joi 26 iul 2018

Ziarul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege A

)

împotriva UI! DEVĂRUL

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,6282 lei 1$ = 3,9551 lei 1₤ = 5,2026 lei

joi, 26 iulie 2018

Anul XI • nr. 2457 • 8 pagini • Preţ: 1 leu

Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Decorul dezolant al Teatrului Dramatic „Ion D. Sîrbu”…

Vasilescu, când te apuci de jumulit? Când informezi poporul cum, cât și cui ai marcat miliardele la jubileul teatrului?

Înainte să numere banii grei pe care-i încasează ca vicepreședinte al Consiliului Județean Hunedoara, Sorin Vasilescu a contabilizat salariile consistente de prefect. Iar înainte de asta, cu o mică escală pe la Primăria Lupeni în vederea dobândirii calității de funcționar public (obligatorie pentru ocuparea fotoliului de prefect), Vasilescu s-a ocupat cu negoțul de mobile.

3

4

5

6

Vând prune și corcodușe pentru ţuică.

Relaţii la tel.: 0726.533531

1

2 Nimic dezonorant în a vinde mobilă.

Râsul începe când partidul (în speță Partidul Social Democrat), sătul de simulările publice ale lui Vasilescu, de joaca „de-a demisia” a Vasilescului, îl îndestulează pe acesta, printre altele, cu Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu”.

Adică, în calitatea sa de vicepreședinte al CJH, Vasilescu răspunde de activitatea Teatrului Dramatic „Ion D. Sîrbu”.

Răspunde teoretic, căci, în urmă cu două luni, când l-am rugat să dea socoteală poporului de modul de cheltuire a purcoiului de bani la jubileul teatrului, Vasilescu a tăcut mâlc. Și tace în continuare. Și el, dar și Bobora.

Care este mai deștept decât Vasilescu, că doar de aceea e șeful lui, dar care nici el nu ne răspunde cum s-au cheltuit banii. „Ziarul Văii Jiului” îi va aminti în continuare lui Vasilescu că este de datoria lui să informeze opinia publică despre modul de cheltuire a banului public, că doar CJH nu i-a acordat această responsabilitate doar ca să fie la încasare. Iar deșteptul de Bobora

în chestiunea teatrului sunt ridicoli.

Căci PSD a pus cu sânge rece responsabil al unei instituții de cultură importante pe un băiat de la dormeze, canapele și recamiere. Culmea e că printre cei aleși la județ, PSD are cel puțin un om care știe cu ce se mănâncă dumneaei cultura…

Marian BOBOC

trebuie să-l ia la întrebări pe Vasilescu de ce dosește răspunsul.

Cu siguranță, Sorin Vasilescu când o arde prin Valea Jiului, arde FIȘA POSTULUI PENTRU VASILESCU: gazul public. Pentru a fi util 1. Imensul banner arată că ultima activitate la societății, Sorin Vasilescu ar teatru s-a întâmplat hăăt, pe… 5 iunie. Ar trebui trebui să-și suflece mânecile, dat jos. Dar și cel de pe laterală. să-și protejeze chelia cu o 2. Bucățile de marmură s-au desprins din monșapcă roșie (să fie atent ca să tura treptelor. Și alte trepte sunt în mare nu fie inscripționat „M...E suferință. Și aici ar trebui o mână de gospodar.

PSD”) și să se apuce de lucru.

Te bagi, Vasilescule?

Deocamdată în exteriorul 3-4-5-6. Se impune plivirea buruienilor de pe Teatrului Dramatic „Ion D. scări și de pe lângă teatru. Ca un suprem semn Sîrbu”. Aici decorul arată jalal delăsării, și burlanul a… înfrunzit. Pentru a nu nic. Deci, de lucru ar fi….

Nu știm care sunt sfătuitorii lui cădea de pe scară, rugăm ca Vasilescu să fie sprijinit. Eventual de Bobora.

Bobora, oamenii de taină, dar

2

PROIECTE

Dănuţ Buhăescu, primarul Uricaniului:

„N-am renunţat nicio clipă la ideea finalizării drumului spre Herculane”

Punerea în valoare a lacului de la Câmpu lui Neag şi crearea unui mare complex de relaxare în zonă, drumul spre Herculane şi deschiderea astfel de noi oportunităţi pentru Uricani şi pentru zona de vest a Văii Jiului rămân în atenţia primarului Uricaniului. Acesta consideră că aceste două obiective vor scoate la liman localitatea şi zona şi vor compensa închiderea minelor de pe raza localităţii Uricani şi chiar din municipiul vecin, Lupeni.

Drumul spre Herculane

Deoarece foarte multă lume l-a întrebat şi îl întreabă pe primarul Uricaniului dacă a renunţat să mai lupte pentru drumul Câmpu lui NeagHerculane, Dănuţ Buhăescu ne-a spus că nici vorbă de aşa ceva. Acesta este obiectivul pentru care va lupta în continuare.

Chiar dacă acum este ferm convins că mai înainte de 20202021 nu se prea poate face nimic. „De vină este, cum am mai spus, fostul premier Cioloş, care n-a inclus în Master Plan acest drum. Dar nicio problemă, chiar dacă se mai întârzie, drumul se va putea face pe bani europeni pe

Uricani

Un caz major cu (trei) minore

Marţi, 24 iulie, un „om de bine” care s-a prezentat a fi din Uricani şi care ne-a dat un nume (pentru care nu băgăm mâna în foc) ne-a dat un pont referitor la „o infracţiune cu trei tinere săvârşită acum mai bine de două săptămâni de către doi cetăţeni din oraşul Uricani”.

Omul ne-a spus pe scurt istoria acestei fapte şi a terminat cu ceva de genul: „N-am văzut cam nimic prin presă, oare se încearcă muşamalizarea acestei

)

Ziarul Vaii Jiului

exerciţiul financiar 2021-2025 şi pe baza Programului special creat de Comisia Europeană pentru fostele zone miniere”, este de părere edilul din Uricani.

Comisia Europeană va decide

Proiectul care vizează complexul de recreere, sportiv şi de agrement, propus de Primăria Uricani şi de primarul Dănuţ Buhăescu, a ajuns şi la Comisia Europeană şi pe masa ministrului Rovana Plumb. Tot prin 2020 ar trebui să se ştie dacă pe Programul cu zonele miniere al Comisiei Europene va fi sau nu aprobat. „Dacă se dă undă verde, atunci vom da drumul la studiul de fezabilitate. Altfel nu are rost, că nu putem să ne permitem să plătim un astfel de studiu şi apoi să ajungem cumva să pierdem banii”, ne spune primarul.

Lacul de la Câmp şi 36 de hectare nefolosite

Proiectul, în opinia primarului și al specialiștilor, „este extraordinar, iar el poate fi completat ulterior cu alte chestiuni bune, nicio problemă”.

Practic, în opinia primarului, acest proiect ar dezvolta nu doar turismul Uricaniului, ci şi al întregii zone a Văii Jiului şi ar fi ceva unic pentru România, în condiţiile în care la Uricani avem pe zeci de kilometri cei mai spectaculoşi munţi din ţară, Munţii Retezat, plus Munţii Vâlcan alături. fapte, că orice e posibil în ţara asta?!”...

Ei bine, domnului respectiv îi transmitem că miercuri, 25 iulie, am primit toate datele de la purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Hunedoara, precum şi date parţiale şi confirmarea cazului de la comandantul Poliţiei oraşului Uricani. Povestea diferă însă foarte mult, după cum ne-a fost relatată de cele trei părţi. Înclinăm să credem vocile autorizate.

Varianta IJP Hunedoara

Iată ce ni s-a transmis din partea Inspectoratului Judeţean de Poliţie Hunedoara: „În data de 10 iulie 2018, Poliţia oraşului Uricani a fost sesizată de către trei minore cu privire la faptul că au fost agresate, pe fondul consumului de alcool şi al unor neînţelegeri, de către un bărbat de 31 de ani. În cauză s-a întocmit un dosar de cercetare penală sub aspectul săvârşirii

Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani 24348364 n J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0371.136393 (Vodafone fix); 0735.727264 (Vodafone mobil) Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

de aventură, cu instalaţii de tiroliene şi tot tacâmul sporturilor extreme ar fi vişina de pe tort şi ar atrage în timp, probabil, amatori de gen din toată lumea. Dar poate cel mai spectaculos lucru din proiect ar fi trenuleţul care se propune, un trenuleţ de mină care ar prelua călători şi i-ar purta prin nişte galerii construite din materiale speciale, asemănătoare galeriilor miniere, unde vizitatorii ar putea vedea „mineri” şi cam cum arată o mină. Pistele de biciclete în circuit, pe o lungime de zeci de kilometri ar atrage şi pe cei îndrăgostiţi de acest minunat şi liniştitor sport, dar şi pe cei dornici de plimbare prin ţinutul pitoresc de la poalele Retezatului. „În cadrul proiectului există şi un minicinematograf. Este, de fapt, o sală de proiecţie de 12-15 locuri, unde grupuri Un proiect cu de toate de turişti venite la acest mare complex pentru toţi îşi pot face o imagine de cum arată Din câte se ştie, în proiectul intitulat Munţii Retezat şi totul din jur. Într-un sugestiv „Câmpu lui Neag-Uricani, filmuleţ de prezentare de 7-10 minute, Poarta de intrare în Parcul Naţional ei pot să vadă exact ce doresc să Retezat” sunt trecute a se realiza un viziteze, să-şi aleagă eventual unde ar Aqua Park, cu bazine în exterior şi intevrea să ajungă. Un ghid turistic îi va prerior, mai multe terenuri de fotbal, lua imediat şi vor merge, contra cost handbal şi tenis de câmp, un muzeu al spre zona dorită. Această clădire va civilizaţiei Văii Jiului, un fel de miniavea de altfel inclus şi un punct turistic, muzeu al satului, după ideea celor din unde, gratuit, turiştii vor putea primi Bucureşti şi Sibiu de la ASTRA, unde să toate informaţiile cerute”, susţine fie aduse case ţărăneşti specifice zonei, Dănuţ Buhăescu. din satele aparţinătoare celor şase În jurul lacului sunt prevăzute zone de localităţi ale zonei noastre, de la distracţie, cu jocuri pentru copii şi Cimpa, Răscoala, Tirici, Jieţ, Sălătruc, tineret, iar pe suprafaţa acestuia doriDâlja, Slătinioara din est şi până la torii se vor putea plimba cu bărcile sau Dealu Babii, Tusu, Valea de Brazi cu hidrobicicletele, seara, de jur şi Câmpu lui Neag în vest. Un împrejur lacul fiind iluminat Pagină parc mare de câteva hectare feeric şi cu jocuri de lumini.

„Avem salba de lacuri şi de peşteri, avem tot ce vrei şi ce nu vrei în materie de floră, avem animale sălbatice rare, precum râsul, cocoşul de munte, capra neagră, anumite specii de vipere. În plus, proiectul acoperă şi zona lacului de la Câmpu lui Neag. De fapt, în jurul acestui lac rămas de la fosta carieră minieră ar urma să se dezvolte totul.

Lacul are 11 hectare, iar suprafaţa de lângă el pusă la bătaie de către administraţia locală ar fi de 36 de hectare. Deci, un total de 47 de hectare. Investiţia ar fi şi ea pe măsură, vreo 20 de milioane de euro, bani europeni, prin care s-ar crea cel mai frumos şi variat complex turistic şi de relaxare”, spune edilul din Uricani.

infracţiunii de lovire şi alte violenţe. Se efectuează în continuare verificări pentru lămurirea situaţiei”.

realizată de Corneliu BRAN

Varianta cetăţeanului

În acelaşi timp, cetăţeanul din Uricani ne-a spus ceva de genul: „Doi bărbaţi s-au înţeles cu trei fete, dintre care două minore, să facă o partidă de sex contracost. Au plecat undeva pe o vale, au făcut treaba, iar la final cei doi bărbaţi nu numai că n-au plătit nimic, dar le-au mai şi agresat fizic. Acum nu se aude, nu se spune nimic, deşi prin oraş vorba circulă...”.

Varianta şefului poliţiei din Uricani (identic cu IJP Hunedoara)

În fine, cea de-a treia sursă a acestui material este comandantul Poliţiei

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN

oraşului Uricani, comisarul şef Daniel Pătrăşcoiu. Dumnealui nu a dat nume şi vârste ca să nu strice ancheta, dar ne-a spus o chestiune importantă: partida de sex de care vorbea cetăţeanul care ne-a anunţat n-ar fi avut loc. Dar bătaia fetelor da, pe acest motiv fiind calibrat şi dosarul în acest moment: „infracţiune de lovire şi alte violenţe”.

Părinţii nu au mustrări de conştiinţă?

Întrebarea este ce căutau minorele singure cu oameni în toată firea şi în stare de ebrietate? Aici de vină sunt şi părinţii sau tutorii, care uită că fetele, până la o anumită vârstă, nu pot fi lăsate brambura pe străzi noaptea. Dar oare dacă pe copii are cine să-i educe şi totuşi nu întotdeauna se şi întâmplă asta, atunci oare pe părinţi cine să-i mai educe la vârsta asta?

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008.

ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU DTP: Daniela FILIMON, Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO Publicitate: Mirabela FLEȚAN - 0735.727264 Administrativ / Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

joi, 26 iulie 2018

Vulcan

Ile nu-i are deloc la inimă pe medicii dentişti

Încet, dar sigur, termenul până la care medicii de familie şi medicii dentişti care au concesionate spaţii în Ambulatoriul din Vulcan se apropie de scadenţă. În timp ce pentru unii nu se vor fi stins încă ecourile petrecerilor şi bucuria serbărilor legate de Centenarul Marii Uniri, în 27 august, loviţi în soartă chiar de către administraţia publică locală vulcăneană, aceste două categorii de medici vor fi nevoite să-şi ia tot ce au în cabinete în care au investit bani grei şi să se mute în altă parte. Unde? Ei, asta e întrebarea!

După o perioadă

de timp destul de lungă, în care primarul Gheorghe Ile a rămas insensibil şi rece la problema cu care el însuşi i-a pus să se confrunte, s-a decis să le sară-n ajutor. Sau să mimeze c-o face, mă rog. Se prea poate ca reacţia asta târzie să nu fi fost generată întru totul de dorinţa de a le oferi o soluţie medicilor de familie şi dentiştilor afectaţi de

măsura rezilierii unilaterale a contractelor de concesiune, cât mai ales de nemulţumirea şi de criticile venite din partea unei mari părţi a locuitorilor din Vulcan. În acest fel a apărut şi ideea salvatoare cu încăperile existente la parterul aşazisul bloc NATO de la Dincă, în care, până să fi fost mutat la Petroşani, a funcţionat sediul local al Fiscului.

Încă nu e clar

câţi din cei nouă medici de familie se vor resemna cu gândul că au pierdut meciul cu primăria şi se vor instala în spaţiile puse la dispoziţie.

Punerea la punct a încăperilor, pentru ca acestea să arate ca adevărate cabinete medicale, necesită timp şi, mai ales, bani.

Faptul că Ile a promis că reparaţiile

necesare vor fi făcute de primărie, prin Pregoterm, nu îi încălzeşte prea mult pe medici.

Este nevoie de multe altele, de autorizaţii şi diferite adeverinţe, care necesită drumuri şi care costă. De aceea nu ar fi de mirare ca, la sfârşitul lui august, să se audă că unii medici de familie au renunţat pur şi simplu la corvoada asta. Bănuiesc că aţi observat că nu i-am mai pomenit pe medicii dentişti! Nu am făcut-o, fiindcă pe Ile îl doare undeva de ei. Le-a spus el însuşi că, pur şi simplu, pe el nu-l interesează unde se duc aceştia.

Gheorghe OLTEANU

S-a trezit și Apa Serv în al doisprezecelea ceas!

Acum vrea să reconfigureze canalizarea

Ani de zile am stat cu ochii pe canalizări ca brotacii, și uite că erau soluții, nu era voință!

Atât la Petroșani, cât și la Petrila, rețeaua de apă potabilă s-a extins, dar canalizarea nu s-a extins concomitent. A apărut astfel o subdimensionare a sistemului de canalizare care funcționează normal, dar doar până la momentul creșterii volumului de apă pluvială.

Atunci clachează, apa iese în stradă.

Acest lucru nu ar trebui să se mai întâmple, cel puțin nu în halul în care se întâmplă acum, având în vedere investițiile realizate, creșterea prețurilor la apa potabilă și, mai ales, având în vedere sumele enorme încasate pentru apa pluvială.

După ce în primă fază Costel Avram nu a recunoscut lipsurile societății pe care o conduce, și problemele pe care nu reușește să le administreze în teren, iată că, în ceasul al doisprezecelea, ia atitudine. Vine cu o soluție pentru reconfigurarea canalizării pluviale.

Descărcări ale canalizării de la intersecțiile cu declivitate mare în pâraie Apa Serv Valea Jiului solicită Primăriei Petroșani aprobarea reconfigurării canalizării pluviale din Petroșani.

Prin obiectivul realizat se propune descărcarea acumulărilor de ape provenite din precipitații abun-

8

www.zvj.ro joi, 26 iulie 2018

dente din zonele cu declivitate mare de la intersecții de străzi, unde sunt acumulări din cauza amenajărilor necorespunzătoare.

Totodată, se dorește evacuarea apelor uzate menajere prin separarea acestora de cele pluviale și reducerea debitelor acestora în situațiile cu precipitații abundente când se creează inundații la intersecțiile străzilor, în parcări.

Valoarea totală a investițiilor este de 125.503 lei, sumă finanțată din dividendele aferente UAT Petroșani, atât cele neconsumate din anul 2016, cât și cele care au revenit pentru anul 2017, și cuprinde lucrările în zonele cele mai vulnerabile după cum urmează: - strada Oituz - pod Slătinioara, zona Lidl; - strada Oituz - intrare la PT8, Liceul Economic; - str. 1 Decembrie - pod Slătinioara, în amonte; - DN 66 pod Slătinioara în aval; - DN 66 pod pârâu Staicului, aval; - parcare strada Aviatorilor bl. 28-28A; - strada Aviatorilor - pod pârâu Staicului; - strada General Dragalina în zona Cinematografului Victoria; - strada Independenței, bl. 11-13, pod Staicului.

Alina PIPAN

ACTUALITATE

3

4

ACTUALITATE

Vulcan

Prezicerea de bani cu sacul

Deunăzi, aflându-mă în chioşcul de ziare din Vulcan, cel de lângă „Prelata Verde” al pieţii agroalimentare, singurul punct de difuzare a presei care mai rezistă în centrul şi în vestul Văii Jiului, mai că am rămas fără grai când am auzit prorocirea bărbatului care stătea de vorbă cu nea Nelu Chirculescu. „O să iei

bani cu sacul!”, l-a asigurat pe chioşcar domnul profesor Simion Spiridon, preşedintele Asociaţiei „Seniorii 2016 –

Consulul Germaniei,

De la Sibiu la Petroșani

Astăzi, 26 iulie 2018, ora 11:30, Hans Erich Tishler, consulul Republicii Federale Germania la Sibiu, se va afla în vizită oficială la Petroșani, unde se va întâlni cu primarul Tiberiu Iacob-Ridzi.

Excelența Sa, dl.

Hans Erich Tischler, nu este la prima vizită în județul Hunedoara. Anul trecut în septembrie consulul s-a întâlnit cu prefectul județului Hunedoara, Tiberiu-Fabius Kiszely, și cu MirceaFlaviu Bobora – președintele Consiliului Județean

Valea Jiului”. Organizaţie care luptă din răsputeri, prin toate mijloacele constituţionale, pentru ca minerii pensionaţi înainte de 2011 să se alinieze, cu drepturile lor băneşti, ortacilor care şi-au băgat dosarele de pensie după anul amintit. Domnul Simion Spiridon este convins că inegalitatea asta va dispărea după 2 octombrie 2018, când „intră Legea nr. 245, completare la 263, al. 4, care clarifică situaţia celor care au ieşit la pensie înainte de 2011 şi care au douăzeci de ani de cotizare”. „Să sperăm că legea va fi promulgată de preşedintele României, a mai adăugat Spiridon

Simion, iar mai apoi Ministerul Muncii să o aplice la partea minieră!”.

Spre surprinderea

celui care-i prevestise c-o să care banii

Hunedoara.

Aceste vizite se stabilesc pentru a consolida relațiile de colaborare, la nivel local, între cele două țări, și pentru a media colaborarea pe plan economic, investițional, educațional.

Hans Erich Tischler este o persoană comunicativă, care cere multe informații care ar putea să intereseze mediul administrativ și al investitorilor din țara sa, dar, în același timp, vine mereu cu recomandări către autoritățile cu care relaționează.

Anul trecut, a recomandat autorităților locale și județene să pregătească infrastructura turistică din județul Hunedoara, în contextul în care, în 2021, Timișoara este capitală culturală europeană, iar numărul turiștilor care vor dori să viziteze acest oraș, dar și celelalte județe din Transilvania, va fi unul ridicat.

Alina PIPAN

Vulcănean

cu sacul, ca-n vremurile îngrozitoarei inflaţii din anii ’40, nea Nelu Chirculescu, fost inginer minier aflat la pensie din 1999, nu a sărit în sus de bucurie. Dimpotrivă, s-a arătat neîncrezător. Nu a schiţat niciun zâmbet nici când profesorul i-a reamintit şi de noua lege care ar urma să intre în vigoare în 2021. Personal aş fi vrut să-i văd reacţia la prevestirea mai marelui pesedeului, aceea cu triplarea pensiilor. În ce priveşte sacul cu bani, tare mă tem că vom ajunge şi la el. E de ajuns să urmăreşti creşterea ratei inflaţiei.

Gheorghe OLTEANU

Implicat într-un accident rutier

Marți, 24 iulie, ora 14:00, poliţiştii din cadrul Poliţiei oraşului Haţeg au fost sesizați prin apelul de urgenţă SNUAU 112 despre faptul că, pe DN 68, între localitățile Sarmizegetusa și Zeicani a avut loc un accident rutier în care a fost implicat un șofer din Vulcan.

În accident a fost implicat un bărbat în vârstă de 50 ani, din Vulcan.

Acesta, în timp ce șofa pe DN 68, sensul de mers Caransebeș – Hațeg, din cauza neadaptării vitezei de deplasare într-o curbă deosebit de periculoasă la dreapta, a pierdut controlul direcției de mers și s-a răsturnat în partea stângă a sensului său de mers. În urma accidentului rutier a rezultat vătămarea corporală a conducătorului auto, care se afla singur în autoturism. Acesta a fost transportat la spital, în vederea acordării de îngrijiri medicale.

Conducătorul auto a fost testat cu aparatul etilotest. Rezultatul fiind negativ, a fost recoltată o mostră biologică de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei. În cauză poliţiştii au întocmit dosar de cercetare penală pentru infracţiunea de vătămare corporală din culpă.

Alina PIPAN

CEH cumpără

454.908,408 MWh gaze naturale

Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA achiziționează 454.908,408 MWh gaze naturale.

Achiziția se va face la 2 august, ora 10:00, la sediul din Petroșani, prin procedura de „Negociere competitivă”, așa cum se întâmplă de fapt și la sediile administrațiilor locale care achiziționează gaz sau energie electrică.

Achiziția a 454.908,408 MWh gaze naturale din producția internă se va realiza cu livrare în perioada octombrie 2018 - septembrie 2019.

Alina PIPAN

facebook.com/ziarulvaiijiului

joi, 26 iulie 2018

JUBILEUL CĂRBUNELUI (XXXIX)

Minele în primii ani de după război în România Mare

În urmă cu 150 de ani a început extracția industrială a cărbunelui în Valea Jiului.

Cărbune care a însemnat dezvoltarea Văii Jiului. Pentru că povestea cărbunelui este și povestea Văii Jiului, „Ziarul Văii Jiului” vă oferă la ceas jubiliar câteva povești ale cărbunelui de Valea Jiului. „Ziarul Văii Jiului” vă propune un nou episod din „Jubileul Cărbunelui”: capitolul „Minele în primii ani de după război în România Mare” din volumul „Valea Jiului în anii marii crize economice mondiale”, publicat de Marian Boboc în 2013.

Capitolul trece în revistă creșterea și descreșterea mineritului Văii Jiului.

Lectură plăcută! (ZVJ) Concentrarea producţiei întregului grup Vulcan la puţul Chorin va ieftini extracţia prin suprimarea totală a cheltuielilor de la minele Vest, Valea Jiului de Sus şi Est pentru transporturi la suprafaţă.

Aceste cheltuieli se urcă numai la: 1.748.984,56 lei la Mina Est 2.551.315,33 lei la Mina Valea Jiului de Sus 8.825.074,41 lei la Mina Vest. …………………………………

13.125.374,29 lei

Transportul la suprafaţă Chorin revine astăzi în medie la 8,03 lei pro tonă.

Cheltuiala la acest post, când întreaga producţie a Grupului Vulcan va trece prin Chorin, se va ridica deci pentru producţia minelor Est, Valea Jiului de Sus şi Vest la cel mult: 8,03 x 363.000 = 2.921.310, de unde o diferenţă anuală de transport la zi de lei 10.264.060 În schimb, transportul la suprafaţă fiind înlocuit de un transport subteran, vom avea de altă parte un plus de cheltuieli: La Mina Vest: 1,35 x 164.800 tkm a 10 lei la 2.265.300 lei; Din care se scade transportul actual la oriz. 630; 0,48 x 167.800 tkm a 5 l = 402.720 lei.

La Mina Valea Jiului de Sus: 0,83 x 90.000 tkm a 10 lei = 747.000 La Mina Est: 0,32 x 106.000 tkm a 10 l = 339.200 lei din care se scade transportul actual la oriz. 590: 0,40 x 106.000 tkm a 13 lei = 551.200.

Rezultă prin urmare o economie la transporturi de Lei 7.442.480.

Prin brichetarea mărunţilor la Vulcan se va câştiga diferenţa între preţul ciuruiţilor care astăzi se dau gratuit personalului şi preţul mărunţilor, care astăzi nu găsesc plasament. Din această diferenţă trebuie scăzut costul fabricaţiei brichetelor şi adăugată dobânda stocului de mărunţi care se acumulează. În calculul de rentabilitate nu vom considera această dobândă, vom examina numai valoarea comercială a producţiei Grupului Vulcan. În situaţia actuală şi în situaţia creată prin brichetarea mărunţilor pentru alocaţii.

O instalaţie de brichetaj, după ofertele primite, revine la: 1.940.000 lei - maşini 264.000 lei - transp. maşini 870.000 lei - vama 200.000 lei - fundaţii 304.000 lei - montaj 500.000 lei - instalaţii anexe 422.000 lei - clădiri ……………………………..

4.200.000 lei Cheltuielile pro tonă vor fi: Vapori 50 kg/t a 0,35 lei/kg - 17,50 lei energ. elec. 4 Kwo/ t a 3 lei -12,000 lei salarii 63.000 lunar - 30,00 lei smoală de petrol 30 kg/t a 2,2 -66,00 lei ………………..

125,50 LEI

8

www.zvj.ro joi, 26 iulie 2018

Producţia Grupului Vulcan se împarte în următoarele categorii (media ultimului trimestru): 29,9% - 0-8 52,9% - 8-80 12,8% - peste 80 4,4% - steril Deci, după producţia anuală de 486.000 tone, vom avea: 145.314 tone 0-8 257.094 tone 8-80 62.208 tone peste 80 21.384 tone steril ……………………………….

486.000 tone

Din cele 257.094 tone 8-80 se scad anual 25.300 tone pentru alocaţii, rămânând deci comercializabili şi realizăm următoarele: sume realizate 62.208 t bulgări a 1080 lei 67.184.640 lei 289.742 t ocnă a 931 lei 269.749.802 lei 31.104 t mărunţi (vânzare la particulari) a 745 lei 23.172.480 lei 24.000 t mărunţi (consum propriu) a 850 lei 20.400.000 lei 25.300 t ciuruiţi (alocaţi la personal) a 977,5 lei 24.730.750 lei 32.262 t mărunţi a 745 lei stoc nerealizat 21.384 t steril …………………………

486.000 tone 405.237.672 lei

Întrebuinţând pentru alocaţii cărbuni mărunţi, socotiţi cu 745 lei şi brichetaţi, se vor putea comercializa cele 25.300 tone ciuruiţi, care ne vor permite compunerea unei noi cantităţi de ocnă şi vom avea situaţia următoare: 62.208 t bulgări a 1080 lei 67.184.640 lei 321.367 t ocnă a 931 lei - 299.189.884 lei 31.105 t mărunţi (vânzare la particulari) a 745 lei - 23.172.480 lei 24.000 t mărunţi (consum propriu) a 850 lei - 20.400.000 lei 24.541 t mărunţi (pt. brichete servind la alocaţii - 24.730.750 lei 1.396 t mărunţi a 745 lei - stoc nerealizat 21.384 t steril ………………..

486.000 t 434.677.754 lei Este prin urmare un plus realizat de 29.440.882 lei provenind din utilizarea a 24.541 tone mărunţi supuşi brichetării şi a 6325 tone mărunţi intraţi în compoziţia unui plus de cantitate de ocnă, prin amestec de 25.300 tone ciuruiţi ce se acordase ca alocaţii. În total, aceste 30.866 t utilizate, socotite cu 745 lei, ne dau 22.995.170 lei, care, scăzuţi din diferenţa de 29.440.082, reprezintă beneficul transformării mărunţilor în brichete de

6.444.912 lei.

Prin acest beneficiu, scăzând iarăşi cheltuielile de fabricaţie a brichetelor de 3.175.150 lei şi o amortizare de 1/7 a maşinilor şi 1/15 a construcţiilor de 567.833 lei, adică 3.742.983 lei, rămâne un beneficiu net de Lei 2.701.929.

Acest beneficiu era de altfel evident, e suficient să considerăm că în prezent se dau ca alocaţii cărbuni valorând 977,80 lei, pe când prin brichetare se va da o cantitate egală, valorând însă numai 0,97x745+125,50 = 848,15 lei. În afară de acest beneficiu se mai economiseşte astfel dobânda stocului de mărunţi nerealizat, de ordinul a 691.000 lei, şi cheltuielile cu manipularea stocului de mărunţi, de ordinul a 1.422.000 lei anual, nu vom ţine însă seamă de aceste economii.

În prezent, examinând numai aceste 4 posturi mari, concentrarea producţiei Grupului Petroşani la Petrila, spălarea întregii producţiuni la Petrila în loc să construim două noi separaţii, concentrarea Grupului Vulcan, prin puţul Chorin şi introducerea brichetajului pentru alocaţii la Grupul Vulcan constatăm că aceste investiţii aduc următoarele beneficii anuale: Concentrarea la Petrila: 35.661.292 lei Spălătoria Petrila: 11.974.428 lei Concentrarea la Chorin: 7.442.480 lei Brichetajul Vulcan: 8.764.888 lei ………………………………

Total 56.880.129 lei Aceste beneficii suplimentare vor apare succesiv în anii următori, şi anume: În 1930 - 2.701.939 În 1931 - 49.477.649 În 1932 - 49.437.649 În 1933 - 66.880.138

Examinând cifrele la care se ridică lucrările extraordinare, în spiritul celor expuse sub titlu „Rentabilitate”, vedem în primul rând deosebirea de caracter a lucrărilor ce se execută la Vulcan faţă de Petroşani. Pe când la acest din urmă grup se execută lucrări de concentrare şi de însemnat progres tehnic, lucrările de investiţii curente fiind de mică proporţie, la Grupul Vulcan proporţia covârşitoare este tocmai a acestor lucrări anuale. Motivul rezidă în faptul, a cărei origine nu intră în cadrul acestei expuneri, de a fi discutată, că în ultimii ani Grupul Vulcan nu a primit reînnoirile necesare, ceea ce s-a tradus prin diminuarea capacităţii sale de producţie. Anul acesta, cu toate sforţările depuse, producţiunea este în scădere cu peste 10.000 tone, iar cota C.F. (Căilor Ferate - n.a.) nu a putut fi asigurată, ceea ce ne-a obligat a solicita continue aprobări de rocadă între grupurile de mină.

De altfel, examinând bilanţurile anilor trecuţi în ce priveşte investiţiile şi amortismentele constatăm: Anul 1921 1922 1923 1924 1925 1926 1927 1928

Investiţii 17.667.480 61.459.463 135.906.035 180.301.168 103.781.089 108.578.678 86.292.866 42.542.468

Din acest tablou rezultă în primul rând o diferenţă între amortismente şi investiţii de Lei 188.273.572.

Remarcăm că investiţiile cele mai mari s-au făcut în ani 1923 şi 1924, epocă în care s-au făcut investiţii (…) sociale importante. În schimb, în 1925, 1926 şi 1927 investiţiile scad mult. Diferenţa mare în 1928 provine din faptul că investiţiunile diverse au fost oprite pentru a alcătui un program raţional bazat pe necesităţile viitoare. În 1929 investiţiile au crescut, Grupul Vulcan beneficiind pe baza aprobării Consiliului de Administraţie de marea majoritate a lor. Deşi proiectul general pentru Grupul Petroşani fusese supus din 1925 aprobării Consiliului de Administraţie, a fost amânat pentru a se face noi expertize.

Concluzia celor de mai sus, puse în legătură cu cele amintite la „Rentabilitate”, este că, socotind un amortisment mediu de 120.000.000 lei anual, obţinem pentru cei 3 ani ai desfăşurării programului un fond de reînnoire de cca. 360 milioane lei.

Totalul lucrărilor extraordinare de ameliorare şi investiţie (scăzând cheltuielile extraordinare de exploatare în sumă de 19.370.000) este de Lei 376.140.000. Or, chiar în momentul alcătuirii prezentei expuneri, beneficiem de extrema prudenţă a previziunilor, deoarece, comandând chiar acum instalaţiile de funicular Aninoasa-Petrila şi Est-Petrila, realizăm o economie de 18.480.000 lei, ceea ce reduce programul nostru la 257.660.000 lei, deci rămânem în cadrele unui fond de reînnoire, deşi programul nostru este foarte încărcat cu lucrări de punere la punct a Grupului Vulcan şi cu lucrări extraordinare care se execută numai în perioade îndepărtate şi deci ar trebui repartizate pe mai mulţi ani. Ca atare, cheltuielile de înnoire, repartizate pe trei ani, reprezentând aproximativ degradarea inventarului nostru activ, căruia îi corespunde amortismentul, nu s-ar putea cere un beneficiu mai mare decât menţinerea rentabilităţii. Totuşi, adoptând o nouă doctrină, am văzut că vom realiza, pe lângă scăderea preţului de revenire, şi beneficii suplimentare evaluate la un minim de Lei 56.880.129.

Decalarea între investiţiunile şi amortismentele din ultimii ani explică, pe lângă dificultăţile Grupului Vulcan, şi prezenţa importantului sold în numerar ce societatea noastră posedă.

În cele ce preced nu am amintit nimic de Centrala Electrică şi Atelierele Centrale deoarece modificările de adus acestor instalaţiuni sunt în legătură strânsă cu forma viitoare ce va avea societatea noastră. Menţionez că în cazul când va rămâne în aceeaşi formă juridică, va trebui să instalăm o unitate mare sau 2 unităţi mici ca rezervă, studiind şi o eventuală trecere pe presiune înaltă. Fondurile pentru aceste îmbunătăţiri vor proveni din diferenţele Amortismente Diferenţe între amortismentul şi in20.831.764 + 3.164.284 vestiţiile anului 1929, 60.970.388 - 589.075 această lucrare ar fi tre123.943.301 - 11.962.734 buit să fie executată 170.919.849 - 9.381.319 chiar în 1929 şi a fost 121.277.642 + 17.293.553 amânată în aşteptarea a 129.476.461 + 20.899.783 unei soluţiuni în chestiu137.793.250 + 51.500.484 nea fuziunii”.

117.754.768 + 75.212.468

prăvălia cu istorii

5

6

SPORT

Inter Petrila se reunește luni

Inter Petrila își va relua pregătirea pentru noul sezon competițional din Liga a IV-a luni, 30 iulie.

Jucătorii petrileni vor începere antrenamentele sub comanda aceluiași antrenor Adi Câmpean și, în mare, cu același număr de jucători. Este posibil ca gruparea să efectueze un cantonament local în Munții Parâng și să susțină amicale cu echipe din Vale.

Horațiu Popa

Fotbaliștii hunedoreni

Incertitudinea planează asupra echipei din Liga a IV-a CSM Jiul Petroșani.

În județul Hunedoara, dar nu numai, ci în întreaga țară, întâlnim o realitate dureroasă: criza acută de rezerve de sânge.

Renunţă la Au donat banca CSM Jiul sânge

Fotbal

Amicalul oltenesc anulat

Pentru că antrenorul Horațiu Popa nu știe ce jucători mai vor să continue la Petroșani, înscrierea Jiului în noul sezon competițional se află sub semnul întrebării. Planuri de reunire ar fi pentru luni, 30 iulie, dar problemele sunt Din motive neimputabile ACS aceleași legate de bani. Chiar și Energeticianul Tg. Jiu, amicalul antrenorul Horațiu Popa ar avea un prevăzut pentru vineri, 27 iulie, gând de renunțare. În sezonul trecu echipa din Liga a III-a FC cut acesta, ajutat de niște priPagină Universitatea Craiova nu va eteni care au și jucat la echipă, mai avea loc. realizată de au plătit în mare parte cheltuielile.

Loredana Prin urmare, trupa lui Cristi Primăria Petroșani a promis că JUGLEA Dulca va susține un alt amical, va înscrie echipa și că o va sâmbătă de la ora 11:00, cel mai susține. Numai că de la vorbe la probabil un joc-școală între jucători. fapte e cale lungă.

Antrenorul principal Cristian Dulca se consideră în momentul de față Fotbaliștii lupeneni mulțumit de lotul pe care îl are la dispoziție: „Luând în considerare la ce echipe vor juca în Liga a II-a - UTA, Petrolul, U Cluj, cred că noi avem un lot de mijlocul clasamentului. S-a creat o emulație în jurul echipei. Jucătorii În sezonul trecut de sunt încântați de faptul că sunt iubiți campionat al Ligii a IV-a, aici de către oamenii din Vale”.

Trag spre Vulcan?

AJF

Schimbare de sediu

La 17 august va avea loc Adunarea Generală a AJF Hunedoara. Motivul întâlnirii este schimbarea sediului AJF.

Tot în cadrul acelei ședințe, se va stabili țintarul noului campionat în ligile a IV-a și a V-a. Se va vorbi despre echipele participante, numărul lor și cum stau acestea cu datoriile.

facebook.com/ziarulvaiijiului

CSMMV Vulcan a avut un parcurs constant, iar echipa s-a arătat dornică de a face performanță.

În această vacanță vulcănenii vor să se întărească și mai mult și să aibă un obiectiv ca în vremurile bune. Tot mai multe zvonuri spun că CSM Vulcan și-ar îndrepta atenția spre mai mulți jucători de la Hercules Lupeni. Din cauza unor probleme legate de bani, mai mulți jucători de la Lupeni și-au arătat intenția de a pleca. Ciocârlan, Ciorâia, Filip, Harangozo sunt numele jucătorilor care ar putea să se îndrepte spre Vulcan. Deocamdată totul este la nivel de zvon.

Centrul Județean de Transfuzie Sanguină Hunedoara – Deva a făcut și face în continuare mai multe campanii de sensibilizare a opiniei publice, cu adresabilitate directă către potențialii donatori. Una dintre aceste campanii a avut efect în rândul unui cunoscut club sportiv din Deva. Un număr impresionant de băieți tineri, sănătoși și bine făcuți au venit să doneze, voluntar, sânge. Este vorba despre componenții echipei de futsal Autobergamo Deva. Fotbaliștii au fost însoțiți la această acțiune de mare umanism și de către conducerea tehnică și administrativă. „Întotdeauna am socotit că clubul nostru a fost construit ca să facă bine

Pe stadionul Jiul

comunității. Adică Deva să aibă performanțe și să fie mândră că are o echipă de top.

Totodată, clubul nostru are datoria de a ajuta comunitatea. În plus, am și văzut tabelul domnului doctor Demeter, care a fost, tot timpul, din punct de vedre profesional, alături de echipă și ne-a ajutat cu rezolvarea problemelor medicale pe care le-au avut băieții, și, la apelul dânsului și pentru comunitatea locală, în primul rând, am decis să facem treaba aceasta. Consider că acest lucru ar trebui să-l facă toți sportivii. În mod normal, un sportiv este un om sănătos.

De aici așteaptă și ceilalți, mai ales de la cei care sunt sprijiniți și din bani publici, așa cum suntem și noi. E normal ca să întoarcem către comunitate aceste gratuități”, a declarat Dorin Dopa, președintele și finanțatorul celor de la Autobergamo Deva. Și în Valea Jiului unii sportivi fac astfel de gesturi, dar în special studenții de la Universitatea din Petroșani au avut o astfel de inițiativă.

Peste două rabe cu gunoi

De miercuri, 15 muncitori cu motocoase, drujbe trimiși de președintele clubului, Alin Zgripcea, și supravegheați de reprezentantul de ordine și siguranță, Alexandru Cioară, lucrează de zor la transformarea în bine a arenei sportive Jiul Petroșani.

Se ia totul de la zero cu muncă și mulți bani. Oamenii trebuie să tragă tare ca până pe data de 30 iulie totul să fie impecabil. Se tunde iarba, se numerotează scaunele, se refac cabinele, vestiarele, se montează camere de filmat, se aranjează lojele. De joi pe bază vor fi și mai mulţi oameni.

La 30 iulie baza Jiul trebuie să fie aptă pentru a primi omologarea pentru Liga a II-a. Timpul este foarte scurt, dar nimic nu e imposibil. Cel mai important este faptul că baza începe să prindă viață și să arate bine.

Peste două rabe cu gunoi au fost scoase de pe stadionul Jiul. De joi va veni un număr și mare de muncitori care vor lucra.

Primul meci pe care ACS Energeticianul îl va juca, acasă, va fi pe data de 4 august, în compania grupării Luceafărul Oradea.

joi, 26 iulie 2018

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Ceva nu merge tocmai bine la serviciu, din cauza anturajului nepotrivit şi neconstructiv în care lucrezi. Ai alături doar colegi negativişti, nepricepuţi, nemulţumiţi, plângăcioşi, persoane care văd numai pericole la tot pasul.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Eşti implicat într-un proiect care va avea rezultate excelente, dar nu ai ajuns încă acolo. Parcă e un proces de coacere, pregăteşti terenul pentru momentul când vei începe să şi culegi recolta.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Mai apar şi supărări în iubire, dar nu pune la suflet o banală ceartă. E normal să gândiţi diferit din când în când şi, într-un moment de slăbiciune, să mai aruncaţi şi cuvinte grele!

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Dacă pleci la drum, vei întâlni pe parcurs o mulţime de persoane care pot juca un rol important în planurile tale viitoare.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Nu pune la suflet micile motive de supărare care mai apar la orizont. Dacă nu le dai prea multă atenţie, vor dispărea de la sine, ca atare cea mai bună atitudine în faţa lor este umorul.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

În timp ce tu îţi torni cenuşă în cap sporindu-ţi supărarea, ar putea trece pe lângă tine motive excelente de bucurie, dar dacă tu stai cu inima strânsă şi cu ochii în pământ, cum să le observi? Capul sus şi zâmbeşte!

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Contactul cu reprezentanţii puterii (cu un părinte autoritar, cu un profesor sever sau cu un şef aspru) este dificil şi îţi dă numai motive de nemulţumire de câte ori te adresezi lor.

Lupeni

Vegetaţia uscată - arsă sub supravegherea ISU

Primăria Lupeni arde crengile rezultate din toaletarea spațiilor verzi, cu asistența pompierilor.

Arderea controlată i-a supărat însă pe locatarii Coloniei Central, care acuză primăria că depozitează acolo deșeurile.

Primarul Lucian Resmeriță explică că ce se întâmplă de fapt pe platforma respectivă este sub controlul total al administrație locale.

La intrarea în Lupeni dinspre Vulcan se află Colonia Central, iar mai jos, pe locul fostelor colonii, s-a amenajat acum o zonă tampon pentru colectarea molozului din Lupeni. De aici, Pregoterm îl colectează și îl transportă în zonele de depozitare. În locul respectiv s-au adus în ultimele zile și crengi de copaci, rezultate din toaletarea spațiilor verzi.

Fiind un volum mare de vegetație uscată primăria a decis să ardă aceste crengi, controlat, cerând ISU să asiste arderea.

Primarul Lucian Resmeriță spune că a fost o soluție de compromis, pentru a reduce volumul mare de vegetație uscată: „Avem în colonia de jos o ardere controlată, pe care o derulăm cu asistența ISU. Ard acolo crengi de copaci, de la toaletare. Nu am putut zile la rând să ducem crengile de acolo pentru că pământul este foarte moale din cauza ploilor abundente, și nu pot intra autoutilitarele. Au fost foarte multe și am spus să eliminăm din ele. Dar dacă fumul este

PIERdERI

Când un aspect al vieţii tale te stresează prea mult, devii sclavul acelui gând, de aceea trebuie să ai întotdeauna un plan de rezervă către care să-ţi îndrepţi atenţia.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Nimic nu e veşnic: nici prieteniile, nici parteneriatele de orice formă ar fi ele, nici sprijinul grupului din care ai făcut parte, de aceea azi trebuie să-ţi iei rămas bun de la cineva care ţi-a stat, o perioadă, alături cu sinceritate şi dorinţa de a te ajuta.

ANGAJĂRI

mica publicitate

• Firmă de construcţii angajează dulgheri, zidari şi macaragii pentru muncă în Germania. Relaţii la telefon 0723.544341. _______________________________________________ • Firmă de taxi angajez dispecer. Relaţii la telefon 0763.155871. _______________________________________________ • Aqua Palace angajează în condiții avantajoase ospătari.

Relații la telefon 0751.199100. _______________________________________________ • Cabana Groapa Seacă angajează în condiţii avantajoase ajutor la bucătărie și cameristă. Oferim inclusiv cazare şi masă. Relaţii la telefon 0766.337077 (Loredana).

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

E un moment bun să-ţi stabileşti o strategie pe termen lung pentru a atinge un obiectiv căruia îi acorzi o semnificaţie specială.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Oboseala îşi lasă amprenta pe activităţile zilei, pentru că nu prea dai randament în ceea ce faci. Nu ai nicio tragere de inimă să te apuci de treabă şi refuzi orice invitaţie de a colabora la reuşita planurilor începute.

SERVICII

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

H Ho oR Ro oS SC Co oP P

mica publicitate

• Pierdut Certificat constatator de la sediul social al societăţii ANELLE MANAGEMENT SRL, cu sediul social în Municipiul Petroşani, strada 1 Decembrie 1918, bloc 122, scara 1, apartament 4, judeţul Hunedoara, înregistrată la ORC de pe lângă Tribunalul Hunedoara, sub nr.

J20/347/2013, CUI nr. 31452774. Se declară nul. ________________________________________________ • Pierdut carnet de student, emis de Universitatea din Petroşani, pe numele Spînu Nicoleta. Se declară nul.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Schimbarea pe care o aştepţi ca pe un miracol nu vine din stele şi nici din senin, ci stă chiar în puterea ta să îi dai voie să se manifeste în viaţa ta.

deranjant, oprim arderea și apelăm la un tocător de crengi”, a menționat primarul.

Oamenii din zonă spun că perimetrul respectiv este transformat în groapă de gunoi de primărie, care depozitează acolo gunoi în fiecare zi. Primarul spune însă că ce este acolo nu este gunoi menajer, ci doar gunoi din categoria moloz. Alături sunt depozitate și deșeurile vegetale, cele cărora li s-a dat foc. „Zona respectivă a fost și în trecut, este și acum, folosită pentru strângerea molozului din oraș. Noi depozităm acolo zilnic câte 20-30 de tone de moloz. Acesta nu rămâne acolo, dacă ar rămâne volumul ar fi extraordinar de mare, deci nu este o groapă de gunoi a primăriei, este o zonă tampon de depozitare. De aici mașinile Pregoterm preiau molozul și îl transportă la locul de depozitare. Acum la moloz, în zonele amenajate în oraș, se aruncă și materiale de construcții, și canapele, și poate sunt unii care mai aruncă și câte o pungă de gunoi menajer, noi nu putem sorta molozul”, explică primarul Lucian Resmeriță.

Alina PIPAN

mica publicitate

• Caut spre îngrijire o persoană vârstnică în Petrila/ Lonea/Petroşani. Relaţii la telefon 0735.753287.

8

www.zvj.ro joi, 26 iulie 2018

DIVERSE

7

8

ACTUALITATE

Pentru că este exorbitantă,

Primăria Petroșani refuză plata facturii de apă pe luna iunie

120.000 lei, atât este factura de apă pe care a primit-o Primăria Petroșani pentru luna iunie, de la Apa Serv Valea Jiului.

Suma este exorbitantă, până acum factura fiind de aproximativ 30.000 de lei. Și în acest caz apa pluvială este problema.

Direcția Administrarea Domeniului Public și Privat a Primăriei Petroșani a contestat la Apa Serv Valea Jiului această factură și a cerut modificare formulei de calcul care se aplică în momentul de față pentru taxarea apei pluviale evacuate. Formula adoptată pentru taxarea apei pluviale este permisă de lege dar, de asemenea, este

facebook.com/ziarulvaiijiului

contestabilă.

Bugetul pentru cheltuielile de întreținere al primăriei ar fi ruinat dacă ar mai plăti două facturi similare. Dacă Apa Serv Valea Jiului nu vrea să ne-

gocieze metoda de calcul a taxării apei pluviale, Primăria Petroșani va merge în instanță, altă șansă nu are.

În țară au mai fost cazuri de suprataxare, aplicând formula care mizează nu numai pe valoarea prețului mc de apă meteorică, dar și pe volumul de apă captat, în conformitate cu înregistrările sistemelor hidrotehnice. „Am verificat situațiile similare. În țară la Turnu-Severin s-a mai întâmplat un caz similar.

Ei au mers în instanță și au câștigat. Este exagerat să încasezi atât pe apa pluvială. Este mult mai mult decât apa consumată de noi”, a menționat primarul Tiberiu Iacob-Ridzi în ședința de consiliu local de miercuri, 25 iulie.

Primarul Tiberiu Iacob-Ridzi a spus că va invita reprezentanții societății de apă și canal în consiliul local, la următoarea ședință, care ar putea să aibă loc vineri, 27 iulie.

Alina PIPAN

joi, 26 iulie 2018