2309 mie 29 nov 2017

Ziarul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Vulcan

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,6416 lei 1$ = 3,9066 lei 1₤ = 5,1943 lei

miercuri, 29 noiembrie 2017

Anul X • nr. 2309 • 8 pagini • Preţ: 1 leu

Sugestia unui pensionar cu experienţă

Mai mult ca sigur că primarul Gheorghe Ile va face referire la asta şi la sfârşitul şedinţei de consiliu local de astăzi.

A amintit de ea luna trecută şi, negreşit, va vorbi şi acum.

Este vorba,

probabil că mulţi dintre dumneavoastră ştiu - iar cei direct interesaţi o aşteaptă şi mai şi –, despre darea în folosinţă a blocului social de la Dincă. Este primul dintre cele trei blocuri cu locuinţe sociale din partea aceasta a Vulcanului la care lucrările sunt foarte, foarte aproape de finalizare. Consiliul local a aprobat criteriile după care se face repartiţia apartamentelor şi garsonierelor şi este probabil ca numele celor care se vor muta în casă nouă să fie auzite chiar în şedinţa din dimineaţa acestei zile de miercuri. Zic asta, fiindcă pe ordinea de zi nu se pomeneşte despre asta, dar s-ar putea rezolva, nu-i aşa, domnule Cristian Merişanu? M-am adresat vicelui, fiindcă el este preşedintele comisiei care face împărţeala.

Locuinţele sociale

din acest bloc arată excelent. Când iese ceva frumos nu mă feresc să le adresez laude celor care s-au implicat în proiect. Nu am idee cine se va muta aici în cursul lunii pe care o începem de poimâine. Înclin să cred în buna intenţie a celor care au analizat cererile de repartizare a unei locuinţe. În sensul că s-a

Vulcan

A tâlhărit două persoane

Polițiștii din Vulcan au reuşit identificare şi reţinerea unui tânăr în vârstă de 18 ani, din localitate, bănuit de comiterea a două infracţiuni de tâlhărie.

Din probatoriul administrat în cauză, poliţiştii au stabilit că tânărul, în data de 23 noiembrie, în jurul orelor 21:00, a profitat de neatenția unei femeie care se deplasa

ţinut seama de toate cele trecute în regulament. De altfel, viitorii chiriaşi vor fi văzuţi la festivitatea, să-i zic aşa, de înmânare a cheilor apartamentelor. Eveniment despre care însuşi Ile spunea că va avea loc undeva în preajma Crăciunului. Să sperăm că nu va avea loc vreo amânare.

Ceea ce aş

vrea să se reţină din rândurile de faţă este sugestia venită de la un pensionar vulcănean. În tinereţea sa domnul Ion Huhu a locuit într-unul din căminele de la Dincă.

Pe vremea aceea clădirile erau ale minei Paroşeni. Dumnealui era preşedintele unei comisii alcătuite la nivelul blocului în care era cazat.

Era o activitate voluntară. Membrii comisiei aveau îndatorirea de a-i face pe toţi locatarii să înţeleagă necesitatea respectării regulilor care trebuie să guverneze traiul sub acelaşi acoperiş şi să vegheze la întreţinerea garsonierelor. Pentru că numai din acestea erau pe vremea aceea în căminul de nefamilişti. Ei, şi cu asta am ajuns la sugestia făcută de dumnealui chiar ieri, când ne-am întâlnit pe bulevard. „Ar trebuie neapărat ca primăria să desemneze, să angajeze un administrator de bloc, este de părere fostul lider sindical. Nu-i ştiu pe cei care vor locui acolo, dar o asemenea funcţie trebuie să existe. Nu cunosc, poate că domnul primar s-a gândit deja la asta. Dacă a făcut-o, e bine. Dacă nu, atunci aş vrea să se ţină seama de sugestia mea!”.

Gheorghe OLTEANU spre domiciliu având în mâini mai multe bagaje şi i-a sustras de pe umăr o poșetă în care avea un portofel cu 23 de lei. Procedând într-un mod asemănător, în 26.11.2017, tânărul i-a sustras altei femei, de pe umăr, o poșetă în care avea 85 de lei și cheile de la apartament. În cursul zilei de luni, poliţiştii au efectuat o acțiune în Colonia Vulcanului, în urma activităţilor fiind identificat şi reţinut prezumtivul autor al celor două infracţiuni, care a fost prezentat Parchetului de pe lângă Judecătoria Petroșani, cu propunere de arestare preventivă.

Alina PIPAN

Următoarea ediţie a ZVJ luni, 4 decembrie 2017

Comemorare Drama colectivă din ziua de 29 noiembrie 1980 rămâne în amintirea noastră și a celor care ne vor urma drept una dintre cele mai triste zile din istoria mineritului din Valea Jiului și din România. Ceea ce s-a petrecut atunci în galeriile Minei Livezeni a fost copleșitor pentru toți cei ce au avut o legătură directă sau indirectă cu cei ce și-au pierdut viața într-un mod cumplit. În comunitatea noastră locală, încă trăim cu durerea pricinuită de pierderea, în tragicul accident care s-a produs, în urmă cu 37 de ani la Mina Livezeni, a nu mai puțin de 53 de truditori ai cărbunelui. Ne rugăm ca Dumnezeu să-i odihnească pe aceşti eroi care şi-au jertfit viaţa pe altarul cărbunelui şi ca astfel de tragedii să nu se mai întâmple niciodată.

Gestul nostru este unul și de aducere aminte al acestui trist moment din istoria localității noastre, dar și unul de menținere trează a mesajului pe care îl transmit celor din sectorul minier de astăzi, de fiecare dată când am ocazia: NU UITAȚI CĂ VIAȚA MINERILOR ESTE MAI PRESUS DE ORICE! Primarul municipiului Petroșani Tiberiu IACOB-RIDZI

2

LA ORDINEA ZILEI

Cel mai mare steag din Valea Jiului a fost arborat la Lupeni, iar la Uricani e petrecere mare de 1 Decembrie

„Cel mai mare steag tricolor din Valea Jiului a fost arborat la Lupeni!”, se laudă primarul Lucian Resmeriță, iar dovada este certă.

Pe înălțimea fațadei Palatului Cultural Lupeni stau arborate două drapele gemele, pe care nu le poți rata, cu siguranță cele mai mari din Valea Jiului. La Palatul Cultural Lupeni este programat pentru miercuri, 29 noiembrie, de la ora 17:00, un spectacol în colaborare cu instituțiile școlare din Lupeni.

La Uricani primarul Dănuț Buhăescu a comandat un set cu toate steagurile țărilor ce aparțin Uniunii Europene, așadar are 40 de steaguri în dotare, chiar dacă au doar 135/90 cm. Primăria deja a anunțat că se pregătește ca de o mare sărbătoare, și ziua va fi cinstită cum se cuvine.

Preluând modelul de succes de la

Sirena Minei Livezeni va suna din nou

Cu ocazia comemorării a 37 de ani de la tragicul eveniment care a avut loc în 29 noiembrie 1980 la E.M. Livezeni se va pune în funcţiune sirena electrică timp de 1 minut sunet continuu, miercuri, 29 noiembrie 2017, ora 10:30.

Petroșani, primarul a achiziționat 6 pavilioane cu cadru metalic și copertină roșie, care vor găzdui standurile cu mâncare. Primăria va oferi sute de porții de fasole cu cârnați cetățenilor invitați la manifestările prilejuite de Ziua României.

Dar dragostea pentru țară nu trece prin stomac, ea se exprimă solemn, așadar manifestările vor debuta cu un Te Deum la Biserica nouă. De la ora 11:00 la Casa de Cultură Uricani are loc o expoziție de fotografie sub numele: Uricani - istorie, tradiții, obiceiuri, folclor.

De la ora 12:00 este programat un simpozion referitor la evenimentul istoric sărbătorit, la care participă Comitetul celor 100 pentru Centenarul Marii Uniri a neamului românesc alături de cetățenii interesați

din Uricani.

De la ora 13:25 are loc un moment solemn, prin înălțarea tricolorului și intonarea Imnului de stat al României, la care vor participa oficialitățile Primăriei Uricani, și va avea loc o depunere de coroane.

Urmează apoi un spectacol de muzică populară cu artiști consacrați.

Alina PIPAN

Primăria Uricani

Își lărgește parcul de autoutilitare

O autobasculantă Man va intra în parcul de autoutilitare a Primăriei Uricani.

Parcul de autoutilitare al primăriei nu este mare, dar

administrația se descurcă cu ce are, și, din când în când, mai achiziționează câte ceva. De data aceasta a luat o autoutilitară la mâna a doua. Am observat în rândul instituțiilor de stat că se preferă uneori achiziția de automobile și autoutilitare second, în funcție de buget. Autobasculanta ce va fi achiziționată la Uricani este din 2001, are 410.000 de km la bord, dar rulează impecabil. A trecut bine inspecția tehnică și va ajunge la Uricani cu carte de identitate emisă de Registrul Auto Român și numere roșii. Am verificat pe toate site-urile de profil și nu am găsit preț mai bun decât a cheltuit primăria pe această autobasculantă, 88.235 lei, deci 19.020 euro. Cât despre utilitatea unui asemenea utilaj în ograda unei primării este de prisos să mai scriem. O înțelege toată lumea.

Alina PIPAN

Uricani

Str. Popești va ieși la lumină

Strada Popești din Uricani este o stradă cu case, care se intersectează cu strada Catedralei, dar urcă mult, lăsând oarecum în spate orașul.

)

Ziarul Vaii Jiului

De ceva vreme, strada este în beznă, pentru că stâlpii de pe stradă nu fac față. La începutul lunii octombrie relatam în paginile cotidianului nostru despre intervenția la fața locului a viceprimarului Corneliu Braia alături de experți de la Total Telecomunications SRL, care propuneau o soluție pentru ca această stradă să fie luminată.

Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani 24348364 n J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0371.136393 (Vodafone fix); 0735.727264 (Vodafone mobil) Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN

Recondiționarea instalațiilor de iluminare publică a fost dată în lucru luni, la 27 noiembrie, și va costa bugetul local 25.210 lei. Anul viitor vor urma la rând străzile aflate într-o situație similară: Dodoconi (Valea de Brazi), Fețele Topliței, Dosu’ Pribeagului.

Alina PIPAN COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008.

ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU DTP: Daniela FILIMON, Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO Publicitate: Mirabela FLEȚAN - 0735.727264 Administrativ / Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Petroşani

16 proiecte - 16 hotărâri de consiliu

Şedinţa ordinară a Consiliului Local Petroşani a avut pe ordinea de zi 15 proiecte de hotărâre, plus un proiect suplimentar legat de o rectificare de buget şi punctul diverse.

Dintre acestea, marea lor majoritate au trecut cu voturi în unanimitate, în timp ce două au trecut cu două voturi împotrivă şi trei abţineri, la şedinţă fiind prezenţi toţi cei 19 consilieri locali. Şedinţa a fost relativ scurtă şi fără prea multe discuţii – cu două excepţii legate de cele două proiecte şi de care o să ne ocupăm pe scurt şi în ediţia de azi, după treisferturi de ceas preşedintele de şedinţă punând capăt şedinţei. (Corneliu BRAN)

Au votat o Comisie de urbanism „scurtă” şi fără un arhitect de meserie

Unul dintre cele două proiecte ce au animat vii discuţii în Consiliul Local Petroşani a fost cel de la puctul doi de pe ordinea de zi.

Titlul proiectului suna aşa: „aprobarea componenţei Comisiei Tehnice de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului şi a Regulamentului de organizare şi funcţionare a acesteia”. Să recunoaştem, o comisie foarte importantă în viaţa unei administraţii publice locale oricare ar fi ea.

Dacă la Regulament nimeni n-a avut ceva de obiectat, semn că fie a fost tot acelaşi, transcris şi neanalizat de nimeni ori un alt semn că s-a discutat pe la comisii şi toată lumea a căzut de acord cu cele vizate, în schimb la componenţa comisiei, practic reducerea membrilor la jumătate (de la un număr de 12 membri la un număr de 6), „prin neincluderea niciunui arhitect”, după cum s-a spus în sală, mai mulţi consilieri au avut de obiectat, în timp ce alţii au susţinut proiectul în forma prezentată.

Cei mai vehemenţi şi cei care de altfel au dat şi tonul discuţiilor pe marginea proiectului au fost doi consilieri din grupul ALDE, domnii Barbu şi Vladislav. „Am întrebat şi în şedinţa de comisii şi vreau să ştiu de ce a fost redus numărul la această comisie”, a venit prima întrebare. Doamna Puiu-Drăghicescu, şefa Serviciului Urbanism şi Amenajarea Teritoriului şi secretarul acestei comisii, a dat imediat răspunsul: „Sunt o serie de specialişti în această comisie, dar o funcţie neremunerată. Astfel, e foarte greu să aduni o comisie de 11-12 persoane şi astfel comisia să funcţioneze şi să aibă cvorum la vot”, a venit răspunsul. Vladislav a continuat cu o nouă întrebare: „Nu înţeleg de ce doamna Ailincăi, care este arhitect şi avem nevoie de ea, a fost scoasă afară de pe lista comisiei? Nu mai vrea dânsa?”. „La ultimele două şedinţe doamna n-a putut să vină pentru că a fost foarte ocupată, are multe proiecte şi noi o înţelegem.

Trebuie să-ţi faci timp şi pentru asta, pentru că e foarte greu să-i pui pe toţi în acord, fiecare lucrând în altă parte. E foarte dificil şi nu putem să funcţionăm dacă nu vin la şedinţe”. „Eu o să mă opun acestui proiect dacă nu este inclusă în proiect doamna arhitect Ailincăi!”, a

8

www.zvj.ro miercuri, 29 noiembrie 2017

menţionat consilierul ALDE. „În plus, comisia are un număr par de membri, sunt doar şase.

N-ar trebui să fie şapte membri ca să funcţioneze? Şi tocmai arhitectul lipseşte din comisia asta, restul, văd, toţi ingineri! Un inginer fără arhitect e cam greu să facă treabă”, l-a completat imediat pe colegul său consilierul Mihai Barbu. „Există un arhitect”, a răspuns aceeaşi funcţionară, referirea fiind făcută la domnul Petru Poenar, trecut în comisie „conductor arhitect”. „Da, dar nu e arhitect, e conductor arhitect după cum scrie aici, specialist în amenajarea teritoriului, dar arhitect-arhitect nu este!”, a spus în continuare consilierul. „Da, aveţi dreptate, dar pot confirma că e cel mai bun din Vale”, a răspuns din nou funcţionarul de la Urbanism. „Da, şi noi putem confirma că doamna Ailincăi e cel mai bun arhitect din judeţ! Deci, propunem să fie inclusă că nu se poate chiar aşa, comisie de urbanism fără un arhitect. Facem un amendament”, au răspuns pe rând, ba chiar şi aproape în cor la un moment dat cei doi consilieri ALDE. Discuţiile s-au tot lungit. Au intervenit pe rând şi alţi consilieri, atât liberali, cât şi social-democraţi. „Cred că interesul colegilor mei din această comisie a fost ca ea să fie funcţională.

Cu cât ea este mai stufoasă, ea riscă să nu aibă majoritatea şi să nu poată decurge în mod normal. Nu cred că există alte principii”, a menţionat şi consilierul social-democrat Ioan Rus. „Înţeleg că printre altele una din cauzele acestei schimbări e tocmai absenţa doamnei, care n-a venit la două şedinţe consecutive. Ce garanţii ne daţi că la următoarea şedinţă o să vină la comisie?”, a pus o întrebare şi consilierul Valeriu Butulescu. Moment în care consilierii ALDE au spus sălii că au stat de vorbă cu doamna arhitect, care le-a spus că dumneaei îşi doreşte să facă parte din comisie. În fine, s-a trecut la amendamentul propus de consilierii ALDE, prin care să fie inclus în comisie şi arhitectul Ailincăi, dar care n-a trecut la vot, având doar cinci voturi „pentru”.

A urmat imediat supunerea la vot a proiectului în ansamblul său. Votul a fost în favoarea proiectului, cu două voturi împotrivă şi trei abţineri, în timp ce 14 voturi au fost „pentru” proiect.

Cu doar 6 excepții,

Consilierii petroșeneni sunt de acord cu măririle

Proiectul de care s-a ocupat în ediţia de marţi directorul ziarului, Cătălin Docea, legat de mărirea tarifelor de intrare la bazinul şcolar, prin modificarea Anexei nr. 1de la HCL 93 din 2015, aflat pe ordinea de zi la punctul 6 a necesitat câteva discuţii, deşi până la urmă, ca şi celelalte proiecte, şi acesta a trecut.

Consilierul ALDE Mihai Barbu a început discuţia, contrariat de faptul că la proiect nu sunt anexate şi bilanţuri şi statistici cu cifre exacte de venituri şi cheltuieli din cei trei ani de funcţionare, cu statistici legate de numărul de clienţi, pe categorii de vârstă şi de ocupaţie şi aşa mai departe, „astfel încât consiliul să-şi facă o idee cum stă treaba... un proiect incomplet, neexistând o notă de fundamentare detaliată”. „Am impresia că dacă vom mai mări şi acum preţurile acestea o să mai meargă la bazin doar oameni cu venituri serioase. Pentru că din câte văd o saună şi un bazin la pensionari e 20 lei, în condiţiile în care nu toţi au ieşit la pensie de la mină. Cred că ar trebui amânat proiectul şi să se vină cu o notă de fundamentare detaliată. De unde ştim că astea sunt preţurile şi situaţia, mai ales că nu avem nicio statistică acolo să vedem... nici la abonamente, nici la intrări... E aşa o chestie, mergem pe o chestie prin care luăm mult de la puţini, în loc să luăm puţin de la mulţi!”, a mai spus consilierul.

Aflat în sală, fiind invitat la şedinţă de consilieri să motiveze această mărire de preţ, administratorul-pensionar Popa l-a luat imediat cu tupeu din scurt pe consilier, fapt ce ulterior l-a deranjat vizibil şi nu doar pe el, ci şi pe alţi 3-4 consilieri, inclusiv pe preşedintele de şedinţă: „Aş vrea ca să-i aduc la cunoştinţă domnului Barbu că inclusiv preţurile de la bazin sunt afişate în Regulamentul de ordine interioară...”. „Nu asta v-am reproşat!”. „Imediat, permiteţi-mi vă rog că eu nu v-am întrerupt! Iar pentru buna desfăşurare a activităţii la bazinul de înot trebuie să mărim aceste preţuri, pentru că avem nişte cheltuieli foarte mari. Ca să vin cu o precizare concretă, domnule Barbu, vreau să vă spun că la nivelul anului 2015, când aţi fost şi aţi vizitat bazinul dar un pic mai rar...”, a apucat să spună responsabilul Popa. „Din cauza preţurilor...”, a venit răspunsul ironic al consilierului. Răspunsul în contraofensivă dat de Popa a fost unul absolut halucinant: „Nu neapărat din cauza preţului, vă spun eu, din cauză că nu s-a plătit sauna de multe ori la unele persoane. Dar vreau să vă spun ce este mai important. În anul 2015 avem un total venituri de 161.646 lei, iar cheltuielile de 264.000. În anul 2016 avem venituri de 161.622 lei, iar cheltuieli de 277.000 lei, iar în anul 2017 avem un total la venituri până la

această dată de 168.216 lei şi cheltuieli de 294.098 lei (...). În anul 2015 intrările la bazin au fost de 16.999 persoane, din care 10.000 elevi şi studenţi şi 7.000 de adulţi. În anul 2016 am avut 16.100 de intrări, din care 9.900 elevi şi studenţi şi 6.200 adulţi. Anul acesta până la această oră avem un număr de 16.671 de intrări, din care avem un număr de 7.907 de elevi şi studenţi şi 8.764 de adulţi. Mai fac o precizare importantă. Am adus o saună care este recomandată la bazinele de înot nu numai din ţară, chiar din toată Europa, pe care am achiziţionat-o de la firma Reebek din Harghita şi pe care am amortizat-o prin tarifele practicate în cele 11-12 zile de la funcţionarea acesteia. Cheltuielile, aşa cum v-am spus, sunt foarte mari pentru că sauna a costat (tocmai spunea că s-au amortizat cheltuielile cu aceasta, ce să mai înţelegem? - n.r.), camerele de luat vederi costă (?!!), uscătoarele de păr costă, boilerul care ni se arde de multe ori costă şi toate substanţele costă. Vreau să vă spun că majorarea e până la maxim 15%. Eu consider că nu este o sumă aşa de mare, de la 14 lei la 15 lei, preţul nou, ori de la 7 lei la 8 lei, sau de la 16 lei la 20 lei. Eu consider că suntem într-un grafic bun, bazinul a adus atâtea satisfacţii primăriei şi trebuie să ne mândrim cu el pentru că avem o echipă competitivă care îşi face datoria şi la bazin se munceşte într-adevăr mult (tocmai i-au murit lăudătorii pensionarului Popa - n.r.). Dar dumneavoastră ştiţi, domnule Barbu, că aţi fost la bazin...”, a încheiat cu o nouă săgeată către consilier administratorul-pensionar Popa. În fine, replicile au venit pe măsură şi administratorul a fost contrazis inclusiv că „pe naiba doar 15% scumpirea, când vedem aici în proiect o creştere la saună de la 10 la 20 lei” (răspunsul dat de administrator fiind destul de slăbuţ, ceva de genul unei poveşti, că mergeau cetăţeni şi mai ales pensionari plătind doar sauna, după care „ţuşt” în apa bazinului fără să plătească şi de aceea „erau diverse discuţii”... „şi de aceea am scumpit”...). S-au dat „ghionturi” verbale şi s-au tot „croit”, unii şi alţii, prin răspunsuri inclusiv de genul „că trebuie scumpit”, dându-se exemplul măririi preţului la unt şi la ouă şi concluzionându-se de unii consilieri că „ăsta-i trendul, ce să facem?”, concluzia generală fiind că bazinul a fost pe pierdere şi tot aşa va fi întotdeauna, „iar de mărit preţul mai mult nu se mai poate, că nu mai merge nimeni”. Şi cu asta am încălecat şi noi pe-o şa şi v-am spus minunata „poveste” a unui proiect făcut probabil pe genunchi şi la care nu am înţeles această grabă de a fi votat! Putea fi arătată motivaţia scumpirii mai bine, nu cu poveşti de genul celor prezentate, cu oameni ce intră în bazin din saună fără bilet, cu amortizări de costuri dar care de fapt costă şi aşa mai departe. Proiectul a trecut în cele din urmă cu două voturi împotrivă (aceiaşi consilieri ALDE), patru abţineri (consilierii PSD Bican, Postolache, Rus şi Margareta Burduf) şi 13 voturi „pentru”.

ACTUALITATE

3

4

REPORTAJ

Boemi din Petroșani spre Parnas. Un muzeu ce n-a văzut Valea

Sâmbătă, pe un soare strălucitor, ne îmbarcăm din fața redacției „Ziarul Văii Jiului” în mașina mânată când la pas, când la galop, pe galeriile drumului de ortacul Adrian Jurca (președintele Sindicatul „Noroc Bun” și autorul cărții de succes în mediul mineresc și sindical, „Cu ortacii mei”), eu, Ion Hirghiduș și Constantin Cîmpeanu.

Drumul spre Parnas.

Bețivul de… Oțelul Roșu

Trei poeți, care mai de care, din Cenaclul „Boema”.

Este ora 14, când pornim spre Parnas. Locul unde unii poeți nu ajung niciodată. Însă noi trei am avut noroc și nu doar că am ajuns, ci am ajuns relativ repede, într-un ceas și jumătate. Nu ne-a fost ușor… A trebuit să trecem de Porțile de Fier ale Transilvaniei. După care, la o aruncătură de… rimă, oprim chiar la intrare în localitate, unde pe un indicator scrie Oțelul Roșu,

Intrăm. Un bar spațios, bun și de botezurile poetice. Dăm să ne așezăm pe niște canapele în stânga barului. Renunțăm pentru că este praf. Eu am vrut să stau. Mie mi s-a părut normal că la o tavernă din Parnas să fie praf. Păi, pe ce să scrie poeții, dacă nu pe praf? În Parnas hârtia de scris e praful, iar condeiul degetul poetului…

La ora 16 suntem în biblioteca fermecătoare a Casei de cultură. Ne întâmpină cu amabilitate nu artistul, ci soția sa… Nicoleta. Apare și amfitrionul manifestării, poetul Vicu Cojocaru. Un moldovean blajin, din Verșeniul lui Sadoveanu și al lui Costel Avram, pe care nu-l poți confunda. Are o barbă uriașă și un suflet blând. Dacă ne-am afla într-un război, barba de taliban al poeziei a lui Vicu ar putea fi reperată de la mare distanță, și ar putea produce pierderi de vieți. Dar în Parnas nu există războaie nici măcar între poeți. În Parnas există doar poezie, bucurie, muzică, armonie. O spun din proprie experiență. În sală poeți, poete, cantautori, cantautoare, public elit.

Onoarea de a da cep poeziei ne revine nouă, boemilor. Îi prezint pe admirabilii poeți (și prieteni) care mă însoțesc: Ion Hirghiduș și Constantin Cîmpeanu.

Ion Hirghiduș îmi prezintă volumul „orașul de la capătul poeziei”. Nu a venit cu mâna goală, ci cu o desagă (de fapt, o geantă) cu destule titluri ale operelor sale. Apoi, recităm fiecare câteva poeme. Eu dedic două poeme cu bețivi consumatorului anonim care ne-a acroșat la intrarea în bodegă:

boicot

iar pe altul Oțelul Roșu/ Județul Caraș Severin. Căci am uitat să vă spun, sâmbătă, Oțelul Roșu a fost Parnasul poeților din Valea Jiului, Lugoj și, bineînțeles, Oțelul Roșu.

Ajungem în fața cochetei Case de cultură din Oțelul Roșu. Facem câteva fotografii. Și, când să intrăm într-un birt, un consumator de pe terasă ne acostează verbal, spunându-ne să le facem și lor, bețivilor, o poză, nu doar primarului. Cum în cartea mea am un ciclu „str. bețivilor”, am văzut în această întâmplare ca pe ceva miraculos. Să fi ieșit oare consumatorul dintre copertele cărții? Greu de spus…

facebook.com/ziarulvaiijiului

de când mă ştiu locuiesc pe strada beţivilor cea mai profundă stradă din oraş dar şi cea mai neglijată de autorităţi

să nu mă înţelegeţi greşit pe strada noastră avem de toate grădiniţăşcoalăcabinetemedicalefarmacie cinemacurentelectriccanazireapăcurentăgaze ba pe un dâmb a răsărit şi un schit

din păcate nici un candidat la municipalitate nu a cuprins vreodată în programul său electoral edificarea unei cârciumi unei amărâte de bodegi

sau măcar a unui local la pahar (care putea fi ridicat lesne din doagele butoaielor de care sunt pline toate curţile noastre) de aceea noi cetăţenii străzii beţivilor nu am votat niciodată

ştie domnul primar

pentru că nu am votat niciodată ne situăm în afara istoriei locale

însă şi noi locuitorii străzii beţivilor avem dreptatea noastră în lupta pentru construirea unei cârciumi de către municipalitate şi noi plătim taxe şi impozite şi nouă ne pasă de oraş şi atunci de ce suntem nevoiţi să bem pe alte străzi fără istorie la mare depărtare de casele noastre cu multe riscuri

ştie domnul primar câţi cetăţeni ai străzii beţivilor şi-au aflat sfârşitul pentru că la întoarcere spre casă au căzut în şanţuri ca în nişte tranşee ale ultimului pahar ca nişte popice lovite de o bilă ucigaşă ştie domnul primar

Poeți lugojeni și „oțelari”

Atmosfera se însuflețește. Citesc poeții lugojeni din Cenaclul „Anotimpuri”: Ela Iakab, Ion Oprișor, George Popovici și George Oniga. În Parnas încep să răsune chitarele lugojenilor Vasile Gondoci și George Popovici.

Poeții din Oțelul Roșu din Cenaclul „Grigore Vieru”, pe cât sunt de politicoși ca gazde, pe atâta sunt de adevărați purtători de poezie: Ramona Giuca Bianca, Adriana Beșliu, Vicu Cojocaru, Firuț Mihuț, Adrian Gerhard, Ioan Murariu, Marius Minda.

Costel Popa, unul dintre membrii celebrului grup folk „Doi și jumătate”, ne-a reaprins „Flacăra” nostalgiei cenacliere. Lui i s-au alăturat cu chitarele și vocile Cristina Zaharia și Didina Curea.

Minunata Didina

Despre Didina Curea am scris la cald pe pagina mea de FB. Mențin ceea ce am scris atunci: „Sâmbătă, la serata literar-artistică de la Oțelul Roșu, am avut din nou bucuria să o ascult, face to face, pe Didina Curea. Care, ca și în primăvara acestui an, pur și simplu m-a electrizat, melancolizat, plastelinizat...

Din plumbul greu al melancoliei de toamnă liferat de Didina în fonderia sufletului am turnat gloanțe de miere, versuri de iubire. Stihuri care poartă parfumul prafului de pușcă al corzilor chitarei ei, aroma de gutui și piersici a vocei ei. Gloanțe de miere care se vor topi în inima iubitei, ca ultima bucata de zăpada în Parâng, provocându-i nu moartea, ci iubirea veșnică și duuulce.

Am vorbit cu Didina la sfârșitul întâlnirii. Am descoperit cu bucurie un suflet ales, modest, generos, de artist adevărat. Didina mi-a promis că la anul va veni la Cenaclul BOEMA, la noi, pe Jiul de Est. Și atunci va cânta, cum numai ea știe, ce altceva decât „La bohème”, imnul nostru al poeților cu inimă de absint în formă de fluture de fum. Boemi, nu mai e mult până atunci! Eu am început numărătoarea inversă...”.

Muzeul lui Vicu

După ce poeții și-au strâns lyrele, iar cantautorii și-au dus la culcare chitările, în Parnas nu se auzea decât vocea poetului Constantin Cîmpeanu, decanul de vârstă a mișcării cenacliere boeme. De ce? Nu e greu de bănuit…

Chiar lângă intrarea în bibliotecă privirea mi-a fost atrasă de o ușă pe care scria: „Muzeul cinematografului și al Cineclubului OȚELUL ROȘU”. Îl întreb pe Vicu dacă înăuntru e chiar ceea ce scrie. „Stai puțin să aduc cheia”, spune el. Intru într-unul dintre cele mai faine muzee în care am pus piciorul până acum. Și eu chiar sunt un amator, să nu spun devorator, de muzee, case memoriale, vechituri… „Ideea muzeului îmi aparține de prin 20062007. Prin anul 2011 a fost prima încercare. Am strâns aparatele folosite de cineamatorii de la Cineclubul Oţelul Roșu scoase din uz… Nu le-am aruncat. Aparatura am adunat-o de-a lungul a 28 de ani de la prieteni și de la cunoștințe. În anul 2016 m-am apucat de lucru împreună cu profesorul Avram Bota. Noi doi suntem fondatorii acestui muzei, eu, Vicu Cojocaru, și Avram Bota. Demersul nostru a fost sprijinit în totalitate de Primăria Oțelu Roșu, prin primarul Luca Malaiescu, și consiliul local. Muzeul a fost deschis publicului în 2017, fiind amenajat în fosta cabină de proiecție a cinematografului. În afara Muzeului Cinematografului şi Cineclubului din Oțelu Roșu, mai există un muzeu al Cineastului Amator în Reșița. Însă pe profilul nostru, se spune că suntem unici în țară”.

Diplome, cupe, medalii, aparate de filmat de toate modele, aparate de proiectat, aparate foto… Toate dau seama de un timp tehnic, locuit de entuziasm cineclubist. Vicu îmi explică povestea fiecărui obiect, care vegetează pe policioarele muzeului. Cum eu nu am fost niciodată cu partea asta a artelor, nu vă pot povesti toate amănuntele, nu pentru că mi s-ar fi rupt filmul, ci pentru că este nevoie de mult spațiu. Și în Valea Jiului a existat o puternică mișcare cineclubistă. Nu are rost să întreb de vreun muzeu. Căci la acest capitol Valea Jiului este retardată rău, dar rău de tot. Cam ca și conducătorii ei politici și administrativi… Mă opresc aici. Căci nu vreau să-mi poluez rezerva de oxigen poetic și optimism agonisită în Parnas… Mulțumim, Vicu Cojocaru! Mulțumim, Oțelul Roșu!

Marian BOBOC

La Livezeni

Un bărbat rănit grav

Luni, 27 noiembrie, se întunecase deja și începuse să ningă mărunt, apos, când la Livezeni a avut loc un accident care a băgat în spital un bărbat.

Accidentul a avut loc în jurul orei 17:30 într-o curbă, în preajma barului de la intersecția cu drumul spre Sașa. Șoferul, care conducea o autoutilitară pentru transport de marfă ce aparține brutăriei Bitu, a lovit bărbatul care se angajase în traversarea străzii. În zona respectivă nu este trecere de pietoni, iar lumea trece când prinde momentul oportun. Însă, din cauza faptului că era seară și erau precipitații, bărbatul nu a fost observat la timp și a fost lovit. În plus, în acel loc toți șoferii accelerează puțin, chiar dacă este o zonă de curbă, mai ales transportatorii care tranzitează des zona.

Imediat după ce a avut loc accidentul a fost apelat numărul de urgență 112 iar la fața locului s-a prezentat un echipaj de la Salvare care a transportat rănitul la Spitalul de Urgență Petroșani. Șoferul are acum dosar penal pentru vătămare din culpă.

Alina PIPAN

Vulcan

Cui să se plângă?

Gura de canal din fotografiile alăturate se află în piaţa-agroalimentară a Vulcanului. Un pic mai încolo, cum mergi spre chioşcul de ziare, la doi paşi de acesta.

Trotuarul din

piaţă a fost reparat pe ambele părţi ale „Prelatei Vezi”. Aşa cum s-a făcut, de fapt, peste tot pe acest tronson de drum al străzii Preparaţiei. Dar – m-am uitat cu atenţie, aşa cum mi s-a sugerat – numai în locul acesta am dat peste o gură de canal lăsată, exemplul ei fiind urmat şi de pavelele alăturate. Neîndoielnic, vă puneţi fireasca întrebarea: cum de a ajuns aşa?!

Nici gând ca

gura de canal să se fi dus în jos după ce vreo persoană, cineva cu greutate – la propriu! –, a călcat pe ea. Aşa că e mai bine spus că a ajuns aşa după ce a trecut peste ea ceva greu! De fapt, aceasta este explicaţia.

Partea aceasta de trotuar a fost călcată de roţile autovehiculelor care aprovizionează câteva magazine din zona aceasta a pieţei. Lucrul acesta s-a petrecut şi posibil să se mai petreacă - zilnic fără ca cineva de la administraţia publică locală - în mod special, poliţiştii locali care mai pot fi văzuţi în zonă - să ia vreo măsură. De câteva ori a maşina de aprovizionare a luat după ea şi cablurile dintre chioşcuri. Patronii acestora nu văd cu ochi buni o asemenea practică de aprovizionare cu marfă, dar cui să se plângă?

Gheorghe OLTEANU

8

www.zvj.ro miercuri, 29 noiembrie 2017

REPORTAJ

5

6

SPORT

Perla lui Sarcină:

Gîrbiţă

Mijlocașul Alex Gîrbiță are doar 17 ani, nu poate juca decât din retur pentru ACS Șirineasa, dar finanțatorul Nicolae Sarcină s-a zbătut să-l aducă în Vale pentru a fi șlefuit.

De la 10 ani joacă la juniorii Craiovei, fiind unul dintre cei mai medaliați. „Am ajuns în toate finalele pe țară cu grupa mea de vârstă - 2000, inclusiv prima la Cupa Hagi Danone, când eram mic. Am jucat și la o grupă de vârstă mai mare, 1999, eu fiind 2000, și am luat și cu ei locul 4 pe țară.

Acolo la grupa 1999 am jucat toate meciurile titular, și acum în vară, sezonul trecut, a fost ultimul pentru mine la Craiova. Am câștigat trofeul, locul 1 pe țară, cu Daniel Mogoșanu antrenor, am bătut pe Dinamo în finala pe țară, 3-2. Am jucat pe stadionul lui Juventus Colentina. Apoi, în pregătirea de vară, am mai avut un turneu la care au participat: naționala României (selecționata 2000), Târgu Mureș (1999), Miercurea Ciuc (1999), Centrul de

Minerul Uricani

Nu mai este codașa

Un succes important în Liga a IV-a a obţinut Şoimul Băiţa în deplasarea de la Geoagiu.

Gruparea antrenată de Marius Tănasă a câştigat cu 1-0, graţie unui gol marcat de căpitanul Flaviu Chelariu în ultimul minut de joc, şi a urcat pe locul 4, chiar în faţa adversarei sale. Victoria Călan a egalat şi ea la puncte pe Gloria Geoagiu, după ce s-a impus cu 2-0 pe terenul Aurului Certej. Cea mai clară victorie a gazdelor a obţinut-o Aurul Brad, care a învins cu 4-0 pe Dacia Orăştie.

Minerul Uricani a reuşit al doilea succes din acest campionat, învingând cu 2-0, într-un derbi zonal, pe CSM Vulcan. „Mă bucur mult pentru această victorie și îi felicit pe băieți. Din iarnă vom avea patru jucători surpriză în lot. Mă bucur că am reușit să urcăm două locuri în clasament și că nu mai suntem codașii campionatului”, a declarat Vasile Scurtu, președintele echipei Minerul Uricani.

Din cele şapte partide disputate în penultima rundă a sezonului de toamnă din Liga a IV-a, patru au revenit oaspeţilor. Astfel, CS Hunedoara, Inter Petrila, Şoimul Băiţa şi Victoria Călan s-au impus, acumulând puncte importante în clasament.

ACS Minerul Uricani - CSM Mihai Viteazu Vulcan: 2-0 (0–0) ACS Minerul Uricani: Traian Cîmpean - Paul Vîlcică (Alexandru Nechita - min. 38), Bogdan Bălănean,

facebook.com/ziarulvaiijiului

pregătire Timișoara (actuali din Liga 3-a) și am câștigat turneul în tricoul CS U. Am ieșit golgeterul competiției și la două săptămâni de la turneu domnul Nicu Sarcină a vrut să mă ia. A negociat o lună de zile până a reușit să mă aducă de la Craiova, dar deja trecuse perioada de transferuri și nu am mai putut juca la Petroșani. Îi mulțumesc domnului Mogoșanu pentru că a contribuit la dezvoltarea mea ca și jucător și m-a ajutat să înțeleg fotbalul”, povestește jucătorul.

Se antrenează cu echipa

Alex Gîrbiță nu lipsește de la niciun antrenament al echipei lui Dan Vasilică, pentru că din iarnă va fi jucător cu drepturi depline la liderul Ligii a III-a din seria a IV-a. „Antrenamentele pe care le facem sunt la nivel ridicat de profesionalism. Mai mult decât atât, domnul antrenorul Dan Vasilică mă ajută și separat, îmi pregătește programul de antrenament la sală. Acest program mă ajută să acumulez forța de care am nevoie”, povestește jucătorul.

Fotbalistul adus din Bănie l-a costat ceva pe finanțatorul Nicolae Sarcină. Surse bine informate spun că omul de afaceri ar fi scos aproximativ 90.000 de euro, bani ce au ajuns în vistieria echipei oltene. „Îmi propun ca în returul de campionat să înscriu cât mai multe goluri pentru noua mea echipă și să pun umărul la promovare. Am doar 17 ani și visez să ajung departe. Îmi doresc ca într-o zi să joc într-un campionat puternic din Europa”, a declarat jucătorul elev în clasa a XI-a.

Andrei Erdos, Andrei Anghelina (căp.), Ștefan Mavroian, Florin Suvac, Daniel Scurtu (Petrică Romanesc - min. 46), Adi Ţîmpu (Iulian Drugă - min.

89), Gabriel Trestian, George Preoteasa.

Antrenor: Traian Câmpean.

Goluri: Suvac (min. 61) și Nechita (min. 67).

CSM Mihai Viteazu Vulcan: Adrian Achim – Ionuț Vişa, Andrei Vajda (Andrei Pîrvulescu - min. 23)( Lucian Moldovan - min. 81), Cătălin Buduroi, Andrei Şilip (căp.) (Alexandru Crăciun - min. 58), Adrian Krafft, Ionuț Talpă, Dacian Mândreci, Vasile Şuteu, Silviu Bădără, Virgil Epure.

Antrenor: Dorel Mârșava.

Arbitri: Răducu Mateescu (Lupeni) - Robert Chiriță (Lupeni) și Sorin Corpadi (Lupeni).

Observator: Tony Sedecaru (Petroşani).

Haideţi la mingi!

Joi, 30 noiembrie 2017, ora 10:00, la restaurantul ANTIK Deva (fostul Paty Bar) AJF Hunedoara va organiza o întâlnire cu participantele din ligile patru și cinci.

Cu acest prilej se vor distribui de către AJF Hunedoara 314 mingi fotbal celor 86 echipe participante în campionatele judeţene de fotbal ediţia 2017-2018. „Dorim să transmitem considerațiile noastre şi un mesaj de responsabilitate pentru bunul mers al fotbalului hunedorean”, a fost mesajul de la AJF.

Hercules,

La un pas de destrămare?!

Hercules Lupeni nu trece prin cele mai bune momente ale sale nici din punct de vedere al rezultatelor și nici al stării financiare.

Se zvonește că din iarnă mai mulți jucători vor pleca spre alte zări și spre alte echipe, Retezatul Hațeg ori Minerul Uricani. Mai mult decât atât, nu este exclus să vorbim de Hercules la trecut. Echipa a adunat datorii și la AJF și riscă o neprogramare în meciul de campionat de duminică de la Călan dacă nu va plăti la timp.

Revenirea spectaculoasă a lui Manole:

„Îi dedic fiecare gol marcat bunicii mele”

Fost atacant de Liga I, Leonard Manole a reușit două goluri spectaculoase în partida din etapa trecută cu CSM Lugoj.

Fotbalistul a revenit pe teren după o absență în care a suferit o contractură la o gambă. „Am avut o contractură la o gambă. Nu a fost nimic grav. Am făcut două săptămâni recuperare și am revenit mai puternic. Au fost două goluri importante pentru mine pe care i le dedic bunicii mele care, din păcate, nu mai este printre noi din anul 2011, dar eu i-am promis că îi voi dedica fiecare gol ei. Din păcate, am făcut doar un egal și nu am putut să mă bucur așa mult de cele două goluri date”, spune jucătorul.

Manole mai afirmă că echipa trebuie să-și revină cât mai repede din șocul etapei trecute. „Sper să ne revenim cât mai repede și la meciul următor să mergem să luăm cele trei puncte. Am încredere mare că vom câștiga la Cermei”, a spus jucătorul a care a marcat patru goluri pentru Șirineasa în acest sezon, trei în campionat și unul în cupă.

Pagină realizată de Loredana JUGLEA

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Munceşti cu pasiune, pe deplin implicat în ceea ce vrei să obţii.

Ambiţia ta creşte pentru că e în joc imaginea ta şi ai dori să laşi o impresie ireproşabilă.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Oboseala mentală se traduce prin neatenţie, greşeli de calcul sau răspunsuri eronate la situaţiile prin care treci, semn că tare ai avea nevoie de o pauză!

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

O situaţie nedorită apare în calea ta când ţi-e lumea mai dragă şi-ţi dă peste cap orice organizare în detaliu, orice alte planuri pe care le aveai pe listă, de aceea uneori e bine să nu-ţi faci planuri foarte extinse.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Eşti foarte preocupat de plăţile acestei perioade a lunii, pentru că nu ai vrea să rămâi cu datorii neachitate. Faci un efort să scapi de restanţe şi de plăţi amânate în ultima vreme.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Ai multe de făcut, dar nu reuşeşti deloc să te înţelegi cu cei cu care lucrezi. Apar conflicte de la orice fleac, pentru că ai alt mod de a te implica în sarcinile asumate.

Programul Casei de Asigurări de Sănătate Hunedoara pentru zilele libere din 30 noiembrie și 1 decembrie

Având în vedere că zilele de 30 noiembrie (Sfântul Andrei) și 1 decembrie (Ziua Națională a României) au fost declarate zile libere, aducem la cunoștința asiguraților faptul că, la nivelul Casei de Asigurări de Sănătate Hunedoara, în aceste zile nu se va lucra.

Activitatea va fi reluată luni, 04 decembrie 2017.

De asemenea, ghișeul mobil de lucru Petroșani nu va avea activitate joi, 30 noiembrie 2017.

Program cu publicul Serviciul Evidență Asigurați, Carduri, Concedii Medicale și Carduri Europene: luni-joi între orele 08:30–14:00.

Program cu publicul pentru dispozitive medicale, oxigenoterapie și protezare stomii: luni–joi, între orele 08:30–12:00.

Program cu publicul Compartiment Acorduri/ Regulamente Europene, Formulare Europene: luni–joi, între orele 08:30– 13:30.

Biroul de presă

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Ai nevoie de ajutor într-un moment important pentru cariera ta şi când te uiţi în jurul tău te miri şi tu câţi prieteni adevăraţi aduni în preajma ta.

Balanţă (22 Sep - 22 oct)

Dai dovadă de o perfectă organizare a resurselor tale, te concentrezi la fel de eficient şi de serios şi la ceea ce e concret în faţa ta, şi la ceea ce abia se naşte în mintea ta. Ţi-e frică de judecata aspră a celor din jur şi, ca să nu intri în gura lupului, preferi să rămâi tăcut şi anonim pe margine. Poate criticile sunt corecte şi meritate, poate te-ar ajuta să îndrepţi o situaţie de care te faci vinovat.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Participi la un proiect ce implică resurse mari din partea ta. Totul va merge bine atât timp cât păstrezi un echilibru între componentele acestui proiect, fără a aluneca spre exces de zel în nicio parte!

Tehnicianul, de 41 de ani, are licenţă UEFA A şi se ocupă şi de pregătirea portarilor la club. Fostul portar a apărat în carieră la FC Argeş, Farul Constanţa, UTA, Rocar Bucureşti, Gloria Bistriţa, Forex Braşov şi CSM Rm. Vâlcea.

Robert Tufişi a absolvit cu brio cursurile EUFA A pentru antrenorii de portari, anul trecut. Cel poreclit „Pantera” s-a clasat pe locul 5, cu o notă generală de 8,20, într-o companie selectă din care au mai făcut parte Florin Tene, Dumitru Stângaciu, Daniel Gherasim sau Carol Fekete.

La antrenamente portarii Șirinesei poartă o mască pe față. „Sunt măști speciale pentru a-ți îngreuna respirația și te ajută pentru rezistență. Se folosesc în general în cantonamente și au fost aduse la echipă datorită domnului Robert Tufiși special pentru noi, portarii”, a declarat Victor Gîrlea.

Loredana JUGLEA

ANUNȚ pUBLIC

mica publicitate

pIERDERI

mica publicitate

• Pierdut certificat constatator nr. 22260/30.05.2011 de la sediul secundar din Mun. Vulcan, str. M. Viteazu, nr. 43A, jud. Hunedoara, aparţinând firmei Punct Company SRL, înregistrată la ORC sub nr. J20/916/2007, CUI 22008382.

Se declară nul.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Din cauza unor limite impuse de alţii mai puternici, nu ai voie să ajungi acolo unde ţi-ai propus.

Cam baţi pasul pe loc.

ANGAJĂRI

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

mica publicitate

• Metal Lemn angajează inginer construcţii, zidari, instalatori, electricieni, dulgheri, zugravi, rigipsari. Punct de lucru Petroşani. CV-urile se depun la: metallemncraiova@yahoo.com sau telefon 0251.439087. _______________________________________________ • Caut femeie pentru menaj, între 40-60 ani. Relaţii la telefon 0747.116822. _______________________________________________ • Vila Straja angajează: bucătari, recepționeri, ospătari și cameriste, în condiții avantajoase, cu cazare și masa incluse. Relații la telefon: 0735.169368.

Joci un rol cheie în rezolvarea unei probleme de serviciu cu care multă lume îşi bate capul. Tu eşti bine pregătit la nivel teoretic, dar aştepţi să ţi se ceară părerea.

peşti (19 Feb - 20 Mar)

HoRoSCop

Portarii echipei de fotbal ACS Șirineasa, Mihai Mincă, Victor Gîrlea, dar și juniorii de 16 ani Ionel Georgian Mișu și Sergiu Mihalache se pregătesc, acum, cu Robert Tufiși.

• ÎI PANCSUR T. ILIŞCA cu sediul în Lupeni, B-dul Păcii, nr.

11 anunţă depunerea solicitării eliberării autorizaţiei de mediu pentru obiectivul “Pensiunea Vacanţa” amplasat în Lupeni, masivul Straja, trup II, parcela 20, jud.

Hunedoara.

Informaţii se pot obţine la sediul APM Hunedoara, din Deva, str. A. Vlaicu, nr. 25, de luni până joi (orele 8:00– 16:30) şi vineri (orele 8:00–14:00), fix: 0254.215445.

Eventualele sesizări şi reclamaţii pot fi depuse în termen de 10 zile lucrătoare de la data publicării anunţului.

Scorpion (23 oct - 21 Noi)

E posibil ca cineva să-ţi ofere o sumă de bani pentru a te ajuta să achiţi vreo datorie din trecut, dar nu este exclus să intri în posesia unei sume care ţi se datorează de mai multă vreme şi tot întârzia să apară.

Portarii Șirinesei, pregătiţi de Robert Tufiși, cu măști speciale

8

www.zvj.ro miercuri, 29 noiembrie 2017

DIVERSE

7

8

AMINTIRI

Tatăl meu a luptat în primul război

Eu sunt un locuitor al Văii Jiului de peste 62 de ani, din 3 martie 1955, când m-am angajat la Mina Lupeni ca inginer minier. Probabil multă lume mă ştie, cei tineri mai puţin, dar ce vreau să vă spun mai jos ţine de suflet, de părinţi şi străbunici, de ţară şi de acest popor, acum, în preajma Zilei Naţionale când prin minte îţi trec şi astfel de trăiri şi de amintiri. Şi mi-aş dori ca cei tineri să citească aceste rânduri.

În acest an 2017 au fost şi încă vor mai fi, deşi ne apropiem de finalul anului, destule evenimente care evocă Marea Unire sau luptele eroice de la Mărăşeşti şi Oituz din Primul Război Mondial, cu aceste ocazii fiind datori şi noi, cei de azi, să aducem un omagiu tuturor eroilor şi celor care au participat la aceste lupte şi evenimente.

Acum o sută de ani părinţii noştri au luptat în Primul Război Mondial pentru continuarea existenţei României ca stat, pentru unificarea acestei ţări într-un Stat Naţional Unitar, pentru ca noi azi şi generaţiile ce vin să trăim cu toţii liniştiţi şi ca un popor de frunte al Europei. Îmi aduc azi aminte, cu emoţie şi nemărginit respect, despre nopţile lungi de iarnă ale copilăriei mele, mai exact din perioada 1935-1939, când dormeam cu mama şi cu tata şi înainte să adormim tata ne povestea din aventurile sale de pe front din luptele ce au marcat prima mare conflagraţie mondială, anterioare visului românilor de pretutindeni: Marea Unire! Toţi îl ascultam pe tata şi ne bucuram de căldura molcomă şi plăcută a sobei din cărămidă încălzită cu paie. Parcă-l văd şi azi pe tata,

până să adoarmă, stând lungit în pat, cu faţa-n sus, spunându-ne poveşti şi aventuri din viaţa lui. Aşa am aflat multe din cele ce s-au petrecut pe frontul de la Mărăşeşti în tranşeele reci şi umede, pline de mocirlă când ploua, de dramele trăite de soldaţii români, de lupta lor eroică, dusă până la sacrificiu şi de toate ororile războiului. Tata avea pe atunci doar 32 de ani, era un simplu soldat, dar cu inimă mare, precum ceilalţi colegi de armă şi de baionetă. Ţin minte cum tăticul ne spunea că erau zile când românii înaintau şi nemţii se retrăgeau. apoi urma ofensiva germană când le veneau întăriri şi românii se retrăgeau, totul într-un fel de carusel al morţii.

Colegii de arme ai lui tata ştiau că generalul Makensen, comandantul armatei germane pe frontul de la Mărăşeşti, avea o ţintă precisă: să învingă rezistenţa română şi să ocupe întreaga Moldova, urmând ca apoi Germania şi aliaţii lor să lichideze România ca stat. Asta făcea ca eroismul soldaţilor noştri să crească, iar tata ne spunea că nu era soldat care să nu aibă crezul în el că nemţii pe-acolo n-o să treacă!

Din istorie cunoaştem azi că în urma luptelor de la Jiu şi din alte zone ale ţării Armata Română a fost nevoită să se retragă, părăsind astfel Oltenia, Muntenia şi o parte din Dobrogea, baricadându-se în cele din urmă în Moldova de sud şi de centru. În acea încleştare de la Mărăşeşti, tata ne-a povestit cum în dese rânduri generalul Averescu, comandantul Armatei Române de la Mărăşeşti, venea personal în tranşeele din linia întâi şi le vorbea soldaţilor, îmbărbătându-i să lupte şi să nu dea niciun pas înapoi.

Tot într-una din aceste dăţi, generalul Averescu le-a spus soldaţilor de ordinul dat de Regele Ferdinand că toţi cei care au luptat pe front vor primi la reîntoarcerea acasă, fiecare, cinci hectare de pământ. Cum marea majoritate erau fii de ţărani, chiar dacă unii stăteau şi prin oraşe, vă

daţi seama ce bine au primit ei această promisiune, în condiţiile în care pentru ţăranul român pământul a fost întotdeauna mai presus de orice avere.

Apoi, ţin minte că tata ne-a mai spus odată o întâmplare legată de compania lor, care reuşise să spargă liniile germane într-o contraofensivă, soldaţii români în frunte cu tata ajungând într-o vale unde curgea un pârâu cu apă cristalină, o adevărată gură de Rai, cum spunea tăticul.

Cum era vară şi cald, soldaţii s-au dezbrăcat imediat până la brâu, profitând şi de acalmia luptelor, cu gândul să se spele puţin şi să se răcorească. Zis şi făcut, toată lumea la pârâu şi la apa rece, mai cu seamă că de săptămâni de zile, ba chiar luni, aproape toţi nu s-au putut spăla omeneşte şi civilizat. Pe când era mai bine, s-au trezit atacaţi de nemţi!

- Atunci ce-ai făcut tată?, ţin minte că l-am întrebat imediat şi puţin speriat.

- Aşa cum eram goi până la brâu am primit ordin de luptă de la comandantul companiei, ne-am luat imediat puştile şi baionetele care le lăsasem la un metru-doi de noi şi am început şi noi să tragem şi să ne apărăm, târâş trăgându-ne spre zone mai ferite din calea gloanţelor. Cu toată situaţia creată, am reuşit să-i învingem atunci pe nemţi, unii fugind la un moment dat, retrăgându-se, alţii căzând prizonieri. Fireşte, au căzut ostaşi şi de-o parte şi de alta, dar ăsta e războiul şi atunci nu prea ai timp să stai şi să-i plângi.

Vreau să vă mai spun şi faptul că atunci când a revenit acasă din război, la sfârşitul anului 1919, tata a primit cinci hectare de pământ, aşa cum regele a promis prin acel Ordin emis.

Astăzi, când eu am rămas singurul în viaţă din familia noastră, simt încă o vie emoţie, o mulţumire şi o caldă recunoştinţă faţă de tatăl meu, pe care îl rog de multe ori, acolo în Ceruri, să-mi primească ruga mea şi să ştie că-l iubesc!

Gheorghe DAVIDESCU