2465 marti 7 aug 2018

Ziarul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege A

)

împotriva UI! DEVĂRUL

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

SENTINŢA CIVILĂ NR. 2161/2016

Pentru astăzi fiind soluţionarea cauzei civile introdusă de reclamantul Bobar Gheorghe în contradictoriu cu pârâţii SC Ziarul Văii Jiului şi Docea Cătălin, având ca obiect obligaţia de a face.

Se constată că mersul dezbaterilor şi susţinerile orale ale părţilor au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunţării din 20.09.2016, când, având nevoie de timp pentru a delibera, precum şi pentru a oferi părţilor posibilitatea de a depune la dosarul cauzei concluzii scrise, în temeiul dispoziţiilor art. 396 alin. 1 Cod procedură civilă, instanţa a amânat pronunţarea.

TRIBUNALUL,

Asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele: Prin acţiunea civilă înregistrată la această instanţă sub nr. 3532/97/2015 reclamantul Bobar Gheorghe a chemat în judecată pe pârâţii SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani şi Docea Cătălin, solicitând: - să fie obligaţi pârâţii în solidar să-i plă-

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,6250 lei 1$ = 4,0000 lei 1₤ = 5,1861 lei

marţi, 7 august 2018

Anul XI • nr. 2465 • 12 pagini • Preţ: 1 leu

Dosar nr. 3532/97/2015 ROMANIA TRIBUNALUL HUNEDOARA -SECŢIA I-A CIVILĂ-

Şedinţa publică din data de 6 octombrie 2016 Completul constituit din: PREŞEDINTE: I. I. E. - judecător T. A. A. - grefier

Director: Cătălin DOCEA

tească suma de 300.000 lei daune morale; - să fie obligată pârâta SC „Ziarul Văii Jiului” SRL să publice în prima pagină a ziarului „Ziarul Văii Jiului” sentinţa ce se va pronunţa, rămasă definitivă; - să fie obligaţi pârâţii să-i plătească în solidar cheltuielile de judecată.

Acţiunea a fost întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 1 alin. 3, art. 30 alin. 1, 3, 8 din Constituţia României, art. 10 din Convenţia CEDO, art. 11 din Carta drepturilor fundamentale ale U.E., art. 1357 şi următoarele din Noul Cod civil. În fapt, s-a arătat că pârâta SC „Ziarul Văii Jiului” SRL editează cotidianul „Ziarul Văii Jiului” care apare atât în format scris, cât şi în format electronic.

Administratorul societăţii şi respectiv directorul cotidianului este pârâtul Docea Cătălin. În cotidianul din 11.03.2015 a apărut articolul „CAR Petrila – practici neortodoxe impuse de preşedintele Bobar”, sub forma: „primim la redacţie”, adresa sa, cu scopul de a-i afecta imaginea publică. În articol se fac următoarele afirmaţii: - devenit preşedinte al CAR Petrila, numai el ştiind cum, Gheorghe Bobar, simbolul rapacităţii şi al lăcomiei nemăsurate face şi în această calitate ceea ce a făcut şi în conducerea minei sau a primăriei, adică trage spuză pe turta lui; - indiferent de regulile care trebuie res-

pectate în acordarea de credite, încălcând cu bună ştiinţă obligaţia acordării împrumuturilor în funcţie de capacitatea reală de rambursare a acestora de către beneficiari, ignorând disproporţia dintre valoarea împrumutului şi nivelul veniturilor beneficiarului, Bobar Gheorghe a dispus discreţionar de banii depuşi sub formă de fond social; aşa se explică faptul că la CAR Petrila se dau împrumuturi de ordinul zecilor de mii de lei unor oameni cu salarii sau pensii modeste, fiind evidentă de la început imposibilitatea beneficiarului de a restitui împrumutul conform graficului; de fapt şi păianjenul asta aşteaptă, ca musca să se prindă în plasa lui; - aici duce lăcomia cămătărească şi stupiditatea omului lacom, indiferent de reguli, la necazuri şi nevoi, orbit de calcule meschine, de orgoliu şi de crasă incompetenţă; - întrucât din cei 260 debitori o bună parte au de achitat datorii de peste 30 – 40 mii lei, la care se adaugă dobânzile cămătăreşti practicate de Bobar, aceşti amărâţi vor fi ani de zile obiectul unei jecmăneli neruşinate a acestui domn: în acest mod nu va trece mult timp şi toată populaţia oraşului va fi datornică individului amintit; - din informaţiile pe care le deţinem rezultă că la celelalte case de ajutor reciproc din zonă nu se aplică aceeaşi activitate cu tentă cămătărească; solicitanţii de împrumuturi sunt consiliaţi, beneficiază de explicaţii detaliate privind obligaţiile şi riscurile, nu sunt pur şi simplu atraşi în cursa accesării unor împrumuturi care să le depăşească posibilităţile de restituire; - poate sunt unii naivi care vor crede ca Gheorghe Bobar luptă pentru interesele casei de ajutor reciproc; se vor convinge în curând că el, de fapt, se luptă numai pentru interesele lui şi ale neamurilor sale, venituri exorbitante ale CAR Petrila fiind de fapt resursa din care el şi ai lui se înfruptă cu neruşinare şi în condiţiile mimării respectării legii; În subsolul articolului, la P.S., se consemnează că giranţii sunt victime cu complicitatea lui Bobar…care a nenorocit zeci de familii acordând astfel de împrumuturi unor oameni care nu aveau cum să le returneze.

Articolul figurează ca fiind trimis redacţiei ziarului de „un grup de cititori”.

Articolul a avut, în format electronic, un număr de 3.423 vizualizări şi pe marginea acestuia au fost făcute

51 de comentarii.

După apariţia acestui articol, la data de 30.03.2015 s-a adresat Redacţiei „Ziarul Văii Jiului” cu solicitarea de a-i comunica în scris numele, prenumele şi adresele persoanelor care se ascund sub denumirea generică „un grup de cititori”, care figurează că au trimis materialul publicat în data de 12.03.2015 sub titlul „CAR Petrila – practici neortodoxe impuse de preşedintele Bobar”, redactat în data de 11.03.2015.

Cu adresa nr. 1051/15.04.2015 pârâta comunică Cabinetului individual de avocat Rus Ioan faptul că nu înţelege să transmită datele solicitate deoarece sunt confidenţiale.

Răspunsul este semnat de pârâtul Cătălin Docea, care arată că personal, în calitate de membru al CAR Petrila şi locuitor al Văii Jiului, cunoaşte aspectele relatate în scrisoarea publicată de „Ziarul Văii Jiului” ca fiind verifice, că redacţia a derulat verificări preliminare rezonabile înainte de a lua decizia de a publica scrisoarea menţionată, iar aspectele publicate au fost şi sunt de interes public, instituţia financiară non bancară la care reclamantul activează gestionând economiile personale a mii de oameni.

S-a mai arătat că a suferit un prejudiciu moral, nepatrimonial, de care sunt răspunzători cei doi pârâţi.

La adresa sa au fost făcute o serie de afirmaţii neadevărate, aprecieri de natură insultătoare şi calomnioase, care i-au afectat prestigiul profesional şi personal, i-au afectat starea de sănătate.

Aceste afirmaţii nu sunt însoţite de dovezi concrete, fiind puse pe seama unui „grup de cititori” neidentificaţi. În spatele acestui grup de cititori în realitate se află pârâtul Docea Cătălin, care este administratorul societăţii şi directorul ziarului, aşa cum se poate deduce din nota de subsol a articolului precum şi din Răspunsul nr. 1051/15.04.2015 transmis Cabinetului individual de avocat „Rus Ioan”. În calitate de director al ziarului a dispus publicarea articolului fără ca anterior să solicite şi punctul său de vedere faţă de acuzaţiile denigratoare din materialul publicat.

Pârâtul Docea Cătălin şi mama acestuia sunt membrii ai CAR Petrila. În urmă cu mai mulţi ani pârâtul a luat un credit de la CAR Petrila pe care nu l-a onorat la timp, fiind obligat să recurgă la procedura de executare silită pentru încasarea sumelor restante.

Probabil din acest motiv a declanşat acţiunea de denigrare publică a sa.

Sunt calomnioase şi neadevărate afirmaţiile din articol, prezentate bolduit în prezenta acţiune şi anume: - devenit preşedinte al CAR Petrila, numai el ştiind cum, Gheorghe Bobar, simbolul rapacităţii şi al lăcomiei nemăsurate face şi în această calitate ceea ce a făcut şi în conducerea minei sau a primăriei, adică trage spuză pe turta lui; - ignorând disproporţia dintre valoarea împrumutului şi nivelul veniturilor beneficiarului, Bobar Gheorghe a dispus discreţionar de banii noştri depuşi sub formă de fond social; aici duce lăcomia cămătărească şi stupiditatea omului lacom, indiferent de reguli, la necazuri şi nevoi, orbit de calcule meschine, de orgoliu şi de crasă incompetenţă; (continuare în paginile 2 - 4)

2

DIVERSE

întrucât din cei 260 debitori o bună parte au de achitat datorii de peste 30-40 mii lei, la care se adaugă dobânzile cămătăreşti practicate de Bobar, aceşti amărâţi vor fi ani de zile obiectul unei jecmăneli neruşinate a acestui domn; în acest mod nu va trece mult timp şi toată populaţia oraşului va fi datornică individului amintit; la celelalte case de ajutor reciproc din zonă nu se aplică aceeaşi activitate cu tentă cămătorească; poate sunt unii naivi care vor crede că Gheorghe Bobar luptă pentru interesele casei de ajutor reciproc; se vor convinge în curând că el, de fapt, se luptă numai pentru interesele lui şi ale neamurilor sale, venituri exorbitante ale CAR Petrila fiind de fapt resursa din care el şi ai lui se înfruptă cu neruşinare şi în condiţiile mimării respectării legii; -giranţii sunt victime cu complicitatea lui Bobar... care a nenorocit zeci de familii acordând astfel de împrumuturi unor oameni care nu aveau cum să le returneze.

Reclamantul a fost ales preşedinte al CAR Petrila în conferinţele membrilor CAR din anii 2002, 2006, 2010, 2014, îndeplinind această funcţie de peste 13 arii.

Dacă ar fi dat dovadă de rapacitate, lăcomie nemăsurată, ar fi urmărit să tragă spuza la turta sa, nu ar fi fost ales şi reales de către membrii CAR. Dimpotrivă, s-a implicat pentru gestionarea patrimoniului şi resurselor băneşti ale CAR, cu respectarea dispoziţiilor legale şi a hotărârilor adoptate de conferinţele membrilor CAR şi de consiliul director al CAR. Dacă în anul 2002, când ar/Q fost prima dată ales ca preşedinte, CAR Petrila avea 2.200 membri, în prezent acesta are peste 5.700 membri.

Pentru activitatea desfăşurată în calitate de preşedinte al CAR Petrila în fiecare an a primit diplome de merit şi diplome de excelenţă din partea conducerii Uniunii Teritoriale Hunedoara a CAR. Iar în anul 2010, pentru rezultatele obţinute, CAR Petrila s-a situat pe locul II pe ţară între cele circa 4000 de case de ajutor reciproc din România. În perioada 1984 - 2002 a lucrat la Mina Petrila, deţinând mai multe funcţii de conducere, ultima fiind de şef de sector. În anul 2002 s-a pensionat, ocazie cu care conducerea Minei Petrila “a acordat diploma de excelenţă pentru activitatea desfăşurată.

Din anul 2004 şi în prezent este consilier local în Consiliul local al oraşului Petrila, fiind ales de cetăţenii cu drept de vot tocmai pentru implicarea în rezolvarea problemelor comunităţii locale. În perioada 2008 - 2009 a îndeplinit funcţia de viceprimar. Pentru activitatea desfăşurată în calitate de viceprimar Asociaţia de presă din Valea Jiului i-a acordat în anul

)

Ziarul Vaii Jiului

2009 diploma de „Cel mai bun viceprimar din Valea Jiului”.

CAR Petrila acordă credite în bani membrilor săi la cererea acestora .

Cererile sunt soluţionate de către un comitet de credite, format din trei persoane.

Creditele se acordă pe bază de garanţii personale imobiliare, date de aceştia sau de către terţe persoane : giranţi.

Reclamantul a soluţionat toate aceste cereri fără discriminări, în marea lor majoritate în mod favorabil.

Dobânzile pentru creditele acordate sunt stabilite de către consiliul director al CAR Petrila. Iar nivelul acestora este mai mic decât cele practicate de celelalte 24 case de ajutor reciproc,componente a Uniunii Teritoriale CAR Hunedoara.

Aceste dobânzi nu sunt cămătăreşti, nu au scopul de a jecmăni datornicii, nu se cuvin subsemnatului ci CAR Petrila.

Reclamantul nu a nenorocit debitorii şi giranţii prin împrumuturile contractate, nu a luptat pentru interesele sale şi ale neamurilor sale, nu a practicat dobânzi preferenţiale.

Excedentele financiare de la sfârşitul fiecărui an s-au distribuit tuturor membrilor CAR, în mod proporţional, în raport cu mărimea fondului social al fiecăruia.

Pentru activitatea desfăşurată în calitate de preşedinte primeşte un salariu, care nu este stabilit de CAR Petrila ci de către Uniunea Teritorială a CAR Hunedoara, în baza contractului colectiv de muncă adoptat de Uniunea Naţională a CAR din România. În articol se arată că, din surse din interiorul casei, la finele anului 2014, CAR Petrila avea în evidenţă 260 dosare cu debitori în curs de executare prin executori judecătoreşti, iar valoarea debitelor este de aproape 800.000 lei.

Prin această informaţie se încearcă a se acredita ideea că CAR Petrila se află în situaţie critică, iar reclamantul este un om lacom, orbit de calcule meschine şi crasă incompetenţă, jecmănind debitorii.

Informaţia este prezentată într-un mod distorsionat .CAR Petrila avea la finele anului 2014 un portofoliu de credite de circa 30.000.000 RON, iar suma de 800.000 lei reprezenta un procent de 3,16% din portofoliul de credit.

Acest procent este inferior celui din sistemul bancar, care se situează între 17-21%.

Procentul de 3,16% al CAR Petrila este sub media procentelor celorlalte CAR-uri care compun Uniunea Teritorială CAR Hunedoara.

S-au cerut cheltuieli de judecată.

Acţiunea a fost timbrată legal cu suma de 100 lei (f. 52). În probaţiune pentru reclamantul Bobar Gheorghe s-au cerut şi administrat proba cu înscrisurile depuse în copie la dosar: articol de presă incriminat (f. 12 – 13); norme CE privind redacţia ZVJ (f. 14) şi

Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani 24348364 n J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0371.136393 (Vodafone fix); 0735.727264 (Vodafone mobil) Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

răspuns (f. 15); copie BI (f. 16); Hotărârea nr. 25/1994 (f. 17 – 21); norme CE privind libertatea de expresie (f. 22 – 29); extras din Codul Deontologic al Jurnalistului (f.

30 – 49); articole de presă (f. 75, 76, 183 – 256); diplome de merit (f. 78 – 102, 159); comentarii la articolul defăimător (f. 113 – 120); răspuns Primăria Petrila (f. 160 – 171); adeverinţe (f. 172 – 182). S-a mai cerut luarea unui interogator pârâtului (f.

156 – 158) şi audierea martorilor Vladu Lăcrămioara (f. 109 – 110), Petrean Paul (f.

153), Simion Ion (f. 260).

Prin întâmpinare (f. 60 – 67) pârâţii Docea Cătălin şi SC Ziarul Văii Jiului SRL au solicitat respingerea acţiunii ca nefondată, cu cheltuieli de judecată, iar pe cale de excepţie s-a invocat lipsa calităţii procesuale pasive, excepţie respinsă prin încheierea de şedinţă din 02.12.2015 (f. 103) raportat la prevederile art. 31 alin. 8 din Constituţia României. În probaţiune pentru pârâţii Docea Cătălin şi SC Ziarul Văii Jiului SRL s-a solicitat şi administrat proba cu interogatoriul reclamantului (f. 154); proba testimonială cu martorul Boboc Marian (f. 152); articole de presă (f. 267 – 288).

Din oficiu, instanţa a dispus luarea unui interogator reclamantului Bobar Gheorghe (f. 111) şi a solicitat CAR Petrila o situaţie privind creditele neperformante pe anii 2014 – 2015 (f. 127 – 149).

Din analiza actelor şi lucrărilor de la dosar raportat la probele administrate, se reţin următoarele: În ceea ce priveşte cadrul legal în temeiul căruia va fi analizată prezenta cerere se reţine că acţiunea în răspundere patrimonială pentru prejudicii aduse demnităţii şi onoarei persoanelor prin publicarea unor articole de presă se circumscrie, în ceea ce priveşte dreptul intern, dispoziţiilor art.

26 şi 30 din Constituţia României revizuită, Legii nr. 3/1974, în vigoare la data publicării articolelor încriminate şi art. 998-999 din Codul Civil, iar în ceea ce priveşte reglementările internaţionale în materie, în speţă sunt incidente dispoziţiile art. 8 şi 10 din Convenţia EDO şi practica Curţii Europene a Drepturilor Omului. În analizarea temeiniciei şi legalităţii cererii reclamantului Bobar Gheorghe, instanţa va trebui să stabilească în ce măsură libertatea de exprimare a pârâtului Docea Cătălin, în calitate de jurnalist, drept prevăzut de art. 10 din Convenţia EDO şi art. 30 din Constituţia României şi care include în conţinutul său larg libertatea de opinie, libertatea de informare şi libertatea presei, vine în conflict sau nu prin publicarea articolului de presă încriminat, cu dreptul reclamantului la onoare, demnitate şi reputaţie - valori care ţin de protecţia dreptului la viaţă privată, astfel cum a fost consfinţit de art. 8 din Convenţia EDO şi art. 26 din Constituţia României.

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN

Dreptul la onoare, demnitate şi reputaţie ocroteşte valori fundamentale, care constituie unul din elementele de conţinut al dreptului la imagine şi implicit al dreptului la viaţă privată şi constă în dreptul fiecărei persoane la inviolabilitatea onoarei, demnităţii, reputaţiei precum şi în posibilitatea de a pretinde celorlalţi să nu îl încalce.

De asemenea, onoarea, reputaţia şi demnitatea persoanei sunt atribute esenţiale ale fiinţei umane, care ocrotesc atât un interes personal prin apărarea personalităţii individului cât şi un interes general prin asigurarea unor relaţii sociale bazate pe respect reciproc.

Apărarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei unei persoane aduce în prim plan noţiunea de informaţie lezantă, care raportat la conţinutul legilor şi a normelor de convieţuire socială contribuie la ştirbirea onoarei şi reputaţiei unui individ.

Prin urmare, în speţă pentru ca informaţia publicată în articolele încriminate să fie lezantă şi astfel să antreneze mecanismele de protecţie a dreptului la onoare, demnitate şi reputaţie este necesar ca aceasta să aibă caracter defăimător, să fie adusă la cunoştinţa cel puţin a unei terţe persoane şi să nu corespundă adevărului.

Astfel, se poate reţine că jurnalistul este cel care trebuie să facă selecţia informaţiilor primite, să discearnă care dintre aceste informaţii este de interes public sau nu, să elimine sau cel puţin să facă foarte puţin vizibile aspectele care privesc viaţa privată şi de familie a persoanelor la care se referă informaţiile şi, în final, să le îmbrace într-o formă publicabilă şi care, în acelaşi timp, să atragă atenţia celor cărora li se adresează.

La fel ca şi în cazul altor valori ocrotite de art.8 din Convenţie şi în cazul onoarei, reputaţiei şi demnităţii. în analizarea existenţei sau nu a unei încălcări, se iau în considerare interesul public. Interesul general în cazul persoanelor publice are un rol esenţial în fixarea limitelor vieţii intime, în sensul că tot ce este sau poate ii determinant pentru eficienţa funcţiei trebuie cunoscut de cetăţeni.

Astfel, cel care a săvârşit ilegalităţi şi ocupă o funcţie publică, nu le poate acoperi invocând necesitatea apărării demnităţii, reputaţiei, dreptului la respectul vieţii private.

Pe de altă parte, garanţia oferită jurnaliştilor, prin instrumentele juridice naţionale cât şi internaţionale în materia drepturilor omului. în ceea ce priveşte afirmaţiile privind subiecte de interes general, este subordonată condiţiei ca aceştia să acţioneze cu bună-credinţă. furnizând informaţii exacte şi demne de crezut, cu respectarea deontologiei jurnalistice.

Buna-credinţă de care trebuie să dea

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008.

ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU DTP: Daniela FILIMON, Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO Publicitate: Mirabela FLEȚAN - 0735.727264 Administrativ / Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

marţi, 7 august 2018

dovadă jurnalistul în exercitarea dreptului la libertatea de opinie presupune legitimitatea scopului urmărit, obiectivitate, măsură şi decenţă în expresie şi respectarea principiului nevinovăţiei.

Pentru a se putea aprecia existenţa sau nu a unei încălcări a valorilor ocrotite de art.

8 din Convenţie, instanţa va avea în vedere jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care a stabilit atât limitele libertăţii de exprimare în raport cu apărarea onoarei. demnităţii şi reputaţiei, folosind drept criterii: distincţia între persoanele publice şi cele obişnuite, distincţia dintre fapte şi judecăţi de valoare şi contribuţia la dezbaterea unor chestiuni de interes general cât şi criteriile pentru a face posibilă sancţionarea unui ziarist pentru încălcarea dreptului la onoare, demnitate şi reputaţie, ca fiind dovada că afirmaţiile publicate sunt false, dovada că la data publicării, jurnaliştii! cunoştea că aceste afirmaţii sunt false şi dovada că jurnalistul nu a verificat veridicitatea informaţiilor publicate.

Cu privire la problema îndatoririlor şi responsabilităţilor ce le revin jurnaliştilor se mai impune a face observaţia că acestea se extind şi asupra editorului sau ale directorului publicaţiei. Astfel, Curtea Europeană a decis, cu valoare de principiu, că, dacă este adevărat că editorul nu se asociază întotdeauna, în mod obligatoriu, opiniilor exprimate în lucrarea sau în articolul publicat, nu mai puţin adevărat e şi faptul că prin punerea la dispoziţia autorului a suportului publicării unui text, el participă la exerciţiul libertăţii de exprimare, astfel că, indirect, editorul este ţinut de aceleaşi îndatoriri şi responsabilităţi pe care însăşi autorul şi le asumă prin difuzarea opiniilor sale publicului (C.E.D.H., Hotărârea din 8 iulie 1999 dată în cauza Surek contra Turcia).

Aceste repere fixate de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului cu privire la răspunderea jurnaliştilor în exercitarea libertăţii de exprimare se regăsesc şi în reglementarea cuprinsă în Constituţia României care, în art. 31 al. 4 prevede că „mijloacele de informare în masă publice şi private sunt obligate să asigure informarea corectă a opiniei publice”, iar în art.

30 alin. 8 instituie răspunderea juridică a celor care asigură suportul informaţiei transmise.

Prevederea conţinută în alin. 4 al art. 31 din Constituţia României pune în valoare imperativele care trebuie respectate în domeniul informaţiilor difuzate şi anume: exactitatea, onestitatea, discreţia şi corectitudinea.

Pe de altă parte se reţine că libertatea de exprimare beneficiază de a poziţie specială într-un stat de drept şi democratic. Potrivit opiniei Curţii Europene a Drepturilor Omului, libertatea de exprimare constituie „fundamental esenţial al unei societăţi democratice şi una din condiţiile primordiale ale progresului şi împlinirii fiecăruia”.( C.E.D.H. hotărârea din 7 decembrie 1976 dată în cauza Handyside contra Regatul Unit) Astfel, domeniul de aplicare al libertăţii de exprimare se cantonează în jurul noţiunii de „informaţii şi idei”,asimilate faptelor şi a noţiunii de „opinie” asimilată judecăţilor de valoare şi a „mijloacelor de exprimare a acestora.

Referitor la distincţia care se face între

8

www.zvj.ro marţi, 7 august 2018

fapte şi judecăţi de valoare şi care vizează, în principal, libertatea de exprimare prin presă, analiza jurisprudenţei relevante în acest sens, permite identificarea criteriile pe baza cărora se operează o astfel de distincţie : limbajul, contextul, gradul de exactitate. Astfel, limbajul exact, clar, care se referă la situaţii concrete, este asociat faptelor, în timp ce limbajul confuz, evaziv, cu utilizarea unor figuri de stil (parabole, hiperbole, metafore), este asociat opiniilor. Concluzia este că opinia are un sens tranzitoriu, pe când faptul implică o anumită doză de exactitate, ceea ce determină ca veridicitatea opiniilor să nu poată fi dovedită, în timp ce adevărul faptelor poate fi şi trebuie să fie dovedit.

In această privinţă, Curtea a statuat că intră în sfera de protecţie a art.10 nu numai informaţiile sau ideile primite favorabil sau considerate ca inofensive ori indiferente, ci şi cele care lovesc, şochează sau neliniştesc (cauzele: Brasilier contra Franţa sau Piemont contra Franţa). Totodată. în jurisprudenţa Curţii Europene, sau inclus în sfera de protecţie a art.10 din Convenţie şi informaţiile obţinute în activitatea de cercetare şi anchetă a unui jurnalist, deşi acesta nu publicase informaţiile respective (C.E.D.H., hotărârea din 25 aprilie 2006, pronunţată în cauza Damann contra Elveţia).

Referitor la opiniile care intră în domeniul de aplicare al libertăţii de exprimare, instanţa apreciază că , că libertatea de exprimare protejează opiniile exprimate, aduse la cunoştinţa altor persoane, ca judecăţi de valoare în legătură cu diverse subiecte.

Către acest înţeles se îndreaptă şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului care, de exemplu, în cauza Lingens contra Austria (hotărârea din 8 iulie 1986), a arătat că judecăţile de valoare ca opinii sau păreri personale ale indivizilor, sunt protejate de art.10, sub condiţia ca ele să se bazeze pe nişte fapte adevărate sau să fie susţinute de o argumentare logică a autorului lor.

Opiniile exprimate într-un limbaj insinuant sau exagerat sunt de asemenea protejate, gradul de protecţie depinzând de conţinutul şi scopul criticilor aduse. (C.E.D.H, hotărârea din 25 iunie 1992 dată în cauza Thor Thorgeirson contra Islanda).

De asemenea utilizării acestui tip de termeni în exprimarea opiniilor, Curtea le acordă o protecţie şi mai mare în cazurile în care aceştia sunt folosiţi ca şi replică la provocare. (C.E.D.H., hotărârea din 28 septembrie 2000, dată în cauza Lopes Gomes da Silva contra Portugaliei şi hotărârea din 23 mai 1991, dată în cauza Oberschlick contra Austria) In privinţa celorlalte criterii de apreciere a existenţei unei încălcări a valorilor ocrotite de art. 8 din Convenţie, Curtea de la Strassbourg face o distincţie, pe de o parte, între personalităţile publice (oameni politici, în special) sau alte persoane care ocupă funcţii de demnitate publică sau funcţii publice şi particulari pe de altă parte.

Referitor la oamenii politici şi personalităţile publice, printr-o jurisprudenţă constantă, instanţa de contencios european al drepturilor omului a decis că „limitele criticii admisibile sunt mai largi în privinţa unui om politic, care acţionează în această calitate, decât în privinţa unui particular.

Omul politic se expune, în mod inevitabil şi conştient, unui control atent al faptelor şi gesturilor sale, control ce este exercitat atât de ziarişti, cât şi de masa cetăţenilor.

El trebuie să dea dovadă de o mare toleranţă, mai ales atunci când face declaraţii publice care se pretează la critici.

Pentru a justifica aceste limite largi ale criticii adresate unui om politic. Curtea a pus accentul pe dreptul opiniei publice de a fi informată cu privire la chestiunile ce prezintă un interes public. ( C.E.D.H.. hotărârea Marii Camere din 17 decembrie dată în cauza Pederssen şi Baadsgard contra Danemarca şi hotărârea din 21 decembrie 2004 dată în cauza Busuioc contra Moldova).

Trebuie menţionat şi faptul că, în jurisprudenţă sa, Curtea nu face distincţie după calitatea persoanei, în ce priveşte protecţia oferită, prin intermediul art.K) din Convenţie, celor care-şi exprimă liber opiniile cu privire la oamenii politiei, aceeaşi proiecţie fiind oferită atât jurnaliştilor, cât şi altor persoane care îşi exprimă opiniile prin intermediul mass-media.

In ce priveşte protecţia jurnaliştilor profesionişti, în cauza Lopes Gomes da Silva contra Portugalia, din 28 septembrie 2000, în care un ziarist a fost condamnat penal pentru defăimare, datorită expresiilor pe care le-a utilizat -„grotesc, necioplit, grosolan” - la adresa unui om politic. Curtea a constatai o încălcare a art.10 din Convenţie.

In motivarea deciziei, Curtea a arătat că proferarea de către ziarist a expresiilor respective avut loc în cadrul unei dezbateri de interes general, iar expresiile utilizate pot fi considerate polemice, fără a constitui un atac gratuit la persoană, deoarece autorul le dădea o explicaţie obiectivă şi, într-un asemenea domeniu, invectivele se răsfrâng şi pe plan personal.

Curtea a apreciat că ziaristul a exprimat o opinie generată de poziţiile politice ale celui ofensat, el însuşi comentator de presă şi, chiar dacă opinia în discuţie, în absenţa oricărei baze faptice, a fost excesivă, Curtea a reamintit că libertatea jurnalistică include posibila recurgere la o doză de exagerare sau chiar de provocare, astfel că nu se justifică sancţionarea penală a reclamantului pentru opiniile astfel exprimate.

In ce priveşte protecţia jurnaliştilor, trebuie însă făcută precizarea că, pe lângă punerea în balanţă a două interese contrare (dreptul ziaristului de a se exprima, pe de o parte, şi interesul statului de a limita libertatea de exprimare pentru a atinge scopurile legitime enumerate de paragraful 2 al art.10, printre care un rol aparte îl ocupă necesitatea de a proteja reputaţia persoanelor vizate de discursul critic, pe de altă parte), intervine în cazul libertăţii presei şi un al treilea interes, cel al societăţii de a exercita un control eficient asupra acţiunilor personalităţilor aflate în poziţii de conducere. Deoarece acest control se realizează, într-o mare măsură, prin intermediul presei, jurisprudenţa Curţii de la Strassbourg a considerat că aceasta joacă un rol esenţial pentru existenţa şi buna funcţionare a unei democraţii transparente.

Având în vedere aceste considerente, instanţa va analiza articolul de presă încriminat, urmând a aprecia în concret în ce măsură informaţiile, ideile şi opiniile prezentate sunt sau nu adevărate şi demne de încredere,dacă au fost verificate anterior

publicării, dacă au fost prezentate cu bună-credinţă şi cu respectarea deontologiei profesionale şi dacă acestea sunt lezante pentru onoarea, demnitatea şi reputaţia reclamantului Bobar Gheorghe. În fapt, se reţine că la data de 11.03.2015 în cotidianul în format electronic “Ziarul Văii Jiului” a fost publicat la rubrica “Primim la redacţie” un articol intitulat “CAR Petrila – Practici neortodoxe impuse de preşedintele Bobar” prin care un grup de cititori semnalează opiniei publice o serie de pretinse neregularităţi în acordarea creditelor de către CAR Petrila, girate de președintele acestei instituţii de credit – reclamantul Bobar Gheorghe (f. 12 – 13).

Articolul cuprinde atât o serie de aprecieri generale negative la adresa caracterului reclamantului insinuându-se că acesta ar fi “un lup deghizat în blană de oaie”, “simbol al rapacităţii şi lăcomiei nemăsurate”, că „trage spuza la turta lui”, că e „profitor”, pe care instanţa, raportat la limbajul evaziv şi la utilizarea figurilor de stil folosite, le apreciază ca intrând în categoria judecăţilor de valoare, cât şi o serie de acuze, cum ar fi: încălcarea cu ştiinţă a obligaţiei acordării împrumuturilor, dispunerea în mod discreţionar de fondul social al CARului, practicarea de către CAR Petrila a unor dobânzi cămătăreşti, mai mari decât cele ale altor CAR-uri din zonă, că reclamantul şi familia sa s-ar fi îmbogăţit pe seama veniturilor obţinute de la CAR Petrila. Aceste ultime acuze la adresa reclamantului instanţa le apreciază ca fiind fapte, pe care le-a verificat sub aspectul veridicităţii lor conform probatoriului administrat după cum urmează: Astfel, în ceea ce priveşte afirmaţia că reclamantul în calitate de preşedinte al CAR Petrila ar fi încălcat cu bună ştiinţă obligaţia acordării împrumuturilor, ignorând disproporţia dintre valoarea împrumutului acordat şi nivelul veniturilor beneficiarilor, se reţine că nu corespunde adevărului, câtă vreme conform declaraţiei martorei Vladu Lăcrămioara (f. 109) cererea de acordare a împrumutului se analizează în cadrul unui comitet de împrumut format din Preşedintele CAR, directorul economic şi două contabile.

Acolo se analizează calitatea de membru al solicitantului, capacitatea de rambursare a împrumutului, capacitatea de garantare a împrumutului şi documentele care însoţesc cererea de credit. Astfel acordarea creditelor se face cu respectarea normelor de creditare, fiecare din membrii comitetului având un vot egal în privinţa aprobării sau nu a cererii de împrumut. Se mai arată în declaraţia martorului audiat că se respectă o proporţie ca rata cu dobânda creditului să nu depăşească jumătate din venitul solicitantului (f. 109 verso). În ceea ce priveşte afirmaţia că reclamantul în calitate de preşedinte al CAR Petrila ar dispune discreţionar de fondul social al CAR Petrila, se reţine că nu este adevărată, întrucât pe de o parte fondul social al instituţiei este bine administrat, nefiind critici în acest sens în cadrul conferinţelor periodice care se organizează, iar pe de altă parte anual CAR Petrila este supus controlului auditului intern unde nu s-au semnalat deficienţe majore (f. 109). Acest aspect este confirmat şi de raportul Uniunii Teritoriale a Caselor de Ajutor Reciproc ale salariaţilor – for tutelar al CAR Petrila

DIVERSE

3

4

DIVERSE

(f. 127 – 149). Se mai reţine că, în ceea ce priveşte veniturile obţinute de CAR Petrila, după ce se scad consumul de utilităţi, salarii şi alte cheltuieli administrative, veniturile rămase se reîntorc în fond, fiind repartizate pe capitalul propriu şi pe beneficiile membrilor CAR (f. 109 verso).

Referitor la afirmaţia din articolul incriminat cum că CAR Petrila sub conducerea reclamantului ar practica dobânzi cămătăreşti, mult mai mari decât a altor instituţii financiare de acest gen, se reţine că nu este adevărată, întrucât dobânzile, fiind de 14% pentru împrumutul ocazional, 10% pentru împrumutul tradiţional şi 8% pentru cel promoţional, sunt apreciate ca fiind printre cele mai mici în raport cu alte CAR-uri din judeţul Hunedoara, aşa cum rezultă din declaraţia martorilor Vladu Lăcrămioara (f. 109), Petreanu Paul Florin (f. 153) şi Simion Ion Vasile (f. 260). În ceea ce priveşte afirmaţia că reclamantul în calitate de preşedinte al CAR Petrila s-ar fi îmbogăţit din veniturile CAR Petrila, se reţine că nu corespunde adevărului, câtă vreme acesta nu poate utiliza discreţionar fondurile CAR-ului, întrucât acesta e condus de un consiliu director, care hotărăşte în ceea ce priveşte buna funcţionare a instituţiei, iar integritatea patrimoniului CAR şi modul de constituire şi utilizare a fondurilor acestuia este una corectă, aşa cum rezultă din raportul de audit întocmit de UTCARS – Regiunea de Vest (f. 127 – 149) şi din declaraţiile martorilor audiaţi (f. 109, 260). Mai mult, reclamantul realizează venituri şi din alte surse, fiind pensionar de la mină, membru în Consiliul de Administraţie al Societăţii Naţionale de Închideri Mine Valea Jiului SA (f. 175) şi Consilier local din partea Partidului Social Democrat din anul 2012 (f.

172). În ceea ce priveşte afirmaţia din articolul incriminat cum că CAR Petrila ar avea debite în curs de executare silită de aproape 800.000 lei, instanţa constată că aceasta corespunde adevărului, aşa cum rezultă din declaraţia directorului executiv al UCARS – Regiunea Vest (f. 153), dar aceste debite se situează sub media debitelor restante pe Unirea CAR-urilor. În concluzie, raportat la afirmaţiile cuprinse în articolul incriminat, instanţa constată că majoritatea faptelor de care este

acuzat reclamantul de către autorii articolului nu corespund adevărului.

Se mai reţine că, referitor la celelalte criterii de analiză avute în vedere de instanţă, informaţiile publicate de pârâţi în Ziarul Văii Jiului sunt unele de interes public general pentru comunitatea localităţii Petrila, raportat pe de o parte persoana reclamantului, care este o persoană publică, şi om politic, ocupând o serie de funcţii importante ca aceea de Consilier local în cadrul Primăriei Petrila, Preşedinte al organizaţiei orăşeneşti Petrila din cadrul Partidului Social Democrat, Viceprimar al oraşului Petrila (f. 102), Preşedinte al CAR Petrila în perioada 2002 – 2015, iar pe de altă parte la numărul mare de cititori care au vizualizat articolul incriminat (3.423 de vizualizări) după cum se arată chiar în acţiune. În ceea ce priveşte îndatoririle şi responsabilităţile ce revin jurnalistului şi respectiv editorului publicaţiei, ca participant la exerciţiul libertăţii de exprimare, se reţine că pârâtul Docea Cătălin a îndeplinit doar în parte aceste obligaţii, în sensul că la data recepţionării articolului incriminat de la autorii acestuia, a fost convins că cele relatate corespund adevărului din percepţia personală (f. 15), ca membru al comunităţii locale din Petrila şi ca membru al CAR Petrila, neputându-se reţine reauacredinţă a acestuia în publicarea articolului, aşa cum rezultă din interogatoriul luat acestuia (răspunsul la întrebarea 6, f.

157).

Pe de altă parte pârâtul a dat posibilitatea reclamantului de a-i publica în acelaşi cotidian în ediţia următoare un drept la replică, drept de care reclamantul nu a înţeles să uzeze, considerând că acţiunea jurnalistică a pârâtului are ca scop discreditarea sa în raport cu alţi adversari politici, conform răspunsului la interogator (f.

111, 154).

Cu toate acestea pârâtul Docea Cătălin, prin publicarea articolului incriminat, fără să verifice toate afirmaţiile autorilor articolului şi din alte surse independente, a încălcat deontologia jurnalistică. Astfel, aşa cum rezultă din declaraţia martorului Boboc Marian înainte de publicarea articolului nu s-a luat legătura cu reclamantul pentru a-i cere opinia vis-a-vis de cele scrise pe seama sa şi nu s-a verificat din alte surse independente veridicitatea

Dosar nr. 3532/97/2015 ROMÂNIA CURTEA DE APEL ALBA IULIA SECŢIA I CIVILĂ DECIZIA CIVILĂ Nr. 1120/2017

Şedinţa publică de la 14 Septembrie 2017

Completul compus din: PREŞEDINTE N. V. Judecător C. M. C. Grefier C. C. S.

Pe rol se află pronunţarea asupra apelului declarat de reclamantul Bobar Gheorghe împotriva sentinţei civile nr. 2161/06.10.2016 pronunţată de Tribunalul

facebook.com/ziarulvaiijiului

celor semnalate (f. 152).

Totodată instanţa mai reţine faptul că şi alte publicaţii ca Ziarul Hunedoreanului şi Mesagerul Hunedorean au mai scris la adresa reclamantului şi a CAR Petrila articole cu caracter negativ (f. 281 – 288). În ceea ce priveşte pretinsul prejudiciu de imagine adus reclamantului Bobar Gheorghe prin publicarea articolului incriminat, instanţa reţine că acesta nu a fost dovedit. Astfel din declaraţia martorei Vladu Lăcrămioara se reţine că nimeni nu i s-a plâns că ar fi nemulţumit de prestaţia reclamantului ca preşedinte al CAR Petrila, CAR-ul cunoscând o evoluţie pozitivă constantă atât sub aspectul performanţei financiare cât şi sub aspectul numărului de membri care s-a triplat. De asemenea aceasta a apreciat ca fiind corespunzătoare activitatea de management a reclamantului, iar din punctul său de vedere publicarea articolului în ziar nu a dus la scăderea stimei de sine a colegilor reclamantului faţă de acesta (f. 109 - 110).

De asemenea martorul Petreanu Paul Florin arată că nu are cunoştinţă ca vreunul din membrii CAR Petrila să se fi plâns de activitatea profesională a reclamantului, iar el personal nu şi-a schimbat părerea bună faţă de reclamant după citirea articolului incriminat. Acesta a mai arătat că nu cunoaşte ca alte persoane din anturajul său sau al reclamantului să îşi fi schimbat părerea faţă de acesta (f. 153).

Că este aşa rezultă şi din faptul că în continuare reclamantul ocupă toate funcţiile pe care le-a deţinut în comunitate, aşa cum confirmă şi martorul Simion Ion Vasile (f. 260 verso).

Prin urmare se reţine că prin publicarea articolului incriminat reclamantului nu i sa produs vreun prejudiciu de imagine care să-l afecteze fizic, psihic sau social.

Cu toate acestea pentru a fi aduse la cunoştinţa comunităţii oraşului Petrila faptul că cele semnalate în articolul de presă incriminat nu corespund adevărului, instanţa apreciază că se impune ca pârâtul SC Ziarul Văii Jiului SRL să publice pe prima pagină a cotidianului „Ziarul Văii Jiului” prezenta hotărâre, după rămânerea definitivă a acesteia.

Faţă de aceste aspecte şi luând în considerare faptul că reclamantul este o persoană publică şi om politic, admiţând că limitele criticilor admisibile sunt mai largi

Hunedoara în dosar nr. 3535/97/2012.

Procedura de citare este completă, fără citarea părţilor.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care învederează procedura de citare completă, faptul că intimaţii pârâţi SC Ziarul Văii Jiului SRL şi Docea Cătălin au depus la dosar concluzii scrise.

Mersul dezbaterilor şi concluziile părţilor au fost consemnate în Încheierea de amânare a pronunţării din data de 07 septembrie 2017 care face parte integrantă din prezenta decizie.

CURTEA DE APEL Asupra apelului civil de faţă;

Prin acţiunea civilă înregistrată la Tribunalul Hunedoara sub nr. 3532/97/2015 reclamantul Bobar Gheorghe a chemat în judecată pe pârâţii SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani şi Docea Cătălin, solicitând:

în privinţa unui politician decât în privinţa unui simplu particular, instanţa apreciază că în speţă este păstrat echilibrul între libertatea de exprimare a pârâtului Docea Cătălin şi dreptul reclamantului la onoare şi demnitate.

Aşa fiind în raport de dispoziţiile art. 70, art. 72 şi art. 75 din Noul Cod civil constatând că faţă de pârâţi nu sunt întrunite condiţiile angajării răspunderii civile delictuale, faţă de lipsa prejudiciului produs prin fapta acestora, instanţa în temeiul art. 1357, art.1528 şi următoarele din Noul Cod civil va admite doar în parte acţiunea reclamantului Bobar Gheorghe în sensul celor de mai sus, respingând ca neîntemeiat capătul de cerere în pretenţii, reprezentând daune morale. În temeiul art. 453 alin. 2 NCPC instanţa va dispune compensarea în totalitate a onorariilor justificate de părţi, raportat la partea din acţiune admisă.

PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII HOTĂRĂŞTE

Admite în parte, acţiunea civilă formulată de reclamantul Bobar Gheorghe, CNP …., cu domiciliul în Petrila, str. …, nr. …, judeţul Hunedoara în contradictoriu cu pârâţii SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani, cu sediul în Petroşani, str. N. Bălcescu nr.2, et.1, judeţul Hunedoara şi Docea Cătălin, cu domiciliul în Petroşani, str. …, bl…., ap. …, judeţul Hunedoara şi în fond: Obligă pe pârâtul SC Ziarul Văii Jiului SRL să publice pe prima pagină în Cotidianul Regional „Ziarul Văii Jiului”, prezenta hotărâre, după rămânerea definitivă.

Respinge în rest acţiunea în ceea ce priveşte capătul de cerere privind pretenţii în sumă de 300.000 lei, cu titlu de daune morale.

Fără cheltuieli de judecată după compensarea în întregime a acestora.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Tribunalul Hunedoara.

Pronunţată în şedinţa publică, azi 6 octombrie 2016.

Preşedinte, I. I. E. Grefier, T. A.-A.

- să fie obligaţi pârâţii în solidar să-i plătească suma de 300.000 lei daune morale; - să fie obligată pârâta SC „Ziarul Văii Jiului” SRL să publice în prima pagină a ziarului „Ziarul Văii Jiului” sentinţa ce se va pronunţa, rămasă definitivă; - să fie obligaţi pârâţii să-i plătească în solidar cheltuielile de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 2161/2016 pronunţată de Tribunalul Hunedoara în dosar 3532/97/2015 s-a admis în parte, acţiunea civilă formulată de reclamantul Bobar Gheorghe în contradictoriu cu pârâţii SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani şi Docea Cătălin şi în fond: A fost obligat pârâtul SC Ziarul Văii Jiului SRL să publice pe prima pagină în Cotidianul Regional „Ziarul Văii Jiului”, prezenta hotărâre, după rămânerea definitivă.

S-a respins în rest acţiunea în ceea ce priveşte capătul de cerere privind pretenţii în sumă de 300.000 lei, cu titlu de daune morale.

marţi, 7 august 2018

Nu s-au acordat cheltuieli de judecată după compensarea în întregime a acestora.

Din analiza actelor şi lucrărilor de la dosar raportat la probele administrate, s-au reţinut următoarele: În ceea ce priveşte cadrul legal în temeiul căruia a fost analizată prezenta cerere s-a reţinut că acţiunea în răspundere patrimonială pentru prejudicii aduse demnităţii şi onoarei persoanelor prin publicarea unor articole de presă se circumscrie, în ceea ce priveşte dreptul intern, dispoziţiilor art. 26 şi 30 din Constituţia României revizuită, Legii nr.

3/1974, în vigoare la data publicării articolelor încriminate şi art. 998-999 din Codul Civil, iar în ceea ce priveşte reglementările internaţionale în materie, în speţă sunt incidente dispoziţiile art. 8 şi 10 din Convenţia EDO şi practica Curţii Europene a Drepturilor Omului. În analizarea temeiniciei şi legalităţii cererii reclamantului Bobar Gheorghe, instanţa a stabilit în ce măsură libertatea de exprimare a pârâtului Docea Cătălin, în calitate de jurnalist, drept prevăzut de art. 10 din Convenţia EDO şi art. 30 din Constituţia României şi care include în conţinutul său larg libertatea de opinie, libertatea de informare şi libertatea presei, vine în conflict sau nu prin publicarea articolului de presă încriminat, cu dreptul reclamantului la onoare, demnitate şi reputaţie - valori care ţin de protecţia dreptului la viaţă privată, astfel cum a fost consfinţit de art. 8 din Convenţia EDO şi art. 26 din Constituţia României.

Dreptul la onoare, demnitate şi reputaţie ocroteşte valori fundamentale, care constituie unul din elementele de conţinut al dreptului la imagine şi implicit al dreptului la viaţă privată şi constă în dreptul fiecărei persoane la inviolabilitatea onoarei, demnităţii, reputaţiei precum şi în posibilitatea de a pretinde celorlalţi să nu îl încalce.

De asemenea, onoarea, reputaţia şi demnitatea persoanei sunt atribute esenţiale ale fiinţei umane, care ocrotesc atât un interes personal prin apărarea personalităţii individului cât şi un interes general prin asigurarea unor relaţii sociale bazate pe respect reciproc.

Apărarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei unei persoane aduce în prim plan noţiunea de informaţie lezantă, care raportat la conţinutul legilor şi a normelor de convieţuire socială contribuie la ştirbirea onoarei şi reputaţiei unui individ.

Prin urmare, în speţă pentru ca informaţia publicată în articolele încriminate să fie lezantă şi astfel să antreneze mecanismele de protecţie a dreptului la onoare, demnitate şi reputaţie este necesar ca aceasta să aibă caracter defăimător, să fie adusă la cunoştinţa cel puţin a unei terţe persoane şi să nu corespundă adevărului.

Astfel, se poate reţine că jurnalistul este cel care trebuie să facă selecţia informaţiilor primite, să discearnă care dintre aceste informaţii este de interes public sau nu, să elimine sau cel puţin să facă foarte puţin vizibile aspectele care privesc viaţa privată şi de familie a per-

8

www.zvj.ro marţi, 7 august 2018

soanelor la care se referă informaţiile şi, în final, să le îmbrace într-o formă publicabilă şi care, în acelaşi timp, să atragă atenţia celor cărora li se adresează.

La fel ca şi în cazul altor valori ocrotite de art.8 din Convenţie şi în cazul onoarei, reputaţiei şi demnităţii. în analizarea existenţei sau nu a unei încălcări, se iau în considerare interesul public. Interesul general în cazul persoanelor publice are un rol esenţial în fixarea limitelor vieţii intime, în sensul că tot ce este sau poate ii determinant pentru eficienţa funcţiei trebuie cunoscut de cetăţeni.

Astfel, cel care a săvârşit ilegalităţi şi ocupă o funcţie publică, nu le poate acoperi invocând necesitatea apărării demnităţii, reputaţiei, dreptului la respectul vieţii private.

Pe de altă parte, garanţia oferită jurnaliştilor, prin instrumentele juridice naţionale cât şi internaţionale în materia drepturilor omului. în ceea ce priveşte afirmaţiile privind subiecte de interes general, este subordonată condiţiei ca aceştia să acţioneze cu bună-credinţă. furnizând informaţii exacte şi demne de crezut, cu respectarea deontologiei jurnalistice.

Buna-credinţă de care trebuie să dea dovadă jurnalistul în exercitarea dreptului la libertatea de opinie presupune legitimitatea scopului urmărit, obiectivitate, măsură şi decenţă în expresie şi respectarea principiului nevinovăţiei.

Pentru a se putea aprecia existenţa sau nu a unei încălcări a valorilor ocrotite de art. 8 din Convenţie, instanţa a avut în vedere jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care a stabilit atât limitele libertăţii de exprimare în raport cu apărarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei, folosind drept criterii: distincţia între persoanele publice şi cele obişnuite, distincţia dintre fapte şi judecăţi de valoare şi contribuţia la dezbaterea unor chestiuni de interes general cât şi criteriile pentru a face posibilă sancţionarea unui ziarist pentru încălcarea dreptului la onoare, demnitate şi reputaţie, ca fiind dovada că afirmaţiile publicate sunt false, dovada că la data publicării, jurnaliştii! cunoştea că aceste afirmaţii sunt false şi dovada că jurnalistul nu a verificat veridicitatea informaţiilor publicate.

Cu privire la problema îndatoririlor şi responsabilităţilor ce le revin jurnaliştilor s-a mai impus a se face observaţia că acestea se extind şi asupra editorului sau ale directorului publicaţiei. Astfel, Curtea Europeană a decis, cu valoare de principiu, că, dacă este adevărat că editorul nu se asociază întotdeauna, în mod obligatoriu, opiniilor exprimate în lucrarea sau în articolul publicat, nu mai puţin adevărat e şi faptul că prin punerea la dispoziţia autorului a suportului publicării unui text, el participă la exerciţiul libertăţii de exprimare, astfel că, indirect, editorul este ţinut de aceleaşi îndatoriri şi responsabilităţi pe care însăşi autorul şi le asumă prin difuzarea opiniilor sale publicului (C.E.D.H., Hotărârea din 8 iulie 1999 dată în cauza Surek contra Turcia).

Aceste repere fixate de jurisprudenţa

Curţii Europene a Drepturilor Omului cu privire la răspunderea jurnaliştilor în exercitarea libertăţii de exprimare se regăsesc şi în reglementarea cuprinsă în Constituţia României care, în art. 31 al. 4 prevede că „mijloacele de informare în masă publice şi private sunt obligate să asigure informarea corectă a opiniei publice”, iar în art. 30 alin. 8 instituie răspunderea juridică a celor care asigură suportul informaţiei transmise.

Prevederea conţinută în alin. 4 al art. 31 din Constituţia României pune în valoare imperativele care trebuie respectate în domeniul informaţiilor difuzate şi anume: exactitatea, onestitatea, discreţia şi corectitudinea.

Pe de altă parte s-a reţinut că libertatea de exprimare beneficiază de a poziţie specială într-un stat de drept şi democratic. Potrivit opiniei Curţii Europene a Drepturilor Omului, libertatea de exprimare constituie „fundamental esenţial al unei societăţi democratice şi una din condiţiile primordiale ale progresului şi împlinirii fiecăruia”.( C.E.D.H. hotărârea din 7 decembrie 1976 dată în cauza Handyside contra Regatul Unit) Astfel, domeniul de aplicare al libertăţii de exprimare se cantonează în jurul noţiunii de „informaţii şi idei”,asimilate faptelor şi a noţiunii de „opinie” asimilată judecăţilor de valoare şi a „mijloacelor de exprimare a acestora.

Referitor la distincţia care se face între fapte şi judecăţi de valoare şi care vizează, în principal, libertatea de exprimare prin presă, analiza jurisprudenţei relevante în acest sens, permite identificarea criteriile pe baza cărora se operează o astfel de distincţie: limbajul, contextul, gradul de exactitate. Astfel, limbajul exact, clar, care se referă la situaţii concrete, este asociat faptelor, în timp ce limbajul confuz, evaziv, cu utilizarea unor figuri de stil (parabole, hiperbole, metafore), este asociat opiniilor.

Concluzia este că opinia are un sens tranzitoriu, pe când faptul implică o anumită doză de exactitate, ceea ce determină ca veridicitatea opiniilor să nu poată fi dovedită, în timp ce adevărul faptelor poate fi şi trebuie să fie dovedit.

In această privinţă, Curtea a statuat că intră în sfera de protecţie a art.10 nu numai informaţiile sau ideile primite favorabil sau considerate ca inofensive ori indiferente, ci şi cele care lovesc, şochează sau neliniştesc (cauzele: Brasilier contra Franţa sau Piemont contra Franţa). Totodată. în jurisprudenţa Curţii Europene, s-au inclus în sfera de protecţie a art.10 din Convenţie şi informaţiile obţinute în activitatea de cercetare şi anchetă a unui jurnalist, deşi acesta nu publicase informaţiile respective (C.E.D.H., hotărârea din 25 aprilie 2006, pronunţată în cauza Damann contra Elveţia).

Referitor la opiniile care intră în domeniul de aplicare al libertăţii de exprimare, instanţa a apreciat

că libertatea de exprimare protejează opiniile exprimate, aduse la cunoştinţa altor persoane, ca judecăţi de valoare în legătură cu diverse subiecte.

Către acest înţeles se îndreaptă şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului care, de exemplu, în cauza Lingens contra Austria (hotărârea din 8 iulie 1986), a arătat că judecăţile de valoare ca opinii sau păreri personale ale indivizilor, sunt protejate de art.10, sub condiţia ca ele să se bazeze pe nişte fapte adevărate sau să fie susţinute de o argumentare logică a autorului lor.

Opiniile exprimate într-un limbaj insinuant sau exagerat sunt de asemenea protejate, gradul de protecţie depinzând de conţinutul şi scopul criticilor aduse.

(C.E.D.H, hotărârea din 25 iunie 1992 dată în cauza Thor Thorgeirson contra Islanda).

De asemenea utilizării acestui tip de termeni în exprimarea opiniilor, Curtea le acordă o protecţie şi mai mare în cazurile în care aceştia sunt folosiţi ca şi replică la provocare. (C.E.D.H., hotărârea din 28 septembrie 2000, dată în cauza Lopes Gomes da Silva contra Portugaliei şi hotărârea din 23 mai 1991, dată în cauza Oberschlick contra Austria) In privinţa celorlalte criterii de apreciere a existenţei unei încălcări a valorilor ocrotite de art. 8 din Convenţie, Curtea de la Strassbourg face o distincţie, pe de o parte, între personalităţile publice (oameni politici, în special) sau alte persoane care ocupă funcţii de demnitate publică sau funcţii publice şi particulari pe de altă parte.

Referitor la oamenii politici şi personalităţile publice, printr-o jurisprudenţă constantă, instanţa de contencios european al drepturilor omului a decis că „limitele criticii admisibile sunt mai largi în privinţa unui om politic, care acţionează în această calitate, decât în privinţa unui particular. Omul politic se expune, în mod inevitabil şi conştient, unui control atent al faptelor şi gesturilor sale, control ce este exercitat atât de ziarişti, cât şi de masa cetăţenilor. El trebuie să dea dovadă de o mare toleranţă, mai ales atunci când face declaraţii publice care se pretează la critici.

Pentru a justifica aceste limite largi ale criticii adresate unui om politic. Curtea a pus accentul pe dreptul opiniei publice

DIVERSE

5

6

DIVERSE

de a fi informată cu privire la chestiunile ce prezintă un interes public. (C.E.D.H.. hotărârea Marii Camere din 17 decembrie dată în cauza Pederssen şi Baadsgard contra Danemarca şi hotărârea din 21 decembrie 2004 dată în cauza Busuioc contra Moldova).

Trebuie menţionat şi faptul că, în jurisprudenţă sa, Curtea nu face distincţie după calitatea persoanei, în ce priveşte protecţia oferită, prin intermediul art.K) din Convenţie, celor care-şi exprimă liber opiniile cu privire la oamenii politiei, aceeaşi proiecţie fiind oferită atât jurnaliştilor, cât şi altor persoane care îşi exprimă opiniile prin intermediul mass-media.

In ce priveşte protecţia jurnaliştilor profesionişti, în cauza Lopes Gomes da Silva contra Portugalia, din 28 septembrie 2000, în care un ziarist a fost condamnat penal pentru defăimare, datorită expresiilor pe care le-a utilizat -„grotesc, necioplit, grosolan” - la adresa unui om politic. Curtea a constatat o încălcare a art.10 din Convenţie.

In motivarea deciziei, Curtea a arătat că proferarea de către ziarist a expresiilor respective a avut loc în cadrul unei dezbateri de interes general, iar expresiile utilizate pot fi considerate polemice, fără a constitui un atac gratuit la persoană, deoarece autorul le dădea o explicaţie obiectivă şi, într-un asemenea domeniu, invectivele se răsfrâng şi pe plan personal. Curtea a apreciat că ziaristul a exprimat o opinie generată de poziţiile politice ale celui ofensat, el însuşi comentator de presă şi, chiar dacă opinia în discuţie, în absenţa oricărei baze faptice, a fost excesivă, Curtea a reamintit că libertatea jurnalistică include posibila recurgere la o doză de exagerare sau chiar de provocare, astfel că nu se justifică sancţionarea penală a reclamantului pentru opiniile astfel exprimate.

In ce priveşte protecţia jurnaliştilor, trebuie însă făcută precizarea că, pe lângă punerea în balanţă a două interese contrare (dreptul ziaristului de a se exprima, pe de o parte, şi interesul statului de a limita libertatea de exprimare pentru a atinge scopurile legitime enumerate de paragraful 2 al art.10, printre care un rol aparte îl ocupă necesitatea de a proteja reputaţia persoanelor vizate de discursul critic, pe de altă parte), intervine în cazul libertăţii presei şi un al treilea interes, cel al societăţii de a exercita un control eficient asupra acţiunilor personalităţilor aflate în poziţii de conducere.

Deoarece acest control se realizează, într-o mare măsură, prin intermediul presei, jurisprudenţa Curţii de la Strassbourg a considerat că aceasta joacă un rol esenţial pentru existenţa şi buna funcţionare a unei democraţii transparente.

Având în vedere aceste considerente, instanţa a analizat articolul de presă încriminat, apreciind în concret în ce măsură informaţiile, ideile şi opiniile prezentate sunt sau nu adevărate şi demne de încredere, dacă au fost verificate anterior publicării, dacă au fost prezentate cu

facebook.com/ziarulvaiijiului

bună-credinţă şi cu respectarea deontologiei profesionale şi dacă acestea sunt lezante pentru onoarea, demnitatea şi reputaţia reclamantului Bobar Gheorghe. În fapt, s-a reţinut că la data de 11.03.2015 în cotidianul în format electronic “Ziarul Văii Jiului” a fost publicat la rubrica “Primim la redacţie” un articol intitulat “CAR Petrila – Practici neortodoxe impuse de preşedintele Bobar” prin care un grup de cititori semnalează opiniei publice o serie de pretinse neregularităţi în acordarea creditelor de către CAR Petrila, girate de preşedintele acestei instituţii de credit – reclamantul Bobar Gheorghe (f. 12 – 13).

Articolul cuprinde atât o serie de aprecieri generale negative la adresa caracterului reclamantului insinuându-se că acesta ar fi “un lup deghizat în blană de oaie”, “simbol al rapacităţii şi lăcomiei nemăsurate”, că „trage spuza la turta lui”, că e „profitor”, pe care instanţa, raportat la limbajul evaziv şi la utilizarea figurilor de stil folosite, le apreciază ca intrând în categoria judecăţilor de valoare, cât şi o serie de acuze, cum ar fi: încălcarea cu ştiinţă a obligaţiei acordării împrumuturilor, dispunerea în mod discreţionar de fondul social al CAR-ului, practicarea de către CAR Petrila a unor dobânzi cămătăreşti, mai mari decât cele ale altor CAR-uri din zonă, că reclamantul şi familia sa s-ar fi îmbogăţit pe seama veniturilor obţinute de la CAR Petrila. Aceste ultime acuze la adresa reclamantului instanţa le-a apreciat ca fiind fapte, pe care le-a verificat sub aspectul veridicităţii lor conform probatoriului administrat după cum urmează: Astfel, în ceea ce priveşte afirmaţia că reclamantul în calitate de preşedinte al CAR Petrila ar fi încălcat cu bună ştiinţă obligaţia acordării împrumuturilor, ignorând disproporţia dintre valoarea împrumutului acordat şi nivelul veniturilor beneficiarilor, s-a reţinut că nu corespunde adevărului, câtă vreme conform declaraţiei martorei Vladu Lăcrămioara (f. 109) cererea de acordare a împrumutului se analizează în cadrul unui comitet de împrumut format din Preşedintele CAR, directorul economic şi două contabile.

Acolo se analizează calitatea de membru al solicitantului, capacitatea de rambursare a împrumutului, capacitatea de garantare a împrumutului şi documentele care însoţesc cererea de credit. Astfel acordarea creditelor se face cu respectarea normelor de creditare, fiecare din membrii comitetului având un vot egal în privinţa aprobării sau nu a cererii de împrumut. S-a mai arătat în declaraţia martorului audiat că se respectă o proporţie ca rata cu dobânda creditului să nu depăşească jumătate din venitul solicitantului (f. 109 verso). În ceea ce priveşte afirmaţia că reclamantul în calitate de preşedinte al CAR Petrila ar dispune discreţionar de fondul social al CAR Petrila, s-a reţinut că nu este adevărată, întrucât pe de o parte fondul social al instituţiei este bine administrat, nefiind critici în acest sens în

cadrul conferinţelor periodice care se organizează, iar pe de altă parte anual CAR Petrila este supus controlului auditului intern unde nu s-au semnalat deficienţe majore (f. 109). Acest aspect este confirmat şi de raportul Uniunii Teritoriale a Caselor de Ajutor Reciproc ale salariaţilor – for tutelar al CAR Petrila (f.

127 – 149). S-a mai reţinut că, în ceea ce priveşte veniturile obţinute de CAR Petrila, după ce se scad consumul de utilităţi, salarii şi alte cheltuieli administrative, veniturile rămase se reîntorc în fond, fiind repartizate pe capitalul propriu şi pe beneficiile membrilor CAR (f. 109 verso).

Referitor la afirmaţia din articolul incriminat cum că CAR Petrila sub conducerea reclamantului ar practica dobânzi cămătăreşti, mult mai mari decât a altor instituţii financiare de acest gen, s-a reţinut că nu este adevărată, întrucât dobânzile, fiind de 14% pentru împrumutul ocazional, 10% pentru împrumutul tradiţional şi 8% pentru cel promoţional, sunt apreciate ca fiind printre cele mai mici în raport cu alte CAR-uri din judeţul Hunedoara, aşa cum rezultă din declaraţia martorilor Vladu Lăcrămioara (f. 109), Petreanu Paul Florin (f. 153) şi Simion Ion Vasile (f. 260). În ceea ce priveşte afirmaţia că reclamantul în calitate de preşedinte al CAR Petrila s-ar fi îmbogăţit din veniturile CAR Petrila, s-a reţinut că nu corespunde adevărului, câtă vreme acesta nu poate utiliza discreţionar fondurile CAR-ului, întrucât acesta e condus de un consiliu director, care hotărăşte în ceea ce priveşte buna funcţionare a instituţiei, iar integritatea patrimoniului CAR şi modul de constituire şi utilizare a fondurilor acestuia este una corectă, aşa cum rezultă din raportul de audit întocmit de UTCARS – Regiunea de Vest (f. 127 – 149) şi din declaraţiile martorilor audiaţi (f.

109, 260). Mai mult, reclamantul realizează venituri şi din alte surse, fiind pensionar de la mină, membru în Consiliul de Administraţie al Societăţii Naţionale de Închideri Mine Valea Jiului SA (f. 175) şi Consilier local din partea Partidului Social Democrat din anul 2012 (f. 172). În ceea ce priveşte afirmaţia din articolul incriminat cum că CAR Petrila ar avea debite în curs de executare silită de aproape 800.000 lei, instanţa a constatat că aceasta corespunde adevărului, aşa cum rezultă din declaraţia directorului executiv al UCARS – Regiunea Vest (f.

153), dar aceste debite se situează sub media debitelor restante pe Unirea CARurilor. În concluzie, raportat la afirmaţiile cuprinse în articolul incriminat, instanţa a constatat că majoritatea faptelor de care este acuzat reclamantul de către autorii articolului nu corespund adevărului.

S-a mai reţinut că, referitor la celelalte criterii de analiză avute în vedere de instanţă, informaţiile publicate de pârâţi în Ziarul Văii Jiului sunt unele de interes public general pentru comunitatea localităţii Petrila, raportat pe de o parte per-

soana reclamantului, care este o persoană publică, şi om politic, ocupând o serie de funcţii importante ca aceea de Consilier local în cadrul Primăriei Petrila, Preşedinte al organizaţiei orăşeneşti Petrila din cadrul Partidului Social Democrat, Viceprimar al oraşului Petrila (f. 102), Preşedinte al CAR Petrila în perioada 2002 – 2015, iar pe de altă parte la numărul mare de cititori care au vizualizat articolul incriminat (3.423 de vizualizări) după cum se arată chiar în acţiune. În ceea ce priveşte îndatoririle şi responsabilităţile ce revin jurnalistului şi respectiv editorului publicaţiei, ca participant la exerciţiul libertăţii de exprimare, s-a reţinut că pârâtul Docea Cătălin a îndeplinit doar în parte aceste obligaţii, în sensul că la data recepţionării articolului incriminat de la autorii acestuia, a fost convins că cele relatate corespund adevărului din percepţia personală (f. 15), ca membru al comunităţii locale din Petrila şi ca membru al CAR Petrila, neputându-se reţine reaua-credinţă a acestuia în publicarea articolului, aşa cum rezultă din interogatoriul luat acestuia (răspunsul la întrebarea 6, f. 157).

Pe de altă parte pârâtul a dat posibilitatea reclamantului de a-i publica în acelaşi cotidian în ediţia următoare un drept la replică, drept de care reclamantul nu a înţeles să uzeze, considerând că acţiunea jurnalistică a pârâtului are ca scop discreditarea sa în raport cu alţi adversari politici, conform răspunsului la interogator (f. 111, 154).

Cu toate acestea pârâtul Docea Cătălin, prin publicarea articolului incriminat, fără să verifice toate afirmaţiile autorilor articolului şi din alte surse independente, a încălcat deontologia jurnalistică. Astfel, aşa cum rezultă din declaraţia martorului Boboc Marian înainte de publicarea articolului nu s-a luat legătura cu reclamantul pentru a-i cere opinia visa-vis de cele scrise pe seama sa şi nu s-a verificat din alte surse independente veridicitatea celor semnalate (f. 152).

Totodată instanţa a mai reţinut faptul că şi alte publicaţii ca Ziarul Hunedoreanului şi Mesagerul Hunedorean au mai scris la adresa reclamantului şi a CAR Petrila articole cu caracter negativ (f. 281 – 288). În ceea ce priveşte pretinsul prejudiciu de imagine adus reclamantului Bobar Gheorghe prin publicarea articolului incriminat, instanţa a reţinut că acesta nu a fost dovedit. Astfel din declaraţia martorei Vladu Lăcrămioara s-a reţinut că nimeni nu i s-a plâns că ar fi nemulţumit de prestaţia reclamantului ca preşedinte al CAR Petrila, CAR-ul cunoscând o evoluţie pozitivă constantă atât sub aspectul performanţei financiare cât şi sub aspectul numărului de membri care s-a triplat. De asemenea aceasta a apreciat ca fiind corespunzătoare activitatea de management a reclamantului, iar din punctul său de vedere publicarea articolului în ziar nu a dus la scăderea stimei de sine a colegilor reclamantului faţă de acesta (f. 109 - 110).

marţi, 7 august 2018

De asemenea martorul Petreanu Paul Florin arată că nu are cunoştinţă ca vreunul din membrii CAR Petrila să se fi plâns de activitatea profesională a reclamantului, iar el personal nu şi-a schimbat părerea bună faţă de reclamant după citirea articolului incriminat. Acesta a mai arătat că nu cunoaşte ca alte persoane din anturajul său sau al reclamantului să îşi fi schimbat părerea faţă de acesta (f. 153).

Că este aşa rezultă şi din faptul că în continuare reclamantul ocupă toate funcţiile pe care le-a deţinut în comunitate, aşa cum confirmă şi martorul Simion Ion Vasile (f. 260 verso).

Prin urmare s-a reţinut că prin publicarea articolului incriminat reclamantului nu i s-a produs vreun prejudiciu de imagine care să-l afecteze fizic, psihic sau social.

Cu toate acestea pentru a fi aduse la cunoştinţa comunităţii oraşului Petrila faptul că cele semnalate în articolul de presă incriminat nu corespund adevărului, instanţa a apreciat că se impune ca pârâtul SC Ziarul Văii Jiului SRL să publice pe prima pagină a cotidianului „Ziarul Văii Jiului” prezenta hotărâre, după rămânerea definitivă a acesteia.

Faţă de aceste aspecte şi luând în considerare faptul că reclamantul este o persoană publică şi om politic, admiţând că limitele criticilor admisibile sunt mai largi în privinţa unui politician decât în privinţa unui simplu particular, instanţa a apreciat că în speţă este păstrat echilibrul între libertatea de exprimare a pârâtului Docea Cătălin şi dreptul reclamantului la onoare şi demnitate.

Aşa fiind în raport de dispoziţiile art. 70, art. 72 şi art. 75 din Noul Cod civil constatând că faţă de pârâţi nu sunt întrunite condiţiile angajării răspunderii civile delictuale, faţă de lipsa prejudiciului produs prin fapta acestora, instanţa în temeiul art. 1357, art.1528 şi următoarele din Noul Cod civil a admite doar în parte acţiunea reclamantului Bobar Gheorghe în sensul celor de mai sus, respingând ca neîntemeiat capătul de cerere în pretenţii, reprezentând daune morale. În temeiul art. 453 alin. 2 NCPC instanţa a dispus compensarea în totalitate a onorariilor justificate de părţi, raportat la partea din acţiune admisă. Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamantul Bobar Gheorghe, solicitând admiterea lui, schimbarea în parte a hotărârii atacate, în sensul admiterii acţiunii în integralitate.

Solicită cheltuieli de judecată în apel. În expunerea de motive arată că instanţa de fond a reţinut greşit că intimatul Docea Cătălin, prin publicarea articolului incriminator, a dat dovadă de bună credinţă şi că nu sunt întrunite cerinţele legale pentru atragerea răspunderii patrimoniale a intimaţilor sub aspectul prejudiciului de imagine. În continuare apelantul enumeră afirmaţiile denigratoare, mincinoase făcute la adresa sa şi arată că instanţa a ignorat Răspunsul nr. 1051/15.04.2015 emis de pârâtă prin care a comunicat reclamantului, sub semnătura pârâtului Docea, că personal acesta din urmă cunoaşte aspectele relatate în scrisoarea publicată de „Ziarul Văii Jiului” ca fiind veridice,

8

www.zvj.ro marţi, 7 august 2018

că redacţia a derulat verificări preliminare rezonabile înainte de a lua decizia de a publica scrisoarea menţionată, iar aspectele publicate au fost şi sunt de interes public, instituţia financiară non bancară în discuţie gestionând economiile personale a mii de oameni.

Acest răspuns se susţine că trebuia coroborat cu declaraţia martorei Vladu Lăcrămioara, din care rezultă că pârâtul a beneficiat de un împrumut pe care nu l-a restituit, motiv pentru care a fost executat silit şi exclus din rândul membrilor CAR şi să reţină reaua-credinţă a intimatului, care a declanşat acţiunea de denigrare a reclamantului.

Mai departe relevă faptul că instanţa a reţinut că afirmaţiile făcute de pârât sunt calomnioase şi neadevărate, fiind expusă de către apelant activitatea sa de-a lungul timpului, atât cea profesională, cât şi cea politică, făcând referire şi trimitere la probele dosarului, concluzionând că acestea nu susţin acuzaţiile ce îi sunt aduse de pârâţi. Totodată, susţine că această campanie de denigrare a continuat şi pe parcursul procesului şi continuă şi în prezent.

Consideră greşită concluzia instanţei în sensul că apelantul nu ar fi suferit un prejudiciu moral ca urmare a articolului incriminator şi a campaniei ulterioare, că nu i-a fost afectată imaginea publică, iar CAR Petrila nu a pierdut membri.

Se arată în acest context faptul că articolul incriminator a declanşat o serie de comentarii, între care unele denigratoare, că a scăzut numărul de membri CAR şi că din probele administrate rezultă cu certitudine prejudiciul moral suferit, contrar celor reţinute de instanţă.

Ca urmare, apreciază că în mod greşit instanţa a considerat că nu sunt întrunite cerinţele răspunderii patrimoniale sub forma daunelor morale.

Din această perspectivă se susţine că în mod greşit instanţa a reţinut disp. art.

998, 999 din vechiul C. civil, în cauză nefiind acestea aplicabile, ci prevederile NCPC şi celelalte temeiuri legale invocate din Constituţia României şi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

Din coroborarea tuturor temeiurilor invocate se susţine că se poate desprinde concluzia că jurnalistul care distorsionează intenţionat informaţia, care face acuzaţii nefondate, plagiază, defăimează, săvârşeşte abateri profesionale de maximă gravitate.

Afirmaţiile incriminate nu sunt însoţite de dovezi concrete, fiind puse pe seama unui „grup de cititori” neidentificaţi şi în acest context se arată că această campanie de denigrare a sa l-a afectat psihic în mod profund, în condiţiile în care ştia că nu a comis faptele de care este acuzat, că este un om demn, de caracter, onest, cinstit şi corect în relaţiile cu cetăţenii.

Critică apoi şi neacordarea cheltuielilor de judecată la fond, deşi acţiunea i-a fost admisă chiar şi numai parţial. În drept, invocă art. 480 alin. 2 şi 453 CPC. Prin întâmpinare, intimatul Docea Cătălin a solicitat respingerea apelului ca nefun-

dat şi menţinerea ca legală şi temeinică a hotărârii atacate.

Solicită cheltuieli de judecată.

Curtea, verificând, în limitele cererii de apel, stabilirea situaţiei de fapt şi aplicarea legii de către prima instanţă, în temeiul art. 479 alin. 1 CPC, reţine următoarele: Apelul este fondat.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Constituţia României: „Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile”; potrivit alin. (6) „Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine”.

De asemenea art. 20 alin. (1)-(2) din Constituţia României, prevede că: „Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi celelalte tratate la care România este parte. Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile”.

Potrivit art. 10 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului: „Orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare.

Acest drept cuprinde libertatea de opinie şi libertatea de a primi sau de a comunica informaţii ori idei fără amestecul autorităţilor publice şi fără a ţine seama de frontiere. Prezentul articol nu împiedică statele să supună societăţile de radiodifuziune, de cinematografie sau de televiziune unui regim de autorizare.

Exercitarea acestor libertăţi ce comportă îndatoriri şi responsabilităţi poate fi supusă unor formalităţi, condiţii, restrângeri sau sancţiuni prevăzute le lege, care constituie măsuri necesare, într-o societate democratică, pentru securitatea naţională, integritatea teritorială sau siguranţa publică, apărarea ordinii şi prevenirea infracţiunilor, protecţia sănătăţii sau a moralei, protecţia reputaţiei sau a drepturilor altora, pentru a împiedica divulgarea de informaţii confidenţiale sau pentru a garanta autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoreşti.” În ceea ce priveşte consacrarea jurisprudenţială a acestui drept, instanţa reţine că “libertatea de exprimare constituie unul dintre fundamentele esenţiale ale unei societăţi democratice, una dintre condiţiile primordiale ale progresului său şi ale împlinirii individuale a membrilor săi. Sub rezerva paragrafului 2 al articolului 10, ea acoperă nu numai “informaţiile” sau “ideile” care sunt primite favorabil sau care sunt considerate inofensive sau indiferente, ci şi acelea care ofensează, şochează sau îngrijorează statul sau un anumit segment al populaţiei.

Acestea sunt cerinţele pluralismului, toleranţei şi spiritului de deschidere în absenţa cărora nu există «societate democratică»” (Handyside c. Regatului

Unit).

Dreptul garantat de articolul 10 nu este însă unul absolut. Paragraful 2 permite restrângerea exercitării acestuia în ipoteza în care folosirea libertăţii de exprimare este îndreptată împotriva anumitor valori pe care statul le poate în mod legitim apăra sau chiar împotriva democraţiei însăşi. Restricţiile aduse libertăţii de exprimare vor fi însă controlate de Curtea EDO prin aplicarea unei serii de principii de interpretare a dispoziţiilor articolului 10 din Convenţie cristalizate în cadrul jurisprudenţei referitoare la acesta. Astfel, Curtea afirmă că limitarea adusă de stat acestui drept este contrară Convenţiei dacă nu îndeplineşte cele trei condiţii cumulative enumerate în paragraful 2: a) să fie prevăzută de lege; b) să urmărească cel puţin unul dintre scopurile legitime prevăzute de textul Convenţiei şi c) să fie necesară, într-o societate democratică, pentru atingerea acelui scop (Cumpănă şi Mazăre c.

României).

Potrivit art. 8 paragraf 1 din Convenţie: „Orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie, a domiciliului său şi a corespondenţei sale”. În ceea ce priveşte dreptul intern aplicabil, instanţa reţine că dispoziţiile Codului Civil din 2009 sunt incidente în cauză prin raportare la data săvârşirii faptelor imputate şi la dispoziţiile art. 103 din Legea nr. 71/2011.

Dispoziţiile art. 70 alin. (1) şi (2) Cod Civil prevăd că orice persoană are dreptul la liberă exprimare, exercitarea acestui drept neputând fi restrânsă decât în cazurile şi limitele prevăzute la art. 75.

Art. 72 alin. (1) Cod civil consacră dreptul oricărei persoane la respectarea demnităţii sale, interzicând orice atingere adusă onoarei şi reputaţiei unei persoane, fără consimţământul acesteia ori fără respectarea limitelor prevăzute de art. 75.

Potrivit art. 75 alin. (1) Cod Civil, nu constituie o încălcare a drepturilor prevăzute în această secţiune atingerile care sunt permise de lege sau de convenţiile şi pactele internaţionale privitoare la drepturile omului la care România este parte. În continuare, alin. (2) al aceluiaşi articol stipulează faptul că exercitarea drepturilor şi libertăţilor constituţionale cu bună-credinţă şi cu respectarea pactelor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte nu constituie o încălcare a drepturilor prevăzute în această secţiune.

Art. 252 Cod Civil cu denumirea marginală „Ocrotirea personalităţii umane” prevede că orice persoană fizică are dreptul la ocrotirea valorilor intrinseci fiinţei umane, cum sunt viaţa, sănătatea, integritatea fizică şi psihică, demnitatea, intimitatea vieţii private, libertatea de conştiinţă, creaţia ştiinţifică, artistică, literară sau tehnică.

Art. 253 alin. (1) Cod Civil prevede că persoana fizică ale cărei drepturi nepatrimoniale au fost încălcate ori ameninţate poate cere instanţei: a) interzicerea săvârşirii faptei ilicite, dacă aceasta era iminentă; b) încetarea încălcării şi interz i c e r e a p e n t r u v i i tduo r, rează încă; c) constatarea caracterului

DIVERSE

7

d a

8

DIVERSE

ilicit al faptei săvârşite, dacă tulburarea pe care a produs-o subzistă. Potrivit alin.

(2), prin excepţie de la prevederile alin.

(1), în cazul încălcării drepturilor nepatrimoniale prin exercitarea dreptului la libera exprimare, instanţa poate dispune numai măsurile prevăzute la alin. (1) lit. b şi c.

Totodată, cel care a suferit o încălcare a unor asemenea drepturi poate cere instanţei să îl oblige pe autorul faptei se îndeplinească orice măsuri socotite necesare de către instanţă spre a ajunge la restabilirea dreptului, cum sunt: a) obligarea autorului, pe cheltuiala sa, la publicarea hotărârii de condamnare; b) orice alte măsuri necesare pentru încetarea faptei ilicite sau pentru repararea prejudiciului cauzat, potrivit alin. (3).

Art. 253 alin. (4) prevede de asemenea, dreptul persoanei prejudiciate de a cere despăgubiri sau, după caz, o reparaţie patrimonială pentru prejudiciul chiar nepatrimonial ce i-a fost cauzat, dacă vătămarea e imputabilă autorului faptei prejudiciabile.

Potrivit art. 1349 Cod Civil: “orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acţiunile ori inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane. Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral. În cazurile anume prevăzute de lege, o persoană este obligată să repare prejudiciul cauzat de fapta altuia, de lucrurile ori animalele aflate sub paza sa, precum şi de ruina edificiului”. În conformitate cu art. 1357 alin. (1) Cod Civil, cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie este obligat să îl repare.

Din acest text legal se desprind condiţiile răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie: existenţa faptei ilicite, cauzarea unui prejudiciu, chiar şi nepatrimonial, legătura de cauzalitate dintre acestea, precum şi existenţa vinovăţiei autorului faptului ilicit.

Existenţa faptei ilicite, poate fi reţinută în cazul în care, încălcându-se normele dreptului obiectiv, sunt cauzate prejudicii dreptului subiectiv aparţinând unei persoane. În această privinţă, Curtea EDO a stabilit o foarte importantă distincţie între afirmarea unor fapte şi cea a unor judecăţi de valoare, urmând a se avea în vedere că “existenţa faptelor poate fi demonstrată, în timp ce adevărul judecăţilor de valoare nu este susceptibil de a fi dovedit”. Astfel, dacă concreteţea primelor se poate dovedi, următoarele nu-şi pot demonstra exactitatea. Pentru judecăţile de valoare, această cerinţă este irealizabilă şi aduce atingere libertăţii de opinie în sine, element fundamental al dreptului asigurat de art. 10 (Lingens c. Austriei).

Nu e mai puţin adevărat că faptul de a acuza anumite persoane implică obligaţia de a furniza o bază reală suficientă şi

facebook.com/ziarulvaiijiului

că inclusiv o judecată de valoare se poate dovedi excesivă dacă este lipsită total de o bază reală (Cumpănă şi Mazăre c. României). Aşadar, Curtea EDO analizează dacă exista o bază factuală suficient de susţinută la originea afirmaţiilor efectuate (Cârlan împotriva României). În acest sens, instanţa de fond a reţinut deja care sunt faptele ilicite invocate de reclamant, expunându-le pe larg în conţinutul considerentelor sentinţei în prezent atacate, fapte care nu au fost contestate de către pârât, acesta neatacând hotărârea atacată.

De asemenea, în ceea ce priveşte limitele libertăţii de exprimare, instanţa reţine că potrivit paragrafului 2 din Convenţia EDO una dintre acestea este reprezentată de protecţia reputaţiei sau a drepturilor altora.

Curtea EDO a considerat că reputaţia unei persoane reprezintă o parte din identitatea sa personală şi fizică, inclusiv în cadrul unei critici în contextul unei dezbateri publice, art. 8 fiind pe deplin aplicabil (Pfeiferi c. Austriei).

Criteriile identificate în jurisprudenţa Curţii EDO ca fiind relevante în ceea ce priveşte preferinţa pentru dreptul la libertatea de exprimare, pe de o parte, sau dreptul la respectarea vieţii private, pe de altă parte sunt: contribuţia afirmaţiilor la o dezbatere de interes general, notorietatea persoanei vizate şi obiectul reportajului, comportamentul anterior al persoanei în cauză, conţinutul, forma şi repercusiunile publicării (Axel Springer AG c. Germaniei). În privinţa notorietăţii persoanei vizate, instanţa reţine că limitele criticii admisibile în privinţa oricărei persoane care poate fi calificată drept persoană publică sunt mai mari decât în privinţa unei simple persoane particulare (Cumpănă şi Mazăre c. României). În acest sens, instanţa a reţinut că reclamantul era, la momentul faptelor, preşedinte al CAR Petrila, ulterior îndeplinind funcţia de consilier local şi apoi pe cea de viceprimar. Din acest punct de vedere, instanţa consideră că, acesta este considerat persoană publică, limitele criticii admisibile fiind, în acest caz, mai mari (Petrenco împotriva Republicii Moldova).

Faţă de cele prezentate anterior, instanţa reţine că, prin afirmaţiile sale lipsite de orice susţinere în plan probatoriu şi limbajul folosit, pârâtul a depăşit sfera caracterului informativ care prezintă interes pentru opinia publică, aducând grave atingeri demnităţii reclamantului. În aceste împrejurări, instanţa constată că există o faptă ilicită ca urmare a afirmaţiilor pârâtului astfel cum ele au fost deja reţinute cu autoritate de lucru judecat de către instanţa de fond şi care nu au fost contestate de pârât, aşa cum am mai menţionat.

Deci, sub aspectul existenţei faptei ilicite, instanţa de apel nu va mai analiza în detaliu acest aspect.

Ceea ce însă suscită interes şi de asemenea face obiectul apelului de faţă este tocmai prejudiciul moral afirmat de re-

clamant.

Analizând prejudiciul suferit de către acesta ca urmare a faptei ilicite a pârâtului, efectul negativ suferit ca urmare a afirmaţiilor acestuia, instanţa apreciază că acesta există, fiind reprezentat de lezarea dreptului la demnitate. În acest sens, instanţa reţine că dreptul fiecărei persoane la demnitate se reflectă atât în ocrotirea valorii sociale a demnităţii sub aspectul ei subiectiv, adică sub aspectul sentimentului de onoare pe care fiecare om îl are faţă de el însuşi cât şi sub aspect obiectiv, respectiv sub aspectul preţuirii morale de care se bucură un om în cadrul societăţii din care face parte şi care se manifestă prin reputaţia, stima, consideraţia şi respectul semenilor săi, acest drept fiind atins prin expresiile folosite de pârât la adresa reclamantului.

Prejudiciul invocat de reclamant este unul de natură nepatrimonială, cauzat de sentimentul de umilinţă pe care i le-au produs afirmaţiile pârâtului la adresa sa, astfel cauzându-i-se o daună morală. În acest sens, instanţa reţine că este dincolo de orice dubiu că proliferarea unor afirmaţii de natura celor susţinute de pârât la adresa reclamantului i-a lezat acestuia dreptul la demnitate, protejat de 72 alin. (1) Cod civil. La amplificarea prejudiciului se adaugă faptul că articolul incriminator, pe lângă împrejurarea că a fost publicat în „Ziarul Văii Jiului” în format scris, a fost publicat şi în format electronic, mult mai multe persoane având în mod nemijlocit acces la el, făcând chiar comentarii pe marginea lui, unele chiar denigratoare.

Pentru a dovedi nerealitatea celor susţinute de pârât în conţinutul articolului în discuţie, la dosarul cauzei reclamantul a depus copii ale diplomelor de merit, diplome de excelenţă şi de onoare primite în intervalul 2008-2015 din partea Uniunii Teritoriale a CAR Hunedoara , Uniunea Naţională CAR ale salariaţilor din România, Rxclusiv Media Group, CNH S.A. Petrila – EM Petrila, CNH Petroşani – EM Petrila (filele 89-102 dosar fond), cu aceste înscrisuri dovedind că activitatea sa a fost premiată şi deci apreciată.

Mai mult decât atât, instanţa va reţine susţinerile reclamantului potrivit cărora articolul pârâtului nu are corespondent în realitate, aspect demonstrat cu declaraţia martorei Vladu Lăcrămioara, director economic în cadrul CAR Petrila.

Aceasta a declarat, după expunerea modului de lucru în cadrul acestui organism, respectiv al modului în care se acordau creditele, în sensul că acestea nu erau la liberul arbitru al preşedintelui, ci reprezenta expresia votului egal al membrilor comitetului, că la adresa reclamantului, de-a lungul timpului, au fost scrise mai multe articole de către pârâţi, unele asumate de aceştia, altele presupus a fi primite la redacţie de la aşa-zişi cetăţeni.

Afirmă martora că reclamantul a fost o perioadă foarte supărat din cauza articolului incriminat şi că şi între colegi existau discuţii pe tema acestui articol, nemulţumiţi de ceea ce era scris în el, în-

trucât nu erau fapte reale semnalate.

De asemenea, martorul Petreanu Paul Florin susţine că personal l-ar fi deranjat un astfel de articol, dar că nu a sesizat un asemenea comportament din partea reclamantului, poate şi datorită experienţei acestuia cu presa, ca şi om politic.

Martorul Simion Ion Vasile apreciază în cadrul depoziţiei sale testimoniale faptul că prin articolul în discuţie i s-a adus reclamantului un foarte mare prejudiciu de imagine, datorită faptului că s-au folosit o serie de expresii josnice, epitete denigratoare, afirmaţii care au produs unele consecinţe cum ar fi apariţia unor comentarii defăimătoare adiacente articolului, mai ales în contextul în care articolul a fost promovat pe facebook, unde s-au făcut comentarii negative. Mai arată şi că după acest articol, s-au mai scris de către aceeaşi publicaţie încă cel puţin 2 articole defăimătoare la adresa reclamantului şi a CAR-ului.

Coroborând toate cele anterior reţinute, prejudiciul moral pretins de reclamant se apreciază pe deplin dovedit.

Legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită şi prejudiciul moral suferit de reclamant rezultă din însăşi fapta ilicită, astfel, urmare acesteia, reclamantului i s-a cauzat un prejudiciu moral constând în lezarea dreptului la demnitate.

Vinovăţia exprimă atitudinea subiectivă a celui ce a săvârşit fapta ilicită, faţă de fapta sa sau de urmările acesteia, la momentul la care a săvârşit-o, exprimă, cu alte cuvinte, imputabilitatea acelei fapte.

Conform art. 1357 alin. 2 Cod civil, „autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai uşoară culpă”. De asemenea, potrivit art. 1.358 Cod civil „Pentru aprecierea vinovăţiei se va ţine seama de împrejurările în care s-a produs prejudiciul, străine de persoana autorului faptei, precum şi, dacă este cazul, de faptul că prejudiciul a fost cauzat de un profesionist în exploatarea unei întreprinderi”.

Faţă de ansamblul circumstanţelor cauzei, instanţa apreciază că fapta a fost săvârşită cu vinovăţie sub forma intenţiei, pârâtul prevăzând rezultatul afirmaţiilor sale de lezare a demnităţii reclamantului şi urmărind sau cel puţin acceptând producerea acestuia. În ceea ce priveşte reperarea prejudiciului moral suferit de reclamant, instanţa va avea în vedere faptul că însăşi constatarea, prin hotărâre judecătorească, a atingerii dreptului reclamantului la demnitate, reprezintă o modalitate de reparare a prejudiciului moral suferit. Totuşi, în prezenta cauză, instanţa apreciază că această modalitate de reparare a prejudiciului nu este suficientă, urmând a fi analizate pretenţiile materiale ale reclamantului. În ceea ce priveşte cuantumul posibilelor despăgubiri acordate, instanţa reţine că nici sistemul legislativ românesc şi nici normele comunitare nu prevăd un mod concret care să repare pe deplin daunele morale, iar acest principiu, al reparării integrale a unui astfel de prejudiciu, nu

marţi, 7 august 2018

poate avea decât un caracter estimativ, fapt explicabil în raport de natura neeconomică a respectivelor daune, imposibil de a fi echivalate bănesc. În consecinţă, în analiza pretenţiilor materiale ale reclamantului instanţa va avea în vedere poziţia sa socială şi profesională, gradul de lezare a valorilor sociale ocrotite, intensitatea şi gravitatea atingerii adusă acestora, despăgubirile trebuind să prezinte un raport rezonabil de proporţionalitate cu atingerea adusă reputaţiei, precum şi faptul că repararea prejudiciului se realizează în mod substanţial prin constatarea caracterului ilicit al faptei săvârşite de pârâţi, care reprezintă, prin ea însăşi, o reparaţie echitabilă. În acest sens, instanţa apreciază cuantumul despăgubirilor morale la suma de 25.000 lei, urmând ca, în baza art. 253 alin. (4) Cod civil să oblige pârâtul, în solidar cu S.C. „Ziarul Văii Jiului” la plata către reclamant a acestei sume. În plus, instanţa reţine că art. 253 alin.

(4) Cod civil consacră un caz particular

de reparare a prejudiciului nepatrimonial, respectiv posibilitatea persoanei vătămate de a cere publicarea hotărârii de condamnare, aceasta fiind în cauză opţiunea reclamantului pentru repararea prejudiciului suferit.

Totodată, Curtea va menţine dispoziţia de obligare a pârâtului „Ziarul Văii Jiului” S.R.L. Petroşani de a publica pe prima pagină a cotidianului regional „Ziarul Văii Jiului” atât sentinţa primei instanţe, cât şi prezenta decizie, având în vedere că pentru considerentele anterior expuse, în temeiul art. 480 alin. 2 CPC, se va admite apelul declarat în cauză, se va schimba în parte hotărârea atacată, în ceea ce priveşte obligarea pârâţilor la plata daunelor morale solicitate de reclamant şi la plata cheltuielilor de judecată şi, rejudecând cauza în aceste limite vor fi obligaţi pârâţii să plătească în solidar reclamantului 25000 lei cu titlu daune morale şi 8576 lei cu titlu cheltuieli de judecată în faţa instanţei de fond, reprezentând onorariul avocatului, taxa de timbru şi contravaloarea transportu-

Dosar nr. 3532/97/2015/a1 ROMÂNIA CURTEA DE APEL ALBA IULIA SECŢIA I CIVILĂ

ÎNCHEIEREA CIVILĂ Nr. 71/2017 Şedinţa Camerei de Consiliu de la 10 Octombrie 2017

Completul compus din: PREŞEDINTE N. V. Judecător C. M. C. Grefier C. C. S.

Pe rol se află îndreptarea din oficiu a erorii materiale strecurată în minuta şi dispozitivul deciziei civile nr.

1120/14.09.2017 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia în dosar nr. 3532/97/2015.

La apelul nominal efectuat în cauză se constată lipsa părţilor.

Procedura este legal îndeplinită, fără citarea părţilor potrivit dispoziţiilor art. 442 NCPC S-a făcut referatul cauzei, după care: Instanţa, având în vedere actele şi lucrările dosarului, rămâne în pronunţare asupra îndreptării erorii materiale.

CURTEA DE APEL Asupra sesizării de faţă,

Instanţa de judecată s-a sesizat din oficiu cu privire la

8

www.zvj.ro marţi, 7 august 2018

lui la instanţă al reclamantului şi al avocatului, dar şi al deplasărilor reclamantului la cabinetul avocatului (filele 50, 52, 304-312 dosar fond).

De asemenea, în temeiul art. 453 CPC, Curtea va obliga intimaţii-pârâţi să plătească în solidar apelantului 2590 lei cu titlu cheltuieli de judecată în apel, reprezentând onorariul avocatului, taxa de timbru şi contravaloarea transportului la instanţă (filele 19, 21, 81).

Pentru aceste motive, În numele legii,

DECIDE Admite apelul declarat de reclamantul Bobar Gheorghe împotriva sentinţei civile nr. 2161/06.10.2016 pronunţată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr.

3535/97/2012.

Schimbă în parte sentinţa atacată, în ceea ce priveşte obligarea pârâţilor la plata daunelor morale solicitate de reclamant şi la plata cheltuielilor de judecată, şi rejudecând în aceste limite:

eroarea materială strecurată în minuta şi dispozitivul deciziei civile nr. 1120/14.09.2017 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia în dosarul nr. 3532/97/2015, cu privire la indicarea căii de atac.

Curtea, verificând actele şi lucrările dosarului constată următoarele: În minuta şi dispozitivul deciziei civile nr.

1120/14.09.2017 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia în dosarul nr. 3532/97/2015 s-a menţionat că această decizie este definitivă, faţă de prevederile art.

483 alin. 2 NCPC, art. XVIII din Legea 2/2013 precum şi valoarea pretenţiilor reclamantului, respectiv suma de 300.000 lei.

Având în vedere că la data de 20.07.2017 s-a publicat Decizia Curţii Constituţionale nr. 369/30.05.2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei „precum şi alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv” cuprinse de art.

XVIII alin. 2 din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr.

134/2010 privind Codul de Procedură Civilă, instanţa constată că decizia civilă nr. 1120/2017 este supusă căii de atac a recursului.

Acest aspect constituie o vădită eroare materială, considerente pentru care, în temeiul art. 442 NCPC, Curtea urmează a proceda la îndreptarea erorii în sensul că alineatul 7 din minuta şi dispozitivul deciziei civile nr. 1120/2017 care cuprinde menţiunea „Definitivă” se va modifica şi se va menţiona că hotărârea este supusă recursului, în termen de 30 de zile de la comunicare.

Pentru aceste motive, În numele legii DISPUNE Îndreaptă din oficiu eroarea materială strecurată în minuta şi dispozitivul deciziei civile nr. 1120/14.09.2017 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia în dosarul nr.

Obligă pârâţii SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani şi Cătălin Docea să plătească în solidar reclamantului Bobar Gheorghe suma de 25.000 lei, cu titlu daune morale.

Obligă pârâţii SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani şi Cătălin Docea să plătească în solidar reclamantului Bobar Gheorghe suma de 8576 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în faţa instanţei de fond.

Menţine dispoziţia de obligare a pârâtului SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani de a publica pe prima pagină a cotidianului regional “Ziarul Văii Jiului” atât sentinţa primei instanţe cât şi prezenta decizie.

Obligă pârâţii SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani şi Cătălin Docea să plătească în solidar reclamantului Bobar Gheorghe suma de 2590 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în faţa instanţei de apel.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţa publică de la 14 Septembrie 2017.

Președinte, N.V. Judecător, C.M.C. Grefier, C.C.S.

3532/97/2015 în sensul că alineatul 7 care cuprinde menţiunea „Definitivă” se modifică şi va avea următorul conţinut: „Cu drept de recurs în 30 de zile de la comunicare.

Recursul se depune la Curtea de Apel Alba Iulia”.

Prezenta încheiere face parte integrantă din decizia civilă nr. 1120/14.09.2017 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia în dosarul nr. 3532/97/2015.

Cu drept de recurs în 30 de zile de la comunicare.

Recursul se depune la Curtea de Apel Alba Iulia.

Dată în Camera de consiliu şi pronunţată în şedinţa publică din 10 octombrie 2017.

Președinte, N.V. Judecător, C.M.C. Grefier, C.C.S.

Dosar nr. 3532/97/2015/a1 ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ȘI JUSTIŢIE

Dată de ședință: 02.07.2018 Complet de judecată: Completul filtru nr. 4 Numărul documentului de soluționare: 2757/2018 Data documentului de soluționare: 02.07.2018 Tipul documentului de soluționare: Hotarâre Soluție: Filtru - Respins ca inadmisibil DETALII SOLUŢIE: DECIZIA NR. 2757: RESPINGE, CA INADMISIBIL, RECURSUL DECLARAT DE PÂRÂŢII DOCEA CĂTĂLIN ŞI SC ZIARUL VĂII JIULUI SRL ÎMPOTRIVA DECIZIEI CIVILE NR. 1120 DIN 14 SEPTEMBRIE 2017 A CURŢII DE APEL ALBA IULIA, SECŢIA I CIVILĂ.

FĂRĂ CALE DE ATAC.

DIVERSE

9

10 Vulcan

DIVERSE

doi care îl flancau pe minerul dăltuit în piatră şi de reprezentanţii sindicatului minier vulcănean şi ai conducerii EM Vulcan nu cred să mai fi fost alţii. Poate că din cauză că, în acest an, Ziua Minerului a căzut într-una lucrătoare. Posibil şi asta.

Numai că, şi să fi fost aşa, s-ar fi căzut ca, la începutul cuvântării sale, primarul să le fi urat lor bun venit. S-ar fi bucurat că sunt băgaţi în seamă nu numai cei care erau prezenţi la manifestare, ci şi cei din adâncuri sau care, la ora aceea, se pregăteau să meargă la şut în schimbul doi. Că tot am adus vorba de oră...

Aşa a fost de Ziua Minerului

Evenimentul de comemorare a minerilor, desfăşurat, luni dimineaţă, la statuia din Vulcan, a fost oarecum deosebit de ceea ce era cu zeci de ani în urmă. În primul rând că, printre participanţi, au fost foarte puţini mineri activi.

Jiul Petroșani

Sub comanda lui Damian Militaru

În afară de cei

Echipa de fotbal CSM Jiul Petroșani va continua să joace și în noul sezon în Liga a IV-a.

După ce Horațiu Popa a anunțat că nu mai vrea să fie pe banca tehnică, echipa care se află sub tutela primăriei va fi coordonată în noul sezon de către Damian Militaru, Sorin Ghițan și Cosmin Kanduth. Oficialii primăriei au confirmat faptul că echipa se va înscrie în noul campionat, iar cei trei antrenori se vor ocupa cu selecția pentru alcătuirea unui nou lot pentru că pe vechiul lot nu se va mai putea conta.

Loredana JUGLEA

…iniţial,

comemorarea era programată să înceapă la unsprezece. Duminică se auzea că ea va avea loc cu o jumătate de oră mai devreme. Ieri, adică luni, mobilizarea a fost dată pentru ora zece. De ce? N-am putut să aflu. Cineva cu care am discutat îmi spunea, după ce vorbise cu un coleg care participa la ceva similar, dar la Uzina Electrică Lupeni, că este posibil ca, la Vulcan, să apară Victor Ponta. Dar n-a mai apărut. Ar fi fost, totuşi, interesant să fi văzut reacţia unora dacă politicianul bucureştean ar fi venit. L-ar fi luat Ile lângă el şi ai lui sau l-ar fi lăsat pe trotuar? În rest, tot ce a fost acolo a lăsat impresia că lumea aştepta ca totul să se termine cât mai repede. După slujba religioasă a vorbit primarul. A început cu în-

Vulcan

La stadion cu acu-n venă

Cu puţin timp în urmă, consilierilor locali vulcăneni le-a fost dat să audă ceva foarte interesant.

Vorbele au fost spuse de către domnul Daniel Duna, directorul Clubului Sportiv Municipal „Mihai Viteazu” din Vulcan în şedinţa de luna trecută când dumnealui a fost invitat să prezinte bilanţul pe şase luni al instituţiei sportive pe care o conduce.

În intervalul orar 8:00-12:00,

când poate intra cine vrea, baza sportivă vulcăneană este frecventată de către foarte mult cetăţeni, în special tineri. Unii vin ziua, ca să facă ture în jurul terenului de fotbal, iar alţii preferă să o viziteze

facebook.com/ziarulvaiijiului

trebarea pe care i-a pus-o una dintre nepoatele sale.

Că de ce, în fiecare an, de 6 august bunicul merge la statuie? Nu pot să ştiu dacă exact asta a fost curiozitatea fetiţei, dar prea a dat ca vrăjeală aruncată puştilor de grădiniţă. Şi nu numai mie mi s-a părut că e aşa. Aceeaşi senzaţie au avut-o şi cei câţiva pensionari mineri lângă care mă aflam.

După primar,

deşi acesta îi îmbia cu microfonul, nimeni nu a mai vrut să ia cuvântul. Şi, pe bune, a fost mai bine. Ce să fi auzit de la mai marii CEH în afară de laude şi cuvinte pompoase, în timp ce, în minele încă active, accidentele de muncă pricinuite de lipsa materialelor se ţin lanţ? Să se înţeleagă din asta că o coroană de flori costă mai puţin, decât ar fi necesar pentru o aprovizionare ritmică şi corespunzătoare? E cinic, dar aşa se lasă impresia c-ar fi…

Gheorghe OLTEANU noaptea, în afara programului afişat.

Aceştia din urmă nu caută baza, ca să facă mişcare, ci ca să stea la fereală şi să-şi bage-n venă.

Exact asta s-a înţeles din spusele mai marelui clubului sportiv care a menţionat că, în locul în care aceştia se adună, „am găsit instrumentar medical”. M-aş fi aşteptat la o altfel de reacţie din partea primarului şi a consilierilor locali la auzul unei ştiri de o asemenea gravitate. Ştiţi care a fot sfatul care li s-a dat celor de la stadion? Închideţi şi voi poarta pe timpul nopţii!

Gheorghe OLTEANU

marţi, 7 august 2018

ANUNŢ DE LICITAŢIE

Municipiul Petroşani – prin Serviciul Urbanism și Amenajarea Teritoriului, cu sediul administrativ pe str.

1 Decembrie 1918, nr.93, județul Hunedoara, telefon 0254/541220, 0254/541221, fax 0254/545903, cod fiscal 4468943, adresa de e-mail serv_urbanismpetrosani@yahoo.com organizează: - licitaţie publică cu strigare în vederea vânzării terenului în suprafață de 83,0 mp, situat în municipiul Petroşani, str. Grivița Roșie, nr.41/1, notat în C.F. 64861 Petroșani, nr. cadastral 64861; - licitaţie publică cu strigare în vederea vânzării terenului în suprafață de 182,0 mp, situat în municipiul Petroşani, str. Gheorghe Lazăr, notat în C.F. 65227 Petroșani, nr. cadastral 65227; - licitaţie publică cu strigare în vederea vânzării terenului în suprafață de 203,0 mp, situat în municipiul Petroşani, str. Constantin Brâncuși, notat în C.F. 65305 Petroșani, nr. cadastral 65305.

Ofertele se depun într-un exemplar până la data de 06.09.2018, ora 10.00 şi se vor deschide în şedinţa publică din data de 06.09.2018, orele 11.00, 12.00 respectiv 13.00, în sala de şedinţe, la sediul instituţiei. Relaţii, detalii, clarificări cât şi documentaţia de atribuire se pot obţine până la data de 03.09.2018, de la Serviciul Urbanism și Amenajarea Teritoriului, din cadrul Primăriei municipiului Petroşani, camera 37, telefon 0254-541220(1), int.131.

- licitaţie publică cu strigare în vederea vânzării terenului în suprafață de 236,0 mp, situat în municipiul Petroşani, str. Cuza Vodă, nr.50/2, notat în C.F. 65112 Petroșani, nr. cadastral 65112; - licitaţie publică cu strigare în vederea vânzării imobilului construcție “Clădire atelier” în suprafață de 463,0 mp și al terenului în suprafață de 730,0 mp, situate în municipiul Petroşani, str. 1 Mai, notate în C.F. 65306 Petroșani, nr. cadastral 65306-C1.

Ofertele se depun într-un exemplar până la data de 07.09.2018, ora 10.00 şi se vor deschide în şedinţa publică din data de 07.09.2018, orele 11.00 respectiv 12.00, în sala de şedinţe, la sediul instituţiei. Relaţii, detalii, clarificări cât şi documentaţia de atribuire se pot obţine până la data de 04.09.2018, de la Serviciul Urbanism și Amenajarea Teritoriului, din cadrul Primăriei municipiului Petroşani, camera 37, telefon 0254-541220(1), int.131.

Ofertele se depun la sediul instituţiei, biroul de registratură, camera 5 sau 7.

8

www.zvj.ro marţi, 7 august 2018

Cinste petrileanului Dorel Vartolomei!

Dorel Vartolomei locuiește pe strada Minei, în blocul 23 A, scara a doua. Când mergi spre mina Petrila n-are cum să nu îți sară în ochi blocul respectiv, porțiunea de stradă și scările, pentru că sunt extrem de cochet amenajate.

Este frumos și curat ca în casă. Spațiile verzi au iarba tunsă la linie, florile sunt frumos crescute, fără buruieni, bine delimitate.

Nu vezi pe jos niciun muc de țigară, d-apoi vreun șervețel, vreun ambalaj, sau vreun PET aruncat.

Băncile și bordurile din dreptul scării sunt vopsite tricolor, reparate periodic, de câte ori este nevoie, scara curată.

Copiii se joacă liniștiți, în siguranță, în fața blocului. Toate acestea datorită unui cetățean exemplu, care își îngrijește blocul și scara ca pe propriul apartament, curăță mereu, zilnic își face de lucru pe-afară.

Strădania lui nu a fost trecută cu vederea. A fost felicitat personal de primarul Vasile Jurca, care-l apreciază sincer, și ar vrea să vadă mai multe astfel de exemple în comunitate. „Dorel Vartolomei este unul dintre cetățenii orașului nostru care ne face cinste, fiind un foarte bun gospodar. De aceea îi mulțumesc pe această cale și îl felicit pentru ceea ce puteți vedea și dumneavoastră în imagini, lucrări făcute de dumnealui la blocul unde locuiește. Dacă am avea la fiecare bloc măcar un Dorel Vartolomei, Petrila ar fi mult mai frumoasă!”, a spus primarul Jurca.

Alina PIPAN

Haţegan zice că nu, Dan Voicu zice că da Situația echipei de fotbal Hercules Lupeni stă încă sub semnul întrebării. După ce antrenorul Dan Voicu a anunțat ca și sigură desființarea grupării care de cinci ani este în centrul atenției fotbalistice, patronul Nelu Hațegan spune altceva.

„Nici vorbă de așa ceva. Într-adevăr, din cauza unor restanţe financiare unii jucători au anunțat că părăsesc echipa. Eu le doresc succes acolo unde se duc, echipa Hercules Lupeni merge înainte și fără ei. Nu avem obiectiv, așa că putem face față în campionat pe orice loc.

Vom găsi soluții pentru a continua. Cert este că din punctul meu de vedere mergem mai departe: Hercules nu se desființează”, a spus patronul Hațegan.

Sâmbătă la stadionul din Lupeni a avut loc o întâlnire între patron și echipă. Decizia finală a fost amânată pe marți. Antrenorul Dan Voicu spune că în cazul în care Hercules va continua nu are pe ce jucători să se bazeze, iar timpul este unul foarte scurt pentru a forma un nou lot de jucători. Supărarea oficialilor lupeneni vine din cauză că trei jucători de bază au plecat la Vulcan fără să anunțe.

Loredana JUGLEA

EM Livezeni

5 transportoare cu raclete

Complexul Energetic Hunedoara a semnat un contract de livrare pentru EM Livezeni pentru 5 transportoare cu raclete TR-5 sau echivalent.

Transportoarele sunt necesare la realizarea transportului de cărbune și steril. În vederea continuității activității de exploatare a cărbunelui s-a realizat și această investiție.

CEH alocase 2.700.000 lei fără TVA pentru această investiție, dar furnizorul, Unio S.A., a ofertat mai puțin, și achiziția se va realiza la valoarea de 2.575.000 lei, fără TVA. Dacă plecăm urechea la unii sindicaliști, am spune că indicatorii de producție sunt mici și din cauza faptului că se fură ca în codru cărbunele scos. Sindicaliștii respectivi nu știm să fi depus vreo plângere la DNA în acest sens, dar parcă nici nu par să bată câmpii foarte tare, din moment ce poliția a destructurat în ianuarie anul acesta o rețea de vânzare de cărbune, care comercializase sute de tone de cărbune, și până la urmă volumul de cărbune vândut la negru să fie el strâns doar din vagoanele de transport?

Alina PIPAN

ANGAJĂRI

mica publicitate

• Ted Trans 2002 angajează şofer pentru Comunitate.

Relaţii la telefon 0785.240441 _______________________________________________ • Firmă de construcţii angajează dulgheri, zidari şi macaragii pentru muncă în Germania. Relaţii la telefon 0723.544341. _______________________________________________ • Firmă de taxi angajez dispecer. Relaţii la telefon 0763.155871. _______________________________________________ • Cabana Groapa Seacă angajează în condiţii avantajoase ajutor la bucătărie și cameristă. Oferim inclusiv cazare şi masă. Relaţii la telefon 0766.337077 (Loredana). _______________________________________________ • Aqua Palace angajează în condiții avantajoase ospătari.

Relații la telefon 0751.199100.

DIVERSE

11

12

Rămâne cum este:

actualitate

Drumul din Parâng e praf!

Direcția Administrarea Domeniului Public și Privat Petroșani a încheiat un contract servicii de control magneto-inductiv la cablul purtător-tractor la instalația de telescaun vechi din Masivul Parâng, costul intervenției ridicându-se la 1.800 lei.

Gata până la Nedeia Troiței

Lucrările vor fi finalizate în această săptămână, cel mai târziu vineri, înaintea nedeii desfășurată în fiecare an de Sfântă Mărie, la Troița din Parâng.

Singura problemă ar fi faptul că timp de o săptămână nu se poate urca decât de la Hotel „Rusu” până la Pilon 17, pentru că drumul a rămas praf, din cauza ploilor. Vestea bună este că pe telescaunul la care se intervine în aceste momente se va circula gratis pe perioada Nedeii Troiței din Parâng.

Drumul - o cărare printre bolovani

Principala problemă în Parâng rămâne lipsa drumului. Care este, de fapt, o cărare printre bolovani. Mircea Bobora, șeful Consiliul Județean Hunedoara, a promis remedie-

facebook.com/ziarulvaiijiului

rea defecțiunilor, dar acest lucru nu s-a întâmplat. În plus, acesta a fost informat că drumul este bun, practicabil. Cum se circulă pe drum, se vede în fotografii. În fiecare an drumul spre Parâng este declarat ca fiind prioritar pe lista investițiilor, și de doi ani procedura de atribuire a lucrărilor de modernizare este blocată. În tot acest timp CJ Hunedoara nu face nici măcar lucrări minime de amenajare. Să nu uităm că avem consilieri județeni din Valea Jiului, care ar trebui să insiste cu această problemă la județ.

Pentru cabanieri - 5 zile greu de trecut

„E luna august și este cea mai căutată perioadă din vară pentru turismul montan. Toate cabanele din zona releu TV vor avea mari probleme cu turiștii care au cazare acolo, aceștia trebuind să-și care bagajele singuri până la locul de cazare din zona Pilon 17. În septembrie nu mai vine aproape nimeni. Oare să fie un zvon, cabanierii și firmele din zonă nu au fost anunțate nici oficial, nici prin viu grai, probabil pentru că s-au descurcat și anii

trecuți? Sperăm să fie un zvon. Cei care avem cabanele pe Booking să vă așteptați la review super de la turiștii străini care au făcut rezervări de o lună si care oricum nu vor înțelege de ce nu mai merge instalația”, a menționat cabanierul Răzvan Marica.

Tot el insistă mereu referitor la starea drumului. Urcă la cabană periodic cu un ARO 4x4, și uneori abia reușește să rămână pe drum, la cât este de accidentat. Cu toate acestea Mircea Bobora consideră că drumul e bun, așa a fost informat de cei care sunt plătiți pentru amenajarea lui periodică.

Clienții pot urca la munte de la Hotel „Rusu”, cu telescaunul nou, dar doar până la Pilon 17. De acolo trebuie să o ia practic la pas, pe sub telescaun, pentru că nici drumul nu a fost amenajat de Consiliul Județean Hunedoara, așa cum a promis. Drumul de pământ a rămas grav afectat de ploi. Acesta e adevărul, Bobora!

Alina PIPAN

marţi, 7 august 2018