2417 mie 30 mai 2018

Ziarul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

LUI!

ADEVĂRU

)

împotriva

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,6397 lei 1$ = 3,0284 lei 1₤ = 5,3330 lei

miercuri, 30 mai 2018

Anul XI • nr. 2417 • 8 pagini • Preţ: 1 leu

Somație pentru C.E.H. și S.N.I.M.V.J.!

Domnilor, chiar dacă închideţi mineritul Văii Jiului, păstraţi documentele care atestă munca minerilor!

Am lucrat la E.M. Lonea 20 de ani, unde m-am format ca tehnician, unde pot spune că m-am desăvârșit ca om și unde am reușit rezultate profesionale extraordinare. În orice împrejurare mă aflam, cu atribuțiile de serviciu, mă mândream că fac parte din colectivul E.M. Lonea. Nu vreau să discut de oamenii care închid acum mina, pentru că printre ei sunt destui pentru care actul de conducere este o necunoscută și nerespectând „dealul” au ajuns aici. În demersurile mele în cadrul Asociației Seniorilor 2016 Valea Jiului pentru rezolvarea inechităților privind pensiile colegilor mei și a mea, bineînțeles, la Legea 192/2015, ne pregătim pentru următoarea etapă: recalcularea pensiilor după câștigurile brute.

Veniturile brute lunare s-au luat în calculul pensiei, doar din anul 2001, iar până atunci s-a luat în calculul pensiei doar încadrarea și câteva sporuri. În acest sens, la asociație am realizat formulare pentru membrii noștri, pentru solicitarea de adeverințe, care să ateste veniturile brute, la unitățile miniere pentru cei din grupa I de muncă și la alte unități, pentru cei cu activitate în grupa a II-a de muncă. Și eu, ca și alți colegi, ne-am deplasat cu cererile la unitățile miniere, unde am lucrat. Trecem peste faptul că, la unele mine, personalul de la arhive se adresa jignitor membrilor asociației și își dădea cu părerea că degeaba solicităm aceste adeverințe, sau la alte unități privatizate între timp, dar se solicită o sumă de bani pentru acest serviciu. Este extraordinar de neplăcut să constați că, după ce ai lucrat o viaţă la o firmă, plătești dacă soliciți vreo adeverință!

Când am primit adeverința, am constatat că pe 6 luni aveam mențiunea: lipsă state!

Am crezut că este o greșeală și m-am adresat celor res-

ponsabili. Răspunsul a fost halucinant: „Domnule Pascu, stați liniștit, pentru că dumneavoastră sunteți un caz fericit, vă lipsesc doar 6 luni! Sunt colegi de-ai dum-

Aqua Palace angajează în condiții avantajoase ospătari.

Relații la telefon 0751.199100 Firmă de taxi angajez dispecer.

Relaţii la telefon 0763.155871.

neavoastră la care nu le-am găsit 4 sau 5 ani!”. Am rămas pur și simplu îngrozit. Statele de plată sunt documente complexe, care prin Legea Arhivelor Naționale nr. 16/1996, trebuie arhivate și păstrate timp de 50 de ani. Contravențiile pentru nerespectarea regimului de arhivare a documentelor, se sancționează cu amendă de la 1.000 lei la 25.000 lei.

Sunt mâhnit, foarte mâhnit! Trag un semnal de alarmă pentru CEH și SNÎMVJ! Se pune gazon peste mine, însă, domnilor, păstrați arhivele și documentele celor care au lucrat în subteranele acestei Văi a Jiului!

Acum trimitem o petiție la Arhivele Naționale și la Serviciul Județean Hunedoara al Arhivei Naționale, pentru a controla cum se realizează activitatea de arhivare a documentelor la cele două companii și, de asemenea, ne vom adresa și instanței de judecată.

Ing. Viorel PASCU

2

DIVERSE

Paroşeni

Eveniment creştin-ortodox

Om simplu, fără grad

Hram de Sfânta Treime la Petroşani!

Nu au fost incidente la nedeia din Paroşeni. De fapt, dacă stau şi mă gândesc bine, în niciun an nu a fost aşa ceva.

Ah, da, cum s-a petrecut anul trecut, bunăoară, cu beţivul acela care era atras şi se tot lega de Ile, iar primarul nu mai ştia cum să scape de el. De data asta, curios lucru, nu l-am mai văzut pe individ.

Autospeciala SMURD

a apărut cam pe când era gata cu jocul în faţa scenei. Un tip care, până atunci stătuse pe iarbă şi se uita cum ţopăie cei prinşi în horă, a dat să se ridice. Încercare eşuată, fiindcă, dezechilibrându-se, a dat cu masca de asfalt şi a rămas cu capul lipit de el. La venirea paramedicilor, tipul, unul destul de voluminos, a fost extras, urcat pe targă şi introdus în ambulanţă, dar nu fără să se împotrivească. “Bă, ce faceţi? Unde mă duceţi?”, striga disperat el la paramedicii şi jandarmii care făcuseră un efort considerabil, ca să-l îmbarce. Binefăcătorilor le-a plăcut un lucru la el. Deşi era un om simplu şi fără grad, el nu a folosit cuvintele insultătoare ieşite din gura unuia care se împopoţonează în uniformă de general.

Gheorghe OLTEANU

Poliţiștii de la Caraș-Severin și Petroșani au arestat 3 hoţi care spărgeau locuinţe 25 de polițiștii din Caraș-Severin, cu sprijinul colegilor din municipiul Petroșani și al Direcției pentru Operațiuni Speciale, au desfășurat luni, 28.05.2018, mai multe activități sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Caransebeș, întrun dosar penal în care sunt cercetați trei bărbați pentru mai multe infracțiuni de furt din locuințe.

Ultima „lovitură” au dat-o în noaptea de 26/27.05.2018, când au furat dintr-o locuință din orașul Oțelu Roșu o cantitate importantă de bijuterii și câteva ceasuri de colecție. Ulterior, în data de 28.05.2018, în municipiul Petroșani, autorii furtului au fost prinși în flagrant în timp ce încercau să vândă o parte din bunurile furate. În acest timp, în județul nostru au fost efectuate un număr de patru percheziții imobiliare la domiciliile persoanelor implicate în furturi.

Cei trei bărbați vor fi prezentați la Judecătoria Caransebeș cu propunere de arestare preventivă, fiind cercetați sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt, faptă prevăzută și pedepsită de art. 228–229 Cod Penal.

Alina PIPAN

)

Ziarul Vaii Jiului

Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani 24348364 n J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0371.136393 (Vodafone fix); 0735.727264 (Vodafone mobil) Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

şi bunici îmbrăcaţi în frumoasa ie românească, ca nişte români adevăraţi şi în semn de mândrie şi recunoaştere a moştenirii Marii Uniri în Anul Centenarului, un act suprem stabilit acum 100 de ani ce ne aşează indiscutabil în rândul naţiunilor lumii ca pe nişte stăpâni adevăraţi ai unui minunat ţinut numit ROMÂNIA, aflat între şi peste Carpaţi şi Marea Neagră.

Cum îi stă bine gazdei, cuvântul de învăţătură a zilei i-a fost rezervat preotului Ioan Tiric, care, cuprins de emoţie mare, a ajuns imediat la sufletele noastre, precizând că este fiu al locurilor şi un învăţăcel al părintelui protopop actual, fost copil de strană la Cimpa-Petrila. Părintele a subliniat în predica sa că desluşirea tainei celei mari a Sfintei Treimi va fi anevoie de pătruns dacă trecem totul doar prin filtrul gândirii. Sufletul nostru trebuie să fie cel care să completeze ceea ce cuvintele şi gândirea nu acoperă şi totodată trebuie cu toţii să ne bucurăm că suntem ocrotiţi de Dumnezeul Creator, de Mântuitorul Judecător şi de Domnul de Viaţă Făcător, Sfânt Duh, Cel ce într-un tot unitar alcătuieşte Sfânta şi nedespărţita Treime! Dogmatica este bogată în desluşiri ale Treimii celei Dumnezeieşti dar, fără îndoială, tot parabolele mărturisitorilor sunt cele ce pătrund în sufletele mirenilor pentru care credinţa este o moştenire nepreţuită. Şi acestea au fost rostite cu evlavie şi dăruire de la înălţimea amvonului, bucurând în acest final de primăvară a anului 2018 oamenii veniţi să fie împreună şi să se bucure de sărbătoare şi de hram.

Cum se cuvine acestui popor ospitalier, participanţii au fost invitaţi după slujbă să participe la o agapă în curtea Bisericii. Şirurile de mese pregătite de „nea Tăzlăuan” şi de ajutoarele sale din parohie au fost pline de credincioşii care au primit tradiţionala porţie de fasole cu cârnaţi şi un pahar cu vin, daruri culinare ce au venit prin grija creştinească a enoriaşilor parohiei, dar şi a domnului Constantin Fulga, un adevărat creştin care a dăruit mâncarea caldă.

A fost o zi frumoasă de primăvară, o zi în care sufletele noastre L-au slăvit pe Dumnezeu, i-au pătruns, după puterile şi credinţa fiecăruia, măreţia. Am fost cu toţii luni la Biserică parte a lucrării Sale divine şi pentru o clipă am înţeles că „bobul de mazăre” al credinţei poate deveni „copac” şi că aşa cum Treimea este una şi nedespărţită şi noi, creştinii, ar trebui să fim tot un întreg cu mintea şi cu sufletul ca parte unitară a lucrării Domnului. Atunci L-am bucura nespus!

Corneliu BRAN

Praznicul „Sfintei Treimi” încheie, ca un corolar, sărbătorile pascale. Ca într-o recunoaştere supremă, personalitatea întreită a Bunului Dumnezeu ni se relevă consfinţind, dacă mai era nevoie, ca toată această lucrare minunată a venirii în lume, a sacrificiului şi izbânzii Mântuitorului asupra morţii Îi aparţine şi nicicând toate acestea nu vor fi despărţite, pentru că Treimea Sfântă este una şi aceeaşi, aşa cum de altfel noi, credincioşii, o mărturisim în „Crez”.

Biserica „de la Podul Maleii”, cum este ea recunoscută de localnicii Petroşaniului, poartă acest hram, bucurându-se de ocrotirea Lui Dumnezeu întreit cu Fiul şi cu Duhul Sfânt. Un dar nepreţuit pe care preoţi şi alai de credincioşi au ţinut a doua zi de Rusalii să-l marcheze, petroşenenii fiind prezenţi în număr mare la sărbătoarea hramului Bisericii Parohiei

Petroşani II. Gătit de sărbătoare cu o cunună frumoasă de flori albe pe uşa altarului, sfântul lăcaş ortodox a devenit neîncăpător pentru sutele de credincioşi veniţi să-i sărbătorească hramul cel ocrotitor.

Alături de preotul Iulian Selaje, preotul paroh, au alcătuit sobor de zi mare părintele protopop Petrache Creţu, preoţii Ionel Zarie de la Capela Spitalului Petroşani, preotul Gabriel Pârlea de la Parohia Petroşani III (ce sărbătorise cu o zi înainte de Rusalii, alături de credincioşi, hramul Bisericii pe care o păstoreşte), preotul Ciprian Marton de la Parohia Livezeni I şi preotul Ioan Tiric de la Hunedoara, cel care a onorat invitaţia venind la praznic însoţit de credincioşi din propria parohie.

La Sfânta Liturghie a participat şi primarul municipiului Petroşani, Tiberiu IacobRidzi, edilul dorind astfel să fie împreună cu creştinii petroşeneni într-o zi de aleasă de sărbătoare.

Un aspect demn de subliniat şi care nea bucurat sufletele şi privirile a fost faptul că am văzut luni foarte mulţi copilaşi

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008.

ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Valeriu BUTULeSCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIeŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBeReSCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU DTP: Daniela FILIMON, Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO Publicitate: Mirabela FLeȚAN - 0735.727264 Administrativ / Difuzare: Marcel DOCeA - 0761.756839

miercuri, 30 mai 2018

Final de etapă şcolară...

Absolvenţii de liceu din Petrila au fost premiaţi

Vineri, 25 mai, ca peste tot în ţară şi în Valea Jiului liceele şi-au sărbătorit şi premiat absolvenţii. Noi, aflaţi cu treabă prin Petrila, am surprins ceremonia de absolvire tocmai în cea mai estică localitate din Vale, Petrila, la Colegiul Tehnic „Constantin Brâncuşi”.

Sute de elevi împreună cu dascălii şi cu cei din conducerea instituţiei şcolare, dar şi părinţi şi prieteni ai tinerilor s-au aflat vineri alături de cele cinci clase de absolvenţi ai liceului petrilean. Emoţii, lacrimi, veselie şi o atmosferă incendiară au cuprins curtea liceului încă de la orele 10:00, iar cei peste 100 de absolvenţi, îmbrăcaţi cu celebrele robe negre şi toci pe cap, au fost vedetele manifestării, la final cei mai buni dintre ei fiind premiaţi. Din partea administraţiei locale au fost prezenţi primarul Vasile Jurca şi viceprimarul Dorin Curtean, ambii oficiali intrând la rândul lor în atmosfera tinerească şi amicală dată de astfel de prilejuri care se repetă an de an.

După intonarea Imnului de Stat, cuvântul doamnei director al liceului, Cecilia Mitran, a deschis ceremonia. „Ne aflăm, ca în fiecare an, într-o zi frumoasă şi aproape de vară pentru a sărbătorii absolvenţii. Elevi care au petrecut patru ani în şcoala noastră, cu bune şi cu rele, cu momente frumoase sau mai puţin frumoase şi pe care şi le vor reaminti cu drag peste ani şi ani deoarece aceasta a fost o etapă importantă din viaţa lor, o etapă în care au pus bazele unei viitoare cariere sau profesii. Astăzi e ziua voastră şi voi trebuie să vorbiţi, iar eu v-aş ruga doar să vă amintiţi peste ani cu recunoştinţă de cadrele didactice care au clădit ceva bun în voi, cu recunoştinţă pentru părinţi deoarece v-au sprijinit şi ne-au sprijinit şi pe noi, fapt pentru care le mulţumesc şi eu chiar acum. Vă doresc tot binele din lume şi să vă meargă bine de-acum înainte, să puteţi să vă realizaţi tot ce v-aţi propus, să fiţi cel puţin la fel de veseli şi peste ani când ne vom revedea. Vă mulţumesc şi baftă în tot ceea ce faceţi!”, s-a adresat dascălul şi directorul liceului absolvenţilor.

Primarul Vasile Jurca a fost scurt în cuvântare, dar a ţinut să adreseze spre final îndemnuri celor care din

această vară păşesc într-o nouă etapă a vieţii: „Aş vrea şi eu să vă felicit, în primul rând pe dumneavoastră domnilor şi doamnelor profesori pentru efortul pe care l-aţi depus cu aceşti tineri, astfel ca noi, astăzi, să avem la Petrila o nouă generaţie de elevi absolvenţi ai Colegiului Tehnic Constantin Brâncuşi. Vă apreciem, dragi dascăli, şi vă respectăm pentru tot ceea ce faceţi pentru copiii noştri. Stimaţi părinţi, şi dumneavoastră vreau să vă adresez mulţumiri pentru faptul că aţi sprijinit acţiunile şcolii şi ale primăriei în care au fost implicaţi copiii dumneavoastră. Iar vouă, tinerii absolvenţi ai acestui liceu, vă doresc multă baftă la toate examenele pe care le veţi susţine şi mult succes în viaţă! Vreau să vă spun că cel mai important pe lângă învăţătură este caracterul. De aceea vă rog să încercaţi să fiţi oameni cinstiţi şi oameni corecţi în tot ceea ce faceţi şi atunci fiţi siguri că veţi reuşi în viaţă. Mult succes şi multă sănătate tuturor!”.

Au urmat apoi câteva momente emoţionante, aşa cum se întâmplă în fiecare an pe vremea aceasta când clasele a XII-a predau ştafeta celor de a XI-a. Este vorba de mesajul adresat de cei din clasele a XI-a, prin vocea elevei Andreea Paraschiv (clasa a XI-a B) celor din clasele a XII-a, apoi de mesajul adresat de absolvenţi prin vocea şefei de promoţie Ana Maria Dros din clasa a XII-a C, seria încheindu-se cu predarea „Cheii Succesului” şi cu aplauze frenetice şi chiuituri ale tuturor elevilor prezenţi.

Ultima parte a manifestării de final de an pentru clasele a XII-a a constat în înmânarea premiilor de către diriginţi. Astfel, doamnele profesoare Diana Lucaci, Anca Cocolean, Monica Bîca, Camelia Mutică (premiată la rându-i de elevii clasei printr-un gest emoţionant ce s-a lăsat cu lacrimi!) şi Elena Mihalache i-au strigat rând pe rând pe premianţi, înmânându-le diplomele în uralele tinerilor şi în aplauzele celorlalţi profesori şi a invitaţilor. De partea cealaltă, tinerii şi-au luat cu modestie şi vie emoţie diploma din mâna dirigintelui, cei

mai mulţi neuitând să ofere dascălului câte un superb buchet de flori.

Apoi, unii profesori au ţinut să acorde câteva premii anumitor elevi merituoşi. Aşa cum face de vreo şapte încoace la liceu, profesorul de matematică Gheorghe Boantă a oferit şi anul acesta premiul„Ghiţă Boantă” celui mai bun elev din promoţie, după media notelor obţinute în cei patru ani. Eleva Ana-Maria Dros din clasa a XII-a C, secţia „Filologie”, căci ea a fost aleasa, a primit din partea dascălului un premiu constând în cărţi şi bani în valoare de 200 lei. „Petrileanca noastră este o fiică de electrician şi de funcţionară la Mina Petrila (până la închidere), doi oameni simpli, dar muncitori şi oneşti ai oraşului nostru, care s-au ocupat de această fată ca nimeni alţii, ajunsă, iată, şefă de promoţie, cu media generală pe patru ani de zile de aproape 10. Felicitări încă o dată ei şi părinţilor şi succes în viaţă”, a declarat pentru ZVJ profesorul Boantă.

Din câte am mai aflat, Ana-Maria va pleca după Bac să studieze în Anglia „Istoria mondială”, această materie fiind una dintre preferatele acestei eleve eminente a liceului petrilean.

După acest moment ce nu putea să lipsească de pe „ordinea de zi” a manifestării, fiindcă totuşi vorbim de elevii cu rezultate bune la învăţătură care au trudit destul patru ani şi şi-au respectat statutul de elev pentru a obţine aceste rezultate şcolare remarcabile (foarte multe medii peste 9,00 din câte am aflat), fiecare elev din cele cinci clase terminale au primit din partea conducerii liceului diplomele de absolvenţi, urmând ca apoi, examenul de Bacalaureat ce urmează să le încununeze munca de patru ani pe băncile liceului şi astfel ei să poată păşi fie într-o treaptă superioară de învăţământ, fie spre un loc de muncă şi o viitoare carieră. Baftă la Bac şi la admitere tuturor absolvenţilor acestui liceu, dar şi al tuturor liceelor din Vale şi din partea noastră!

Corneliu BRAN

S-au învăţat să transporte mai mult lemn decât e declarat în acte, dar nu merge vrăjeala

În data de 24 mai au avut loc pe drumurile din județ verificări ale transporturilor de lemn. Nu este prima dată când jandarmii găsesc declarată o cantitate de lemn, și de fapt transportul să fie mai mare, ori chiar documentul justificativ să nu fie introdus în aplicația SUMAL, astfel creându-se un prejudiciu.

Jandarmii din cadrul Postului de Jandarmi Montan Pasul Vâlcan au depistat în zona Valea Ungurului, în apropiere de localitatea Vulcan, un bărbat care transporta material lemnos – lemn de foc (10,3 mc) cu un autovehicul.

Persoana respectivă a prezentat un aviz de însoţire care nu era întocmit conform prevederilor în vigoare, nefiind operate menţiunile cu privire la introducerea documentului în aplicaţia SUMAL, prejudiciul fiind calculat la 1.689,20 lei.

8

www.zvj.ro miercuri, 30 mai 2018

Șoferul a fost sancţionat cu amendă contravenţională în valoare de 3.000 lei, în conformitate cu Legea 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice.

De asemenea, jandarmii au dispus măsura ridicării în vederea confiscării a materialului lemnos, care a fost predat Ocolului Silvic Lupeni.

De asemenea, la Brad, un șofer transporta cu 2,61 mc lemn mai mult decât era trecut în acte.

Amenda pentru acest derapaj a fost de 3.000 de lei, iar lemnul în valoare de peste 1.700 lei - confiscat.

Alina PIPAN

ACTUALITATE

3

4

DIVERSE

După reabilitare

Parcul „Decebal” arată într-adevăr bine

Aflaţi cu treabă prin Petrila la finalul săptămânii trecute nu am scăpat să mergem să vedem parcul din Lonea, mai cu seamă că ştiam că de curând procesul de reabilitare a acestuia fusese finalizat de către primărie. Am dorit să vedem cum au ieşit lucrările şi să aflăm câteva opinii de la cei ce folosesc acest parc în aceste zile frumoase de final de primăvară.

Am ajuns împreună cu şeful Poliţiei Locale Petrila, Gheorghe Bogeanu, aflat de asemenea cu ceva treabă prin zonă. Numai bine, ne-am gândit atunci, că sigur şi cei pe care o să-i întâlnim vor avea cu siguranţă ceva să-i spună. Şi nu ne-am înşelat, aşa a fost.

Parcul „Decebal” de la Cap de Linie Lonea nu e mare, spaţiul este limitat din cauza străzilor şi blocurilor din zonă, reabilitate termic, proces început de vechea legislatură şi continuat de conducerea actuală a primăriei. Ceea ce nu este rău dacă există continuitate în acest sens, mai cu seamă că şi la Petrila dar şi în toată Valea reabilitarea termică a blocurilor şi a acoperişurilor lor sunt un punct nevralgic şi greu de „tratat” fără fonduri venite de la Uniunea Europeană sau de la guvern.

Cu toate că e micuţ, parcul este necesar cartierului din zonă, asta e clar, iar faptul că acum arată bine este o bilă albă pentru administraţie şi pentru primarul Vasile Jurca care s-a ocupat îndeaproape de problemă. Au fost amenajate aleile, care toate au pavele colorate, sau albe, după un model conceput de cei ce au efectuat lucrarea, au fost montaţi câţiva stâlpi de iluminat, nu prea înalţi dar care au şu un fel de rol ornamental, a fost montată o cişmea de apă pe care am verificat-o şi am constatat că e şi funcţională, nu doar de decor, iar la foişorul de lemn unde pensionarii joacă zi-lumină cărţi, table, şah sau remmy s-a intervenit, astfel încât are masă, bănci şi tot ce trebuie,

poate mai puţin un coş de gunoi (care există din plin dar doar pe alei) şi eventual câteva scrumiere cu picior. Spunem asta deoarece am constatat că partea de curăţenie nu se respectă în acel foişor, dar chiar şi pe aleile parcului, unde se pot vedea coji de seminţe la greu şi chiştoace de ţigări. Totodată, după cum au subliniat cei prezenţi, ţinând cont şi de vârsta înaintată dar şi de vârsta copiilor care vin cu bunicii să se joace în parc, o mică toaletă publică ar fi ultra necesară.

Poate în timp primarul şi administraţia vor gândi şi aşa ceva.

Din discuţiile purtate cu cei 6-7 pensionari aflaţi la acea oră la „treabă” prin foişor, am constatat mulţumirea lor faţă de faptul că acest parc va fi reabilitat. „Este foarte frumos şi ne bucurăm că primăria şi primarul s-au ţinut de cuvânt, că încă de anul trecut primarul ne-a tot spus că repară acest parc. Arată frumos şi e zilnic întreţinut, dar din păcate există anumiţi tineri, seara, care vin şi mănâncă seminţe şi aruncă cojile pe jos, sau fumează şi aruncă chiştoacele sau pachetele goale în foişor, deşi există coşuri

de gunoi destule. Aici, domnule comandant, ar trebui să interveniţi mai des şi odată prinşi să-i puneţi pe ei să facă curăţenie”, i-au sugerat oamenii şefului poliţiei locale.

O altă problemă spusă de ei, şi pe această cale va auzi încă o dată şi primarul localităţii, este faptul că la blocul K de pe strada Decebal, imediat de lângă parc, se scurge apă când plouă spre subsolul blocului. „Ar trebui să facă o înălţare, că altfel apa se scurge din parc direct la blocul nostru”, au dat şi soluţia pensionarii.

Tot pensionarii respectivi i-au atras atenţia domnului Bogeanu în două privinţe: „Când vine seara maşina

Vulcan

poliţiei locale să se plimbe şi printre blocuri, nu doar pe strada mare, ca să o vadă anumiţi indivizi puşi pe rele şi stricăciuni. Că nu o dată unii tineri, băuţi, s-au dedat la acte de vandalism ce nu le fac cinste! Apoi, există şi la noi problema parcatului maşinilor pe zone verzi. Vrem să ne scăpaţi de aceşti aşa-zişi şoferi, aplicând cu stricteţe legea! Vă mulţumim pentru înţelegere!”, i-au spus bătrânii şefului poliţiei locale.

Am plecat din parc la acţiunea de la liceu, despre care puteţi citi într-un alt material. Acolo am stat puţin de vorbă cu primarul Vasile Jurca şi de acest parc. „Da. Este un parc reabilitat şi reamenajat de muncitorii din cadrul primăriei, pentru care am achiziţionat încă din decembrie 2017 toate materialele necesare, respectiv pavelele, stâlpii de iluminat şi alte materiale. În primăvara aceasta oamenii noştri s-au apucat de treabă imediat ce afară s-a putut lucra. Investiţia a fost de la bugetul local şi ne-a costat doar aceste materiale de care v-am spus, manopera fiind făcută cu lucrătorii primăriei. Niciodată la acest parc nu s-a intervenit decât foarte puţin şi ţinând cont de solicitările cetăţenilor şi de faptul că ne dorim un oraş viu, verde, cu parcuri şi zone verzi bine întreţinute am decis că acest proiect trebuie implementat, fapt ce sa şi întâmplat după cum aţi putut constata şi dumneavoastră. Chiar le-am şi spus celor din cartier de la Cap de Linie Lonea, anul trecut, că timp de 20 de ani acest parc a fost veşnic uitat de la investiţii şi că problema o vom repara anul acesta. Eu m-am ţinut de cuvânt şi mă bucur că am putut să o fac. Acum eu zic că lucrarea a ieşit frumos, dar cel mai bine concluziile să le tragă oamenii şi dumneavoastră”, a declarat pentru ZVJ primarul Vasile Jurca.

Una peste alta, trăgând linie, o investiţie bună şi practică pentru cei din Lonea, iar micile retuşuri se pot face din mers, ţinându-se cont de ce au semnalat oamenii.

Corneliu BRAN

Goliaţii uricăneni nu au plecat cu mâna goală

Patru goluri într-o singură repriză de joc au reuşit băieţii lui Doru Mârşavă de la CSM Vulcan în confruntarea cu balonul rotund avută, sâmbăta trecută, cu de acum fosta Minerul Uricani, echipă menţinută în viaţă numai şi numai prin efortul financiar al primăriei. Şi nu se poate spune că, sub coordonarea lui Sedecaru şi a lui Vasile Scurtu, băieţii se mişcă rău. Dimpotrivă, stau bine înfipţi undeva la mijlocul clasamentului, dar, săptămâna trecută, a fost ghinion mare cu alea două perechi de boabe încasate în deplasare.

Jucători masivi,

uricănenii au cam dominat în prima

facebook.com/ziarulvaiijiului

parte a partidei. Numai că masivitatea are şi ea dezavantajul ei. Spre sfârşitul reprizei întâi fotbaliştii uricăneni erau vizibil obosiţi. De aici faulturile şi situaţiile care au generat cele două lovituri de la 11 metri, transformate impecabil în gol de către Mihai Simoneac. Tot el a marcat şi din acţiune, celalalt gol vulcănean fiind realizat de către Dacian Mândreci. Ambii aproape nişte pitici pe lângă goliaţii uricăneni cu care s-au înfruntat.

În mod

sigur că şi valorosul atacant Răzvan Maier ar fi putut rupe aţele porţii uricănene dacă nu i s-ar fi întâmplat ceea ce a văzut, îngrozită, toată suflarea din

tribună. Nu-i meci în care Răzvan să nu fie vânat şi faultat grosolan exact la piciorul la care a fost operat. Hai, s-a întâmplat o dată, dar, când asta se petrece de fiecare dată, chiar că îţi vine să intri la bănuieli. Anume că intenţionat este urmărit şi lovit acest Ahile vulcănean. Nici cinci minute nu a evoluat el pe teren, pentru că a fost nevoit ca, sprijinit de colegi, să părăsească terenul de joc. După câteva minute a apărut în tribună, unde-l aştepta Raluca, soţia sa. Deşi era încă marcat de lovitura primită la picior, i-a zâmbit. Fireşte, ca s-o liniştească sau, cum ar veni, un fleac, m-au cotonogit!

Gheorghe OLTEANU

miercuri, 30 mai 2018

„Nedeia Paroşană” de Rusalii a avut de toate!

• Evenimentul numărul unu din cadrul nedeii a fost însă, anul acesta, sfinţirea Crucii Patriarhale ridicate recent lângă noul sediul al composesoratului din spatele şcolii din Paroşeni

Sute de vulcăneni şi paroşeneni, alături de zeci de persoane venite din Lupeni, Petroşani sau Petrila, au ţinut să se afle duminică, de Rusalii, la „Nedeia Paroşană”, una dintre cele mai vechi nedei de pe plaiurile Văii Jiului, peste 100 de ani de când se organizează fiind doar ceea ce se ştie, deşi, dacă cotrobăim puţin în negura timpului, s-ar putea să fie şi mai multă vreme!

Moş Ştefan a venit la peste cei 100 de ani să vadă cu ochii lui „Crucea de la Paroşeni” Organizatorii nedeii, Asociaţia Composesorală Straja-Gruni-Zănoaga-Sterminos, SC Comexim R Lupeni şi Primăria municipiului Vulcan, şi-au propus înainte de toate ca la Paroşeni, cu ocazia acestei nedei tradiţionale, să includă şi sfinţirea Crucii Parohiale, ridicată de curând la doi paşi de noul sediu al composesoratului, în imediata apropiere de şcoala gimnazială din Paroşeni, pe un dâmb ce străjuieşte localitatea şi unde se preta fantastic a fi montată această mică „comoară” creştină.

Această dorinţă s-a împlinit şi duminică, odată cu nedeia, dar mai ales odată cu Rusaliile, Crucea a fost sfinţită de către părintele protopop de Valea Jiului, Petrache Creţu, alături de parohul Bisericii din Paroşeni, Nicolae Stancu. La sfinţire au participat pe lângă sute de cetăţeni aflaţi la nedeie şi primarul municipiului Vulcan, însoţit de viceprimar, preşedintele Asociaţiei Composesorale amintite, domnul Duţu Manolescu, alţi membri din conducerea acestei asociaţii, în frunte cu lupeneanul Emil Părău, un mare sprijinitor al Bisericii Ortodoxe în general şi un creştin adevărat.

Printre invitaţii de onoare s-a aflat şi Moş Ştefan, omul de care ZVJ a scris acum ceva vreme că a împlinit venerabila vârstă de 100 de ani şi căruia Emil Părău i-a făcut carte de muncă la venerabila vârstă de 80 de ani. De altfel Moş Ştefan a luat la un moment dat şi cuvântul, dând dovadă de prezenţă de spirit şi de o vitalitate ieşită din comun, cum nu au mulţi la 50-60 de ani, darmite la 100 şi şapte luni!

Salutăm tot aici şi prezenţa colegului Ghiţucă Olteanu, vulcănean vechi şi jurnalist de nota zece, şi a colaboratorului ziarului nostru, doctorul Dumitru Gălăţan-Jieţ, ajuns tocmai de pe meleagurile petrilene la eveniment.

Preotul protopop de Valea Jiului încântat de Cruce şi de straiele româneşti Înainte de sfinţirea Crucii Patriarhale din ciment şi fier beton şi de 6 metri înălţime, care arată exact ca cea schiţată acum 100 de ani de Episcopul Miron Cristea, devenit Patriarh apoi, fireşte la o scară mai mare, părintele protopop Petrache Creţu a făcut şi sfinţirea bucatelor. Este vorba de bucatele tradiţionale, ciorba nelipsită de oaie şi păsat, pregătite încă de dis-de-dimineaţă de trei bărbaţi coordonaţi de nelipsitul şi harnicul momârlan Petrică Blaj, om al locului pe care l-am mai întâlnit de atâtea ori pe la nedeile sau târgurile cu mâncare tradiţională de la Petroşani sau

8

www.zvj.ro miercuri, 30 mai 2018

Petrila. Între cele două sfinţiri, am avut ocazia săl întrebăm pe părintele protopop Petrache Creţu cum vede evenimentul de Rusalii de la Paroşeni. „Se ridică o Troiţă deosebită, practic o Cruce Patriarhală în memoria eroilor noştri. Este un model la scară mai mare a primei Cruci Patriarhale şi ne bucurăm din toată inima că aceşti creştini au putut să facă acest minunat proiect. Dincolo de extensia şi de materialul din care e construită Crucea, ea ne aduce aminte de Hristos şi de eroii şi martirii neamului nostru, unii trecuţi acolo pe panoplie. Ar trebui să ne gândim mai mult la Hristos şi Dumnezeu, la eroii acestui neam şi la Ţara aceasta, aducându-le mai multă recunoştiinţă. Referitor la nedeie, mă bucur că într-o zi aşa de mare sărbătoare, de Rusalii, după ce toată lumea a participat la Liturghie şi a trecut pragul Casei Domnului, oamenii din comunitate au prilejul de a se întâlni şi de a se bucura împreună. Faptul că este o nedeie, faptul că există în cadrul ei o sfinţire de Cruce, arată că românii îmbină întotdeauna credinţa cu evenimentele din viaţa de zi cu zi, o cununie dacă pot zice aşa cu tot ceea ce este legat de Dumnezeu. Din vechi timpuri se întâmplă asta, să nu uităm că de peste 2000 de ani suntem popor apostolic, iar aşa trebuie să rămână lucrurile. Şi în încheiere aş vrea să vă mai mărturisc o bucurie sinceră: i-am văzut pe foarte mulţi dintre cei prezenţi, tineri şi tinere, bătrâni şi bătrâne, oameni de vârstă mijlocie îmbrăcaţi în aceste vminunate straie româneşti. Ceea ce s-a cam pierdut prin Valea Jiului în ultima vreme, dar se pare că reînvie! Mă simt oarecum puţin vinovat că nu mi-am adus şi eu astfel de straie şi, ca un exemplu, să mă îmbrac în ele după ce voi sfinţi Crucea. Dar nu e târziu şi promit că la alte acţiuni voi fi şi eu alături de aceşti oameni îmbrăcat în straiele strămoşilor noştri. Dumnezeu să vă binecuvintteze pe toţi!”, ne-a spus Protopopul de Valea Jiului.

Adresări către asistenţă După slujba de sfinţire au luat cuvântul, adresându-se mulţimii, primarul Gheorghe Ile, Duţu Manolescu, Emil Părău şi, aşa cum spuneam, simpaticul Moş Ştefan, care a încântat asistenţa prin vorbele sale şi forma deosebită afişată, din vorbele sale nelipsind „bunul Dumnezeu”, „poporul român neînfricat”, „glia scumpă strămoşească”, „eroii acestui popor iubit şi ales de Dumnezeu” şi „Trăiască România!”.

Sănătate şi Dumnezeu să te aibă în paza Sa, Moş Ştefan!

Emil Părău şi ideea acestei Cruci Patriarhale ridicate în mijlocul Văii Jiului în Anul Centenarului Unul dintre iniţiatorii şi susţinerii acestei lucrări sensibile ce va dăinui exact deasupra şcolii din Paroşeni de-acum înainte, aidoma Crucii Eroilor din Straja ce veghează Lupeniul şi Valea din anul 1999, omul de afaceri lupenean şi înainte de toate creştinul Emil Părău, ne-a povestit în câteva fraze cum a venit ideea aceasta. „Astăzi de sărbătoarea Rusaliilor avem un eveniment cu totul deosebit aici la Nedeia Paroşeană, în cadrul acesteia sfinţindu-se Crucea Patriarhală pe care putem cu toţii să o vedem aici de faţă. Această Cruce a

fost concepută pentru prima dată acum 100 de ani de către, pe-atunci, Episcopul de Caransebeş Miron Cristea, ajuns după cum se ştie primul Patriarh al României.

Aceasta este Crucea Patriarhală care în anul 1918 a fost schiţată prima dată. Noi am ţinut să o avem într-o altă dimensiune aici, la Paroşeni, ca semn al creştinătăţii şi iubirii de Dumnezeu şi ca semn al preţuirii Marii Uniri într-un an deosebit în care sărbătorim Centenarul. Este o Cruce foarte mare, de şase metri - cu soclul înălţimea ajunge la cifra divină 7 metri -, iar pe soclu avem trei plăci. Pe una dintre aceste plăci este trecut Centenar-100 de ani de la Marea Unire, pe a doua placă sunt trecuţi delegaţii din Valea Jiului care au participat – cu drept de vot, ei fiind aleşi în Marea Adunare Naţională – la Actul înfăptuirii Marii Uniri, trebuie spus că din Valea Jiului nu doar ei au fost prezenţi la manifestările legate de Unirea Transilvaniei cu România, din câte apare în arhive, deci nu o spun eu, au fost prezenţi foarte mulţi locuitori zonei noastre, atât băştinaşi, cât şi lucrători de la mine de origine română, ordinea şi liniştea publică la Alba Iulia fiind asigurate atunci de gărzile naţionale moţeşti şi de gărzile formate din cetăţeni din Valea Jiului, să nu uităm asta! În fine, pe a treia placă sunt trecuţi cei care au creat acest composesorat, Composesoratul Straja-Sterminos-Gruni-Zănoaga, care este un composesorat mare şi care este şi un bun exemplu şi pentru alte composesorate precum şi pentru cei din ziua de astăzi. De ce spun asta? Deoarece oamenii de-atunci care au creat acest composesorat şi-au cumpărat terenuri cu banii lor, inclusiv până la Câmpu lui Neag, gândindu-se foarte clar şi foarte practic: o ţară nu poate exista fără pământ, o comunitate nici atât! Pământul este foarte important şi să nu credeţi că aveau atunci pământ şi toate ce le trebuiau. Nu, dar au strâns din dinţi, au cumpărat şi aşa s-a ajuns încet-încet la ce a urmat şi la ce este azi”.

Tot Emil Părău a dorit să aducă şi câteva completări legate de Nedeia Paroşană şi de composesoratul care s-a mutat şi el în noul sediu din Paroşeni, la câţiva zeci de metri de bătrâna şcoală din localitatea aparţinătoare municipiului Vulcan. „Mă bucur să văd foarte mulţi oameni, tineri şi bătrâni, îmbrăcaţi în straie româneşti. Dumneavoastră sau alţii le puteţi spune straie naţionale... dar eu le zic straie româneşti pentru că astea sunt adevăratele haine româneşti. Să ştiţi că nimeni nu le-a îmbrăcat azi ca să iasă în evidenţă sau să se mândrească cu ele, fiecare le-a luat tocmai ca să nu se rupă de trecut. Pentru că îmbrăcând aceste straie româneşti, noi avem în suflet pe toţi moşii şi strămoşii noştri, care le-au purtat cu cinste de-a lungul miilor de ani pe aceste locuri. Atmosfera este foarte frumoasă, mă bucur că Nedeia Paroşeană a păstrat până azi tradiţiile, sunt foarte mulţi călăreţi îmbrăcaţi în straie româneşti şi alături de ei peste 100 de oameni care-i însoţesc tot în portul nostru strămoşesc. Alături de toţi aceştia avem bucuria să-l avem printre noi şi Moş Ştefan, care a stat cu oile aici pe zona Gruni-Zănoaga şi care la peste 100 de ani îmbracă şi el straiele româneşti şi se bucură de această nedeie.

Vreau să vă spun că până acum de curând,

de vreo două săptămâni, deci până la 100 ani şi şapte luni, Moş Ştefan a avut carte de muncă! Iată ce om minunat, ce om puternic şi de caracter a dat acest popor, el fiind un exemplu viu pentru noi toţi!”.

Composesoratul cu sediul la Paroşeni este vechi cât nedeile!

Am stat de vorbă puţin şi cu preşedintele acestui mare composesorat din Valea Jiului, domnul Duţu Manolescu. Avea sub braţ câteva registre şi documente vechi, precum şi o micuţă eşarfă tricoloră prinsă de o hârtie îngăbenită şi decolorată de vreme. „Am la mine un plan de exploatare vechi din anii 40 precum şi o eşarfă tricoloră de pe vremea bunicilor mei. Astea sunt actele de la vechiul composesorat pe care lam moştenit. Un composesorat vechi de peste 100 de ani şi unul dintre cele mai mari din Vale. Sunt tabele nominale cu oamenii din vechiul composesorat, planuri de exploatare, planuri de muncă şi cu tot ce aveau ei pe-atunci. Am venit cu toate documentele acestea şi cu această veche eşarfă tricoloră ca să le arătăm oamenilor şi prin tot ce am organizat azi împreună cu ceilalţi parteneri vrem să cinstim memoria lor, să ne închinăm cu drag în faţa celor care au înfiinţat şi au dus mai departe acest comosesorat, de care azi cu toţii din comunitate ne bucurăm să-l avem. Ne mândrim şi cu faptul că suntem singura localitate din Valea Jiului care acum peste 100 de ani organiza trei nedei: cea din marţea Paştilor, cea din Duminica Tomii şi nedeia de Rusalii. Mă bucur că nu doar noi ci toate localităţile Văii Jiului au menţinut nedeile şi vrem ca acest obicei sfânt strămoşesc să nu se stingă dacă se poate. De aceea, noi toţi trebuie să continuăm aceste evenimente frumoase, evenimente pur româneşti care arată continuitatea acestui popor şi tradiţiile lui strămoşeşti.

Un gând la plecare...

Văzută de aproape dar din josul ei, la plecare, alături de un catarg pe care flutură majestos Tricolorul Patriei, Crucea de la Paroşeni este cel mai bun reper românesc şi creştinesc într-o lume tot mai tulbure şi care tinde să-şi uite sau să-şi renege tot mai des, din păcate, trecutul şi originea, creştinătatea şi apropierea de Dumnezeu.

Tocmai de aceea, acest gest de a ridica acest simbol al credinţei pe micuţul deal din spatele şcolii din Paroşeni, ca pe o mică „Golgotă” paroşană, trebuie apreciat cu atât mai mult şi probabil el trebuie repetat şi în alte locuri, iar din ce am văzut duminică la faţa locului cam toată lumea prezentă a apreciat iniţiativa, cei mai mulţi bucurându-se de „minunatul dar oferit micuţei noastre localităţi”, după cum ne-au mărturisit în discuţiile purtate.

Sub acordurile unei melodii populare bine interpretate de o solistă, i-am lăsat pe vulcăneni să se bucure de nedeie, mai cu seamă că pe lângă mâncarea tradiţională se simţea şi mirosul micilor puşi la bătaie de organizatori. Am plecat cu gândul unei frumoase zi de Rusalii petrecute la Paroşeni. Ca şi noi probabil au gândit şi alţii şi e bine când în Vale sunt evenimente de tot felul, inclusiv aceste nedei tradiţionale. Asta înseamnă că zona nu-şi uită trecutul, nu este moartă şi are viitor cu toate greutăţile care există. Vorba aceea: „nu mor caii când vor câinii”.

Corneliu BRAN

DIVERSE

5

6

SPORT

Se joacă semifinalele fazei judeţene din Cupa României, la fotbal Miercuri în semifinalele Cupei României, la fotbal, se vor întâlni Aurul Brad și Gloria Geoagiu. Partida se dispută de la ora 17:30, la Ilia, finala urmând a se juca pe 9 iunie, de la ora 18:00, la Sântămăria Orlea. Tot miercuri, dar de la ora 18:00, se va disputa și ultimul meci restant din Liga a IV-a, cel dintre Aurul Certej și Universitatea Petroșani. Meciul dintre echipele de juniori va începe la ora 16:00.

O altă semifinală din cupă a fost marți pe stadionul din Hațeg.

S-au întâlnit deținătoarea trofeului și campioana sezonului trecut din Liga a IV-a, Inter Petrila, și câștigătoarea campionatului județean, care va evolua în barajul de promovare pentru eșalonul al treilea, CS Hunedoara. Partida s-a terminat după închiderea ediției noastre, dar vom reveni cu detalii.

CS Hunedoara – Voinţa Lupac, în barajul de promovare în Liga a III-a Echipa campioană a județului, la fotbal, CS Hunedoara va întâlni în dubla partidă de baraj pentru promovarea în Liga a IIIa, pe campioana județului Caraș Severin, Voința Lupac. Cei de la Lupac și-au asigurat primul loc în campionatul din Caraș Severin cu două etape înainte de final, învingând, în ultima rundă disputată, în deplasare, cu scorul de 6-1, la Foresta Armeniș.

Cum echipa de pe locul secund, Voința Caransebeș, a stat, cei de la Lupac și-au asigurat un avans de șapte puncte în clasament, imposibil de remontat în ultimele două etape. Voința Lupac nu este o necunoscută pentru microbiștii hunedoreni, eliminând, anul trecut, în prima fază a Cupei României, pe campioana județului nostru de atunci, Inter Petrila, pentru ca, în runda următoare, să fie scoși, greu, din competiție, de CNS Cetate Deva, echipă de Liga a III-a. Ultima echipă hunedoreană care a promovat în Liga a III-a după baraj a fost CNS Cetate Deva, în 2015, care a trecut de reprezentanta județului Gorj, Gilortul Târgu Cărbunești. În 2016 Hercules Lupeni a fost eliminată de Ripensia Timișoara, care, în sezonul următor, a și promovat în Liga a II-a, unde activează și în prezent, iar anul trecut Inter Petrila nu a putut depăși o altă echipă din Timiș, pe ACS Ghiroda. Meciul tur dintre CS Hunedoara și Voința Lupac se va disputa în data de 16 iunie, de la ora 18:00, pe stadionul „Michael Klein” din municipiul de pe malurile Cernei, iar jocul retur, pe 23 iunie, de la ora 17:30, în Caraș Severin.

ACS Şirineasa a primit trofeul de campioană a Ligii a III-a

Din vară ACS Șirineasa va deveni CS Jiul Petroșani, oficialii echipei dând asigurări că microbiștii din Vale vor vedea fotbal de calitate aici.

ACS Şirineasa a făcut spectacol în ultimul său meci în campionatul Ligii a III-a, sâmbătă, la Petroşani, încheind sezonul fără nicio înfrângere şi demonstrând că merită promovarea în eşalonul secund. Echipa care îşi va schimba numele în CS Jiul Petroşani a trecut cu scorul de 6-0 de Gloria Lunca Teuz Cermei prin golurile marcate de Cîrlig (38), Gueye Mansour (44), Daniel Lung (70), Dudu Drugă (84), Albert Voinea (85 - pen.) şi portarul Bogdan Miron (89 - pen.).

Singura echipă neînvinsă în acest sezon de Liga a III-a a primit imediat după meci tricourile de campioană şi cupa pentru câştigarea seriei a 4-a.

Apoi, jucătorii lui Cristian Dulca şi cei aproximativ 1.000 de spectatori prezenţi sâmbătă pe stadionul din Petroşani au strigat la unison numele Jiului, aşa cum se va numi clubul din sezonul următor.

ACS Şirineasa a încheiat campionatul cu 22 de victorii obţinute în 28 de meciuri şi a mai obţinut 6 egaluri. 72 de puncte a strâns în total, iar golaverajul este unul mai mult decât senzaţional: 78-15.

A doua clasată, Naţional Sebiş, a terminat sezonul cu 62 de puncte, în timp ce podiumul a fost completat de CSM Şcolar Reşiţa, care a acumulat 61 de puncte.

Celelalte patru echipe din Liga a III-a care şi-au câştigat seriile şi vor evolua în noul sezon în Liga a II-a sunt Aerostar Bacău (seria 1), SSC Farul Constanţa (seria 2), Petrolul Ploieşti (seria 3) şi Universitatea Cluj (seria 5).

Sticle cu vin personalizate

Bucuria promovării în liga a doua a echipei de fotbal ACS Şirineasa i-a făcut pe oficialii clubului să fie inventivi. Președintele clubului ACS Șirineasa, Alin Zgripcea, le-a făcut o surpriză jucătorilor, dar și staff-ului tehnic. Astfel de la jucători la antrenori aceștia au primit o sticlă de vin personali-

Școala de fotbal „Damian Militaru” Unul dintre cei mai titrați jucători ai Jiului și ai Stelei, cu cinci sezoane în Liga Campionilor, Damian Militaru, și-a pus amprenta pe o nouă școală de fotbal. De altfel antrenorii fondatori sunt Damian Militaru, Cosmin Kanduth și Viorel Stancu. Şcoala de fotbal „Damian Militaru” oferă cele mai bune condiții pentru practicarea fotbalului, antrenori licențiați şi de perspectivă,

facebook.com/ziarulvaiijiului

zată. „Pentru mine este o bucurie imensă, dar mai mult decât atât este respectul meu pentru cei care au avut încredere în mine și pe această cale vreau să le mulțumesc”, a declarat George Zima.

Mesajul lui Bercea către oficialii Șirinesei

Omul de afaceri Emil Bercea din Valea Jiului spune că este alături de cei care au reușit promovarea în liga a doua cu ACS Șirineasa, viitoarea CS Jiul Petroșani. „Trebuie să-l sprijinim pe cel a adus aici echipa de fotbal. Să nu uităm că bagă bani în Vale prin mesele jucătorilor în oraș, prin cazarea echipelor cu care a jucat Șirineasa, prin investiția de miliarde de lei în bază și multe alte facilități. Nu trebuie să-i punem bețe în roate.

Fenomenul fotbal trebuie să existe în Vale la cel mai înalt nivel”, a declarat Bercea.

Pe iarba verde de acasă

După multă vreme gazonul Jiului a fremătat. A fost călcat de oameni bucuroși că fotbalul a revenit la el acasă. Că spiritul Jiului nu mai e ce a fost nu e o cauza pierdută. Palmaresul clubului s-a pierdut demult pe drum odată cu falimentul lui Simota. Nici CSM Jiul Petroșani, echipă recunoscută de suporteri, nu deține palmaresul... Dar noi am fost și vom fi cârcotași. Ca jurnalist sportiv prefer ca pe stadionul Jiul să se joace fotbal la un nivel superior. Prefer ca baza să fie într-o continuă schimbare decât să fie sub lacătul paraginii.

Indiferent ce om de afaceri ne va folosi iarba, mintea sau sufletul prefer să știu că drumurile noastre duc la stadion. Că ne vom izbi de neadevăruri sau promisiuni deșarte, sunt convinsă ca fanii adevărați ai fotbalului vor face diferența.

Până atunci să ne bucurăm de ce avem. Spiritul suntem noi, iar tradiția tot noi o putem duce mai departe. Pe iarba verde de acasă. tehnici și metode de lucru moderne, cantonamente sportive, montane la cele mai bune condiții. Copiii au posibilitatea de a participa la turnee internaționale, de a lua parte la campionatul naţional pentru copii şi juniori.

Grupele sunt pentru începători, avansați, performanță și se pot înscrie copii începând de la vârsta de 5 ani. Şcoala de fotbal „Damian Militaru” oferă posibilitatea copiilor - fete (7-13 ani) şi băieţi (5-13 ani) - să practice fotbal și antrenamente într-un mediu sigur, sănătos și pe placul tuturor copiilor.

Pagină realizată de Loredana JUGLEA

miercuri, 30 mai 2018

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Primeşti aprobări şi confirmări foarte stimulative din partea celor din jur. Cum să nu tragi şi mai tare când vezi că tot ce spui este primit cu entuziasm şi completat cu energie de cei cărora te adresezi?

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Eşti atât de entuziasmat de ceea ce iese din mâinile tale, încât spui deja tuturor că ai ajuns acolo unde visai, că e maximum la care puteai spera vreodată. Felicitări, păstrează acest tonus pentru viitoarele succese!

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Ca să vezi cu claritate realitatea aşa cum e, ar trebui să priveşti un pic în interiorul lucrurilor, nu doar la suprafaţă, pentru că există aspecte bine ascunse pe care doar intuiţia ţi le-ar putea arăta.

rac (22 Iun - 22 Iul)

Modestia este, de cele mai multe ori, atitudinea perfectă în orice situaţie, mai ales dacă ai de a face cu oameni aroganţi care nu-şi mai încap în piele.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Duci după tine o emoţie negativă de care nu te mai poţi debarasa, dar exact acest lucru te opreşte din elan şi nu te lasă să treci la nivelul următor într-o anumită acţiune.

Fecioară (23 Aug - 21 sep)

Dorinţele tale sunt extrem de puternice şi, dacă îţi pui ceva în cap, ai toate şansele să materializezi acel gând foarte repede.

Balanţă (22 sep - 22 oct)

Când toate îţi merg de minune, eşti mult mai vesel şi mai generos şi îţi place să împărtăşeşti bucuria cu ceilalţi.

scorpion (23 oct - 21 Noi)

Atitudinea optimistă pe care o abordezi se va dovedi a fi cea mai bună alegere, ca atare uită de spiritul critic şi începe să vezi lucrurile într-o lumină favorabilă.

Nedeia a fost super şi de Rusaliile din acest an

La puţin timp după Nedeia de la Paroşeni, pe Facebook a apărut un comentariu care mi-a atras atenţia. Nu se referea la modul în care s-a desfăşurat evenimentul, ci la locul în care el a avut loc.

Localnicul cu pricina,

domnul Lucian Ignătescu, este de părere că nu cartierul Sohodol ar fi trebuit să fie cel care să găzduiască nedeia. Conform spuselor sale, ea trebuia să se ţină mai departe în locul devenit tradiţional, este precizarea lui, adică pe platoul învecinat căminului cultural din sat. Pe dealul de peste drum de turnurile de răcire ale termocentralei. Da, într-adevăr, aici se ţinea, de ani de zile, Nedeia Paroşană, dar înainte, hăt, hăt, altul era locul în care avea loc în mod… tradiţional. Ştiam eu ceva în privinţa asta, iar treaba mi-a fost confirmată de un prieten, momârlan getbeget din Paroşeni, care-şi aminteşte şi acum unde mergea, de nedeie, împreună cu ai lui.

Locul ăsta se numeşte

„La Cruce la Eroi” şi se află pe dealul Ploştina. Da, exact unde, acum, de Ziua Eroilor, se depun coroane de flori la monumentul în care sunt îngropate osemintele a cinci sute de eroi „adunate din munţii Straja, Oboroca, Tulişa, din comunele Uricani, Jiu-Paroşeni, Merişor, Lupeni şi Livadia”.

Informaţia ne este oferită, la data de 15 decembrie 1935, de publicaţia arădeană „Biserica şi Şcoala”. Îţi mulţumesc, Gheorghiţă Rad, pentru informaţia aceasta! Tot vechiul meu prieten mi-a reamintit pe unde suiau sătenii în vârful dealului, acolo unde se ţinea nedeia. Pe partea estică a culmii

pIErDErI

• Pierdut Certificat de înregistrare emis de ORC Hunedoara Seria B nr. 1211813 și certificat constatator de la punctul de lucru din Municipiul Vulcan, strada Socăneasca, nr. 8, județul Hunedoara, cu nr. 9900 din 21.03.2013 aparţinând SC GMJ TYRES CO SRL, cu sediul social în Municipiul Petroșani, Aleea Poporului, bloc 5, scara 1, etaj 1, apartament 4, județul Hunedoara, înregistrată la ORC de pe lângă Tribunalul Hunedoara sub nr. J20/483/2000, CUI 13354867. Se declară nule.

Privind în jur, ai tendinţa de a spune că totul merge prost, că nu primeşti nimic bun de la ceilalţi, că eşti blocat într-o zonă neagră, dar

capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Deşi ţi-ar plăcea ca toate să fie bine aşezate pe un făgaş stabil, trebuie să accepţi faptul că, până la stabilitate, e nevoie de schimbare. Acceptă din mers toate schimbările pe care trebuie să le faci.

DEcEsE

mica publicitate

• Rad Corina Ionela PFA vinde miei, preţ negociabil. Relaţii la telefon 0720.292251.

ANGAJĂrI

Cauţi nod în papură la orice, chiar şi la acele direcţii care sunt clare, sigure şi nu ar merită să fie tratate cu atâta suspiciune, cum faci tu acum!

mica publicitate

• SC Mantex General Recycling SRL, cu sediul în Lupeni, angajează contabil. Relaţii la telefon 0769.072534. _______________________________________________ • Societate comercială angajează lucrător comercial în Petroşani, experienţă în domeniu şi seriozitate. Relaţii la telefon 0722.568927. _______________________________________________ • Angajez instalator şi reprezentant comercial, necesită permis conducere. Informaţii la telefon 0747.301681.

peşti (19 Feb - 20 Mar)

Horoscop

în care a decurs sfinţirea lui, despre cuvântările primarului şi ale celor care, împreună cu Primăria Vulcan, au organizat evenimentul aflaţi mai multe din reportajul colegului meu Corneliu Bran. Eu o să vă spun despre chestiunile laice, mâncare, joc şi băutură. Tocăniţă de miel, păsat, mici, ţuică, vin, muzică populară live, toate astea nu numai că fost din belşug, dar, spre surprinderea tuturor, au fost oferite gratis. A fost, e adevărat, un pic de ploaie, dar nu a turnat, aşa cum s-a auzit că a fost în Petroşani şi Uricani. Ce mi-a plăcut este că toţi momârlanii din Paroşeni, dar şi foarte mulţi vulcăneni, au venit gătiţi în straie populare. Ca de sărbătoare, doar au fost Rusaliile. La fel erau îmbrăcaţi Milu Părău şi prietenii lui. Ca să nu mai zic de deja celebrul acum moş Ştefan a cărui vârstă a depăşit cu un an centenarul. Ce mai încolo şi încoace!

Nedeia Paroşană a fost super. Ca întotdeauna, de altfel!

Gheorghe oLTEANU

VÂNZĂrI

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Dacă tu nu eşti foarte convins de propriile tale calităţi, priveşte-te prin ochii celor care îţi sunt alături cu iubire. E bine să doreşti perfecţiunea, dar spiritul auto-critic depăşeşte totuşi limitele!

Despre modul

cu durere în suflet anunţ decesul lui cosMA FrANcIsc (Tuti) după o lungă şi grea suferinţă, în Germania, la Dusseldorf, unde era stabilit de multă vreme, fost sportiv de mare performanţă, campion mondial cu echipa la handbal a româniei tineret, format la Şcoala sportivă petroşani, absolvent al Facultăţii de Mine – Institutul de mine petroşani.

Dumnezeu să-l odihnească!

Levente Fodor, sighişoara

săgetător (22 Noi - 20 Dec)

te înşeli!

mica publicitate

erau trepte la care ajungeai după ce treceai pârâul Baleia pe un podeţ de lemn şi urmai poteca ce te ducea la ele. Doar după ce fosta clădire a şcolii a ajuns cămin cultural au început să se ţină nedeile peste drum de turnuri. Nu e o controversă din cauza căreia să apară certuri. Am amintit toate astea, numai ca să se ştie.

Nu m-am interesat, dar îmi vine să cred că schimbarea în ultimul moment a locului de desfăşurare a Nedeii Paroşane e în legătură directă cu inaugurarea noului sediul al Composesoratului Straja-Gruni-Zănoaga Sterminos. Ani de zile acesta se afla în latura estică a clădirii fostului dispensar din Sohodol. Era unul necăjit, incomparabil cu cel nou de acum, situat la vreo patruzeci-cincizeci de metri, în clădirea complet renovată în care era lăptăria lui Cheţa. Noul sediu este străjuit de o troiţă care adăposteşte crucea ridicată în memoria celor care, în anii ’20 ai secolului trecut, au înfiinţat composesoratul: familiile Duşa, Pop, Dreghici, Ştefescu, Bâldea, Şerban, Petrescu, Păcală, Todoran, Stânci, Hamz, Vladislav, Mihăiasă, Lupulescu, Stroia, Rad, Pârvulescu, Maier, Voin şi Leorinţ. Fie-le veşnică amintirea! Monumentul, creaţie a sculptorului Theodor Cuciuc, a fost ridicat prin strădania SC Comexim R Lupeni.

8

www.zvj.ro miercuri, 30 mai 2018

DIVERSE

7

8

ACTUALITATE

La Uricani

1 Iunie cu competiţii premiate ca la carte

În perioada 31 mai-2 iunie, Consiliul Local Uricani organizează o serie de concursuri și competiții, evenimente dedicate zilei de 1 Iunie, Ziua Copilului. Acest tip de manifestări sunt așteptate an de an de elevii din Uricani pentru că sunt toți antrenați în aceste activități, iar cei mai buni pleacă acasă cu premii frumoase.

Joi, 31 mai, de la ora 9:00, este programat concursul de desene pe asfalt la Şcoala Gimnazială Nr. 2. 350 de copii vor încerca să impresioneze nu doar cu ta-

facebook.com/ziarulvaiijiului

lentul la desen, dar și cu ideile reprezentate. Se vor acorda premii tuturor participanţilor, constând în dulciuri.

De la ora 10:00 au loc întrecerile la cros, Cupa „1 Iunie”, pe Bulevardul Muncii, între podurile Bucura 1 și Bucura 2. Vor participa clasele III-IV (băieți și fete), clasele V-VI (băieți și fete); clasele VII-VIII (băieți și fete); Se vor acorda premii, după cum urmează: 6 premii I a câte 60 lei fiecare; 6 premii II a câte 50 lei fiecare; 6 premii III a câte 40 lei fiecare; 18 menţiuni a câte 10 lei fiecare, per total fiind alocaţi 1.080 lei.

De la ora 11:00 are loc concursul de role, pe același bulevard, dinspre blocul 13 spre clădirea poștei, participanții vor fi din aceeași categorie ca la cros, iar premiile vor fi acordate, de asemenea, la fel, în total și pentru această categorie fiind alocați 1.080 lei.

Fotbalul este și rămâne la Uricani sportul rege și pentru adulți și pentru copii. Cupa se va juca pe terenul de sport al Liceului Tehnologic „Retezat”.

Participanţi: echipele de fotbal ale celor două școli din Uricani (elevi din clasele V-VIII) și elevi din clasele IX-XII ale Liceului Tehnologic „Retezat” Uricani. Locul I va fi premiat cu 500 lei și locul II cu 400 de lei. În data de 2 iunie este programată și o gală demonstrativă K1. În cadrul galei demonstrative va fi prezentat un moment cultural-artistic de către Ansamblul Casei de Cultură a Oraşului Uricani.

De asemenea, tot în 2 iunie, de la ora 10:00 va fi organizat concursul de șah pentru cei mici.

Alina PIPAN

La Universitatea din Petroșani

Dacian Cioloș despre „Viitorul Văii Jiului: Perspective de dezvoltare durabilă”

Platforma România 100 și Uniunea Salvați România organizează vineri, 1 iunie, ora 09:30, la evenimentul „Viitorul Văii Jiului: Perspective de dezvoltare durabilă” ce își propune să prezinte rezultatele atelierelor pe teme economice și antreprenoriale organizat în Lupeni, pe teme sociale organizat în Petroșani și pe teme culturale organizat în Petrila și să promoveze proiectele propuse. Evenimentul va avea loc la Universitatea din Petroșani (Sala A101). În deschiderea evenimentului vor vorbi Dacian Cioloș, fost prim-ministru al României și președintele Platformei România 100, și Dan Barna, deputat și președinte al Partidului Uniunea Salvați România. Printre invitați se numără Cristina Prună deputat USR, membră a Comisiei pentru industrii și servicii și a Comisiei pentru afaceri europene, Dragoș Pîslaru - cofondator al Platformei România 100, fost ministru al Muncii, Oana Bogdan - comoderator al comunității tematice Cultură, Patrimoniu & Turism, fost secretar de stat în Ministerul Culturii.

Promotorii proiectelor alese în cadrul atelierelor și alți reprezentați ai societății civile și din domeniul antreprenoriatului.

Alina PIPAN

miercuri, 30 mai 2018