam nici un meci de rugby, dar nici unul. Probabil, atunci m-am îndrăgostit de tribună. Pe care nu am mai frecventat-o, spectator ingrat, mulți ani.

Până într-o duminică, în urmă cu vreo lună, când m-a invitat Costel Avram la un meci de rugby. Brusc m-am întors în timp.

Când tribuna era nu doar plină, ci și… podită…

mă însoțesc cu oameni care fac (nu doar poze), nu care dau vina pe unii pe alții, pe încălzirea globală…

De ceva timp,

dinspre Dealul Institutului adie a lemn proaspăt. Măi, ce să fie, s-or fi apucat de podit la stadion? mă întreb ieri. Și dau o fugă prin pădurea Brădetului. Când ajung la stadion, nu-mi vine să cred. Din mai bine de jumătate de tribună a fost alungat putregaiul podelelor, iar scândurile noi strălucesc la soare. La cealaltă jumătate se lucrează cu spor. Se aud zgomo-

Puterea cuvântului

Cobor din Dealul Institutului parcă uimit de puterea cuvântului. Care, dacă folosești o… mistrie adecvată, zidește, reconstruiește. Așa a fost și în cazul articolelor publicate în „Ziarul Văii Jiului” referitoare la situația tribunelor stadionului „Știința”. Care și-au

Găuri în tribună

Am găsit tribuna într-o stare jalnică. Un adevărat pericol public. Într-una din găurile podelei sale i-a dispărut piciorul colegei mele Loredana. Care, dacă nu ar fi fost titulara paginii sportive a ZVJ, cu siguranță s-ar fi accidentat. Tot într-o gaură, la un moment sportiv festiv, i-a căzut microfonul unui vorbitor. Dar nu mi-am propus să fac aici antologia poveștilor găurilor de la arena sportivă „Știința”.

După cele văzute, am scris în ZVJ, cu speranța că lucrurile se vor îndrepta. Că se va găsi în toată Universitatea din Petroșani, proprietara arenei sportive din Dealul Institutului, un om căruia nu doar să-i pese declarativ, ci să și facă ceva pentru îndreptarea stării de fapt…

Un trist personaj…

Bineînțeles, văzând că vreau ceva pentru binele public, am fost luat la răspăr. Că așa e în Valea Jiului… Un băiat din Dealul Institutului, după cât am înțeles ceva băgător de seamă pe la clubul universitar, săltat și de mascați într-un scandal sexual, a mers cu tupeul până

acolo încât să-mi bată obrazul, spunându-mi că asemenea lucruri… nu-mi fac cinste. Adică, după capul lui, ar fi trebuit să tac dracului din gură și să nu scriu nimic. Și să „văd” că, de fapt, nu sunt găuri. În fine, tristul personaj nu mă mai interesează, căci eu

„Și încă ceva: oamenii pe care-i vedeți la lucru sunt angajații noștri. Deci, baza sportivă o refacem doar cu forțe proprii”, mai completează rectorul Sorin Radu.

tul bărbătesc al drujbei, strigătul subțire al mașinii de perforat. Printre muncitori, îl văd pe…

…rectorul Sorin Radu

„Mă bucur că ne întâlnim aici. După cum vedeți, sunt un cititor atent al Ziarului Văii Jiului. Am preferat să răspund prin fapte criticilor dvs. justificate și ponderate. După cum vedeți, mai bine de jumătate de tribună este gata. Am înlocuit scândurile la podea. Și la tribuna de la terenul sintetic am reușit să punem podeaua. Până acum, nu era podită deloc. Finanțarea acestor lucrări a provenit din două surse: din închirierea terenului sintetic și din donațiile făcute de foști rugbiști, care au participat la Memorialul Aurel Suciu. În numele Universității din Petroșani, a sportivilor și spectatorilor noștri, le mulțumesc tuturor pentru sprijinul acordat. Și Ziarului Văii Jiului pentru că a sesizat, cu pertinență, starea jalnică a tribunei și a început acea campanie benefică sportului. Încet, încet vom pune la punct toată arena sportivă.

Bineînțeles, și tabelei de marcaj îi va veni rândul”, spune prof.univ.dr. Sorin Radu, rectorul Universității din Petroșani.

găsit și cititorul potrivit. Cobor, printre copacii Brădetului ca pe lângă niște buturi ale toamnei, ca și cum aș fi marcat un eseu...

Marian BOBOC

2

la ordinea zilei

Faină declarație! N. Stăncioi, șeful Poliţiei Locale Petroșani:

„Legat de cauciucuri, noi nu avem date şi nici nimeni nu ne-a sunat să ne spună ceva, sau să se plângă. Am aflat ulterior…”

 Petroșaniul - asediat de vandali şi huligani și părăsit de forțele de ordine

După cum v-am anunțat în ediția de ieri, Petroşaniul a fost, sâmbătă spre duminică, din nou victima unor huligani. De data aceasta raza de acţiune a fost zona centrală a municipiului, Parcul Central „Carol Schreter” şi străzile Aleea Poporului şi Avram Iancu (în zona dintre blocurile 5 şi 9).

În vizorul celor „încălziţi” probabil de alcool şi de substanţe halucinogene – altfel nu se explică furia cu care au rupt banca din parcul mare – au fost autoturismele parcate pe străzile amintite. Bilanţul „acţiunii”: câteva zeci de autovehicule proprietate personală au rămas cu cauciucurile înţepate sau tăiate, o bancă din parc ruptă şi alte daune, tot mai mici, tot în parcul amintit.

Duminică multă lume vorbea de peste 40 de maşini cu cauciucurile înţepate! Lumea de prin cartierul Avram Iancu se mira, se minuna şi totodată se întreba ce

face poliţia din moment ce la capătul acestei străzi, la circa câţiva zeci de metri de zonele unde cauciucurile maşinilor au avut de suferit, se află poliţia municipiului. N-am reuşit să stăm de vorbă şi cu păgubaşi, dar credem că ce-o fi fost la gura lor... Şi e normal, că nimănui nu-i convine să-şi lase maşina în parcare şi să o găsească a doua zi pe jante, sau fără roţi ori zgâriată (ceea ce din fericire n-a fost cazul acum!).

Luni, începând de la primele ore, la sediul Poliţiei municipiului Petroşani agitaţia era în toi, poliţiştii de Petroșani la biroul specializat încercând să dea de urma acestor băieţaşi care se cred mai presus de lege.

Rămâne de văzut dacă vor fi prinşi, din informaţii din cadrul poliţiei municipale avem date că există un cerc de suspecţi şi că se fac paşi mari în prinderea celor vinovaţi, mai cu seamă că Comunicatul CEH, pentru care am lăudat conducerea Petroşaniul nu are atâtea baruri de noapte şi atâtea complexului, lămurește poporul concret cum șade trecluburi, încât investigaţia să bată pasul pe loc din aba cu termoficarea. Adică, CEH are capacitatea de a acest motiv. În plus, camerele video de prin oraş livra agent termic, la anumiți parametri. dar momentan vor avea şi ele un rol în acest sens şi poate, cine nu are cui. Întrucât termoficarea este o chestiune de in- ştie, chiar şi nişte martori, oameni care poate la teres public în Petroșani, ne-am propus să publicăm peora respectivă nu dormeau. riodic, chiar cu riscul de a ne repeta, stadiul în care se Numărul total de maşini care au avut cauciucurile află pașii care trebuie urmați pentru îndeplinirea înţepate sau tăiate este într-un final 24. Cel puţin condițiilor legale de licitație pentru serviciul de termofi- aşa ni s-a spus de către purtătorul de cuvânt al care în Inspectoratului Judeţean de Poliţie Hunedoara, Petroșani. doamna Bogdana Carla Strujan. Care ne-a mai in5 noiembrie format şi că s-au format echipe de cercetare în 2018. Pasul 1 cadrul poliţiei municipiului, deschizându-se şi un (din 14): dosar penal de distrugere la Parchetul de lângă Încărcarea și Judecătoria Petroşani. postarea Să sperăm că în cele din urmă se va face lumină în documentației acest caz. de atribuire pentru deleContainere aprinse pe Independenţei garea serviciuSeria stricăciunilor nu se opreşte aici! Tot sâmbătă lui de noaptea spre duminică, la orele 3:40, pompierii alimentare cu petroşeneni au fost semnalaţi să intervină pe strada energie termică Independenţei, undeva în apropiere de blocul 5, în Petroșani în Sistemul informatic colaborativ pentru unde două containere de PVC ardeau de mama mediul performant de desfășurare al achizițiilor publice focului! Luni, directorul executiv Daniel Vişan se (S.I.C.A.P.) și verificarea documentației de către Agenția plângea de acest fapt, cele două containere fiind Națională a Achizițiilor Publice (A.N.A.P.). distruse chiar dacă focul a fost stins cu promptituMarian BOBOC dine de pompieri. „Este ceva inimaginabil! Mereu şi

Jurnal de termoficare (III)

)

Ziarul Vaii Jiului

Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani 24348364 n J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0371.136393 (Vodafone fix); 0735.727264 (Vodafone mobil) Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN

mereu ne confruntăm cu astfel de probleme. Acum două containere arse, altă dată coşuri de gunoi rupte, tot sâmbătă noaptea spre duminică ne-au rupt o bancă în parcul mare... Parcă au înnebunit! Am făcut plângere la poliţie, să vedem ce va mai fi. Înainte cu vreo săptămână ne-au mai aprins un container şi pe Saturn...”, ne-a spus supărat Daniel Vişan.

De partea cealaltă, şeful poliţiei locale, Nicolae Stăncioi, ne-a spus că în zona Independenţei de obicei nu au fost semnalate cazuri de distrugere sau de huliganism. „Părerea mea este că focul a provenit de la un chiştoc de ţigară aruncat într-unul din containerele respective. Astfel, containerul, din PVC, a ars mocnit o vreme, că arde ca benzina, nu se stinge! Apoi s-a aprins şi celălalt container. Aşa cred... Legat de cauciucuri, noi nu avem date şi nici nimeni nu ne-a sunat să ne spună ceva, sau să se plângă. Am aflat ulterior şi colaborăm cu poliţia la sistemul de monitorizare video, să sperăm că una din camere a surprins ceva. Fiind o anchetă în curs nu pot să vă ofer alte informaţii”.

Mai multă implicare în nopţile de week-end din partea poliţiei, jandarmeriei şi poliţiei locale

Ar trebui ca toate instituţiile ce apără cetăţenii, poliţia, poliţia locală şi jandarmeria, să instituie pe timpul nopţilor de week-end, la Petroşani, un plan mai categoric şi mai bine alcătuit, în vederea stopării din faşă a acestor forme de huliganism. O maşină de poliţie cu girofarul pornit, în apropierea unor zone unde tinerii se distrează, câteva razii şi alte măsuri specifice ar mai descuraja pe unii tineri puşi pe astfel de fapte. Decât să se ajungă la astfel de bilanţuri, mai bine e să se preîntâmpine. Că numai noi de câte ori n-am scris cum se regăseşte uneori municipiul după o noapte de week-end... cu bănci rupte, flori distruse, coşuri de gunoi fărmate şi maşini zgâriate... Probabil că nu sunt mulţi derbedei din ăştia, 10-20-30..., câţi or fi, dar o parte din ei trebuie identificaţi odată şi odată şi daţi exemplu şi la ceilalţi, să se sperie, astfel încât oraşul, petroşenenii, autorităţile locale să aibă linişte din acest punct de vedere.

Corneliu BRAN COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008.

ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU DTP: Daniela FILIMON şi Bogdan SOVAGO Publicitate: Mirabela FLEȚAN - 0735.727264 Administrativ / Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

marţi, 6 noiembrie 2018

Vulcan

Despre cel mai cel bloc de locuinţe sociale

 „Va fi un complex al tineretului în zona respectivă”  „Vulcanul nu a mai avut asemenea apartamente mari și astfel distribuite”  „S-a făcut ceva deosebit, iar selectarea a fost foarte riguroasă”.  „Este cea mai modernă centrală pe gaz din România”.  Acestea sunt câteva dintre laudele pe care primarul Gheorghe Ile i le-a adus blocului social C1 de pe strada Căprioara, nr.3 din Vulcan, care, nu peste multă vreme, își va primi locatarii.

Reparațiile capitale

ale acestui imobil, fost ba bloc de garsoniere destinat celor angajați la mina Paroșeni, ba cazarmă, au fost terminate anul trecut. Atunci, primarul promisese că înmânarea cheilor locuințelor sociale ar urma să aibă loc de Crăciun. Numai că nu a fost să fie așa. Toate erau bune și la locul lor, numai că lipsea ceva: sursa de încălzire a locuințelor. Așa că festivitatea a fost amânată. Rezolvarea acestei probleme a luat destul timp, fiindcă a fost nevoie de fel de fel de avize, pentru procurarea, montarea și obținerea autorizației de funcționare a centralei de gaz. „Cea mai modernă din România”, cum a lăudat-o însuși mustăciosul de la vârful primăriei vulcănene.

Prioritate la repartizare au avut tinerii căsătoriți de până-n 35 de ani, urmați de cei care nu au apucat să facă pasul în fața ofițerului stării civile, iar pe locul al treilea figurează „alte persoane”. Pe net a circulat o listă cu numele și prenumele norocoșilor care se vor muta în casă nouă, lucru care, s-a văzut, l-a cam enervat pe Merișanu. De ce oare? O fi în pregătire o alta?

Asta nu a împiedicat-o, însă,

pe doamna consilier local liberal Jeni Bărbiță să-l felicite pe viceprimar pentru strădania lui, fiindcă, l-a compătimit dumneaei, „a fost foarte greu să-i trieze pe solicitanți”. Independentul Florin Govor a fost curios să afle dacă cei rămași pe margine vor avea prioritate la repartizarea locuințelor din următoarele blocuri sociale – C2 și C3 – care urmează să fie date în folosință după terminarea lucrărilor. Da, i-a răspuns vicele, care-i șeful comisiei de repartizare, dar, până atunci, „se adună și alte dosare”. După care a urmat delirul laudativ al lui Gheorghe Ile. Acela cu complex al tineretului, cea mai modernă centrală pe gaz și că

În ședința de consiliu

local de luna trecută s-a aflat că este gata și lista de priorități de repartizare a locuințelor sociale din acest bloc. Cel care a trudit la întocmirea ei este viceprimarul Cristian Merișanu. Comisia condusă de el le-a trecut prin sita criteriilor de atribuire a unei locuințe pe toate persoanele care au depus dosare începând din 2006-2007. Asta, fiindcă a trebuit să fie văzut dacă, de atunci, au intervenit schimbări în situația familială a solicitanților.

La SNÎMVJ

un număr total de 407 persoane, care se va reduce cu cele 16 amintite, două persoane fiind de la Mina Paroşeni şi celelalte 14 de la Mina Uricani. La începutul anului am avut o listă de 75 de persoane, dar unii au ieşit la pensie, alţii au plecat la minele din cadrul CEH, astfel că într-un final au rămas acele 59 de persoane de care v-am spus”, ne-a informat Petru Drăgoescu, directorul tehnic al SNÎMVJ. Din cele 391 de persoane, la finele anului viitor vor mai rămâne angajaţi ai SNÎMVJ sub 100 de persoane, mai exact 90! Practic, anul viitor putem spune că se cam termină cu angajaţii. „Încă nu ştim cum vor fi împărţite aceste plecări, totul făcându-se după proiecţia viitorului buget, pe 2019, dar şi după lucrările pe care le avem de executat şi necesarul de lucrători. Vom cunoaşte mai mult din ianuarie, februarie încolo”, mai precizează Petru Drăgoescu.

Din punctul de vedere al oficialului de la societatea de închideri mine, „decizia CE

Tot mai puţini lucrători

După ce în 2018 erau pe lista de plecare din sistem 59 de angajaţi, numărul total al angajaţilor va ajunge în 2019 sub 400. Mai exact 391 după ce ultimii 16 propuşi pe anul în curs (din cei 59) vor părăsi sistemul până la finele lunii decembrie. „Anul acesta erau pe listă să plece din sistem 59 de persoane, iar dintre acestea au mai rămas 16, care vor părăsi societatea de închideri de mine până la finalul anului. Practic, avem în prezent

8

www.zvj.ro marţi, 6 noiembrie 2018

în Vulcan nu a mai existat așa ceva. Chiria pentru o garsonieră a fost stabilită la 85 de lei, iar pentru un apartament chiriașul va plăti 150 de lei. Curentul consumat îl privește pe fiecare locatar. Altcumva este cu plata căldurii. Ea va fi împărțită pe fiecare locuință, iar locatarii o vor achita, pe baza unor contracte individuale, în funcție de suprafața radiantă. Ceea ce se va consuma cu încălzirea holurilor se va împărți pe apartamente. Va fi, cu totul, cam 200 de lei de fiecare, a apreciat Ile. Nu se știe încă data exactă când noii locatari își vor primi cheile locuințelor. Nu ar fi exclus ca evenimentul să aibă loc tot undeva în preajma Crăciunului.

Gheorghe OLTEANU este clară, cel puţin până acum, în sensul că la finele lui 2018 se va da ultima tonă de cărbune la minele din cadrul CEH”. „Dacă se va schimba această decizie şi dacă minele vor mai continua activitatea, vom vedea după răspunsul celor de la CE. Dar, în orice caz, orice s-ar întâmpla, niciun angajat al acelor mine nu va trece în cadrul SNÎMVJ. Minele respective le închid ei, în regie

proprie, în niciun caz societatea noastră. Noi nu avem nicio treabă cu minele Complexului Energetic Hunedoara şi nici viceversa...”, a mai explicat Petru Drăgoescu, întrebat fiind dacă de închiderea acestor mine s-ar putea cumva ocupa tot SNÎMVJ, printr-o decizie ulterioară a ministerului de resort.

Corneliu BRAN

actualitate

3

4 Lupte libere

sport Ce a făcut un jucător de la juniorii lui Inter Petrila în timpul unui meci din campionat

Medaliaţi la naţionale

Luptătorii de la CS Inter Petrila au participat, recent, la Campionatul Național Individual de Lupte Libere, Juniori 3 și 4, ce a avut loc la Onești.

Sportivii petrileni pregătiți de antrenorul Marian Lukacs au obținut trei medalii naționale: aur, argint și bronz.

Casian Kovacs s-a situat pe locul 1 la categoria 85 kg, Flavius Csaky a obținut locul 2 la categoria 60 kg, iar Răzvan Profir s-a ales cu locul 3 la categoria 55 kg.

Rugby

Șapte din șapte pentru Știinţa

În ultimul meci al etapei a VIII-a Diviziei Naționale de Seniori, la rugby, în Grupa Centru-Nord, Știința Petroşani a învins pe CSM Bucovina Suceava cu scorul de 24-15.

Vă reamintim că în aceeași grupă RC Gura Humorului a învins pe CSU Arad cu 22-20, iar în Grupa Centru-Sud, Clubul Sportiv Năvodari a învins pe CSM Galați cu 52-12. Știința Petroșani este singura echipă neînvinsă din grupa ei, studenții având șapte victorii din tot atâtea meciuri jucate. Se află pe primul loc în clasament cu 35 de puncte.

Coconea,

Toma Coconea a făcut subiectul unei emisiuni la TV, acum când se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire. Este singurul sportiv din lume care a luat parte la toate cele 8 ediții organizate până acum ale Red Bull X-Alps, una dintre cele mai dure competiții din lume. Tomi, cum îl știu prietenii, sau Toma Coconea, cum figurează în actele oficiale, este din Petroşani, are 43 de ani şi se poate lăuda că a zburat și a alergat peste tot prin lume. S-a întors de fiecare dată acasă, în România și nici nu se gândește că ar putea trăi în altă parte. „Rămâne parapanta prima mea mare dragoste. Sunt îndrăgostit de multe sporturi de munte, dar parapanta rămâne prima mea dragoste. Nu mă gândesc să renunț, eu întotdeauna am fost convins că în ultramaratoanele astea la care particip și la cursele de anduranță psihicul face foarte mult și niciodată n-am plecat cu gândul să renunț, deci îs foarte încăpățânat. Am rămas blocat într-un vârf de munte, nu credeam că voi putea rămâne vreodată blocat pe un metru pătrat pe munte.

Era un vânt foarte puternic, cu grindină, îmi

facebook.com/ziarulvaiijiului

Un gest mai puțin întâlnit pe un teren de fotbal s-a petrecut la meciul de fotbal a juniorilor A1 la Petrila, pe stadionul Parângul, partidă în care s-au întâlnit Inter Petrila și Victoria Călan.

Tânărul sportiv petrilean Daniel Vâtcă (18 ani) a purtat întreaga partidă o banderolă cu inscripția „UNITE AGAINST RACISM” („Uniți împotriva rasismului”). „Este un mesaj reprezentativ, mă bucur să port totdeauna mesajul ăsta cu mine. Prin Unite Against Racism vreau să dau dovadă de fair-play și, mai ales, vreau să transmit ca toată lumea să fie unită, să lupte împotriva rasismului!”,

băgam degetele în ochi și nu vedeam de negura care era. Am început să arunc cu pietre în stânga și-n dreapta, eram pe marginea unei prăpăstii. Am început să intru în fazele de hipotermie. Am realizat ce mi se poate întâmpla, că dacă adorm nu mă mai trezesc, am luat o piatră, mi-am dat cu ea în cap. Mi-am spart capul, a fost așa, un moment de panică. Am început să mă lupt cu mine, să fac, cred că am făcut cele mai multe flotări și genuflexiuni în noaptea aia și am început să strig, să urlu, și a fost o noapte lungă”, povestește Coconea.

Considerată una dintre cele mai dure întreceri de anduranță din lume, Red Bull X-Alps este competiția de la care Tomi Coconea nu a lipsit nici măcar o dată.

Un sportiv cât o sută de români

Parapantistul Toma Coconea a povestit pe Digi 24 prin ce a trecut pentru a ajunge la performanțele sale unice. „Intram în hipotermie. Am luat o piatră și mi-am dat cu ea în cap”.

Tânărul Daniel Vâtcă este elev în clasa a XII-a la Colegiul Tehnic „Constantin Brâncuși” Petrila și luptă împotriva rasismului. Este și golgheterul echipei de juniori CS Inter Petrila, iar la meciul din etapa trecută a făcut un gest unic.

Pentru care a fost felicitat de președintele AJF Hunedoara, Cristian Petrean.

a spus tânărul sportiv petrilean. În România și Italia, Centrul de Politici pentru Romi și Minorități desfășoară o campanie publică de conștientizare prin intermediul sportului, al filmului și al educației non-formale, având ca parteneri Federațiile Române și Italiene de Fotbal, Uniunea Italiană „Sport per tutti” (UISP) și producătorii români de film „La Strada”. Astfel, România se alătură unor organizații internaționale ca FARE (Football Against Racism in Europe) sau FIFA (Federația Internațională de Fotbal), care luptă împotriva rasismului și violenței în fotbal.

La fiecare ediție a zburat și a alergat mii de kilometri.

Tot aici a trăit de altfel cele mai grele momente ale vieții sale. A fost salvat de fiecare dată de faptul că este determinat și ambiţios. „Mi se blocau mușchii, era suporterul meu Daniel Pisică care urla la mine și îmi dădea cu bâta de baseball în mușchi ca să îi deblocheze și urlam și mă ridicam după câteva secunde și plecam mai departe, iar cădeam pe asfalt ca pe o scândură”.

Acum se pregăteşte deja pentru provocările din 2019.

I se va alătura lui Tiberiu Ușeriu în ultramaratonul arctic și va fi prezent din nou la Salzburg, pentru a 9-a ediție a Red Bull X-Alps. Până atunci, lucrează însă la un proiect de suflet. „Iubesc România și nu am de gând să plec, de-aia îmi doresc să construiesc aici proiecte și să merg mai departe. Le doresc românilor să fie mai uniți, mai pozitivi, mai încrezători. Asta ne lipseşte foarte mult că suntem un pic dezbinaţi”, a conchis sportivul.

Pagină realizată de Loredana JUGLEA

marţi, 6 noiembrie 2018

Peste mări şi ţări,

„Oameni şi locuri din România”

La Centrul Cultural Român din Montreal, Canada, a avut loc un vernisaj, care l-a avut în prim-plan Petrică Birău, artistul plastic petrilean. Timp de zece zile a avut plăcerea să cunoască oameni noi, locuri noi, dar şi să-şi etaleze talentul şi înclinaţiile artistice, prin organizarea unei expoziţii cu lucrări proprii, de suflet, cu tablouri de pictură executate în timp şi pe diverse teme, cu preponderenţă peisaje şi portrete.

Cum a început totul?

Trebuie remarcat faptul că pentru a ajunge tocmai pe continentul american Petrică a avut susţinerea unui brav român, Leonard Ionuţ Voicu, preşedintele Asociaţiei Canadiene a Scriitorilor Români, cel care în urma unui eveniment petrecut la Bucureşti l-a invitat ulterior pentru a organiza o expoziţie pentru românii din Montreal. „Anul trecut cineva din Canada mi-a solicitat să-i realizez o copertă de carte. S-a uitat în prealabil pe siteul meu de pe internet, unde am expuse o mare parte din picturile mele, şi mi-a solicitat acest lucru, spunându-mi că îi plac picturile mele. I-am cerut cartea, ea se numea Surorile. Era vorba de un roman ce avea în prim plan patru surori. Apoi am realizat coperta şi i-am trimis-o să o vadă. I-a plăcut şi a publicat apoi cartea cu coperta mea. Scriitorul era Leonard Ionuţ Voicu, preşedintele Asociaţiei Canadiene a Scriitorilor Români. Apoi lucrurile s-au derulat destul de rapid. După publicarea cărţii, scriitorul a venit la Bucureşti ca să-şi lanseze cartea, evenimentul având loc la Centrul Calderon. Acolo am fost şi eu invitat. Am ajuns, ne-am cunoscut, iar în zilele petrecute în Capitală mi-a spus că îi place ceea ce fac şi m-a întrebat dacă nu aş dori să expun picturile mele şi în Canada, la Montreal, pentru românii de-acolo. Am acceptat şi aşa s-a născut această expoziţie, totul fiind organizat de Leonard Ionuţ Voicu, cel care mi-a sponsorizat şi deplasarea şi care m-a găzduit la el acasă. Pe această cale îi mulţumesc încă o dată, cum la fel le mulţumesc tuturor românilor din Montreal care m-au susţinut prin participarea şi cuvintele frumoase adresate la vernisajul expoziţiei mele”, ne-a declarat artistul plastic Petrică Birău.

Cenaclul „Mihai Eminescu”, unitatea scriitorilor şi... dorul de ţară!

Lucrurile nu se încheie aici cu această expoziţie. Scriitorul Leonard Ionuţ Voicu este totodată şi preşedintele Cenaclului „Mihai Eminescu” din Montreal. Şi dacă tot l-a invitat pe petrileanul Petrică Birău să-şi prezinte tablourile, perioada n-a fost aleasă întâmplător, Leonard Ionuţ s-a gândit că este o bună ocazie ca Petrică să petreacă şi o după-amiază de cenaclu, într-un moment când acest cenaclu împlineşte o frumoasă vârstă! Eveniment la care au participat o bună parte din membrii şi colaboratorii cenaclului, mulţi dintre ei scriitori apreciaţi şi cu vechi ştate în arta scrisului, poeţi şi scriitori plecaţi

8

www.zvj.ro marţi, 6 noiembrie 2018

din ţară peste Ocean, dar care îşi iubesc ţara mai abitir decât mulţi dintre românii rămaşi în ţară.

De unde tragem această concluzie? Păi, să vedem ce ne spune Petrică Birău şi veţi avea cu siguranţă răspunsul: „În primele zile când am ajuns în Canada am fost invitat de gazdă la o şedinţă de cenaclu. Asta se întâmpla în 16 octombrie. Şi nu era o simplă şedinţă de cenaclu, ci una jubiliară, sărbătorindu-se 10 ani de Cenaclu Mihai Eminescu! În faţa scriitorilor şi invitaţilor din comunitatea românească am fost prezentat de către preşedinte şi am stat de vorbă despre activitatea mea din ţară. Am dus cu mine şi un filmuleţ de prezentare pe suport video, pe care l-au vizionat cei prezenţi şi unde au putut vedea cum lucrez eu şi ce mă inspiră în a realiza aceste tablouri.

Trei dintre tablourile mele au fost prezente cu mine şi am primit aprecieri, iar aceste lucruri i-au făcut pe mulţi dintre cei prezenţi să vină ulterior la vernisaj.

Spre finalul acestei acţiuni am fost făcut membru de onoare al Cenaclului Mihai Eminescu din Montreal, fapt ce mă onorează şi mă bucură enorm. Dar ce vreau să vă spun cel mai mult este că am văzut în momentul când Aldea Teodorovici cânta melodia Eminescu, cum şiroiau pe feţele multor participanţi lacrimi. Lacrimi care arătau trăirile acelor români aflaţi departe de casă. Spiritul patriotic este dublu faţă de unul obişnuit, şi asta am înţeles din discuţiile lor şi din tot ce am văzut acolo! Chiar dacă au de toate şi au făcut cam tot ceea ce şi-au propus, dorul de casă, de România, de glia strămoşească este prezent şi îi macină pe toţi indiferent de vârstă, de ocupaţie, de statutul social”.

Vernisajul

Vernisajul expoziţiei lui Petrică Birău, intitulate sugestiv „Oameni şi locuri din România” a avut loc la 21 octombrie, într-una din sălile de prezentare şi expoziţii din cadrul Centrului Cultural Român din Montreal. „O sală mare, frumoasă, unde au fost prezenţi câteva zeci de români, oameni ce iubesc frumosul şi arta în general, în sală fiind destui oameni cunoscuţi din cadrul comunităţii româneşti ce locuieşte în Canada.

Prezentările la vernisaj au fost făcute de către preşedintele Ionuţ Leonard Voicu, urmat apoi de curatorul expoziţiei, doamna Rodica Vinca, un pictor cunoscut şi cu experienţă. Apoi a luat cuvântul părintele ortodox Liviu Alexandrescu, cel care este parohul Bisericii Bunavestire, o biserică unde românii sunt prezenţi în număr mare la slujbele de duminică şi de la sărbătorile de peste ani. Dumnealui a dat şi binecuvântarea expoziţiei şi a activităţilor ce au avut loc la vernisaj. Ulterior, am mers şi eu să văd biserica românească din Montreal, un leagăn spiritual al tuturor românilor ce locuiesc în această metropolă canadiană.

Dintre oamenii de cultură prezenţi la vernisaj aş mai aminti pe artistul plastic şi designerul de renume Marc Marinescu, foarte apreciat şi în Bucureşti şi România, şi cu o carte de vizită impresionantă în arta designului, pe tânărul şi talentatul pianist Teodor Coza, care a interpretat pe parcursul vernisajului pasaje muzicale din Mozart, pe scriitorii din comunitatea românească de-acolo, Ana Maria Surugiu, Viorica Băetu şi Victor Roşca, pe poeţii George Filip, Gabriela Tănase şi Marcela Straua şi pe pictorul Sorin Creţu. Ca o concluzie, în mijlocul acestor oameni eu m-am simţit ca şi acasă, iar cuvintele şi aprecierile lor m-au făcut să mă simt minunat, bucurându-mă enorm că picturile

realizate de mine sunt apreciate şi plac publicului deacolo, la început, vă spun sincer, am avut destule emoţii în acest sens. Totodată, mai vreau să repet ce am zis: am remarcat bogăţia culturală şi patriotismul lor, unitatea dintre oamenii de cultură, lucruri ce în ţară se văd din păcate tot mai rar! Pentru ei, cum v-am zis, Eminescu este un idol, Tricolorul românesc însemnând mai presus de orice! Când vorbesc despre cultura românească, despre arta acestui popor, fie că vorbesc de Brâncuşi, sau de un artist plastic mai mic, au lacrimi în ochi! Dorul de ţară e prezent continuu, îi macină sufleteşte acest sentiment, asta e clar. Eu le-am povestit lucruri frumoase despre Valea Jiului, despre Petrila şi Cimpa mea dragă, despre obiceiurile de pe la noi, despre oamenii din comunitatea locală care au făcut artă, fie scrisă, fie plastică. Domnul George Filip, care îl cunoscuse pe vremuri pe regretatul pictor, desenator şi jurnalist Ion Liciu, ne-a povestit la rându-i că a fost de mai multe ori în Valea Jiului, amintindu-şi cu drag de pasarela de la Petroşani după călătoria cu trenul, ajungând într-un oraş minunat, înconjurat de munţi falnici, după cum s-a exprimat”, susţine Petrică Birău.

Concluzia

Cel care trage şi concluzia legată de vernisajul din Montreal: „Expoziţia a avut pentru mine o mare importanţă sentimentală. Eu, prin 2004, am ajuns să fiu publicat de către doamna Maria Razba de la Deva într-un dicţionar al personalităţilor hunedorene, nu toţi neapărat născuţi aici, dar care au avut o legătură cu judeţul nostru în a face performanţă în anumite domenii sau a crea artă bună. Eu pe vremea aceea nu eram prea afirmat – nu pot spune că acum sunt foarte tare afirmat, dar am avut surpriza să fiu trecut în acel dicţionar, unde, printre alţii, figura şi marea gimnastă Nadia Comăneci, cea care luase prima notă de zece din istoria gimnasticii.

Unde?

Chiar la Montreal, în 1976!

Mi-am zis atunci: Aşa ceva, să fiu lângă zeiţa gimnasticii... eu, un modest artist plastic din Cimpa-Petrila... Parcă nu prea îmi venea să cred.

Ei bine, după 14 ani m-am regăsit exact la Montreal, acolo unde Nadia făcuse istorie, printre nişte români, scriitori şi artişti plastici de mare valoare! Uluitor de-a dreptul şi uite cum te duce viaţa încoace şi încolo!”.

Fireşte că am stat de vorbă cu Petrică Birău şi despre Canada, despre ce a văzut acolo şi despre cum trăiesc românii de-acolo.

Corneliu BRAN

CULTURĂ

5

6

prăvălia cu istorii

JUBILEUL CĂRBUNELUI (LI)

Minele în primii ani de după război în România Mare

În urmă cu 150 de ani a început extracția industrială a cărbunelui în Valea Jiului. Cărbune care a însemnat dezvoltarea Văii Jiului. Pentru că povestea cărbunelui este și povestea Văii Jiului, „Ziarul Văii Jiului” vă oferă la ceas jubiliar câteva povești ale cărbunelui de Valea Jiului. „Ziarul Văii Jiului” vă propune un nou episod din „Jubileul Cărbunelui”: capitolul „Minele în primii ani de după război în România Mare” din volumul „Valea Jiului în anii marii crize economice mondiale”, publicat de Marian Boboc în 2013.

Capitolul trece în revistă creșterea și descreșterea mineritului Văii Jiului. Lectură plăcută! (ZVJ) Transportul la suprafaţă Chorin revine astăzi în medie la 8,03 lei pro tonă. Cheltuiala la acest post, când întreaga producţie a Grupului Vulcan va trece prin Chorin, se va ridica deci pentru producţia minelor Est, Valea Jiului de Sus şi Vest la cel mult: 8,03 x 363.000 = 2.921.310, de unde o diferenţă anuală de transport la zi de lei 10.264.060 În schimb, transportul la suprafaţă fiind înlocuit de un transport subteran, vom avea de altă parte un plus de cheltuieli: La Mina Vest: 1,35 x 164.800 tkm a 10 lei la 2.265.300 lei; Din care se scade transportul actual la oriz. 630; 0,48 x 167.800 tkm a 5 l = 402.720 lei.

La Mina Valea Jiului de Sus: 0,83 x 90.000 tkm a 10 lei = 747.000 La Mina Est: 0,32 x 106.000 tkm a 10 l = 339.200 lei din care se scade transportul actual la oriz. 590: 0,40 x 106.000 tkm a 13 lei = 551.200.

Rezultă prin urmare o economie la transporturi de Lei 7.442.480.

Prin brichetarea mărunţilor la Vulcan se va câştiga diferenţa între preţul ciuruiţilor care astăzi se dau gratuit personalului şi preţul mărunţilor, care astăzi nu găsesc plasament. Din această diferenţă trebuie scăzut costul fabricaţiei brichetelor şi adăugată dobânda stocului de mărunţi care se acumulează. În calculul de rentabilitate nu vom considera această dobândă, vom examina numai valoarea comercială a producţiei Grupului Vulcan. În situaţia actuală şi în situaţia creată prin brichetarea mărunţilor pentru alocaţii.

O instalaţie de brichetaj, după ofertele primite, revine la: 1.940.000 lei - maşini 264.000 lei - transp. maşini 870.000 lei - vama 200.000 lei - fundaţii 304.000 lei - montaj 500.000 lei - instalaţii anexe 422.000 lei - clădiri ……………………………..

4.200.000 lei Cheltuielile pro tonă vor fi:

facebook.com/ziarulvaiijiului

Vapori 50 kg/ t a 0,35 lei/ kg - 17,50 lei energ. elec. 4 Kwo/ t a 3 lei - 12,000 lei salarii 63.000 lunar- 30,00 lei smoală de petrol 30 kg/ t a 2,2 - 66,00 lei ………………..

125,50 LEI Producţia Grupului Vulcan se împarte în următoarele categorii (media ultimului trimestru): 29,9% - 0-8 52,9% - 8-80 12,8% - peste 80 4,4% - steril Deci, după producţia anuală de 486.000 tone,

vom avea: 145.314 tone 0-8 257.094 tone 8-80 62.208 tone peste 80 21.384 tone steril ……………………………….

486.000 tone Din cele 257.094 tone 8-80 se scad anual 25.300 tone pentru alocaţii, rămânând deci comercializabili şi realizăm următoarele: sume realizate 62.208 t bulgări a 1080 lei 67.184.640 lei 289.742 t ocnă a 931 lei 269.749.802 lei 31.104 t mărunţi (vânzare la particulari) a 745 lei 23.172.480 lei 24.000 t mărunţi (consum propriu) a 850 lei 20.400.000 lei 25.300 t ciuruiţi (alocaţi la personal) a 977,5 lei 24.730.750 lei 32.262 t mărunţi a 745 lei stoc nerealizat 21.384 t steril …………………………

486.000 tone 405.237.672 lei

Întrebuinţând pentru alocaţii cărbuni mărunţi, socotiţi cu 745 lei şi brichetaţi, se vor putea comercializa cele 25.300 tone ciuruiţi, care ne vor permite compunerea unei noi cantităţi de ocnă şi vom avea situaţia următoare: 62.208 t bulgări a 1080 lei - 67.184.640 lei 321.367 t ocnă a 931 lei - 299.189.884 lei 31.105 t mărunţi (vânzare la particulari) a 745 lei - 23.172.480 lei 24.000 t mărunţi (consum propriu) a 850 lei - 20.400.000 lei 24.541 t mărunţi (pt. brichete servind la alocaţii - 24.730.750 lei 1.396 t mărunţi a 745 lei - stoc nerealizat 21.384 t steril ……………… ………………..

486.000 t 434.677.754 Este prin urmare un plus realizat de 29.440.882 lei provenind din utilizarea a 24.541 tone mărunţi supuşi brichetării şi a 6325 tone mărunţi intraţi în compoziţia unui plus de cantitate de ocnă, prin amestec de 25.300

tone ciuruiţi ce se acordase ca alocaţii. În total, aceste 30.866 t utilizate, socotite cu 745 lei, ne dau 22.995.170 lei, care, scăzuţi din diferenţa de 29.440.082, reprezintă beneficul transformării mărunţilor în brichete de 6.444.912 lei.

Prin acest beneficiu, scăzând iarăşi cheltuielile de fabricaţie a brichetelor de 3.175.150 lei şi o amortizare de 1/7 a maşinilor şi 1/15 a construcţiilor de 567.833 lei, adică 3.742.983 lei, rămâne un beneficiu net de Lei 2.701.929.

Acest beneficiu era de altfel evident, e suficient să considerăm că în prezent se dau ca alocaţii cărbuni valorând 977,80 lei, pe când prin brichetare se va da o cantitate egală, valorând însă numai 0,97x745+125,50 = 848,15 lei. În afară de acest beneficiu se mai economiseşte astfel dobânda stocului de mărunţi nerealizat, de ordinul a 691.000 lei, şi cheltuielile cu manipularea stocului de mărunţi, de ordinul a 1.422.000 lei anual, nu vom ţine însă seamă de aceste economii. În prezent, examinând numai aceste 4 posturi mari, concentrarea producţiei Grupului Petroşani la Petrila, spălarea întregii producţiuni la Petrila în loc să construim două noi separaţii, concentrarea Grupului Vulcan, prin puţul Chorin şi introducerea brichetajului pentru alocaţii la Grupul Vulcan constatăm că aceste

investiţii aduc următoarele beneficii anuale: Concentrarea la Petrila: 35.661.292 lei Spălătoria Petrila: 11.974.428 lei Concentrarea la Chorin: 7.442.480 lei Brichetajul Vulcan: 8.764.888 lei ………………………………………………………….…

Total 56.880.129 lei Aceste beneficii suplimentare vor apare succesiv în anii următori, şi anume: În 1930 - 2.701.939 În 1931 - 49.477.649 În 1932 - 49.437.649 În 1933 - 66.880.138 Examinând cifrele la care se ridică lucrările extraordinare, în spiritul celor expuse sub titlu „Rentabilitate”, vedem în primul rând deosebirea de caracter a lucrărilor ce se execută la Vulcan faţă de Petroşani. Pe când la acest din urmă grup se execută lucrări de concentrare şi de însemnat progres tehnic, lucrările de investiţii curente fiind de mică proporţie, la Grupul Vulcan proporţia covârşitoare este tocmai a acestor lucrări anuale.

Motivul rezidă în faptul, a cărei origine nu intră în cadrul acestei expuneri, de a fi discutată, că în ultimii ani Grupul Vulcan nu a primit reînnoirile necesare, ceea ce s-a tradus prin diminuarea capacităţii sale de producţie.

marţi, 6 noiembrie 2018

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Chiar dacă au loc unele evenimente nu tocmai fericite în viaţa ta, nu trebuie să le acorzi mai multă importanţă decât merită.

Nu face o dramă din nimic!

Taur (21 Apr - 21 Mai)

A considera mereu că dreptatea e numai la tine (chiar dacă şi aici ai dreptate) limitează experienţele pe care le-ai putea acumula din tot ce trăieşti.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Ai multe lucruri de făcut, dar reuşeşti tu să te învârţi în aşa fel încât să nu rămână nimic nerezolvat. Nu sunt decât activităţi de rutină şi tocmai pentru că sunt uşoare, le ştergi imediat de pe lista de sarcini.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

De felul cum te priveşti pe tine însuţi depinde succesul relaţiilor tale, ca atare, dacă vrei ca ceilalţi să te placă aşa cum eşti, trebuie să-ţi radieze iubirea de sine pe faţă.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Ai grijă spre ce-ţi canalizezi azi energia debordantă, ca nu cumva să o risipeşti pe lucruri distructive, cum ar fi lupte de orgolii, sau dispute din care nu iese nimic bun.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Nu te aştepta ca relaţia dintre sexe opuse să se desfăşoare paşnic şi armonios, pentru că oricum ai privi lucrurile, bărbatul şi femeia nu pot fi la fel.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Profită de o zi mai lejeră pentru a-ţi pregăti strategia pe termen lung cu privire la bugetul familiei, la afacerile proprii, la viitoarele tale investiţii, pentru că ceea ce decizi acum va avea efecte promiţătoare în perioada următoare.

Fotbal. Liga a IV-a

Vulcanul - în coasta liderei

Campionatul Județean la fotbal, Liga a IV-a, și-a mai derulat o etapă, cea cu numărul 9.

1. AS Gloria Proinstal 2. CSM Vulcan 3. CSO Haţeg 4. CS Inter Petrila 5. CSA Aurul Brad 6. ACS Şoimul Băiţa 7. ACS Uricani 8. CSM Orăştie 2010 9. CNS Cetate Deva 10. AS Victoria Călan 11. „U” Petroşani 12. Jiul Petroşani

8 9 9 8 8 9 9 9 9 9 8 9

Clasament, seniori 7 5 6 5 5 5 4 4 2 1 1 0

dECEsE

1 4 1 2 2 1 1 0 0 1 0 1

0 0 2 1 1 3 4 5 7 7 7 8

35-4 32-4 28-17 29-6 15-8 16-10 17-16 17-19 11-39 10-48 5-23 11-32

Lidera campionatului continuă să fie Gloria Geoagiu, echipă care în etapa trecută a câștigat, la limită, în deplasare, scor 1-0, cu Șoimul Băița.

22p +13 CSM Vulcan se ține tare în spatele liderei la doar 19p +4 trei puncte diferență și cu un meci mai mult, ce-i 19p +7 drept.

17p +2 Vulcanul a făcut instrucție cu Cetate Deva, scor 17p +8 12-0. Inter Petrila se apropie și ea de podium, 16p +1 fiind pe locul patru la două puncte e cea de-a 13p -2 treia clasată, Retezatul Haţeg. Inter a bătut-o cu 12p -3 scorul de 5-0 pe Victoria Călan.

6p -6 Minerul Uricani, surpriza plăcută din acest sezon, 4p -11 a pierdut la Dacia Orăștie cu scorul de 2-0.

3p -9 1p -11 Loredana JUGLEA

Conducerea spitalului de Urgență petroșani este alături de doamna asistent Ioana Butucea în marea durere pricinuită de trecerea de cele veșnice a mamei şi transmite sincere condoleanţe. dumnezeu să o odihnească!

pIErdErI

mica publicitate

• Pierdut legitimaţie de student pe numele Toderiţă Denis, emisă de Universitatea din Petroşani. Se declară nulă.

ANGAJĂrI

mica publicitate

• Angajez barman şi dispecer. Relaţii la telefon 0763.155871.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Ceea ce primeşti azi de la oamenii cu care intri în contact este de mare valoare, ca atare ieşi în întâmpinarea celor care au ceva important să-ţi transmit.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Atenţie, se trage!

În poligonul Maleia din petroşani se vor executa şedinţe de trageri după cum urmează:

O faci pe neştiutorul în faţa unei persoane care are pretenţii mari de la tine, dar e mai bine să recunoşti sincer că nu ai soluţie la problema de faţă decât să abordezi o atitudine falsă, care nu te reprezintă.

- în data de 7 noiembrie, între orele 9:00-15:00, - în data de 9 noiembrie, între orele 9:00-12:00, - în data de 14 noiembrie, între orele 9:00-15:00, - în data de 23 noiembrie, între orele 9:00-12:00.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Eşti încă sub influenţa unei veşti care te-a pus într-o lumină defavorabilă şi e normal să suferi că ai fost tratat nedrept. Adună probe în favoarea ta pentru a-ţi recupera imaginea pe care consideri că o meriţi.

pentru buna desfăşurare a acestor activităţi şi pentru prevenirea accidentelor populaţia din zona poligonului este rugată să respecte zilele şi orele când se execută trageri, semnificaţia tăbliţelor/ panourilor instalate pe căile de acces spre poligon, balonului/fanionului roşu instalat pe stâlpul din adâncimea poligonului, precum şi indicaţiile personalului militar aflat în pază, şi să conştientizeze pericolul la care se expune dacă intră în zona poligonului pe timpul executării şedinţelor de tragere.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Un conflict de păreri poate degenera astăzi într-o dispută aprinsă care poate duce la un final nefericit. Ai grijă la ce spui, la deciziile tranşante pe care eşti gata să le iei fără să chibzuieşti.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Oricât ai încerca să fii imparţial şi obiectiv, tot vei defavoriza pe cineva, ca atare nu te mai chinui atâta să fii echidistant.

H Ho or ro os sC Co op p

8

www.zvj.ro marţi, 6 noiembrie 2018

DIVERSE

7

8

Ca să moară Ile de ciudă:

EDILITARE

Cum-necum, tot ZVJ a rezolvat o problemă deranjantă din apropierea blocului în care a stat și el

Fără nicio intenție de laudă, am să vă redau o situație pe care a rezolvat-o subsemnatul. Cel catalogat de primarul Ile ca „mincinos”, „jeg” și „răul” Vulcanului. Nu mi-a luat cine știe ce efort, ca s-o văd soluționată. Doar o deplasare la fața locului, pozele de rigoare și, apoi, un telefon.

De câteva luni bune,

la puțin timp după ce, în partea dinspre strada Preparației a fostului Complex de Alimentație Publică din Vulcan, a fost deschis un supermarket, în spatele clădirii, în latura sudică, lângă postul de transformare, a apărut o baltă care a crescut pe zi ce trece. Apa de canal împrăștia un miros îngrozitor,

facebook.com/ziarulvaiijiului

fapt care i-a revoltat pe bună dreptate pe locatarii blocurilor 1A și 1M, cele mai apropiate de poarta de intrare în curtea clădirii. Proprietarul imobilului nu mai desfășoară nici un fel de activitate aici, cea mai mare parte a clădirii fiind închiriată. Este explicabil, așadar, faptul că dumnealui nu avea cunoștință de treaba asta.

Prin urmare,

l-am sunat pe domnul ing. Mihai Costel, șeful meseriașilor vulcăneni specializați în tot ce ține de rețele de apă potabilă și rețele de

canalizare. Domnia sa m-a rugat să aștept. Îi trimite mai întâi pe băieții lui, ca să vadă dacă rețeaua de canalizare de acolo aparține de Apa Serv sau este în curtea imobilului. M-a sunat din nou după o jumătate de oră. Era a lor, a venit autospeciala „Woma” și problema a fost rezolvată. Pentru ca pe viitor să nu se mai întâmple așa ceva, ar trebui să existe mai multă atenție din partea personalului societăților care au închiriat spații în fostul CAP Vulcan.

Gheorghe OLTEANU

marţi, 6 noiembrie 2018