2272 LUNI 9 oct 2017

Ziarul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege A

)

împotriva UI! DEVĂRUL

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,5775 lei 1$ = 3,9107 lei 1₤ = 5,1114 lei

luni, 9 octombrie 2017

Anul X • nr. 2272 • 8 pagini • Preţ: 1 leu

Zi de doliu la Lupeni

Primăria și Consiliul Local Lupeni au declarat ziua de 08 octombrie 2017 zi de doliu în municipiul Lupeni, în memoria celor doi bravi eroi mineri: CODLEAN IULIU-LUCIAN și SUCIU IOAN FLORIN, care și-au pierdut viața în urma accidentului care a avut loc joi, 5 octombrie 2017, la Exploatarea Minieră Lupeni.

Dumnezeu să-i odihnească!

Săracii mineri şi bogaţii Văii

CHETĂ PENTRU COROANĂ

Într-o școală din Lupeni copiii fac iar chetă. Iar a murit tata unuia dintre ei în mină. Și tații lor lucrează în mină. De aceea și ei sunt triști. Chiar dacă sunt mici, se gândesc că, poate, în altă zi clasa va strânge bani și pentru coroana tatălui lor. Și doamna învățătoare, care pricepe mai multe, e tristă. Foarte tristă. Și ea are destule cunoștințe, chiar și rude, care au sfârșit în mină. În această zi literele și cifrele sunt negre. Catalogul, caietele, cărțile sunt negre. Negre de tot.

VALEA PLÂNGERII

Cea mai mare explozie de la o mină din Valea Jiului s-a întâmplat la Lupeni. La 27 aprilie 1922 la Mina Aurelia.

82 de mineri au murit în chinuri groaznice, arși de vii. În urma lor au rămas 67 de văduve și 94 de orfani. Atât am socotit eu în praful de cărbune al documentelor. De atunci Valea Jiului se numește și Valea Plângerii. La 4 mai 1922 vine la Lupeni însuși Regele Ferdinand I, pentru a încuraja familiile nenorocite. La impresionanta înmormântare a celor 82 de victime a participat muncitorimea minieră din toată Valea, în acea zi nu s-a muncit în toată Valea, „a fost zi de jale”…

PREȘEDINTELE DE SINDICAT ÎN MINĂ

„În ziua de 27 IV 1922, între orele 12 și 1, pe când mergeam spre mina Victoria, unde trebuia să intru la orele 2 după masă la lucru, când treceam pe la gura minei Aurelia, am auzit deodată o explozie puternică și un cutremur de pământ. La început, nu știam ce s-a întâmplat, însă imediat ne-am dat seama că este o ex-

plozie în mină. Am renunțat să mai merg la lucru la mina Victoria, și am luat o lampă, nu-mi amintesc de la cine, și am coborât cu ascensorul în Puț, care era adânc de 120 m. (…) Nu am putut salva decât 4 tovarăși în viață”, povestește minerul Petre Mihăilă, președinte al sindicatului social-democrat de la Mina Lupeni în perioada interbelică. Oare la locul surpării o fi intrat vreun sindicalist? Sursele noastre spun că nu.

VICTIMELE SURPĂRII

Chiar de Ziua Educatorului, joi, 5 octombrie, la Mina Lupeni vâlva minei s-a supărat. Și a îngropat în pietre, cărbune mai mulți mineri.

Unul a avut zile, altul s-a chinuit la București pe un pat de spital, murind vineri seara, şi celălalt ortac, din păcate, și-a încheiat „socoțile” cu viața. Încă tânări. Încă în putere. Taţi a trei prunci. Păi, de piatră să fii, și tot de trec lacrimile.

Sfânta Varvara va avea grijă și de ei. Altă speranță nu mai este.

SĂRACII MINERI

Când se întâmplă o nenorocire la minele din Valea Jiului, oamenii își exprimă compasiune astfel: „Săracii mineri”. Asta auzi pe stradă, în cârciumi, în stații, în redacție…

(continuare în pagina 2) Marian BOBOC

În joia de 5 octombrie 2017, întreaga comunitate minerească din Valea Jiului a fost, din nou, greu încercată.

E greu de exprimat în cuvinte tot ce s-a simţit după ce s-a aflat că muntele a cedat.

Disperare, furie, speranţă, smerenie...

Dar speranţa a fost cea mai puternică. Ea le-a dat putere neomenească ortacilor hotărâţi săşi salveze colegii, prin vocea călăuzitoare a unui învingător, SUCIU IOAN FLORIN, care a luptat ca un erou. Povestea lui rămâne printre legendele ştiute numai de cei cu acelaşi spirit ca şi el, minerii.

E de neînţeles de ce efortul şi curajul lui n-au fost destul pentru a-l mai avea printre noi, la fel cum e imposibil de acceptat lipsa de şansă a altui brav miner, CODLEAN IULIU LUCIAN. RAOUL ADRIAN CIZMAŞIU este cel care, cu o voinţă de fier, şi-a aşteptat colegii să-i redeschidă calea spre lumină. Salvarea lui a fost singura bucurie într-o zi cumplită.

Recunoştinţa şi mulţumirile noastre se îndreaptă către minerii implicaţi în operaţiunea de salvare a celor 3 ortaci şi faţă de toţi cei care ne-au fost alături.

CODLEAN IULIU LUCIAN şi SUCIU IOAN FLORIN rămân în amintirea noastră ca nişte bravi eroi mineri.

Dumnezeu să-i odihnească în pace!

Suntem alături de familiile greu încercate şi le asigurăm că solidaritatea minerească se va răsfrânge şi asupra lor.

Colectivul Societăţii Complexul Energetic Hunedoara Societate comercială angajează barman.

Relaţii la 0763 155 871

2

ACTUALITATE Săracii mineri şi bogaţii Văii

(urmare din pagina 1) Într-adevăr, săracii mineri, pentru că lucrează în condiții foarte grele, uneori periculoase. Săracii mineri, pentru că nu au echipamente, piese de schimb, unelte de lucru… Săracii mineri, pentru că, de multe ori, nevestele le sunt plecate la muncă în străinătate (atât au putut să facă politicienii locului pentru comunitate...), și ei le sunt și tată și mamă pruncilor lor.

Săracii mineri, că s-au lăsat și se lasă prostiți de așaziși lideri de sindicate. Care s-au îmbogățit pe spinarea lor și pe lacrimile familiilor celor care și-au pierdut stâlpul în măruntaiele familiei.

ALDE PETCU

Sub imperiul emoției date de tragedia de la Mina Lupeni întâmplată joi, 5 octombrie, Cătălin Docea scria în dimineața zilei de vineri un emoționant text, în care evocă o vizită a mea și a lui în subteranele minei Lupeni, făcând și o observație autocritică de jurnalist: „Îmi reproșez, deși menirea noastră în lume este doar aceea de a relata, că n-am știut, n-am putut ori n-am fost suficient de bine auziți atunci când am făcut vorbire despre viața grea a minerilor și riscurile la care se supun pentru că materialele sunt din ce în ce mai puține, de proastă calitate”.

Fără să-l contrazic neapărat, cred că „Ziarul Văii Jiului” a făcut ceea ce a trebuit, în limitele date de menirea presei. A tras un semnal de alarmă ca numirile politice în fruntea CEH să înceteze. A băgat ALDE Petcu, ministrul Energiei, în seamă aceasta? Nu. ZVJ a demascat cumetria dintre Sindicatul „Muntele” și

administrația CEH. A luat ALDE Petcu vreo măsură? Nu. Lupeni împreună cu Cătălin Docea și cu directorul Emil Gheorghe, am luat și o bucată de cărbune.

ZVJ a scris despre penuria de echipamente, piese de Acesta luminează și încălzește oamenii. L-am pus schimb, de la minele Văii Jiului. A băgat marfă la maîntre cărți, în spatele meu. Și cărțile luminează și gazie ALDE Petcu? Nu! ZVJ a arătat salariile uriașe ale încălzesc oamenii. Cred că această conviețuire carteșefilor CEH, în disjuncție cu performanța lor. A făcut cărbune îmi dă energie. ceva Petcu în acest sens? Nu! Nu am auzit să-i fi tăiat salariul lui Nica și Melczer. Mai mult de atât ce puteam face? (Oricum, și pentru asta eu, de În privința lucrărilor la străzi exemplu, am fost dat în judecată, ca să mi se închidă gura. Nu de ALDE Petcu, ci de cuplul Melczer/ Stănescu). Nu a cerut ZVJ demisia lui Purcaru, președintele Consiliului de administrație al CEH? Ba da… I-a mișcat cineva, chiar și ALDE Petcu, măcar vreun floc? Nu. Referitor la străzile din Colonia Petroşani l-am întrebat pe primarul Tiberiu Iacob-Ridzi dacă anul acesta primăria SALVATORII mai finalizează ce a început şi dacă în 2018 procesul de Într-o intervenție publică, Raed Aerafat a lăuasfaltare a străzilor din Colonie va mai continua. dat profesionalismul salvatorilor minieri ai Văii Jiului, care au intervenit în recuperarea victiPatru străzi în Colonie aşteaptă finalul melor surpării din Mina Lupeni.

Primarul Iacob-Ridzi este optimist

lucrărilor anul acesta

BOGAȚII VĂII

În această categorie intră sindicaliști (nu doar de la Sindicatul „Muntele”), conducători ai Complexului Energetic Hunedoara, oameni de afaceri care și-au clădit imperiul mai mult pe relația cu CEH, primari (votați și răsvotați de… săracii mineri), politicieni sfertodocți.

Ei sunt ca peștele viu. Întotdeauna scapă (cu bine) din mâinile organelor statului, care ar putea să-i întrebe cum de s-au îmbogățit, așa dintr-o dată?

CĂRBUNE ȘI CĂRȚI

Când în urmă cu câțiva ani am ieșit din Mina

„Sigur că finalizăm. Lucrăm la cele patru străzi în continuare. E vorba de străzile Micul Klein, Radu Şapcă, Gheorghe Doja şi Griviţa Roşie. Sperăm fireşte, dacă vremea ne va permite acest lucru, în maxim o lună de zile-cinci săptămâni să terminăm aceste străzi de asfaltat, aşa cum ne-am propus, astfel încât iarna ce vine să le găsească în regulă.

Procesul de asfaltare a străzilor din Colonia Petroşani nu se opreşte aici. Cetățenii trebuie să ştie că anul viitor vor intra în procesul de asfaltare pe Programul de reparaţii a străzilor din municipiu şi străzile care vor mai rămâne neasfaltate, mai cu seamă că acum este gata şi canalizarea şi conducta principală de gaz metan. Nu mai sunt multe, dar mai sunt, şi trebuie să facem ce trebuie şi la acestea. Ce pot să spun este că, încet-încet, şi acest cartier devine modernizat de la an la an în materie de infrastructură şi recuperează în mod vizibil distanţa faţă de celelalte cartiere.

Acest fapt nu poate decât să mă bucure şi să-i bucure, sper, pe toţi cetăţenii acestui cartier”, a declarat primarul Tiberiu Iacob-Ridzi.

Şoseaua de centură se doreşte a se finaliza tot în această lună!

)

Ziarul Vaii Jiului

Edilul petroşenean ne-a mai informat şi unde se va acţiona în continuare tot în materie de străzi, dându-ne totodată veşti şi despre lucrarea de pe şoseaua de centură a Petroşaniului: „În momentul de faţă lucrăm la studiile de fezabilitate pentru pachetul de străzi din zona de nord a Petroşaniului, de deasupra GEROM-ului. În paralel, după cum bine ştiţi, se continuă lucrările de asfaltare a şoselei de centură a municipiului nostru, zona de la avion şi până la giratoriul de lângă Biserica Catolică. Am vorbit chiar recent cu constructorul şi am stabilit împreună faptul că, dacă vremea va permite, să finalizăm şi a doua bandă tot în acest an. Iniţial, doream ca măcar o bandă să o asfaltăm anul acesta, ţinând cont că lucrările au început toamna. Dar dacă vremea permite sperăm să fie finalizată lucrarea. Asta înseamnă că, ţinând cont de lucrările de la intrarea pe Defileul Jiului din Livezeni, care vor fi şi ele finalizate am înţeles luna aceasta, de la Deva la Tg-Jiu, via Petroşani, se va putea circula în condiţii foarte bune pe un covor asfaltic proaspăt turnat şi de bună calitate. Ceea ce, să recunoaştem, nu-i puţin lucru”, a menţionat primarul Tiberiu Iacob-Ridzi.

Corneliu BRAN Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani 24348364 n J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0371.136393 (Vodafone fix); 0735.727264 (Vodafone mobil) Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008.

ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Valeriu BuTuLESCu, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDuŞ, Sonia LIBERESCu, Alin RuS, Petronela-Vali SLAVu DTP: Daniela FILIMON, Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO Publicitate: Mirabela FLEȚAN - 0735.727264 Administrativ / Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Dan Voicu a vorbit despre momentele de coşmar prin care a trecut echipa sa:

„Am crezut la un moment dat că l-am pierdut pe Raul”

După cum se ştie deja, în accidentul de la Mina Lupeni a fost implicat și un fotbalist de la Hercules Lupeni. Raul Cişmașiu a fost unul dintre minerii prinși în surparea din data de 5 octombrie.

Acesta a scăpat doar cu o accidentare la picior. Este singurul miner supravieţuitor dintre cei trei prinşi în surpare.

Echipa Hercules Lupeni a fost în stare de șoc la aflarea veștii că Raul Cişmaşiu este prins în surpare. Printre echipele de salvatori care au intrat după mineri s-a aflat şi Raul Cişmaşiu colegul lui de echipă, căpitanul lui Hercules Lupeni, Cristian Ciocârlan. Întreaga echipă a Lupeniului a aşteptat cu sufletul la gură scoaterea colegului ei. „În primul schimb de salvatori a intrat şi jucătorul meu Cristian Ciocârlan, care este salvator miner. Când a ieşit, nu ne-a dat prea mari speranţe. Am amuţit cu toţii.

Raul Cişmaşiu este un exemplu de viaţă pentru toţi semenii noştri. Venea la antrenamente direct de la mină. Mă bucur mult că starea lui este bună.

Este lovit la un picior. Eu cred că va mai juca fotbal şi va fi în continuare lângă noi”, a declarat Dan Voicu, antrenorul echipei din Lupeni, pentru zvj.ro.

Raul Cişmaşiu este unul dintre componenţii de bază ai lui Hercules în acest sezon. A marcat un eurogol în partida cu Retezatul Haţeg şi este un Cristian Ciocârlan exemplu de sportiv. Nu a lipsit de la niciun antrenament, în

8

www.zvj.ro luni, 9 octombrie 2017

Inter alături de Hercules

Întreaga echipă Inter Petrila este alături de Hercules Lupeni în aceste momente foarte sensibile, dorind însănătoșire grabnică sportivului Raul Cişmașiu.

ciuda faptului că este salvator minier.

Având în vedere acest caz, care implică foarte multă sensibilitate vorbind de natura umană, această sensibilitate nu a fost găsită și la AJF Hunedoara, atunci când oficialii clubului sportiv au cerut amânarea partidei de duminică cu Universitatea Petroșani. „Cei de la AJF au dat încă o dată dovadă de o nesimţire crasă, nedorind să ne amâne meciul şi ne-au cerut să facem o hârtie. Bine că se amână meciuri pentru nunţi, iar când se întâmplă o tragedie, pe nimeni nu interesează. Noi, echipa, suntem alături de Raul Cişmaşiu. Ne-au sunat mai apoi cei de la AJF după ce au realizat gravitatea momentului, dar nu am mai vrut să acceptăm amânarea”, a mai spus Dan Voicu.

„Din păcate, cunosc situația prin care trec colegii noștri de la Lupeni, pentru că vin din acest domeniu periculos, mineritul. Nu doresc nimănui să treacă prin astfel de momente. Mă bucur că sportivul Raul Cişmașiu a scăpat cu viață din acest accident subteran. Nu pot să nu fiu trist pentru ceilalți doi colegi de ai lui de muncă, care nu au mai avut această șansă. Sunt momente foarte sensibile și le doresc să treacă cât mai repede peste ele”, a declarat Eugen Duma, președinte CS Inter Petrila. „Eu, personal, cred că AJF Hunedoara trebuia să se implice în acest caz și să se auto-sesiseze. Nici nu mai trebuia să aștepte cererea oficialilor clubului

Eugen Duma

din Lupeni. AJF Hunedoara trebuia să ia legătura din oficiu cu oficialii celor două cluburi pentru a vedea care este situația și apoi să propună amânarea partidei. Nu pot să le spun eu ce e bine să facă, este părerea mea personală, dar dacă nu au făcut-o până acum, încă nu e târziu, vorbind aici de natura umană care depășește orice situație. Noi suntem alături de colegii noștri din echipa Hercules Lupeni, știm prin ce sentimente trec ei acum și dorim sănătate grabnică sportivului Raul Cişmașiu” , a spus Daniel P. Bolog, secretar general al CS Inter Petrila.

Loredana JUGLEA

ACTUALITATE

3

4 Ziua Educatorului

învăţământ

Sărbătorită aşa cum se cuvine de autorităţile locale petroşenene

Probabil că fiecare dintre noi ne aducem aminte cu nostalgie şi plăcere de viaţa de elev, de dascălii noştri dragi care ne-au dat toate informaţiile necesare pentru a fi pregătiţi pentru viitor şi pentru tot ceea ce înseamnă viaţă. Alături de părinţi, profesorii, învăţătorii şi educatoarele ne-au fost cei care ne-au călăuzit paşii în fiecare etapă a copilăriei şi adolescenţei, iar astăzi, la rândul nostru, noi trebuie să le mulţumim.

Premii

Ziua Internaţională a Educatorului este dedicată din anul 1994 tocmai acestor oameni minunaţi. Administraţiile locale marchează an de an acest eveniment, dând astfel dascălilor copiilor noştri onorul şi respectul pe care-l merită sau pe care ar trebui să-l merite. Aşa a fost şi la Petroşani, unde primăria şi consiliul local au organizat o festivitate în cinstea acestei zile. Cu această ocazie au fost premiate cu 500 de lei şi cu câte o plachetă toate cadrele didactice şi nedidactice care anul acesta se pensionează, după o activitate de zeci de ani, de multă trudă şi devotament alături de copiii de pe băncile şcolilor şi grădiniţelor din localitate.

Tot în cadrul evenimentului, desfăşurat în Sala de Marmură a primăriei, au primit câte o plachetă şi acelaşi premiu în bani ca şi cei amintiţi înainte alte şase doamne profesoare de la două şcoli gimnaziale, pentru rezultate deosebite la evaluarea naţională.

Toate acestea n-ar fi fost posibile dacă la ultima şedinţă consiliul local nu aproba proiectul iniţiat de primarul Tiberiu Iacob-Ridzi, prin care, de la bugetul local, s-a alocat suma de 10.000 lei. În cadrul unei săli aproape pline, alături de primar şi de distinsele cadre didactice de la grădiniţele, şcolile şi liceele din Petroşani prezente au participat şi viceprimarul Florin Nicolae, alături de consilierii locali Ioan Rus şi Lavinia Grigoriu.

După discurs, primarul i-a strigat pe profesori, înmânându-le personal premiul, doamnele primind şi câte un buchet de flori albe.

Premianţii

Din grupul cadrelor didactice şi nedidactice care se pensionează anul acesta am reţinut pe: doamnele educatoare Aurora Ghinia şi Ilma-Dorina Ungur de la Grădiniţa PP3, doamnele profesoare Adina Carabă, Gabriela Ioanăş, Lenuţa Soare, Lucreţia Dumitrescu şi domnul Alexandru Szanto – administrativ de la Şcoala Gimnazială „I.G.Duca”, doamna profesoară Adriana Chelaru de la Şcoala Gimnazială nr. 7, doamna profesor Elena Blesneac de la Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida”, doamna profesoară Edith Mileti şi domnul prof. Eugen Vasile Făgaş de la Clubul Sportiv Şcolar, precum şi domnul profesor Ştefan Morari de la Colegiul Economic „Hermes”. În ceea ce priveşte premierea cadrelor didactice cu rezultate deosebite la evaluarea naţională, doamnele

facebook.com/ziarulvaiijiului

profesoare Steluţa Chifor, Elena Contoman, Magdalena Niculescu şi Maria Pop de la Şcoala Gimnazială „I.G. Duca”, precum şi două doamne profesoare de la Şcoala Gimnazială „Avram Stanca”, respectiv Elena Humel şi Mădălina Ispas au fost cele felicitate.

Talente locale

Momentul artistic pentru crearea bunei dispoziţii între aceste premieri a fost asigurat de micuţa, dar foarte talentă, Adonia Antonescu, de care, cu siguranţă, se va mai auzi la festivaluri şi concursuri, fetiţa având o voce foarte puternică şi bine lucrată, precum şi de mult mai cunoscutul cântăreţ de muzică uşoară Andrei Popa.

Mesajul primarului

Din discursul primarului Tiberiu Iacob-Ridzi am reţinut următoarele cuvinte adresate cu destulă emoţie celor prezenţi: „La mulţi ani, doamnelor şi domnilor! Pentru noi este încă un moment important în care putem să vă aducem mulţumiri pentru ceea ce aţi făcut şi pentru ceea ce sper că veţi face şi în continuare pentru comunitatea noastră şi pentru copiii noştri în mod special. Sigur că administraţia publică locală lucrează foarte strâns cu dumneavoastră, cei care vă ocupaţi de educaţia copiilor noştri. Având în vedere ceea ce se întâmplă în vremurile acestea pe care le trăim, presiunea care este pe dumneavoastră e din ce în ce mai mare şi aşteptările din partea copiilor, a părinţilor şi din partea noastră sunt la fel de mari. Însă în centrul atenţiei sau în centrul acestei munci foarte grele pe care dumneavoastră o faceţi sunteţi dumneavoastră,

dascălul şi de fiecare dată dumneavoastră trebuie să faceţi faţă la aceste provocări şi la această democraţie – îmi permit să pun în ghilimele acest cuvânt – înţeleasă prost de unii, mai puţin prost de alţii, sau neînţeleasă de foarte mulţi. Şi atunci, sigur, în astfel de momente noi, administraţia publică locală, eu, ca primar, încercăm să facem cunoscute preţuirea şi respectul pe care le avem pentru munca dumneavoastră şi pentru dumneavoastră ca persoane. Eu pot să vorbesc acum şi în calitate de părinte, unul care are la şcoală unul dintre copii, şi pot să spun că e foarte greu şi să fii părinte în ziua de azi, dar cred că şi mai greu e să fii dascăl (...).

Eu vreau să vă mulţumesc tuturor pentru efortul pe care l-aţi făcut de-a lungul carierei, şi chiar dacă munca dumneavoastră n-a fost plătită la adevărata ei valoare, măcar atât putem să facem, să vă arătăm respectul nostru şi să vă asigurăm de toată consideraţia noastră pentru tot ce aţi făcut şi faceţi pentru copiii noştri. Încă o dată eu vă urez la mulţi ani, multă sănătate şi vă doresc să puteţi să rămâneţi în activitate, fie în învăţământ, fie în altă parte deoarece comunitatea are nevoie de dumneavoastră şi de cunoştiinţele pe care le aveţi (...)”.

Poze şi şampanie

La final evident că toată lumea prezentă a ţinut să participe la o sesiune foto alături de primar, viceprimar şi cei doi consilieri locali prezenţi, după care fiecare a ciocnit cu fiecare câte un pahar de şampanie, aşa cum îi stă bine unui astfel de eveniment.

Corneliu BRAN

Vulcan

dealului Merişor am mai avut de urcat două pante. Eram exact în locul în care, până în urmă cu un an, se termina porţiunea de drum asfaltat care venea din satul Merişor. Atunci, se mai pusese asfalt pe circa două sute de metri şi din porţiunea băbeană a drumului, iar asta îi făcea pe mulţi conducători de autovehicule să creadă că drumul e în regulă până jos în Dealu Babii. Mai ales că luau de bune indicaţiile GPS-ului. Îmi vine în minte cazul mai recent al năsăudeanului care venea la târg cu marfă în dubiţa lui pe care fiul lui Iliuţă Matei şi câţiva colegi de muncă de-ai lui au scos-o din gropile în care i s-au afundat roţile. Dar nici acum, aşa asfaltat, traseul nu le-ar fi indicat maşinilor grele. Mă gândesc la TIR-uri, în mod deosebit.

Cu maşina pe asfaltul de la Dealu Babii în sus

Aş vrea ca, de la bun început, să spun ceva ce cred că-i va bucura nu doar pe vulcăneni, ci pe mai toţi locuitorii din oraşele din vestul Văii Jiului. Cei grăbiţi să ajungă la Deva pot s-o ia liniştit pe Dealu Babii. Scurtează mult din drum. De la mine de la bloc şi până la intersecţia în care drumul de la Merişor dă în DN66 am parcurs exact cincisprezece kilometri.

Măsurătoarea

am făcut-o în dimineaţa zilei de vineri. Numai că, înainte să vă povestesc despre traseu, aş vrea să fac o scurtă referire la ceea ce s-a vorbit, legat de drumul acesta, în ultima şedinţă de consiliu local.

Cel care a adus vorba a fost consilierul local Ion Tilea. „Ca niciodată, am să felicit primarul – sunt exact spusele sale -, pentru activitatea pe care a făcut-o în Dealu Babii!”. Referirea socialistului era, desigur, la lucrările de modernizare şi de asfaltare care se fac la acest drum judeţean. „Are proprietate acolo, cum să nu facă?”, l-a informat prompt Angela Stoica pe colegul ei de consiliu. La care, Ile a murmurat că „Da, e trecută în fişa de avere!”. Cei care nu ştiu sau nu cunoşteau că primarele are avere şi în Dealu Babii află acum. Holda ajunsă în stăpânirea lui este peste drum de căminul cultural.

Nu m-a mirat

că socialistul, până mai ieri un adversar pe faţă al lui, l-a felicitat pe primar. Ar fi fost în regulă dacă o felicitare asemănătoare i-ar fi adresat şi Consiliului Judeţean Hunedoara. Fiindcă aceasta este instituţia care finanţează lucrările. Din banii CJH se lărgesc şi se asfaltează cei aproape cinci kilometri de drum, din vârful dealului şi până un pic mai jos de capătul nordic al cartierului Crividia. De aici în jos sarcina de a se asfalta este a primăriei. De aceea sunt de părere - şi eu aş fi cel care ar face-o primul – că numai atunci ar trebui felicitată administraţia publică locală vulcăneană. Cum, deocamdată, porţiunea de drum de la intersecţia cu strada Decebal şi poarta doi a minei Vulcan este praf şi pulbere, nu înţeleg care-i rostul felicitării lui Ion Tilea? Să nu-şi amintească dumnealui că Ile, cu gura lui, a promis că, odată ce consiliul judeţean va purcede la treabă pe tronsonul de drum care-i revine, primăria se va apuca de ce-i al ei?

Exceptând fâşia

de asfalt de opt sute de metri din apropierea coloniei din Crividia, plecând din Vulcan ai de mers şapte kilometri până la locul în care începe asfaltul din Dealu Babii. Porţiunea paradită îţi ia mai mult timp, ca s-o străbaţi, fiindcă nu poţi să-i dai autoturismului mai sus de treapta a doua de viteză. La asfalt eşti imediat ce treci de podul mare de beton, înainte de care, dacă faci în dreapta, ajungi la o cunoscută păstrăvărie de aici.

Podul e cam nenorocit, dar în locul lui constructorii au în vedere ridicarea altuia nou. Până mai în jos de pod, aproape de staţia de apă a minei Vulcan, în preajma căreia s-a depozitat material de construcţie, s-au executat sau sunt în curs de efectuare operaţiunile de lărgire a carosabilului. Oamenii satului au renunţat de bunăvoie – ba, chiar au fost bucuroşi să-o facă, auzind că vor avea asfalt până-n oraş – la un metru-doi din

8

www.zvj.ro luni, 9 octombrie 2017

pământul vecin cu drumul.

Sunt, însă,

şi excepţii. Primul caz a fost întâlnit ceva mai sus de biserică. Un sătean nu a vrut în ruptul capului să-şi mute gardul mai înspre casă, aşa că a trebuit să se apeleze la o altă variantă de construcţie. Acum, când s-a asfaltat mai bine de un kilometru de la căminul cultural în jos, a apărut o situaţie similară. Un cetăţean nu vrea şi nu vrea să dea din pământul lui. Aşa că - poate să vadă oricine – pe o lungime de 50-60 de metri drumul aflat în pregătire este mai îngust. Din câte am auzit, în rezolvarea acestei chestiuni s-ar fi implicat şi primăria, omul a fost chemat la discuţii, iar, la nevoie, dacă respectivul se încăpăţânează în continuare, ar putea să ajungă la judecătorie. Asta e problema pe care trebuie s-o soluţioneze Ile şi de aceea m-am ferit să dau nume. Nu scot din foc castanele altuia, deşi câţiva momârlani băbeni m-au îmboldit să îi zic cum îl cheamă.

Chiar şi Iliuţă Matei

a acceptat să-şi dea cârciuma mai la o parte, ca să poată fi lărgit drumul. În acelaşi fel, am aflat de la el - care, în calitate de responsabil cu răspândirea culturii în rândul sătenilor, este şi administratorul căminului de mai jos de local – s-a procedat cu gardul acestui imobil şi cu al celui de la fosta şcoală. Dacă o fi să fie, la nedeia de la anul drumul din Vulcan şi până aici va fi în întregime ca în palmă.

Am mers, apoi, mai departe şi, exact în locul în care, în primăvară, eram în noroi până peste adidaşi, i-am întâlnit pe câţiva muncitori de la Drupo. Surpriza a fost că inginerul care-i coordona este o mai veche cunoştinţă, fiindcă îl ştiu de când era responsabil cu lucrările trotuarelor din centrul vechi al oraşului.

Până în coama

Coborând spre

Merişor sesizezi pe loc diferenţa de lăţime a carosabilului, dar şi lipsa indicatoarelor rutiere. În special a celui de „Curbă deosebit de periculoasă”. Drumul judeţean e mult mai îngust pe partea asta. Cauza o ştiu de când se lucra aici. Proprietarii terenurilor mărginaşe drumului nu au vrut să cedeze niciun centimetru pătrat de pământ. Ba, mai mult, după cum îmi zicea atunci un maistru constructor, au fost situaţii în care câţiva merişoreni i-au ameninţat cu topoarele. La deal asfaltul e încă OK, dar, cu cât te apropii de sat, observi că deja se degradează, iar în câteva locuri apa a săpat în el gropi destul de late şi de adânci. Un exemplar se află chiar la capătul în care drumul judeţean Merişor-Dealu Babii-Vulcan dă în Drumul Naţional 66. Din Vulcan şi până aici, repet, sunt 15 kilometri. De la intersecţia asta eu am făcut la stânga. Spre Haţeg. Nu cred că ar interesa pe cineva destinaţia avută, aşa că mai adaug doar că, după-amiază, tot pe aici m-am întors acasă.

Gheorghe OLTEANU

În acest punct,

oamenii împrăştiau piatră concasată pentru amenajarea acostamentului. Când nu au ce împrăştia, în aşteptarea autovehiculului greu care aduce piatra culeg bureţi. Nu le e teamă de jivinele pădurii. Dimpotrivă, când se pun să mănânce le dau târcoale câteva vulpi. Una tinerică şi mai îndrăzneaţă se apropie atât de mult, încât ia mâncarea din mână. „Zici că-i câine!”, spune admirativ tânărul meu prieten. Şi pe constructor îl încurcă şi-l ţine pe loc încăpăţânarea băbeanului care nu renunţă la nicio palmă de pământ. „De luni încolo ne apucăm de făcut podul mare de beton”, aflu de la interlocutorul meu, în timp ce priveam amândoi la un nenea momârlan şi la vacile sale care, pe asfalt, veneau agale la vale. Am lăsat să treacă bovinele, după care, luându-mi rămas bun de la inginer şi oamenii lui, am pus în mişcare căluţii putere ai autoturismului.

ACTUALITATE

5

6

SPORT

Inter Petrila s-a trezit la realitate

Cupa României

După două etape în care jucătorii lui Inter Petrila au mers pe burtă şi au scăpat puncte preţioase, elevii lui Adi Câmpean s-au trezit la realitate şi ne-au reamintit că sunt campionii.

CS Mioveni a remizat în Cupa României, 1-1, în timp regulament, la Petroşani, cu ACS Şirineasa. A disputat prelungiri şi s-a impus cu 4-2 la loviturile de departajare.

În cel mai atractiv meci al Campionatului Judeţean la fotbal din runda cu numărul şapte, Inter s-a impus la Şoimul Băiţa cu scorul de 5-0.

La 1-0 pentru Petrila, Marius Haring, portarul lui Inter, a parat o lovitură de pedeapsă, acesta fiind momentul cheie al partidei.

Golgheterul Iosif Kalai a reuşit o dublă, alături de Bogdan Matei, tot o dublă, şi Cristian Duma, un gol.

La trupa din Petrila a revenit şi Marius Mareş. El a scos lovitura de pedeapsă din care s-a marcat golul cinci. Lovitura a fost executată impecabil de Kalai. „Echipa s-a mobilizat exemplar şi şi-a arătat adevărata valoare.

Practic, nu le-am dat nicio şansă celor de la Băiţa, care nu au jucat rău, dar e clar că noi am fost mai buni”, a declarat Daniel Bolog, secretarul general al clubului din Petrila.

Rugby

I-a dat o mamă de bătaie Șoimului

Două duble

„Nu a fost penalti”

Adi Câmpean, antrenorul principal al echipei Inter, a declarat că lovitura de pedeapsă acordată împotriva echipei sale la scorul de 1-0 a fost una imaginară: „A fost un penalti imaginar. Cred că asta ne-a ambiţionat şi mai mult şi am câştigat. Băieţii s-au mobilizat exemplar şi aş vrea să-i remarc şi pe cei care au intrat: Mareş, Perşe, Dumitru şi Păduraru. Ce s-a întâmplat în partida trecută cu CS Hunedoara a fost un accident. Prea multe greşeli de arbitraj au fost împotriva noastră”.

Juniorii au bătut cu 6-1

Şi juniorii de la Inter s-au impus cu 6-1 la Băiţa prin golurile marcate de Alexandru Diaconu - trei, Marian Sârb - două şi Alex Avasiloaie - un gol.

După această etapă juniorii Petrilei sunt pe locul doi şi sunt favoriţi la câştigarea titlului de campioni judeţeni.

facebook.com/ziarulvaiijiului

Eroare regretabilă

Tot ce s-a jucat după minutul 90, sau chiar mai devreme, din minutul 50, s-a desfăşurat degeaba. CS Mioveni va câştiga meciul la „masa verde" cu Şirineasa, scor 3-0, fiindcă adversara sa a făcut o eroare încălcând regulamentul jucătorilor Under 21, pe care trebuia să îi folosească obligatoriu. Conform regulamentului Cupei României, în meciurile din această competiţie echipa de eşalon inferior joacă după regulile adversarei de eşalon superior. Concret, în acest meci, ACS Şirineasa era obligată să folosească trei jucători Under 21 şi nu trei fotbalişti Under 19, cum se întâmplă în Liga a III-a. „În situaţia în care cluburile de Liga a II-a şi/sau Liga a III-a joacă cu o echipă de nivel superior ambele echipe vor trebui să respecte regulile respective, astfel cum sunt acestea prevăzute pentru clubul de categorie superioară (de ex. dacă o echipă

de Liga a III-a joacă cu una de Liga a II-a, atunci ambele echipe vor trebui să folosească pe toată durata partidei numărul minim de jucători prevăzut pentru cluburile de Liga a II-a)", scrie în regulamentul Cupei. „Echipele din Liga a II-a sunt obligate să folosească efectiv, pe toată durata jocurilor din campionat, în sezonul 2016/2017, cel puţin 3 jucători sub 21 de ani formaţi la nivel naţional (jucători născuţi după 01.01.1996)”, se arată la articolul 45, alineatul 11 al Regulamentului de organizare a activităţii fotbalistice (ROAF).

ACS Şirineasa a început meciul de miercurea trecută cu trei jucători Under 21, Denis Lazăr (născut 1998), Dumitru Mărgărit (născut 1996) şi Ionuţ Lăzărescu (născut 1996). Numai că, în minutul 50, antrenorul Gabriel Mangalagiu a efectuat două schimbări, ieşind Manole şi Mărgărit, ultimul fiind unul din cei trei sub vârstă, şi băgând în teren doi jucători care nu îndeplineau această regulă obligatorie, Ionuţ Zaina (născut 1994) şi Constantin Cocină (născut 1995).

Iar regulamentul, în aceste condiţii, este foarte clar, echipa care greşeşte pierde cu 3-0 la „masa verde".

Ştiinţa, început slab de sezon

După egalul din etapa trecută de pe teren propriu, Ştiinţa Petroşani a suferit prima înfrângere în Divizia Naţională de Seniori.

Jucătorii lui Drumea au pierdut cu scorul 36 la 15 în deplasarea de la Galaţi, într-un meci în care studenţii porneau cu prima şansă. Cu un egal şi o înfrângere, e clar că Ştiinţa se află într-o pasă proastă din care ar trebui să iasă cât mai repede. Hai Ştiinţa!

Pagină realizată de Loredana JUGLEA

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Tu ştii cel mai bine că dorinţele tale se împlinesc, dar nu din senin, ci doar dacă pui mâna să le construieşti singur. Trebuie doar să alegi momentul să dai startul unui noi proiect.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Ştiai că ai talente muzicale?

Dacă da, încearcă să le foloseşti mai des în activitatea ta de zi cu zi, dacă nu performând neapărat în acest domeniu, atunci măcar însoţindu-ţi toate acţiunile de un fond muzical adecvat.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Deşi tu eşti, de regulă, un mare visător, azi deţii şi toate instrumentele să construieşti ceea ce visezi.

Ai toate resursele potrivite unei construcţii durabile, solide, de care să fii mândru.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Cu alte ocazii te-ai fi comportat ceva mai lejer decât acum, când ai mereu impresia că eşti obligat de împrejurări defavorabile să te mişti doar cum ţi se spune.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Nu-ţi mai găsi doar vini şi defecte, chiar dacă nu ai făcut totul perfect, aşa cum ai fi dorit, ci înţelege că om eşti şi tu şi mai poţi greşi din când în când.

Episcopia Devei şi Hunedoarei

Conferinţa de Toamnă a Clerului

Episcopia Devei şi Hunedoarei organizează marţi, 10 octombrie, la Deva, în sala „Spiru Haret” din cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean, începând cu orele 10:00, Conferinţa de Toamnă a Clerului.

Pe lângă alţi invitaţi din lumea Bisericii Ortodoxe Române, la conferinţă va participa şi părintele prof.univ.dr. Nicolae Chifăr, decanul Facultăţii de Teologie „Andrei Şaguna” din Sibiu, un dascăl cu o bogată cercetare în domeniul istoriei şi al artei ecleziastice, care va susţine cu această ocazie o prelegere despre iconografia ortodoxă.

Tematica prelegerii susţinută de distinsul dascăl-preot nu este întâmplătoare, acest An Bisericesc fiind declarat de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române un „an omagial al sfintelor icoane, al iconarilor şi pictorilor bisericeşti”.

Pe lângă conducerea Episcopiei Devei şi Hunedoarei, în frunte cu Preasfinţitul Episcop, Gurie, la această manifestare teologică de toamnă vor participa protopopi şi preoţi din cadrul protopopiatelor din judeţul Hunedoara, inclusiv din cadrul Protopopiatului Ortodox Petroşani. Evenimentul este de altfel deschis tuturor preoţilor din judeţ care doresc să participe.

Corneliu BRAN

Mincā

A debutat cu egal

ACS Șirineasa a făcut primul pas mai strâmb în campionat. Șirineasa a remizat, scor 1-1, în deplasarea de la Șoimii Lipova.

Golul echipei lui Gabriel Mangalagiu a fost reușit de Gruia, care a deschis scorul, dar gazdele au egalat în repriza secundă. Șirineasa a jucat fără trei oameni de bază, toți accidentați, Leonard Manole, Octavian Vasile şi portarul Victor Gârlea. În poarta Șirinesei și-a făcut debutul portarul Mihai Mincă, fost la echipa din Liga 1 CFR Cluj.

Mincă a fost întâmpinat cu ostilitate la meci. La un moment dat, acesta a purtat un dialog de la distanță cu cei din tribună.

ACS Șirineasa rămâne neînvinsă în campionat, iar în etapa viitoare va juca, acasă, cu Craiova.

Loredana JUGLEA

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Ai un profund sentiment de siguranţă în mediul în care te afli azi. Eşti printre oameni care te iubesc, care te răsfaţă cu gesturi de prietenie şi simpatie, deci cum să nu te simţi bine printre ei?

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

COMEMORĂRI

Cu calm, cu răbdare, cu înţelepciune depăşeşti orice hop cu uşurinţă, ca atare nu te crampona de nimicuri, doar pentru că nu sunt aşa cum le doreai.

În 7 octombrie 2017 s-au împlinit 9 ani de la tragicul accident de circulaţie în care şi-a pierdut viaţa cel mai iubit soţ, tată şi ginere VÂJEILĂ PETRE Dumnezeu să-l ierte!

Dumnezeu să-l odihnească, să-i fie ţărâna uşoară!

Nu te vom uita niciodată!

Soţia Lori şi copiii Alin şi Cristina

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Ai o relaţie cu totul aparte cu trecutul, de parcă de acolo ţi-ai extrage toată energia, dar de data aceasta trecutul e mai degrabă o povară decât o sursă de energie pozitivă, de aceea e nevoie uneori şi de uitare.

LICITAŢII

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Te preocupă mult viitorul profesional şi iei de pe acum unele măsuri care vor avea efecte benefice cu privire la poziţia ta la serviciu sau la profesiunea ta privită în perspectiva mai îndepărtată.

• INSOLVENT CONSULT SPRL lichidator judiciar al SC NOMENTANA SRL organizează licitaţie publică în data de 03.11.2017, ora 13:00, la sediul lichidatorului din Deva, str. M. Eminescu, nr. 11, ap. 2, pentru următoarelor bunuri imobile: - Casă + Terenuri situate în sat Petros, Dealul Babii, nr. 116, com. Baru, jud. Hunedoara, nr. top 736/6/2/b, nr. top 736/6/3, nr. top 736/6/4, nr. top 736/6/14 şi nr. top 736/6/13, la preţul de pornire de 270.500 lei, exclusiv TVA. - Spaţiu Comercial situat în Vulcan, str. Aleea Salcâmilor, nr. 7, bl. N2, jud. Hunedoara, având suprafaţa de 48,46 mp la preţul de pornire de 50.871 lei.

- Ansamblu imobiliar format din: spaţii Depozitare şi administrative + Bază Agrement şi alte construcţii, situat în Vulcan, str. Preparaţiei, nr. 2, jud. Hunedoara, la preţul de pornire de 680.400 lei + TVA. Garanţia de participare la licitaţie este de 10% din preţul de pornire. Caietul de sarcini şi orice informaţii sunt la dispoziţia eventualilor cumpărători la tel. 0254.226006 sau 0722.344744.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Primeşti un semn care are un efect benefic asupra psihicului tău, de parcă era exact răspunsul de care aveai nevoie urgentă.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Ai o presimţire ciudată. Intuiţia îţi atrage atenţia asupra adevăratului caracter al unui prieten fals, care promite multe, dar nu se va ţine de cuvânt în cele din urmă.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Chiar dacă te afli într-un spaţiu în care planează unele motive de tristeţe, încearca să nu pui la suflet ceea ce auzi.

HOROSCOP

mica publicitate

8

www.zvj.ro luni, 9 octombrie 2017

DIVERSE

7

8 Vulcan

ACTUALITATE

Proiect de finanţare refuzat pe motiv că strada nu poate fi alee

Pachetul de proiecte de hotărâri supuse discuţiei şi aprobării, la sfârşitul lunii trecute, membrilor Consiliului Local al municipiului Vulcan a fost suplimentat cu altele două. Asta s-a petrecut, conform spuselor primarului, în ultimul moment, deoarece de aprobarea lor urma să depindă rapiditatea cu care acesta ar urma să ajungă din nou la Bucureşti.

A fost nevoie ca ambele

să obţină votul de aprobare, după ce specialiştii primăriei au efectuat modificările cerute de funcţionarii guvernamentali care se ocupă cu solicitările de finanţare europeană a unor lucrări edilitare şi care au găsit nereguli în aceste înscrisuri. Ca atare, în noua sa noua formă, unul dintre aceste proiectele de hotărâre „cu cântec”, cum a spus Ile, a fost modificat, astfel încât să fie pe placul celor care aprobă cofinanţarea guvernamentală. Pentru a-şi întări spusele privind urgenţa aprobării documentului, tot primarul a adăugat că, exact în momentul în care proiectul de hotărâre era prezentat consilierilor locali, într-unul din birouri se lucra la finalizarea părţii grafice.

Cealaltă hotărâre

de consiliu local întoarsă de la Guvern se referă la lucrările de modernizare preconizate să înceapă pe Strada Aleea Muncii. Cum vara nu-i ca iarna, nici aleea nu-i ca strada. Aleea Muncii este de fapt o stradă, iar nedumerirea din denumire (e stradă sau alee) a făcut ca cererea de cofinanţare să fie refuzată până la operarea modificărilor solicitate de către comisia guvernamentală de specialitate. La Vulcan nu este prima dată când asemenea „chichiţe”, cum este şi acesta, au blocat, pe moment, accesarea fondurilor europene necesare lucrărilor la infrastructura urbană. Consilierul local Ioan Dorel Şchiopu a considerat că returnarea hotărârii nu era pe deplin justificată. Ca unul care a participat la şedinţe pe tema obţinerii de fonduri europene, el este de părere că „unele proiecte au fost respinse din motive ridicole”.

Gheorghe OLTEANU

Lupeni

Parcări pe strada Parângului

Am aflat de la viceprimarul lupenean Iacob Mesaroş că nici vorbă să se încheie acest an fără a se finaliza cele 8 parcări de pe strada Parângului şi din zona blocului 200.

Este vorba de un minim de 200 de locuri de parcare necesare într-o zonă a municipiului destul de aglomerată. „Vorbim aici de o stradă importantă a localităţii noastre, care cuprinde opt blocuri turn de zece etaje şi mai multe blocuri de patru etaje, plus alte case de locuit. În concluzie, este vorba de o zonă populată, cu foarte multe maşini, de unde aveam cereri de creare a noi locuri de parcări. Pentru că mulţi cetăţeni ne tot întreabă dacă anul acesta vom termina aceste parcări, lucrările fiind deja începute şi destul de avansate pe anumite tronsoane de lucru, le putem răspunde şi pe această cale că vom încerca, dacă vremea ne va permite, să finalizăm cele opt parcări chiar luna aceasta! Dacă nu, cel târziu în noiembrie. Asta e dorinţa noastră, dar să vedem cum va fi şi vremea, că acest lucru nu ţine doar de constructor sau de noi”, a declarat pentru ZVJ viceprimarul lupenean.

Corneliu BRAN