2406 fri 11 mai 2018

Ziarul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,6397 lei 1$ = 3,9065 lei 1₤ = 5,3031 lei

vineri, 11 mai 2018

Anul XI • nr. 2406 • 8 pagini • Preţ: 1 leu

Deşi vulcănenii au fost amăgiţi cu lucrări ca lumea,

Tot de mântuială sunt făcute

După ce, cu mult tam-tam, în ultima şedinţă de consiliu local vulcănean s-a vorbit despre începerea reparaţiei la străzile Teodora Lucaciu şi Crividia, iată că acum ne putem da seama că momentul a fost doar o păcăleală, menită să justifice oarecum noua amânare de începere a lucrărilor.

În timp ce

constructorii plătiţi de Consiliul Judeţean Hunedoara, ca să pună la punct DJ 66 de la Dealu Babii în jos, şi-au reluat lucrul şi vin în viteză înspre Crividia, până unde le revine să facă treabă, nu e niciun semn că primăria vulcăneană s-ar apuca să facă la fel de la Jitea în jos. Cică se lucrează la proiect, spune pe Facebook cineva din primărie - uitând sau poate neştiind, pe vremea aceea nici nu mai ţin minte dacă era consilier local – că mai marele lui de acum nu pierdea nicio ocazie de a-i vrăji pe băbeni cu începerea asfaltării drumului de la cârciuma lui Iliuţă în jos. Pentru că aşa a fost iniţial, prin decizia lui Mircea Moloţ, CJH trebuia să coboare de la hotarul cu Merişorul exact până la bradul din faţa localului său. De abia după aceea la instituţia judeţeană s-a hotărât să se mai vină suplimentar cu lucrări până la fosta staţie de autobuz din Crividia.

până când străzile Teodora Lucaciu şi Crividia vor avea asfalt ca-n palmă?

Nu-i greu să-ţi dai seama!

Pe străzile amintite au început decaparea gropilor şi umplerea lor cu asfalt.

Procedeul clasic de cârpire, aşadar. Lucrarea merge destul de greu, din moment ce cu decaparea s-a ajuns numai până la pod, iar asfalt s-a pus, deocamdată, numai în gropile de pe Teodora Lucaciu. Aşadar, nu e greu să-ţi dai seama că mai e de aşteptat după stratul de asfalt continuu. Cât timp? Să sperăm că cel mult un an. Dar e bine, totuşi, că se mai cârpesc gropile, cu condiţia ca lucrarea asta, care

De ce ziceam

că e păcăleală şi că va mai dura

Crima de la Lupeni

Mama și-a înjunghiat fiul

Marika Luca are 58 de ani, este infirmieră la Spitalul Municipal Lupeni. Începând de miercuri, 9 mai, este cercetată pentru crimă, pentru că şi-a omorât fiul de 35 de ani, Marius Luca, prin înjunghiere.

Crima a survenit pe fondul unui conflict care a escaladat. Femeia locuia împreună cu fiul şi soţul ei, iar zilele în casa familiei Luca erau tensionate, pentru că fiul era consumator de alcool, scandalagiu. Din cauza faptului că trăia zilnic o continuă dramă, încercând în permanenţă să îşi păzească banii câştigaţi de mâinile fiului, femeia recurgea la diferite tertipuri, ţinea banii la prieteni sau la muncă, unde fiul nu avea acces. Pentru faptul că nu-i alimenta viciile constant, femeia era de multe ori lovită.

Miercuri, 9 mai, femeia a lovit înapoi, dar cu cuţitul, cu prea multă forţă, desăvârşind conflictul cu fiul ei pentru totdeauna, şi schimbând eticheta socială din abuzat în criminal. Marius Luca a decedat din cauza

hemoragiei, după ce i-au fost împunse cu cuţitul plămânul şi ficatul.

Crima s-a petrecut în cursul dimineţii de miercuri, în jurul orei 05:00, în timp ce soţul ei dormea. Femeia s-a autodenunţat sunând la 112, dar nu imediat după crimă, ci după ce a ieşit din starea de şoc, adică la aproximativ 12 ore de la crimă. Între timp, se pare, femeia a încercat să se achite de obligaţiile fireşti ale unei familii care îşi îngroapă un membru al familiei, cumpărând pentru fiul ei haine de înmormântare.

Trupul fiului său a fost depus la morga spitalului din localitate.

Marika Luca a fost reţinută de Poliţia Lupeni, a primit un mandat de reţinere pentru 24 de ore şi control judiciar timp de 60 de zile.

Femeia și soțul ei vor fi interogaţi şi supuși probelor biologice. Anchetatorii vor să afle dacă erau sub influența alcoolului la momentul comiterii crimei.

Alina PIPAN

Omul zilei

Radu Sorin

pentru modul armonios de organizare a Jubileului “70 de ani - Universitatea din Petroşani” Aqua Palace angajează în condiții avantajoase ospătari.

Relații la telefon 0751.199100 tot de mântuia este, să se facă măcar până la capătul Crividiei.

Şi, că tot suntem aici,

ar fi super ca ochiului ager al domnului vice să nu-i scape nici fotografiile cu marginea de pod prăvălită. Bucata de balustradă, aflată pe dreapta, la capătul sudic al podului, s-a dus de-a dura în urmă cu câteva zile bune. Cine mi-a spus despre ea a tot urmărit să vadă dacă cineva din administraţia publică locală se va sinchisi şi va veni, ca să vadă care-i treaba. Dar nimic. Precis problema ar fi fost luată rapid în mână dacă ditamai bucata de beton ar fi ajuns peste conducta de apă potabilă sau, mai rău, peste cea de gaz metan.

Gheorghe OLTEANU

2

EVENIMENT

În prezenţa a sute de invitaţi şi a ministrului Educaţiei Naţionale,

Universitatea din Petroşani şi-a celebrat ieri, printr-o manifestare de înaltă ţinută, cei 70 de ani de învăţământ superior neîntrerupt!

O Aulă arhiplină am găsit joi, 10 mai, la Universitatea din Petroşani. Sute de invitaţi, din toate ramurile şi de toate categoriile sociale, au ţinut să fie prezenţi la serbarea celor 70 de ani de când există învăţământ superior de stat la Petroşani. O mare sărbătoare a învăţământului superior local şi un jubileu frumos i-au adus pe aceşti oameni pe Dealul Institutului, cu dorinţa simplă de a fi alături de dascăli, studenţi şi de conducerea instituţiei la acest ceas aniversar.

Gazdele, în frunte cu rectorul Radu Sorin, s-au pregătit pentru acest eveniment, sala, exteriorul clădirii şi interiorul ei fiind toate puse bine la punct, probabil mai mult ca niciodată...

Hunedoara - doamna profesor Maria Ştefănie, toţi aceştia alături de aproape toţi din primarii Văii Jiului, în frunte cu primarul oraşului gazdă, tiberiu Iacob-Ridzi (şi o serie de consilieri locali de la cam toate partidele politice răspândiţi prin sală). O serie de directori sau conducători de instituţii sau departamente (INSeMeX, CeH, CeO, şcoli gimnaziale şi licee, poliţie, jandarmerie, pompieri, administraţie publică locală, spital) au întregit acest tablou, alături de un grup serios de studenţi, inclusiv basarabeni, care au ocupat în general locurile de la balcon, în sală fiind toate scaunele ocupate. Nu trebuie să uităm nici de dascălii celor trei facultăţi ai universităţii, precum şi de foştii

Invitaţi şi atmosferă...

Invitaţii au fost câtă frunză, câtă iarbă, de aceea nu vom putea să-i trecem nominal pe toţi (sigur am scăpa pe cineva şi ar fi supărare desigur), de aceea nu vom aminti aici decât pe o parte dintre cei care au luat cuvântul dintre invitaţii de onoare, cum i-a numit chiar rectorul Radu Sorin: ministrul educaţiei Naţionale - Valentin Popa, ministrul secretar de stat pe probleme de învăţământ superior - Gigel Paraschiv, fostul ministru al educaţiei, astăzi preşedintele Comisiei de Învăţământ din Senat - Liviu Pop, preşedintele Sindicatului „Alma Mater” - Anton Hadăr... Dintre oficialii hunedoreni de la judeţ, prezenţi, îi amintim aici pe prefectul de Hunedoara - tiberiu Fabius Kiszely, preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara - Mircea Bobora, pe inspectorul principal din cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean

rectori în viaţă, prezenţi de asemenea.

Atmosfera din sală a fost plăcută, însă din cauza numărului mare de oameni la un moment dat ea a devenit de-a dreptul încinsă, chiar dacă ieri a plouat şi temperatura era mai scăzută. Înainte să continuăm trebuie să spunem că fiecare invitat care a luat cuvântul a primit câte o diplomă de onoare şi o medalie jubiliară, la rândul lor, invitaţii „umplându-i” pe rector şi universitatea, în general, de diplome, plachete, medalii şi alte decoraţii onorante, nimeni nedorind să ajungă la Petroşani cu mâna goală, mai cu seamă că acest respect, cu „R” mare a fost câştigat de universitatea din Valea Jiului prin muncă, muncă şi iar muncă, timp de şapte decenii nimeni nu a stat să cadă perele mălăieţe din copac. Iar cifrele şi datele o dovedesc şi le veţi vedea mai jos şi în cuvântul rectorului Radu Sorin.

minieră (la Petroşani fiind singurul loc din ţară unde mai poate fi învăţată această meserie), sau alte specializări de profil electric sau economic. „universitatea din Petroşani împlineşte în acest an 70 de ani de la înfiinţare. ea este continuatoarea Institutului de Mine Petroşani, care-şi are sorgintea în anul 1864, când prin Decretul domnitorului Alexandru Ioan Cuza s-a înfiinţat în Bucureşti Şcoala de Poduri, Şosele, Mine şi Arhitectură, urmând ca în anul 1920, prin Decretul Regelui Ferdinand, să se înfiinţeze şcolile politehnice de la Bucureşti şi timişoara, care aveau câte o facultate de mine şi metalurgie. Dezvoltarea industriei miniere şi rezervele însemnate de cărbuni din bazinul minier al Văii Jiului - aici aşa face o paranteză să menţionez că în acest an sărbătorim 150 ani de la prima exploatare industrială de cărbune din Valea Jiului - au condus în anul 1948, prin publicarea în Monitorul Oficial nr. 177 din 3 august al acelui an a Decretului nr. 175 pentru Reforma învăţământului şi a Deciziei ministrului Învăţământului Public privind organizarea învăţământului superior, la înfiinţarea Institutului Cărbunelui, Facultatea de exploatare şi Preparare a Zăcămintelor de Cărbuni cu sediul în Petroşani. Astfel au început cursurile la Petroşani la 7 decembrie 1948 cu trei ani de studiu. Studenţii anului I au fost stabiliţi prin concurs, iar cei din anii II şi III au fost transferaţi de la facultăţile din Bucureşti şi timişoara. În anul 1950 absolvenţii, în număr de 35 de ingineri minieri, au fost urmaţi ulteriori de primii 17 ingineri cu specializare electromecanică minieră. În anul 1957, întregul învăţământ superior minier s-a concentrat la Petroşani prin Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 1003, în cadrul Institutului de Mine care a devenit pentru o lungă perioadă de timp singura şcoală superioară de minerit din România. Dezvoltarea puternică a şcolii petroşenene de ingineri după 1948 a fost favorizată şi de poziţionarea centrală a

Din cuvântul rectorului Radu Sorin la ceas aniversar

)

Ziarul Vaii Jiului

După intonarea celui mai popular cântec academic, „Gaudeamus”, primul care a luat cuvântul a fost rectorul universităţii din Petroşani, prof.univ.dr.ing. Radu Mihai Sorin. Discursul a conţinut mai multe părţi, unele importante de aflat de invitaţi, mai ales de cei din minister sau de cei veniţi din alte zone, prin care Radu Sorin a încercat să prezinte pe scurt istoria şi importanţa universităţii pentru Valea Jiului şi pentru o serie de specializări din România, cum ar fi ingineria Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani 24348364 n J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara 0254.549020 (telekom fix/fax); 0371.136393 (Vodafone fix); 0735.727264 (Vodafone mobil) Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN

Petroşaniului în arealul geografic românesc, acoperindu-se practic, în mod echidistant, toate zonele miniere ale ţării. Institutul de Mine din Petroşani avea două facultăţi: Facultatea de Mine şi Facultatea de electromecanică Minieră - aceasta schimbându-şi de mai multe ori denumirea şi regăsind-o din nou în 2003, Facultatea de Inginerie Mecanică şi electrică.

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008.

ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Valeriu ButuLeSCu, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIeŢ, Ion HIRGHIDuŞ, Sonia LIBeReSCu, Alin RuS, Petronela-Vali SLAVu DTP: Daniela FILIMON, Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO Publicitate: Mirabela FLeȚAN - 0735.727264 Administrativ / Difuzare: Marcel DOCeA - 0761.756839

vineri, 11 mai 2018

Diversificarea profilelor şi specializărilor după anul 1990 au produs mutaţii importante în cadrul Universităţii din Petroşani, unde, pe lângă specializările cu profil tehnic, începe să capete consistenţă şi învăţământul de stat cu profil Economic, Socio-Uman, de Administraţie Publică sau Matematică.

Acest fapt determină schimbarea titulaturii şcolii superioare de învăţământ de la Petroşani, care va reflecta nu doar o schimbare de ordin administrativ, dar şi de conţinut. Astfel, după 1991, Institutul de Mine se redenumeşte Universitatea Tehnică Petroşani, iar prin Hotârârea de Guvern din 1995 Universitatea Tehnică devine Universitatea din Petroşani. Practic, în anul 1993 se înfiinţase şi Facultatea de Ştiinţe, astfel că la ora actuală Universitatea din Petroşani funcţionează cu trei facultăţi care cuprind 23 de specializări de învăţământ de licenţă, 22 de specializări la învăţământul de masterat în limba română şi doiă în limba engleză şi 5 specializări de doctorat”, a prezentat rectorul Radu Sorin scurtul istoric pregătit pentru invitaţi.

Apoi, rectorul a mai venit şi cu câteva date şi cifre concrete, tratând la un moment dat şi latura de Cercetare, deloc de neglijat şi deloc neînsemnată la această universitate de tradiţie din învăţământul superior românesc. „(...) Tineri de pe întreg cuprinsul ţării, dar şi tineri de pe aproape toate continentele, din 20 de ţări, au absolvit cursurile de învăţământ superior la Petroşani, iar ulterior au fost recunoscuţi ca foarte buni specialişti în toate domeniile şi în ramurile industriale în care ei şi-au desfăşurat activitatea, numărul lor fiind de aproape 40.000. La aceştia se mai adaugă 765 de titluri de

doctor sub îndrumarea conducătorilor de lucrări. De altfel şi Cartea de Onoare a Universităţii din Petroşani consemnează acest aspect, istoria exprimării bunelor aprecieri a numeroaselor personalităţi ale vremurilor fiind cel mai bun exemplu (...).

Pe linie de Cercetare, cadrele universi-

8

www.zvj.ro vineri, 11 mai 2018

tăţii noastre au publicat de-a lungul anilor peste 8.000 de lucrări ştiinţifice, dintre care peste 2.000 în străinătate. Au realizat peste 5.000 de lucrări de cercetare-proiectare pe bază de contract şi au obţinut circa 350 de brevete de invenţie, multe premiate la târgurile naţionale şi internaţionale. De asemenea au fost publicate circa 1.700 de manuale didactice şi monografii. Universitatea are tradiţie şi în ceea ce privesc colaborările didactice şi ştiinţifice, cu instituţii de învăţământ superior, institute de cercetare, firme, asociaţii şi organisme din ţară şi din străinătate. Am avut şi avem legături cu universităţi din peste 35 de ţări de pe cinci continente, plus legăturile cu universităţile din România. Referitor la colaborarea internaţională, aceasta s-a regăsit îndeosebi după anul 1990, pe de-o parte cu partenerii tradiţionali, pe de altă parte cu parteneri noi cu care s-au stabilit noi legături, în special cu universităţi din Europa (...)”.

Apoi, după alte câteva referiri la cadrele didactice şi la faptul că dascălii petroşeneni au fost şi sunt pregătiţi şi dedicaţi meseriei şi pregătirii studenţilor ce calcă pragul acestei instituţii, rectorul a încheiat discursul, mulţumindu-le tuturor colegilor săi: „Cu această ocazie ţin să mulţumesc tuturor slujitorilor Almei Mater petroşenene, să-i asigur de întreaga mea consideraţie!”.

Cuvântul ministrului şi cadoul făcut de acesta Universităţii din Petroşani

Au urmat la rând, timp de mai multe ceasuri, alte şi alte discursuri. Vom reda azi din cauza timpului şi spaţiului doar două fragmente relevante din cuvântul ministrului Educaţiei Naţionale, prof.univ.dr.

Valentin Popa, la această manifestare de amploare petrecută joi, 10 mai, la Petroşani. „Ah, de-aş avea din nou 70 de ani..., spunea într-unul din discursurile sale celebrul politician Georges Clemenceau, fost prim-ministru al Franţei şi membru al Academiei Franceze. Iată, aşadar, deşi la vârsta senectuţii, sunteţi încă tineri, aflaţi la început de drum şi, ca atare, plini de patimă şi avântul pe care ţi-l oferă doar tinereţea.

Poate nu 70 de ani de învăţământ universitar la Petroşani, ci 70 de ani plini de dificultăţile ine-

rente oricărui parcurs, dar şi de rezultate excelente. 70 de ani plini de realizări, ce au contribuit la creşterea şi dezvoltarea Universităţii din Petroşani, aceasta devenind, pas cu pas, un simbol al Văii Jiului. Şi pentru că, aşa cum se spune, fără educaţie visurile dispar, daţi-mi voie la ceas aniversar să-i felicit pe toţi cei care permit să se viseze mai departe: profesorii şi studenţii de ieri, de azi şi de mâine, cei care au contribuit şi contribuie la menirea acestei universităţi şi la transformarea ei într-o instituţie de învăţământ universitar de prestigiu (...)”. „ (...) Vă felicit, de asemenea, pentru studenţii străini care-i aveţi, dar vă îndemn să faceţi mai mult în acest sens, capacitatea dumneavoastră este mai mare şi aveţi singurul program din România pentru ingineri de mină, ex-

trem de căutat astăzi în foarte multe ţări din Orientul Mijlociu şi chiar din Asia. În calitate de ministru al Educaţiei Naţionale vreau să vă asigur în continuare de întregul meu sprijinul. Voi susţine în continuare universităţile din sistemul naţional de învăţământ superior, prin demersuri ferme pentru creşterea bugetului Educaţiei, pentru ca bine finanţate aceste universităţi româneşti să ofere consecvent absolvenţi tineri bine pregătiţi şi capabili să facă faţă rigorilor pieţii muncii, atât interne cât şi internaţionale, într-o eră

a globalizării cum este cea în care trăim. Să nu uităm, aşa cum spunea Confucius, Natura ne aseamănă, Educaţia ne deosebeşte!”.

La finalul discursului, ministrul a oferit un cadou „pentru această vârstă frumoasă”. Un cadou căruia i-a dat citire, după care i l-a înmânat rectorului Radu Sorin. „Este vorba de semnarea unui Ordin privind acordarea Plachetei şi a Diplomei aniversare <<Dimitrie Gusti>> Universităţii din Petroşani”, a menţionat ministrul. Fireşte că ulterior şi rectorul i-a înmânat ministrului cadoul universităţii: diploma de onoare şi medalia jubiliară.

Corneliu BRAN

EVENIMENT

3

4

SPORT

La 38 de ani

Golgheter de rasă

Cu toate că are 38 de ani, Iosif Kalai de la Inter Petrila dă clasă multor tineri.

A fost reprofilat din fundaș în mijlocaș, iar mai apoi atacant. Este golgheterul ediției trecute de campionat și este aproape și de cel de-al doilea său titlul. „Anul trecut am fost golgheter cu 19

goluri, iar în sezonul acesta mi-am depășit limitele și am marcat până acum 33 de goluri în campionat și două goluri în Cupa României, și vreau să trec de 38.

Datorită colegilor mei am reușit această performanță. Pentru mine nu contează dacă joc la prima ligă sau la Liga a IV-a, contează să îmi fac datoria. La Petrila noi am fost o adevărată familie. Sper să mai salvăm ceva din campionatul acesta și să câștigăm cupa. În ceea ce mă privește, voi juca atât timp cât mă va ajuta sănătatea”, a declarat Iosif Kalai.

Șirineasa, mare favorită Liderul ACS Șirineasa, care își dispută partidele de pe teren propriu pe stadionul „Jiul” din Petroșani, va juca tot acasă, sâmbătă, de la ora 18:00. Echipa din Vale are un adversar relativ ușor, Centrul Național de Pregătire Timișoara, echipă ale cărei rezultate nu vor fi luate în considerare la finele campionatului, și este mare favorită. Cu siguranță, însă, trupa din Petroșani va forța victoria. În afară de cei de la Lugoj, Național Sebiș, a doua clasată, cu 53 de puncte, ca și timișenii, are meci lejer acasă, cu Hermannstadt 2 Sibiu. A patra clasată, Școlar Reșița, la 11 puncte în spatele Șirinesei, echipă care insistă cu depunctarea celor din Valea Jiului, are meci ceva mai greu, la CSU 2 Craiova.

Cupa României

S-au stabilit semifinalistele

Miercuri după-masă, în manșă unică, pe terenul echipelor mai slab cotate, s-au desfășurat partidele contând pentru sferturile de finală ale etapei județene din Cupa României la fotbal.

Hercules - eliminată

Singurul rezultat oarecum surprinzător s-a înregistrat la Brad, unde echipa locală Aurul a învins, cu 3-2, pe Șoimul Băița.

Deținătoarea trofeului, Inter Petrila, s-a impus, în deplasare, cu 3-1, pe terenul celor de la Victoria Călan, și s-a calificat în semifinale. În această fază a competiției au mai ajuns CS Hunedoara (după succesul, de pe teren propriu, cu 9-0, în fața celor de la Retezatul Hațeg) și Gloria Geoagiu (care a învins, acasă, cu 6-2) pe Hercules Lupeni. Înfrângerea lui Hercules a fost din cauză că antrenorul Dan Voicu a fost nevoit să joace cu juniorii la acest meci. „Am avut doar 12 seniori și în aceste condiții am apelat la juniori. Am pierdut, din păcate, dar sper să obținem rezultate bune în campionat”, a spus antrenorul Dan Voicu.

Semifinală de foc

Dacă CS Hunedoara și Inter Petrila s-au întâlnit anul trecut în finala Cupei României, de data aceasta cele două se vor întâlni într-o semifinală fierbinte. După ce a trecut de Victoria Călan prin golurile reușite de Iosif Kalai (dublă și Alex Diaconu), Inter e cu gândul la câștigarea cupei.

Adversară îi va fi nimeni alta decât actuala lideră, CS Hunedoara. „Partida cu Călanul a fost una dificilă, dar noi am controlat jocul de la un capăt la altul. Ne bucurăm că jucăm cu Hunedoara în semifinale. Avem ocazia să ne luăm revanșa după meciul pierdut în campionat. Echipa este motivată și cred că acest trofeu ne-ar putea slava sezonul”, a declarat Daniel Bolog, secretarul clubului Inter Petrila.

Astfel, în semifinalele programate pe 30 mai se vor întâlni Aurul Brad – Gloria Geoagiu şi Inter Petrila – CS Hunedoara, ultima reprezentând fără îndoială partida-şoc a competiţiei.

Se va juca pe terenuri neutre, dorindu-se de către conducerea AJF organizarea unui cuplaj pe un singur stadion.

Finala se va juca la Sântămăria Orlea, în 9 iunie.

Pagină realizată de Loredana JUGLEA

facebook.com/ziarulvaiijiului

vineri, 11 mai 2018

Mici încurcături

La borna 48

Când, pentru dreaptă prețuire, O diploma i-au înmânat, Aflară unii, cu uimire, Că Vali Slavu nu-i bărbat!

(Eugen Ilișiu – Deva)

Curriculum vitae

Născută-n luna mai, în Petroșani, Nu cred c-am adunat atâția ani, Ci mă consider tot adolescentă. Încerc să fiu activă și prezentă.

Sunt dascăl și copiii îi ador, Iar, uneori, mai dau în mintea lor.

Am ochi albaștri, față rubicondă, Isteață foc, doar nu degeaba-s blondă!

Sunt ardeleancă – una vorbăreață – Și nu mă las, ajung mereu în față.

De am omis ceva, cred că-i mai bine Să știți ce spun confrații despre mine!

Epigramistei PETRONELA-Vali Slavu

La marile spectacole de gală, E dezinvoltă, e originală Și-i renumită-n țară,-n multe zone, Că o confundă lumea cu... PETRONE! (Ion Moraru – Galați)

Miniona doamnă Vali Slavu s-a dedicat, în viață, îndeletnicirilor… pe măsură

(Sunt umoriști... Deci, eu vă rog frumos Să nu-i luați cumva în serios!)

Dând un sens concret ideii, Ea preferă – îmi dau seama – Dintre oameni, prichindeii, Dintre scrieri, epigrama.

(George Petrone – Iași)

Epigramista Vali Slavu are frică de-nălţime Are frică de urcare, Dar, ţintind valori sublime, Când ia premiul cel mai mare N-are frică de-nălţime!...

(Gheorghe Bâlici – Chișinău)

Profesoarei Vali Slavu

Vali Slavu are-o boală Care nu se prea tratează: Bagă epigrama-n şcoală...

Chit că sunt agenţi de pază.

(Nicolae Bunduri – Brașov)

Viitor epigramist

Vreau un copil și-mi dau osârda Dar, pentru-a face pe grozavu’, Îl vreau frumos ca Nelu Gârda Și talentat ca Vali Slavu.

(David Valentin – Orăștie)

Un an şi două luni

Pentru tentativă de tâlhărie

Miercuri, 9 mai, poliţiştii Biroului de Investigaţii Criminale Vulcan au efectuat o acțiune în urma căreia au identificat un tânăr de 20 de ani, pe numele căruia Judecătoria Petroșani a emis, la data de 09.05.2018, un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea.

Tânărul a fost condamnat definitiv de instanţă la un an și două luni de închisoare, pentru săvârșirea unei infracțiuni de tentativă la tâlhărie, în cursul anului 2017, când a încercat să îi sustragă unui minor o sumă de bani, în timp ce se afla pe o stradă din Vulcan.

Tânărul a fost depus în Penitenciarul Deva, în vederea executării pedepsei .

Alina PIPAN

8

www.zvj.ro vineri, 11 mai 2018

Portret de epigramistă

La Mănăstirea Ciolanu s-a întâmplat o minune, în prezența noastră

Am vizitat, în grup, capela, Smerindu-ne oleacă unii Și-atunci, pe Vali-Petronela Au părăsit-o gărgăunii!

(Petru-Ioan Gârda – Cluj-Napoca)

Vali a găsit un gândac în păr Râd amuzați confrații, ca nebunii, Și, la sfârșit, emit o constatare: Că i-au ieșit lui Vali gărgăunii Pe care toți doar bănuiau că-i are!

(Laurențiu Ghiță – București)

Surâsul dulce de Giocondă, Picioare zvelte, tors erect, Ochi fascinanţi, cosiţă blondă...

Dar cine, oare, e perfect?...

(Florin Rotaru – Buzău)

După un duel cu Vali

M-am fript, apoi m-am lecuit, Și-o iau de-acum cu binișorul; Cu Vali nu e de glumit, Că prea le are cu umorul!

(Gheorghe Șchiop – Porumbacu de Jos)

Talentatei și perfecționistei colege Vali Slavu Fiind în competiție cu sine, Dorind să facă totul cu răbdare,

Compune versuri ticluite bine, Iar pentru pici, frumoase-abecedare.

(Cristina Truță – Argeș)

Talentatei și ambițioasei autoare a cărții „Ștafeta anotimpurilor”

Mă tem că, vrând s-ajungi departe Și cât mai sus, către Olimp, Vei încerca să scoți o carte ... în fiecare anotimp!

(Ioan Toderașcu – Costești, Vaslui)

Replică

Amice, ştie lumea toată Că autoarea-i mult mai bună, Fiind capabilă să scoată O carte-n fiecare lună.

(Nelu Vasile – Turburea)

Vulcanul Vali Slavu

Vali Slavu scrie bine, Ia un premiu frumușel, Face poze cu oricine Și o cronică – model.

N-are tihnă nici la masă, Pune tot pe Internet, Toarn-o fabulă hazoasă, Patru ode și-un sonet.

Cu ardoarea asta mare Nu-i record să nu îl dărâme – Că mă-ntreb, plin de mirare: Oare, scrie și când doarme?

(Petre IF Vasilescu – Craiova)

La lansarea volumului „Despre școală, mai în glumă, mai în serios” Știind că are mintea brici, Lansarea ei nu m-a uimit Și vreau să știți, toți cei de-aici, Că ea de mică-a fost un MIT*!

(Mariana Ghicioi – Petroșani) * Mit – numele de fată al autoarei

Petroșani

Ședinţă de consiliu la teatru

Primăria şi Consiliul Local Petroşani răspund demersurilor Teatrului Dramatic „Ion D. Sîrbu”, la aniversarea a 70 de ani de teatru în Valea Jiului.

După seria de acordare a titlurilor de cetăţeni de onoare, urmează o alta, astfel încât actorii de notorietate care au păşit pe scena teatrului nostru să obţină această distincţie. În primul rând se va aloca din bugetul local suma de 4.000 lei în vederea participării Consiliului Local al Municipiului Petroşani în calitate de coorganizator, alături de Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu”, al Galei Teatrului Dramatic „Ion D. Sîrbu” – 70 de ani.

Se vor decerna distincţiile „Cetăţean de onoare” şi următorilor actori: Cezara Dafinescu, Alice Barb (Alice Ramona Ivaşcu), Florea Teacă (Florin Plaur), fost actor al Teatrului de stat „Valea Jiului”, şi actorului Ilie Ştefan - postmortem.

Alina PIPAN

DIVERSE

5

6

ISTORII

România sub semnul Independenței

„Am dat sângele nostru pentru ca să nu dăm pământul nostru” (III)

A vorbi despre România sub semnul Independenței la mai bine de 140 de ani este ușor dar în același timp destul de dificil. Ușor, pentru că dispunem atât de o bogată colecție de documente, cât și de lucrări realizate de istorici foarte valoroși. Dificil, pentru că avem tentația de a privi evenimentele de la înălțimea celor peste 140 de ani care s-au scurs de la evenimente. Tentația este mare pentru că facem (din păcate) judecăți de valoare (uneori) pripite erijându-ne în „inchizitori” ai istoriei naționale.

Demersul nostru are ca principal obiectiv să pună la dispoziția cititorilor ziarului o minimă informație despre ceea ce a înseamnă momentul 1877-1878 în istoria noastră. (Prof. MinelDorin Răduți) Învinsul

Osman Pașa devine celebru în toată Europa după ce reușește să oprească ofensiva rusă la Plevna. Osman Pașa și oștenii săi au rezistat pe 30 august 1877 noului atac dat de trupele româno-ruse câștigând și cea de „a treia bătălie de la Plevna” După acest succes, Abdul Hamid al II-lea i-a decernat titlul de Gazi („Învingător într-o bătălie sfântă”) – titlu acordat foarte rar în istoria multiseculară a Imperiului Otoman. În urma a două consilii de război (1 şi 2 septembrie 1877) s-a hotărât asediul Plevnei de lungă durată şi concomitent să fie tăiate liniile de aprovizionare logistică.

Blocada dă rezultate. Osman Pașa are o singură soluție pentru a-și salva armata aceea de a rupe încercuirea.

Situaţia forţelor otomane încercuite la Plevna devenise critică, deoarece proviziile erau pe sfârşite şi cu toată raţionalizarea severă impusă de comandanții turci, hrana oamenilor şi a animalelor nu mai putea fi asigurată. Lipsa de medici şi de medicamente au contribuit declanșarea diferitelor epidemii ce au dus la creşterea considerabilă a mortalităţii, atât în rândul trupelor, cât şi în acela al populaţiei civile. Astfel, pentru Osman Paşa, cu tot prestigiul imens de care se bucura, devenea din ce în ce mai dificil să menţină moralul, ordinea şi disciplina ostaşilor săi. Marele Duce Nicolae trimite pe 12 noiembrie 1877 o scrisoare politicoasă lui Osman Pașa cerându-i să capituleze. Pe 13 noiembrie comandantul turc i-a răspuns, tot printr-o scrisoare politicoasă, respingând cu demnitate propunerea. În zori zilei de 28 noiembrie 1877 a început ultima mare bătălie, în valea largă dintre Plevna și malul râului Vid. După ce tentativa lui Osman Paşa de a sparge încercuirea româno-rusă şi de a-şi retrage armata spre Sofia a eșuat, un fapt accidental a precipitat capitularea trupelor turcești. Astfel, Osman Paşa, a fost rănit de o schijă de șrapnel la piciorul stâng iar calul i-a fost ucis. Văzândul căzut și plin de sânge ostașii au intrat în panică. Strigătele „Pașa a murit!” au răsunat în jur producând

facebook.com/ziarulvaiijiului

panică. După ce a fost transportat şi adăpostit de către însoţitorii săi, într-un mic canton de lângă şoseaua spre Sofia, Osman Paşa s-a decis să capituleze. Un ofiţer turc s-a prezentat colonelului român Mihail Cerchez şi i-a comunicat condiţiile capitulării.

Peste aproximativ o jumătate de oră, un emisar al comandamentului armatei ruse a cerut ca predarea armatei otomane să se facă fără condiţii. Aflat într-o situaţie fără ieşire, Osman Paşa a acceptat, dar a remis totuși generalului rus Ganeţki, sosit între timp în zonă, că se va preda numai armatei române („Capitulez cu armata mea, predându-mă în mâinile junei şi bravei armate române”). Învingătorii au avut numai cuvinte de laudă la adresa lui Osman Pașa. Marele Duce Nicolae: Vă felicit domnule general, pentru eroismul cu care v-ați apărat și care va rămâne înscris în istoria războaielor. A fost primit cu multă căldură la București iar rana i-a fost tratată foarte bine, prințul Carol având amabilitatea de a-i pune la dispoziție pe medicul său personal. Ulterior, la Harkov, rușii l-au tratat cu aceeași solicitudine nu ca pe un prizonier de rând , ci ca pe un oaspete de vază. În timpul șederii în Rusia, Marele Duce Nicolae a avut o nouă întrevedere cu Osman Paşa întrebându-l „de ce s-a încăpățânat atâta ca să nu se predea”, comandantul turc a răspuns: „Excelență, țara mea nu mi-a spus să las armele și să mă predau când îl voi vedea pe inamic; ea m-a trimis la Plevna ca să lupt”. Contrar uzanțelor, Marele Duce Nicolae i-a înapoiat lui Osman Paşa sabia predată pe câmpul de luptă. În martie 1878, redobândindu-și libertatea Osman Paşa s-a întors la Istanbul. A fost primit ca un erou. Sultanul l-a numit mai întâi ministru de Război, iar apoi șambelan al Curții. A încetat din viață la 4 aprilie 1900.

I s-au organizat funeralii naționale și a fost înmormântat lângă mausoleul sultanului Mehmed Cuceritorul, în curtea moscheii Fatih.

Principele Domnitor Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen

A apărat interesele României, a tratat cu fermitate şi demnitate cu ţarul Rusiei, Alexandru al II-lea şi cu miniştrii acestuia problemele cooperării militare şi politice dintre cele două state. Domnitorul Carol nu a acceptat ca armata română să participe la Războiul antiotoman sub comandă rusească. În timpul desfăşurării Războiului pentru Independenţă a avut comanda armatei de Vest (38.000 militari români şi 52.000 militari ruşi) şi a coordonat operaţiile de încercuire şi nimicire a grupării comandate de Osman Paşa la Plevna.

S-a pronunţat pentru păstrarea integrităţii şi apărarea Independenţei, cu prilejul desfăşurării preliminariilor Congresului de Pace de la Berlin, din vara lui 1878. La 14 martie 1881, Parlamentul îl proclamă în unanimitate pe Carol I, ca Rege al României. Festivităţile de Încoronare au avut loc la 10 mai 1881. În Raportul Consiliului de Miniştri se sublinia: „România, constituită în Regat, completează şi încoronează opera regenerării sale.

Ea îşi dă un nume, care este în acord cu poziţiunea ce a dobândit ca stat independent”. Încoronarea lui Carol I şi a soţiei sale, Elisabeta, s-a desfăşurat la Bucureşti.

Coroana purtată cu acest prilej de Carol I fiind turnată din oţelul unui tun otoman capturat de armata română la Plevna, în noiembrie 1877. Coroana de oţel avea o adâncă semnificaţie, anume aceea de a „ratifica” dreptul României „de a merge pe propria cale, de a căuta singură alianţe şi a hotărî ea însăşi politica”. „Când ajunge în zona operaţiunilor este invitat de ţar şi statul său major la un mic prânz. Și după ce-şi fac complimentele de rigoare, ţarul îl întreabă pe Carol: Ar accepta prinţul României să lupte sub comanda unui general rus? Și prinţul spune: Ba mai degrabă zece generali ruşi ar putea să slujească sub ordinele prinţului de Hohenzolern. Conversaţia s-a terminat brusc, ruşii au rămas total bulversaţi, prinţul Carol se întoarce la cartierul său general, nu trece jumătate de oră şi vine un aghiotant şi zice: Alteţă, vă felicit, aţi primit comanda armatei de vest, dar având un şef de stat major un general rus”. „Domnitorul a plecat la tabără îndată ce s-a auzit că rușilor le merge rău cu războiul și că li s-a pus Osman Pașa de-a curmezișul în drum. La tabăra de la Calafat a plecat Domnul cam pe la începutul lui iulie și a stat acolo vreo șase săptămâni. Nu s-a mai întors acasă, după căderea Plevnei. El a fost între oștenii săi și a îndurat neajunsurile și greutățile războiului douăzeci și șase de săptămâni, fără întrerupere. Mai bine de jumătate de an a zăbovit pe câmpiile de luptă, bătut de ploi și de vânturi, și primejduindu-şi viața pentru binele țării”.

Jertfa

Gheorghe Şonţu conducea batalionul I din Regimentul 10 Dorobanţi Putna la data de 30 august 1877 împotriva redutei Griviţa din faţa Plevnei, „un maior capabil, un brav militar”, foarte apropiat de camarazii săi, rostind tot timpul „Înainte, copiii mei! Trăiască România liberă!”. Maiorul Gheorghe Şonţu cade eroic în atacul asupra redutei Griviţa din blestemata vale a „Bucovului şi Plângerii”“.

Batalionul este preluat de căpitanul Leon Cracalia, care bine instruit şi luptător aprig îndeamnă camarazii pe acelaşi ton şi cu aceleaşi cuvinte ale lui Şonţu „Înainte, copiii mei!”. Cracalia conduce batalionul până când un glonte îi pune capăt vieţii.

Cel care preia comanda batalionului este locotenentul Chivu Stănescu. Cuvintele locotenentului către camarazii săi au fost: „Mergeţi tot înainte, băieţi. Vin îndată şi eu”; acest locotenent, rănit la un picior, mai primeşte şi un glonte în frunte murind pe loc.

Al patrulea care preia comanda batalionului înjumătăţit de otomani este locotenentul Grigore Gheorghevici din Regimentul 10 Dorobanţi, compania 1. A fost străpuns de o baionetă, este rănit grav, este transportat peste Dunăre la un spital din Turnu Măgurele şi îngrijit de sora sa, Aneta Gheorghevici. Moare în data de 21 septembrie 1877. I s-a acordat postmortem „Steaua României” şi gradul de căpitan. În situaţia care s-a creat, batalionul de dorobanţi al maiorului erou Gheorghe Şonţu face fuziunea cu batalionul de infanterie al căpitanului Nicolae Valter Mărăcineanu, acesta devine noul comandant.

Căpitanul Valter Mărăcineanu a condus cu dibăcie şi discernământ bătălia din faţa Plevnei. Iată vorbele căpitanului: „După mine, băieţi!”. A murit eroic „împlântând fanionul tricolor pe retranşamente”, după cum a declarat generalul Alexandru Cernat. Ziarul „România Liberă” din Bucureşti scria: „Mărăcineanu se lupta în primele rânduri, dispreţuind moartea... sui în mijlocul unei ploi de gloanţe dealul şi dânsul fu cel dintâi la întăritură împlântând steagul. Trăiască România! Fu cea din urmă vorbă a căpitanului Valter”.

vineri, 11 mai 2018

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Ia şi tu lucrurile mai în glumă, nu le mai trata ca pe nişte poveri chinuitoare! Azi e o zi relaxantă în care numai o atitudine glumeaţă şi jucăuşă te poate scoate din impas.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Ceea ce eşti gata să porneşti acum - o afacere, o călătorie, un proiect măreţ - va da roade dintre cele mai bune în viitor, dar totul depinde de energia şi elanul cu care iei startul.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Dacă te detaşezi un pic de situaţia în care te simţi blocat, vei reuşi să vezi lucrurile de sus, ca într-o imagine de ansamblu foarte clară. Nu te crampona în banalul hop, ci fii sigur că dincolo de el e lumea ta!

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Nu fi atât de critic cu cei din jurul tău, ci priveşte-i aşa cum sunt. Bine, n-or fi ei perfecţi, nici tu nu eşti la urma urmei. E bine să-i vezi aşa cum sunt, şi să renunţi la aşteptări inutile.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Succesul e ca la cules de ciuperci: ciupercile bune nu sunt cele care cresc lângă cărare, ci în adâncul pădurii! Nu încerca doar căile bătătorite de alţii înainte, ci oferă-ţi libertatea de a te juca un pic.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Nu le ştii tu chiar pe toate, ca atare n-o face pe grozavul într-o situaţie în care ai avea mai mult de câştigat dacă spui sincer: nu ştiu!

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Stai de vorbă sincer cu partenerul tău. Spune-i ce doreşti de la el, spune-i cum vezi tu relaţia voastră, spune-i sincer ce gândeşti tu despre el, pentru a putea construi relaţia pe un fundament foarte solid şi sincer.

Vineri, 11 mai 2018, ora 19:00, Sala ARTElier – „Colecţionarul”.

Sâmbătă, 12 mai 2018, ora 18:00 – Sala mare – „Audiţia”.

Duminică, 13 mai 2018, ora 12:00 – Sala mare – „Frumoasa şi Bestia”.

Cinema „Victoria” și „Luceafărul”

În Liga a V-a, etapa a XXII-a se dispută duminică, de la ora 11:00, cea mai interesantă partidă, derby-ul rundei, va avea loc în Ținutul Pădurenilor, unde CS Ghelari, a treia în ierarhie, va întâlni liderul competiției, Măgura Pui.

Vineri, 11 mai: ora 16:00 - Truth of Dare – Adevăr sau provocare (2D); ora 18:00 - I feel pretty - Hai, că sunt belea! (2D); ora 20:00 Amnezie cu surprize (2D) Sâmbătă, 12 mai: ora 12:00 - Peter Iepuraşul (2D); ora 14:00 Truth of Dare – Adevăr sau provocare (2D); ora 16:00 - Revanşa (2D); ora 18:00 – Toxic – Dans la brume (2D); ora 20:00 – Amnezie cu surprize (2D) Duminică, 13 mai: ora 12:00 - Peter Iepuraşul (2D); ora 14:00 Truth of Dare – Adevăr sau provocare; ora 16:00 - Revanşa (2D); ora 18:00 – Toxic – Dans la brume (2D); ora 20:00 – Amnezie cu surprize (2D).

Filmele rulează la ambele cinematografe.

Alina PIPAN

Printr-o conjunctură favorabilă a rezultatelor, cei de la Pui pot deveni campioni, chiar cu cinci etape înainte de sfârșitul competiției, însă trebuie să câștige la Ghelari.

Cea de-a doua clasată, Zarandul Crișcior, va juca, acasă, cu mai slab cotata Victoria Dobra.

Etapa, în care Ponorul Vața stă, mai programează jocurile CSC Ilia – Foresta Lunca Cernii, Agrocompany Băcia – Santos Boz, AS Sântămăria Orlea – Unirea General Berthelot și Sargeția Bretea Română – Metalul Crișcior. Gazdele par favorite în primele două jocuri, iar oaspeții în celelalte, dar la acest nivel este posibil orice. (L. JUGLEA)

La Petrila

Fotbal. Liga a IV-a

Clubul Sportiv Inter Petrila, în colaborare cu Clubul Copiilor şi Elevilor din Petrila și Direcția Județeană pentru Sport şi Tineret Hunedoara, organizează săptămâna viitoare, vineri și sâmbătă, prima ediție a Cupei „Flori de mai” la tenis de masă. Este o competiție care se adresează atât elevilor de la școlile petrilene, cât și adulților, întrecerea având mai multe categorii de vârstă începând de la 6 ani până la plus 50 de ani. Organizatorii speră într-o prezență numeroasă, premiile fiind deosebit de atractive. Înscrierile se pot face atât al Clubul Copiilor, cât și la Clubul Inter Petrila. (L. JUGLEA)

Sâmbătă, cu începere de la ora 11:30, se vor disputa și majoritatea meciurilor din etapa a XXVI-a a Ligii a IV-a, rundă în care Inter Petrila, ocupanta poziției secunde, va sta.

Cupa „Flori de mai”

Lucrurile sfinte sunt cea mai mare preocupare a zilei de azi, pentru că ai o orientare cu totul specială spre tot ce e legat de divinitate, biserică, de această latură mai sensibilă a vieţii.

FC Hunedoara se poate distanţa decisiv

De acest lucru vor încerca să profite, cu siguranță, cei de la CS Hunedoara, liderii întrecerii, pentru a se detașa la șapte puncte de Petrila, ținând cont că au un meci ușor, chiar dacă joacă în deplasare, la Retezatul Hațeg. Două meciuri ale rundei par echilibrate, respectiv Aurul Certej – Jiul Petroșani și Hercules Lupeni – Dacia Orăștie, iar alte două au favorite certe. În jocul Minerul Uricani - Șoimul Băița prima șansă o au oaspeții, iar în partida Aurul Brad – CNS Cetate II Deva echipa gazdă este considerată favorită. Partida Victoria Călan – CSM Vulcan, în care gazdele au prima șansă, se va disputa duminică, de la ora 11:30. Jocul Gloria Geoagiu – Universitatea Petroșani, cu echipa organizatoare ca mare favorită, a fost amânat pentru 23 mai. După același program cu al seniorilor, dar de la ora 9:30, se joacă partidele de juniori, campionat care a fost câștigat deja de CS Hunedoara. (L. JUGLEA)

PIErDErI

mica publicitate

• Pierdut certificat constatator nr. 3387/23.01.2006 de la punct de lucru din sat Radoş, com. Crasna, jud. Gorj, aparţinând firmei CAPRICII EXIMCOM SRL cu sediul social în mun. Petroşani, str. Venus, bl.3, ap.74, jud. Hunedoara, înregistrată la ORC sub nr. J20/1611/1994, CUI 6822850.

Se declară nul. ________________________________________________ • Pierdut legitimaţie de student emisă de Universitatea din Petroşani pe numele Crivoi Lilia. Se declară nulă.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Vestea bună care soseşte azi e ca o gură de aer proaspăt după o perioadă stresantă şi obositoare.

Ai suficiente motive de a te distra, de a râde, de a sărbători chiar!

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

ANGAJĂrI

Veştile care sosesc de departe te cam îngrijorează şi te şi demoralizează, deopotrivă, de parcă ai afla numai lucruri triste despre eşecuri, pierderi sau alte evenimente cu tentă uşor dramatică.

mica publicitate

• Urgent locuri de muncă în Slovenia în domeniu asamblări auto. Se asigură: cazare, transport la locul de muncă, masă. Vârsta maximă 45 ani. Relaţii la telefon 0770.639273 sau 0771.714368. _______________________________________________ • Angajăm muncitori calificaţi şi necalificaţi, instalatori, electricieni, dulgheri şi fierari. Oferim cazare în Timişoara şi salarii atractive. Telefon 0724.279489.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

O minune nu ţine prea mult şi acelaşi sentiment îl ai şi astăzi, după ce ai trăit câteva zile ca într-un vis şi totul pare să revină brusc la realitate.

IMoBILIArE

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

HoroSCoP

Cu titlul pe masă

Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu”

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Treci prin locul potrivit în momentul potrivit pentru a întâlni pe cineva care poate deveni azi marele noroc pentru tine.

Fotbal. Liga a V-a

Teatru şi film de weekend

mica publicitate

• Vând casă mare, central, în Oradea. Relaţii la telefon 0721.773033.

8

www.zvj.ro vineri, 11 mai 2018

DIVERSE

7

8

EDILITARE

Vulcan

O fantomă de parc

Cu cât timpul trece şi nu văd nicio mişcare, tot mai mulţi vulcăneni sunt convinşi că nu se vrea, pur şi simplu, punerea la punct a Parcului „Avram Iancu”.

Vorbesc despre asta postările care apar tot mai des pe Facebook, dar şi întrebările online pe care cetăţenii Vulcanului i le pun administraţiei publice locale.

De douăzeci şi ceva

de ani nu s-a mai făcut nimic în parcul aflat în vecinătatea fostei fabrici de confecţii, a spitalului şi a clubului muncitoresc, acum Club IMAX. Cred că dacă ar şti cum acesta arată acum, fostul primar Ovidiu

facebook.com/ziarulvaiijiului

Avramescu - Dumnezeu să-l odihnească! acolo unde e - l-ar bântui noapte de noapte pe Gheorghe Ile, fostul lui coleg de muncă de la mina Vulcan. Tot ce a făcut el s-a dus naibii.

Bustul lui Avram Iancu, platoul pe care aceasta este expus, dar şi aleea care duce la ele au ajuns ca vai de capul lor! Băncile sunt praf, doar pe două-trei dacă te mai poţi aşeza în siguranţă. Iarba nu a fost cosită deloc şi ea a acoperit până şi băncuţele de pe marginea aleii principale care străbate parcul de la fabrica de confecţii până la strada Jiul.

Betonul de pe alei este măcinat până la pământ. Ce să mai zic de scenă! Sunt patrucinci ani de când primarul tot promite c-o va repara, dar nici vorbă să se fi petrecut asta.

Am observat

că întrebărilor tot mai dese care reclamă starea jalnică a parcului li se răspunde constant cu „nu sunt bani!”.

Chiar aşa să fie? Vulcănenii şi-au cam dat seama că prioritar pentru primărie este, acum, asigurarea resurselor financiare necesare salariilor grase ale celor care trudesc în aparatul de lucru al primarului şi ale celorlalţi funcţionari, dar de ce treaba asta se face în detrimentul începerii unor lucrări de investiţii prevăzute în bugetul local? Pentru că aşa e. An de an apare, în proiectul de buget, un capitol în care se vorbeşte de aceste lucrări. De ce ele sunt, apoi, date uitării? Fiindcă „nu sunt bani”, desigur.

Gheorghe OLTEANU

vineri, 11 mai 2018