2211 11 iul 2017

Ziarul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,5684 lei 1$ = 4,0107 lei 1₤ = 5,1615 lei

marţi, 11 iulie 2017

Anul X • nr. 2211 • 8 pagini • Preţ: 1 leu

Sub conducerea pedistului vopsit Purcaru minele Văii Jiului sunt K.O., iar Cabana Jieţ a minei Livezeni – cuibușor de paranghelii liberale

Întrucât nu știm de când Ioan Stamin Purcaru (pedist vopsit în pesedist, bogătan nu-i vorbă…) nu a mai intrat în vreo mină din Valea Jiului, îi vom schița situația din subteranele Văii Jiului.

Amicii politici și de afaceri

Bineînțeles că dezastrul este urmare a conducerii dezastruoase a CEH a cuplului Melczer–Nica (ambii – gras plătiți) și a indolenței Sindicatului „Muntele”, dar Purcaru, în calitatea sa de președinte de Consiliu de Administrație al CEH, avea tot timpul din lume ca să ia măsuri. Însă, singura lui grijă, ca om al PSD-ului, a fost să nu-i deranjeze de la încasare pe vechii săi amici politici de la… PD, menținându-i în funcțiile de directori, ingineri șefi, șefi de sectoare. Și, ca să fim corecți până la capăt, Purcaru nu și-a uitat nici vechii parteneri de afaceri din vremea când era director general al CNH. Un exemplu este chiar noul liferant de plasă al CEH, un afacerist membru marcant al PNL Vulcan.

Liberalii au râs la cabană de Nistor și ai lui

Cum în mediul tehnic este de notorietate că mineritul e o haină prea mare pentru inginerii PD, aceștia au organizat sâmbăta la cabana minei Livezeni de la Jieț ziua în amiaza mare un bairam, la care au participat toți grangurii PNL din județ. Au sărbătorit faptul că pe ei, din noiembrie 2016, nu i-a schimbat nimeni de la butoane: nici Guvernul Grindeanu, nici Guvernul Tudose, fiindu-le mai bine chiar ca pe vremea lui Boc. Bineînțeles că, atunci când au toastat pentru actualul director al minei Livezeni, au râs în hohote de prostia lui Laurențiu Nistor. Care, deși are ingineri destoinici în propriul partid, la mina Livezeni a lăsat tot un pedist. La fel, ca și la alte mine, desigur… Bravo, Nistore!

De la câteva mine adunate Mina Lonea

Apariţia unui fenomen de autoîncălzire la E.M. Lonea la Abataj cu Banc Subminat nr.39 S.IX a condus la închiderea acestei capacităţi de producţie la 24 iulie 2017. Aici ar trebui și directorul general adjunct Nica să ne spună ce a făcut el să nu ia foc abatajul. Dar să ne spună ceva serios, nu că a legat focul de diesel și l-a tras din mină… Că nu e de glumit…

Investiții, ioc!

O altă cauză a dezastrului din mineritul Văii o constituie nerealizarea producţiei planificate din lucrările de pregătire. Acestea au fost oprite temporar din cauza lipsei de materiale. Brigăzile de pregătire au fost plasate la lucrări de recuperare a elementelor metalice din lucrările miniere inactive, în scopul re-

folosirii acestora pentru susţinerea lucrărilor în execuţie. Acestea au determinat viteze de avansare reduse şl întârzieri la finalizarea lucrărilor. Bă, Purcarule, bă, Melczer, bă, Nica, vă dați seam ce au ajuns bieții mineri?

S-au realizat doar 280 m de lucrări miniere de pregătire dintr-un total de 686 m.

0 (zero) tone. 0 (zero) bucăți…

Necesarul de profil de mină laminat (TH) pentru realizarea celor 686 m.l. pregătire a fost de 205 tone, din care s-au aprovizionat 0 (zero) tone. Necesarul de elemente de asamblare (bride) pentru realizarea celor 686 m.l. pregătire a fost de 4.400 bucăți şi s-au aprovizionat 0 (zero) bucăți.

Bă, Purcarule, tu știi ce înseamnă 0 (zero)?

Mina Livezeni

Din cauza gradului mic de cunoaştere a zăcământului din stratul 13, blocul VII şi a imposibilităţii de cercetare a zonei ca urmare a lipsei unei sondeze de cercetare geologică au apărut probleme în conturarea Panoului 5 la E.M. Livezeni, generate de apariţia unor falii cu pasul de peste 10 m, atât în galeria de bază, cât şi în galeria de cap, falii care nu apar pe hărţile structurale existente şi care nu au fost întâlnite în lucrările miniere deja săpate. Până în prezent au fost executate 20 de foraje de cercetare în zonele faliilor.

Din cauza ineficienţei şi uzurii ridicate a sondezelor existente nu se poate face o imagine clară a structurii tectonice a zăcământului şi retrasarea hărţilor structurale în conformitate cu realitatea existentă în teren. Aceasta a condus la întârzieri în executarea lucrărilor de pregătire.

Le spunem ceva pedistului Purcaru și pesedistului Nistor: pe vremea când de treburile producției se ocupa un inginer de la PSD la mina Livezeni se scotea cărbune, nu piatră. Și vremea aia nu era acum o sută de an, ci anul trecut. Însă, gașca de ingineri slab pregătiți din punct de vedere profesional i-a alungat, ca să rămână la butoane. Au rămas inginerii PD și iată rezultatele…

Acum se aduc pe bani grei sonde și sondori din Polonia, când era mai simplu să-i ții la butoane pe inginerii pricepuți ai minei, chiar dacă erau membri ai PSD.

Lipsuri, lipsuri…

Lipsa echipamentelor de susţinere a abatajelor, respectiv a stâlpilor hidraulici individuali cu circuit deschis echipaţi cu ventil şi a grinzilor de susţinere articulate necesare înlocuirii echipamentului existent a condus la creşterea numărului de operaţii executate în abataje, cauzate în special de gradul de uzură ridicat al echipamentelor existente. În perioada mai-iunie 2017, când Purcaru conduce CA al CEH, s-au aprovizionat unităţile miniere cu zero stâlpi hidraulici dintr-un necesar de 500 bucăţi şi 140

grinzi GSA dintr-un necesar de 360 bucăţi.

Disponibilităţile tehnice ale unităţilor miniere sunt limitate şi cu un grad de uzură ridicat, producându-se numeroase defecte ale acestora. Lipsa pieselor de schimb a determinat întârzierea reparaţiilor. Din aceste cauze se înregistrează perioade de stagnare a producţiei, ceea ce a dus la reducerea gradului de utilizare a capacităţilor de producţie. În acest an nu au fost achiziţionate utilaje şi nici unelte de mică mecanizare, majoritatea utilajelor şi echipamentelor din dotare şi-au depăşit durata de exploatare, iar dificultăţile la aprovizionarea cu materiale şi piese de schimb au produs întârzieri în procesul de producţie.

Ortaci puțini. Pontaje fictive multe

Efectivele subdimensionate, în special la locurile de muncă direct productive, reprezintă o altă cauză a situației dezastruoase din CEH. Cu toată această situație, moda pontajelor fictive la minele Văii nu a dispărut. Surse bine informate care au în observare cazul susțin că la o mină de municipiu, birjărită de un director PD, ar fi pontați fictiv între 50-70 de ortaci. Nu înțelegem de ce Purcaru tace mâlc în această gravă chestiune. Se vorbește de bani mulți, de un circuit al acestora… Bine măcar că aceasta este în atenția organelor abilitate ale statului român.

Ziarul Văii Jiului

Pentru 6 blocuri de locuinţe din Uricani

Primarul Buhăescu a obţinut 4.507.285 lei

Alături de Sorin Maxim, directorul general al ADR Vest, luni, 10 iulie, primarul Dănuţ Buhăescu a semnat la sediul Agenției pentru Dezvoltare Regională (ADR) Vest contractul de finanţare „Eficientizarea energetică a blocurilor de locuințe în număr de 6 situate pe strada 1 Mai, strada Revoluției și strada Sterminos, orașul Uricani, județul Hunedoara”.

Primarul consideră că semnarea acestui contract este un succes major al acestui mandat şi este convins că investiţia se va derula fără probleme.

Valoarea proiectului este de 3.206.486 lei.

Acesta se alătură contractului de finanțare semnat pentru alte 7 blocuri de pe strada 1 Decembrie și strada Aleea Trandafirilor cu o valoare de 4.507.285,04 lei.

Alina PIPAN

2

LA ORDINEA ZILEI

Primarul Tiberiu Iacob-Ridzi a inspectat

Lucrările la noua grădiniţă din Colonie

Ardea binişor soarele când primarul Tiberiu Iacob-Ridzi a ajuns luni, 10 iulie, la sediul Şcolii Gimnaziale Nr. 2 din Colonia Petroşani, alături de directorul executiv Paulina Dragoş, pentru a inspecta lucrările de la Grădiniţa Nr. 2, care se amenajează cu curtea şcolii.

)

Ziarul Vaii Jiului

La imobilul grădiniţei lucrau vreo 8 muncitori, mai puţin deranjaţi de soare, chiar dacă purtau salopete de lucru şi cască de protecţie, şi lucrau ordonat, ca la şcoală. unii lucrau la interior, alţii la exterior. Primarului i s-a alăturat şi un reprezentant al constructorului şi dirigintele de şantier. Primarul a trecut fugitiv prin clădire. Dirigintele de şantier a menţionat că primarul ştie exact ce se petrece acolo, cunoaşte exact stadiile lucrări, deşi pare că abia a aruncat o ocheadă prin clădire. S-au reparat acoperişul, terasa.

Clădirea viitoarei grădiniţe va ieşi la lumină din re-

Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani 24348364 n J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara 0254.549020 (telekom fix/fax); 0371.136393 (Vodafone fix); 0735.727264 (Vodafone mobil) Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN

abilitarea sediului vechi al Şcolii Nr. 2 din Colonie.

Imobilul este înalt, răcoros, cu săli ample, acum anvelopate termic. Dacă odinioară elevii şcolii aveau toaleta în curte, astăzi nu se mai pune problema de aşa ceva. Grădiniţa va avea două băi, pentru elevi şi pentru personal. Vor fi 4 săli de clasă, birouri şi spaţii de depozitare. S-au refăcut instalaţiile electrice, instalaţiile sanitare şi cele de încălzire, se vor executa finisajele interioare, finisajele exterioare şi amenajările pentru protecţia mediului, precum şi aducerea la starea iniţială după finalizarea şantierului. „La Grădiniţa de la şcoala 2 suntem cu lucrările în stadiu avansat, chiar dacă termenul de finalizare a lucrărilor este în ianuarie 2018. Sper să terminăm mai repede. este o lucrare făcută pe PNDL (Program Naţional de Dezvoltare Locală – n.r.), iar valoarea investiţiei este 600.000 lei, primăria contribuind cu 10 la sută”, a menţionat primarul tiberiu Iacob-Ridzi.

Fosta clădire a grădiniţei, pe care primarul o descrie ca improprie, va rămâne în picioare şi cel mai proba-

bil va fi scoasă la licitaţie pentru a fi vândută, dacă sunt persoane sau firme interesate. Având în vedere că noua grădiniţă este oarecum departe de unele zone ale Coloniei, de exemplu de blocul de locuinţe sociale, primăria va analiza şi asigurarea transportului celor mici la grădiniţă.

Grădiniţa va avea program normal şi nu s-a stabilit exact câte grupe vor funcţiona, totul depinde de înscrierile de anul viitor. Oricum, investiţia se justifică, pentru că în Colonie numărul copiilor este mare.

Obiectivul de investiţii ce vizează reabilitarea Şcolii Gimnaziale nr. 2 şi transformarea în Grădiniţă cu program normal a fost pe agenda administraţiei locale petroşenene încă din anul 2015. Atunci a depus o cerere de finanţare la Ministerul Dezvoltării, solicitare care a fost aprobată, lucrările fiind cuprinse în Programul Naţional de Dezvoltare Locală.

Finanţarea Ministerului Dezvoltării, acordată în anul 2015, este de 861.818 lei, iar contractul de finanţare a fost semnat în anul 2016. După aprobarea finanţării, Primăria Petroşani a urmat paşii administrativi şi a scos la licitaţie lucrarea, dar şi dirigenţia de şantier, câştigător fiind Zona D SRL. Investiția a fost scoasă la licitaţie pentru preţul de 719.349 lei, exclusiv tVA, iar contractul a fost câştigat la preţul de 471.130 lei, fără tVA. Valoarea totală necesară pentru continuarea lucrărilor este de 573.452 lei, cu tVA, din care 16.238 lei, inclusiv tVA, sunt alocaţi din bugetul local.

Alina PIPAN COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008.

ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Valeriu ButuLeSCu, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIeŢ, Ion HIRGHIDuŞ, Sonia LIBeReSCu, Alin RuS, Petronela-Vali SLAVu DTP: Daniela FILIMON, Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO Publicitate: Mirabela FLeȚAN - 0735.727264 Administrativ / Difuzare: Marcel DOCeA - 0761.756839

La scările de la blocurile „A” din Vulcan

Din nou bârne de lemn, de acelaşi tip cu cele existente pe strada Nicolae Titulescu

Încep cu o constatare care, în mod sigur, că va pune pe jar vârful de sus al piramidei administraţiei publice locale din Vulcan. Conducerea acesteia stă foarte prost la capitolul „comunicare cu cetăţenii”.

E o constatare

foarte proaspătă, făcută ieri dimineaţă, pe când coboram pe strada Traian. Doi bărbaţi stăteau şi discutau lângă un autoturism. Cel pe care-l ştiam numai din vedere m-a îndemnat să fotografiez gropile din carosabilul străzii. Dintre care, vă amintiţi, una a ajuns să fie vinovată pentru că „Logan”-ul condus de un adolescent s-a întors cu roatele-n sus. După „meciul” recent avut cu primarul, aţi fi tentaţi să credeţi că rapid m-am pus pe făcut poze. Nu, nu am deschis aparatul, ci, dându-mi seama că nu-i la curent, i-am spus omului cum se prezintă cu adevărat situaţia.

I-am explicat că

întreaga stradă Traian, de la giratoriul de pe bulevard şi până la Clubul „Şansa”, intră în reparaţii generale.

Se va face totul. De la „A” la „Z”, i-am explicat şi, totodată, i-am arătat ce se întâmpla chiar atunci pe partea dreaptă a străzii, cum urci, pe lângă turnurile „A”, de la podul de peste pârâul Mohora în sus. Un buldozer pe post de ciocănitoare scotea, una după alta, bordurile cele vechi. După care mi-am terminat explicaţiile cu „Asta e prima etapă, se pun borduri noi, se fac trotuarele şi după aceea se asfaltează”.

Aşa, lămurit, l-am lăsat şi am mers mai departe, dar tot mirat. Cum se face că aceasta-i situaţia, deşi primăria vulcăneană dă bani grei, ca să scoată o publicaţie, obscură, e adevărat, în patru pagini color, pe care nimeni de aici nu a prea văzut-o, plină mai mult de laude la adresa edilului şef?

Cum nu-i de datoria mea

să dau răspunsul, mi-am văzut mai departe de treabă. Tot în zona blocurilor „A”, desigur. Îmbucurător este faptul că lucrările la scările de lângă „A”4 sunt pe terminate. De jos, din stradă, şi până la clădirea coşcovită a căminului de nefamilişti despre care crezi că îi vine să cadă. Mi-am arătat nedumerirea că scările nu au fost dotate cu obişnuiţii colţari din metal care le împiedică degradarea. Mi s-a spus că, la scări, s-a folosit beton special „B500”, mult mai rezistent şi, prin urmare, nu mai este nevoie de acele protecţii metalice.

M-am crucit, însă,

când am zărit balustradele din bârne de lemn. Asemănătoare celor care, de la „Mercur” până la piaţa agroalimentară, au fost plantate pe-o parte şi pe alta a străzii Nicolae Titulescu. Explicaţia: este vorba de acelaşi proiectant, preferatul de curte al primăriei vulcănene. Să fi fost din nou nevoie de ceva lemn din acesta pe undeva? Pentru că, la aceeaşi întrebare ocazionată de kitsch-ul de la Coroeşti, nu s-a

Uricani

Proiectarea pentru amenajarea falezei Jiului de Vest

A fost scoasă la licitaţie proiectarea pentru reabilitarea falezei Jiului de Vest din Uricani şi a pasajului de la blocul 13.

Serviciile de proiectare tehnică sunt evaluate la 338.000 lei fără TVA şi presupun servicii de proiectare, verificarea tehnică a proiectării şi asistenţă tehnică din partea proiectantului. Alături de proiectare a fost scoasă la licitaţie şi consultanţa pentru managementul proiectului, pentru implementarea tuturor activităţilor specifice proiectului, activităţi ce sunt menţionate în cererea de finanţare pentru atingerea obiectivelor specifice ale proiectului, pentru preţul estimativ de 138.000 lei.

Proiectul de regenerare urbană va fi dezvoltat pe un teren însumând 20.073 mp. Terenurile sunt în curs de a fi înscrise în cartea funciară. Zona este situată la limita de nord-est a oraşului Uricani, pe malul sudic al râului Jiul de Vest. Faleza are 16.661 mp, parcela bloc 13 - 3.412 mp. Obiectivul prin-

8

www.zvj.ro marţi, 11 iulie 2017

sinchisit nimeni să le răspundă oamenilor surprinşi neplăcut de o asemenea grozăvie de arhitectonică rutieră.

Gheorghe OLTEANU

cipal este de recuperare a unui teren şi reconversia acestuia într-o zonă de agrement, dotat cu mobilier specific, care să permită desfăşurarea de activităţi sociale, sportive şi recreaţionale. Vor fi amenajaţi 18.111 mp de spaţiu verde şi 1.696 mp de suprafaţă construită. În momentul de faţă parcelele proiectului sunt degradate, folosite sporadic, nestructurat, cu vegetaţie în degradare şi implicit zone neigienizate. Suprafeţele nu sunt amenajate nici la nivel de circulaţii. Spaţiile folosite ca zone de trecere dispun de poteci improvizate, apărute în timp şi spaţii netoaletate.

Zona va fi transformată într-o zonă de promenadă de-a lungul falezei Jiului de Vest din care se pot accesa diferite zone de agrement. Accesul spre zona Aleea Teilor se va face din B-dul Muncii, din zona podului, acolo începând şi zona de promenadă, dar şi traseul pentru biciclete. Zona de promenadă se reintersectează cu infrastructura urbană în zona de capăt a blocurilor G, acolo urmând să fie amenajat al doilea acces pe promenadă, iar traseul de bicicletă este direcţionat spre zona terenurilor de sport. Pe faleză vor fi amenajate o zonă cu umbrar natural, o zonă amfiteatru pentru evenimente în aer liber, o zonă cu terenuri de sport, iar în zona blocurilor se vor amenaja locuri de joacă şi mese de activitate pentru seniori.

La blocul 13 se vor reface accesele la zona de parter pentru a facilita circulaţia şi interacţiunea în zonele comerciale.

Alina PIPAN

Petrila

Bani pentru trei biserici ortodoxe

Ultima şedinţă de consiliu local a adus şi aprobarea unor sume alocate unor unităţi de cult de pe raza oraşului Petrila.

Trei biserici ortodoxe din Poieni, Cimpa şi Lonea au primit sume cuprinse între 25.000-40.000 lei, totalul alocărilor fiind de 100.000 lei de la bugetul local. În prealabil a existat o comisie de evaluare a cererilor de pentru diverse lucrări de întreţinere efectuate de parohiile de pe raza cărora sunt arondate bisericile. Ca şi în alte dăţi, când pe ordinea de zi au existat şi alocări de sume pentru biserici din alte culte, consilierii locali au aprobat şi de data aceasta în unanimitate proiectul, fără discuţii sau alte obiecţii.

Corneliu BRAN

actualitate

3

4

SPORT

La concursul de la Baru

Participare record

Concursul de alergare „Aleargă cu San Montan la Baru” s-a bucurat, în acest an, de o participare record.

180 de sportivi din toate colţurile ţării au răspuns prompt la ediţia cu numărul patru a competiţiei care a avut două trasee. Un traseu de 24 de km şi un altul de 40 de kilometri. Concursul a fost organizat de San Montan Petrila (preşedinte - Erika Santa), iar coorganizator a fost

Primăria Baru. „A fost cea mai frumoasă ediţie de până acum, cu cel mai mare număr de participanţi. Traseele au fost gândite în aşa fel încât toţi cei prezenţi să termine cursa”, a declarat Erika Santa.

Toţi cei prezenţi au fost plăcut impresionaţi de frumuseţea locurilor şi de organizarea foarte bună. „Prea fain - Maraton Baru. Merită să mergeţi la această cursă - nu e un traseu foarte greu, peisajul este de vis, mai ales pe traseul de maraton, iar poate cel mai important, şi motivul pentru care eu m-am dus, este organizarea impecabilă marca San Montan şi gazdele primitoare în frunte cu Erika Santa! La Baru, concursul nu se termină după premiere, urmează masa. Ce e mai fain, de-abia apoi vine cheful cu muzica, dans, grătare şi vin bun de casă, roşu si alb, chiar şi coniac de casă, din partea casei, muzica folk şi focul de tabără. E păcat să ratezi aşa ceva”, a scris pe contul ei de socializare Diana Miazga, una dintre participante.

Pagină realizată de Loredana JUGLEA

facebook.com/ziarulvaiijiului

Fotbal-tenis. Cupa României

Lupenenii au câștigat 5 din 6

În prima săptămână a lunii iulie, la Mamaia, a avut loc turneul final al Cupei României la fotbal-tenis, la toate categoriile.

Clubul Comexim „R” Lupeni a participat la toate categoriile şi a câştigat 5 din cele 6 cupe ale României.

La senioare: Anamaria Gherghel, Ana Maria Rizescu, Mariana Lica şi Letiţia Bivolaru.

La mixt, seniori: Anamaria Gherghel, Ana Maria Rizescu, Letiţia Bivolaru, Marius Stoenică, Răzvan Vornicu şi Adrian Cârstea.

La mixt tineret prin: Mariana Lică, Răzvan Vornicu, Daniel Popovici şi David Lică.

La juniori mari: Darius Pufu, David Lică, Daniel Popovici, Raul Pobirci, Alex Tanetcu şi Roberto Hoca.

La juniori mici prin: Raul Pobirci, Darius Pufu, Alex Tanetcu, Vlăduţ Hanga, Roberto Hoca şi Marius Poleac.

La seniori Comexim a pierdut finala cu echipa din Târgovişte cu 2-1. „Per total, sunt mulţumit, dar consider că dacă aveam un pic de atenţie luam toate cele 6 cupe ale României.

Pentru această costisitoare deplasare la Mamaia dorim să îi mulţumim conducerii Comexim R Lupeni, respectiv domnului Emil Părău”, a declarat Dima Druncea.

13 lupeneni la lot

Federația Română de Fotbal–Tenis (FRFT) a comunicat lotul lărgit al țării noastre, care va participa la Campionatul European (CE) din acest an.

Echipele din Divizia Naţională de Seniori, a doua competiţie ca valoare din rugbyul românesc, îşi vor face încălzirea la începutul lunii august, înaintea debutului în noul sezon competiţional 20172018, într-o competiţie ce începe să câştige teren de la an la an, Campionatul Naţional de Rugby în 7, ediţia 2017. Ştiinţa Petroşani are tradiţie în acest campionat, unde de cele mai multe ori a terminat pe podium.

Campionatul reuneşte la start echipele participante în DNS. Până

Rugby

Campionatul se va desfășura în Ungaria, la Szeged, în perioada 24–29 octombrie 2017. Federaţia a selecționat 26 de sportivi care, în cursul săptămânii trecute, au participat, la Mamaia, la un stagiu de pregătire centralizată. Dintre cei 26 de sportivi selecționați, jumătate dintre ei, adică 13, sunt legitimați CS Comexim Lupeni.

La juniori II au fost selecționați șase sportivi, trei dintre ei (Denis Pobirci, Vlăduț Hanga și Roberto Hoca) fiind de la Lupeni.

La juniori I: Darius Pufu, David Lică și Daniel Popovici.

La U 21& seniori sunt doi sportivi în lot, lupeneanul Răzvan Vornicu și Norbert Varo, de la CS Gombos Târgu Mureș.

Dintre cele opt senioare patru sunt de la CS Comexim: Anamaria Gherghel, Ana – Maria Rizescu, Maria Lică și Letiția Bivolaru. În lotul de seniori îi regăsim pe Lucian Purice – Szel și Marius Stoenică, ambii de la CS Comexim Lupeni.

De asemenea, în colectivul tehnic îl regăsim pe valorosul antrenor de la CS Comexim Lupeni, Dima Druncea.

Ştiinţa se pregăteşte în… 7

acum s-au înscris CS Năvodari, CS Ştiinţa Petroşani, RCM Galaţi, RC Bârlad, CS U Arad, RC Stejarul Buzău şi CS Tomitanii. Echipele vor fi repartizate în două grupe. Conform superliga.ro, este aşteptată decizia echipei CS Mănăştur legată de participarea la această competiţie.

Campionatul Naţional de Rugby în 7, cuprinde trei turnee. Acestea vor avea loc la Arad, pe 5 august, în or-

ganizarea CS U Arad, la Galaţi, pe 12 august, în organizarea RCM Galați şi la Năvodari, pe data de 19 august, organizator CS Năvodari.

Deţinătoarea titlului este RCM Galaţi, care în competiţia din 2016 a devansat în clasamentul final pe CS Năvodari. Ediţia trecută a Campionatului Naţional Rugby în 7 DNS s-a disputat de-a lungul a cinci etape, echipa campioană câştigând trei dintre ele.

La simultanul de şah de la Vulcan

Un sportiv a reuşit să scoată remiză în faţa campioanei americane

Prima şi prima oară mă simt dator să fac o rectificare. Cel care mi-a atras atenţia că am scris greşit numele de botez al campioanei americane la şah este prietenul Ioan Dorel Şchiopu. „E Sabina, nea Ghiţă, m-a muştruluit el pe un ton deloc ridicat.

Eu zic că ar trebui îndreptată greşeala asta!”.

Mi-am recunoscut vina şi, uite, îndreptarea a venit în primele rânduri scrise la acest material.

Până la ora 16:45

s-a întins simultanul de şah susţinut de campioana americană Sabina Foişor cu şahiştii legitimaţi în secţia de specialitate a Clubului Sportiv Municipal „Mihai Viteazu” din Vulcan. Deşi a intrat în sală la ora 10:45, cu cinci ore înainte, aşadar, pe chipul Sabinei nu se citea pic de oboseală. Dimpotrivă, cine a privit-o cu atenţie pe când se făceau ultimele mutări a putut să constate cu surprindere că faţa campioanei era la fel de surâzătoare, iar atitudinea ei la fel de amabilă. „Este admirabil efortul ei!”, a exclamat şi Ioan Dorel Şchiopu, căruia i se datorează organizarea acestui eveniment neprevăzut, dar care a căzut la fix pentru iubitorii şahului din Vulcan. Simultanul a fost, totodată, pentru şahiştiicopii, o piatră de încercare a răbdării lor. Sau, cum a zis Dorel, „un exerciţiu extraordinar de răbdare” pe care copiii l-au trecut cu brio.

Deşi, la sfârşit de tot,

Sabina Foişor ar fi putut să plece după ce ar fi rostit un scurt „Mi-a făcut plăcere, la revedere!”, campioana a mai găsit răgazul de a-i bucura pe noii ei prieteni vulcăneni. Pe diploma de şahist curajos pe care fiecare participant la turneu a primit-o, campioana Sabina Foişor a scris câte un îndemn sau o povaţă. Plus că s-a semnat. De fapt, ea însăşi a fost gratulată cu un certificat special de „Prieten al şahului vulcănean”, pe care i l-a înmânat-o preşedintele secţiei de şah în numele întregii conduceri a C.S.M.M.V. Vulcan. Asta, fireşte, pe lângă obişnuitul buchet de flori. Acum, trec la subiectul care, în mod precis, îi va face plăcere prietenului Gheorghiţă Rad. Cel care, înainte de a începe simultanul, a apucat să li se adreseze şahiştilor de la mese cu „hai, să vedem, dacă poate cineva să scoată măcar o remiză!”.

A avut gură

de aur Gheorghiţă! Fiindcă - deşi, inclusiv ieri dimi-

8

www.zvj.ro marţi, 11 iulie 2017

neaţă, m-a rugat să-i spun cine e, doar acum îi aude şi el numele celui care a reuşit asta – a existat un şahist căruia Sabina Foişor nu a putut să-i dea mat. Puţini ştiu că secţia de şah vulcăneană are legitimaţi doisprezece sportivi seniori. Ei s-au remarcat cu ocazia „Cupei Dragobetelui”. Sunt bărbaţi care joacă şah de plăcere fie în parc, fie în sălile de club. Lupeneanul Constantin Alin Guliaş este unul dintre aceştia. Are 41 de ani, împliniţi în luna mai, şi, după cum s-a văzut sâmbătă, i-a ţinut piept cu brio campioanei americane. Asta, pentru că nu e de ici, de colo, să-i smulgi o remiză unei şahiste profesioniste cum este Sabina Foişor. Domnişoara l-a felicitat în modul cel mai sincer, fără ca pe chipul ei să se citească adversitate sau din cuvintele rostite să răzbată sentimentul de ciudă.

Este foarte posibil

ca, pe lângă Alin, să mai fi fost un şahist care să încheie cu remiză simultanul. Aşa cel puţin crede Ioan Dorel Şchiopu, iar cel pe care-l are în vedere când afirmă asta este Stelian Ologu. La concursul „Cupa Nedeii Vulcănene la Şah”, Stelian a terminat pe locul I. De fapt, la egalitate de puncte cu Alin Guliaş, ocupantul locului secund, departajarea făcându-se după criterii pe care nu le cunosc. Iar acum, mă apropii de sfârşit. Ia să vedem cu ce închei!

Unele cluburi sportive

ar da bani grei, ca să aibă un invitat de talia Sabinei Foişor. Din fericire, la Vulcan nu a fost nici vorbă de aşa ceva. De aici şi mulţumirile organizatorilor adresate deopotrivă campioanei americane şi doamnei Margareta Bădulescu, bunica sa. În semn de recunoaştere a efortului pe care Sabina l-a făcut, Ioan Dorel Şchiopu a promis ceva care a emoţionat-o profund şi lăsat-o fără cuvinte pe tânăra de 28 de ani. „De la anul - i-a zis preşedintele secţiei de şah a clubului sportiv municipal vulcănean – vom organiza, in memoriam, Cupa Cristina Foişor la Şah. Eu cred că este cel mai bun prilej de a ne-o reaminti în permanenţă pe această mare campioană la şah a României. O femeie modestă cu care eu însumi am avut cinstea să colaborez, şi a cărei trecere neaşteptată în eternitate a lăsat un gol imens în sufletele iubitorilor şahului”.

Gheorghe OLTEANU

Lupeni

Percheziţie la un hoţ

Sâmbătă, 8 iulie, poliţiştii din cadrul Poliţiei Uricani au desfăşurat o percheziţie domiciliară în Lupeni, la locuinţa unui bărbat bănuit de comiterea infracţiunii de furt.

În urma percheziţiei, poliţiştii au ridicat două televizoare şi două telefoane mobile sustrase în noaptea de 6/7 iulie 2017, din locuinţa unei părţi vătămate, din oraşul Uricani.

Cu ocazia percheziției, poliţiştii au ridicat și alte bunuri provenite din infracțiuni de furt comise la Lupeni, cu alte ocazii. În cauză a fost întocmit dosar de cercetare penală sub aspectul săvârşirii infracţiunii de furt calificat, iar cercetările continuă sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Petroșani, cu autorul în stare de libertate.

Alina PIPAN

Pădurile din Straja

Curăţate de lemnul doborât de vânt

Ocolul Silvic de la Lupeni exploatează lemnul rezultat accidental din doborâturi de vânt, aparţinând Composesoratului Iscroni 2000, care deţine contract de prestări servicii cu O.S. Lupeni.

Din trei amenajamente din Straja se exploatează 170 de mc de lemn, produs accidental, doborâturi de vânt. În primul amenajament sunt prevăzute tăieri progresive de punere în lumină şi racordare cu un volum maxim de extras de 2695 mc.

Până acum s-au extras 80 mc. În cel de-al doilea amenajament se execută tăieri de igienă pe 35,3 hectare, astfel încât volumul afectat de doborâturi este sub 1 mc/an/ha. În al treilea amenajament se vor executa tăieri de igienă pe o suprafaţă totală a parcelei de 14,6 hectare, astfel încât volumul afectat de doborâturi este sub 1 mc/an/ha.

Alina PIPAN

actualitate

5

6

diverse

SCRISOARE DESCHISĂ adresată membrilor Consiliului Local Petroşani, domnului Butulescu Valeriu, Ziarului Văii Jiului şi tuturor locuitorilor din Valea Jiului

a) La şedinţa Consiliului Local al Primăriei Petroşani, din data de 28.05.2017 domnul Butulescu Valeriu membru al consiliului a făcut următoarele afirmaţii: „Ranţa Ioan un turnător care în anul 1987 m-a turnat personal la securitate. În urma unei scrisori semnată de dl. Valeriu Cherciu (general SRI în retragere) s-a cerut desfacerea contractului de muncă al lui Butulescu. „În urma unei vizite efectuate în Polonia de o delegaţie mixtă a noastră şi o delegaţie CAER condusă de dl. Ranţa, mâna dreaptă a lui Ceauşescu în domeniul relaţiilor cu Moscova ceea ce a permis să fiu declarat ca un erou, un dizident. Eram trei în delegaţie, eu, Vulpe şi Dogaru şi eram cazaţi toţi trei la acelaşi hotel din Katovice împreună cu cei din delegaţia CAER. Într-o seară am fost în vizită la un coleg polonez şi am înnoptat la acest coleg. Acest lucru era interzis în vremea respectivă, se aprecia acasă că poţi vinde secrete de stat sau să faci şi lucruri împotriva statului. Deoarece în cealaltă delegaţie era un om foarte vigilent, nici nu am ajuns bine în ţară şi deja securitatea sesizase, mi s-a spus îţi desfacem contractul de muncă.

Nu pot să ridic mâna pentru acordarea titlului de cetăţean de onoare omului care m-a turnat şi m-a dat afară din serviciu acum 40 de ani”. b) Subsemnatul Ranţa Ioan menţionez: toate „declaraţiile dl. Butulescu” sunt o mare minciună cusută cu aţă plumburie care nu corespund realităţii.

Din anul 1971 Ranţa Ioan nu a mai avut de a face cu Organizaţia şi delegaţiile CAER, iar din anul 1978 nu am mai fost niciunde peste hotare. Afirmaţia că în 1987 aş fi fost în Polonia este o minciună a lui Butulescu.

Refuz să cred că ar fi fost dat afară din serviciu de la URUMP pentru că a dormit o noapte la un particular polonez, probabil că a avut legături cu alte probleme subversive în Polonia unde activa Solidaritatea, Lech Walesa, neagreat în România lui Ceauşescu.

Nu am fost un om al lui Ceauşescu la Moscova cum acuză Butulescu, am fost trimis la CAER, la Varşovia de Statul Român să apăr interesele României, aşa a fost trimis de Statul Român şi Butulescu la studii în Polonia.

La CAER delegaţia română s-a opus Moscovei care încerca să transforme România într-o ţară agrară iar industria s-o facă alte ţări (planul din aprilie 1964 Valev) din aceste motive Ceauşescu nu avea relaţii bune cu Moscova.

Cu respect aş solicita consiliului local să se verifice situaţia de la URUMP de ce a fost dat afară Butulescu, iar dacă celorlalți delegaţi de la URUMP nu li s-a desfăcut contractul de muncă, cu atât mai gravă arată situaţia lui Butulescu.

La fiecare unitate de stat sau zonă era repartizat un ofiţer de securitate, care atunci când era cazul prezenta la conducătorul unităţii problemele deosebite, iar şeful unităţii era cel care hotăra angajarea sau desfacerea contractului de muncă (exemplu, directorul Kelemen de la URUMP în cazul Butulescu), nicidecum organele de securitate nu-i declară împricinatului direct sancţiunea, aşa cum a declarat Butulescu.

Scrisoarea dată de dl. general Cherciu, întrebarea este cui i-a fost adresată dlui Butulescu sau la URUMP? De la cine a primit Butulescu această scrisoare? Această scrisoare nu poate fi considerată ca o recomandare de bună purtare pentru un om care a încălcat legea. Solicit ca această aşa zisă scrisoare semnată de dl. Cherciu cu ştampila unităţii şi antetul SRI să fie prezentată la Consiliu. Dl. general Valeriu Cherciu este un om de înaltă principialitate, cu conduită morală deosebită şi nu trebuie amestecat în problemele ilegale ale lui Butulescu.

facebook.com/ziarulvaiijiului

Am dubii că dl. Cherciu cu funcţia şi atribuţiile sale ar fi dat o astfel de scrisoare.

Subsemnatul am călătorit în multe ţări ale lumii, în diverse delegaţii, am respectat normele statului nostru privind deplasarea peste hotare precum şi legile statelor unde am fost în delegaţie. Au fost şi cazuri când nu am putut dormi la hotel, dar la înapoiere din delegaţie am returnat partea de diurnă pentru cazare, nu am rămas dator cu niciun cent, nu am avut niciodată reclamaţii sau probleme cu organele de securitate româneşti sau ale celorlalte state unde am fost delegat. În delegaţii aveam posibilitatea să rămân în ţări capitaliste transfug, dar am revenit în ţară, am iubit România, Valea Jiului şi satul meu Jieţ.

Mă întreb ce ilegalităţi a făcut domnul Butulescu de a fost dat afară din serviciu la înapoierea în ţară, dânsul ascunde adevăratul motiv şi pune vina pe turnătorul Ranţa. Mai mult decât atât, domnul Butulescu se autotransformă în dizident şi erou. Dizidenți au fost diplomatul Răceanu şi Doina Cornea care au semnat scrisoarea celor 6 adresată lui Ceauşescu în 1989. Eroi au fost cei care au luptat cu arma în mână în munţi împotriva comunismului şi a colectivizării şi nu alegaţiile domnului Butulescu.

Cer în mod deschis domnului Butulescu să prezinte dovezi concrete privind acuzaţiile pe care mi le aduce că sunt turnător şi că l-am turnat la securitate.

Informez pe membrii consiliului local şi publicul Văii Jiului că nu am dat niciodată vreo informaţie împotriva vreunei persoane la Securitate. c) Aşa cum am menţionat la început, repet, în anul 1971 am încheiat activitatea la secretariatul CAER şi am revenit în ţară şi nu am mai avut nicio legătură cu CAER, iar din anul 1978 nu am mai fost în nicio delegaţie peste hotare (Cartea „Un momârlan pe meridianele globului” - pag. 165). În continuare am fost delegat de conducerea M.M.P.G. cu probleme de producţie şi securitatea muncii în Valea Jiului şi la Minele de lignit Oltenia. În Valea Jiului am participat la ancheta privind explozia de la Mina Livezeni din noiembrie 1980, iar în luna mai 1988 am finalizat ancheta condusă de Ministrul Huidu Iuliu privind explozia minieră cu victime la Mina Vulcan (sector 1 spre Lupeni). De asemenea, împreună cu dl. ministru Huidu am reuşit să respingem proiectul deschiderea unei microcariere la Androneşti Jieţ Cap de linie Petrila. În toată activitatea mea am colaborat cu personalităţi din investiţii, producţie NTS de la Câmpu Lui Neag până la Lonea (…), dar nu cu dl. Butulescu.

Nu m-am interferat niciodată în activitate cu dl.

Butulescu, nu ştiu unde a activat. În anii 1987-1989 am condus ancheta guvernamentală privind proiectul C.M.V.J. de demolare a satului Jieţ pentru deschiderea unei microcariere de cărbune, proiectul a fost respins şi satul salvat. În această anchetă am avut şi sprijinul dl. Cherciu Valeriu.

Revoluţia din 1989 m-a prins în Valea Jiului la analiza privind încheierea activităţii miniere pe 1989.

Deci, iată că în toată această perioadă am fost în ţară şi nicidecum în aşa zisele delegaţii pe care le invocă dl. Butulescu. În final îi cer domnului Butulescu Valeriu să retracteze invectivele lansate la adresa mea şi sper că va avea un dram de conştiinţă civică de cetăţean pentru a face acest lucru. Oricum cu invective nu poate fi considerat nici dizident şi nici erou.

Pe această cale mulţumesc domnilor consilieri de la toate partidele că la şedinţa Consiliului din data de 28.05.2017 au avut răbdarea şi au acceptat propunerea organizaţiei PSD Petroşani pentru acordarea titlului de Cetăţean de Onoare al oraşului Petroşani veteranului Ranţa Ioan la 92 de ani.

Momârlan veteran din Valea Jiului Dr.ing. Ranţa Ioan 07.07.2017 N.R. Redacția ZVJ pune punct acestui subiect până când CNSAS va lămuri dacă dl. Ranța a colaborat sau nu cu Securitatea.

ANUNŢ DE LICITAŢIE Municipiul Petroşani – prin Serviciul Urbanism și Amenajarea Teritoriului, cu sediul administrativ pe str. 1 Decembrie 1918, nr.93, județul Hunedoara, telefon 0254.541220, 0254.541221, fax 0254/545903, cod fiscal 4468943, adresa de e-mail serv_urbanismpetrosani@yahoo.com organizează: - licitaţie publică în vederea atribuirii contractului de concesiune al terenului în suprafață de 5,0 mp, situat în municipiul Petroșani, str. Gen. Dragalina, în scopul suplimentării concesiunii terenului aferent unui garaj; - licitaţie publică în vederea atribuirii contractului de concesiune al terenului în suprafaţă de 24,0 mp, situat în municipiul Petroșani, str. Independenței, zona Stației Meteo, în scopul construirii unui garaj.

Ofertele se depun într-un exemplar până la data de 01.08.2017, ora 9:00 şi se vor deschide în şedinţa publică din data de 01.08.2017, orele 11:00, respectiv 13:00, în sala de şedinţe, la sediul instituţiei. Relaţii, detalii, clarificări cât şi documentaţia de atribuire se pot obţine până la data de 27.07.2017, de la Serviciul Urbanism și Amenajarea Teritoriului, din cadrul Primăriei municipiului Petroşani, camera 37, telefon 0254.541220(1), int.131.

Costul documentaţiei de atribuire este de 50 lei şi se va achita la casieria din cadrul Primăriei municipiului Petroşani, parter.

Ofertele se depun la sediul instituţiei, biroul de registratură, camera 5 sau 7.

marţi, 11 iulie 2017

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Duci la îndeplinire o sarcină, poate chiar înainte de termen, şi astfel îţi mai rămâne timp să revizuieşti etapele parcurse sau să te ocupi şi de ceva pentru sufletul propriu.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Felul în care te privesc ceilalţi devine stimulentul cel mai bun pentru a-ţi recâştiga încrederea în propria persoană.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Starea de linişte care se instalează îţi convine de minune, pentru că te poţi relaxa sau te poţi ocupa pe îndelete de unele aspecte care necesită ceva mai mult timp de gândire.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Visele tale romantice zboară departe, către formarea unei familii, către o nuntă, şi când vezi că şi partenerul participă la visele tale, devii tot mai optimist că ele vor deveni realitate.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Pleci la drum fără nicio tragere de inimă, considerând totul o simplă obligaţie de familie sau pentru a-i face altuia pe plac.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Este o zi exact pe stilul tău, mai liniştită, organizată, în care toate evoluează într-un ritm mai lent, perfect pentru a nu da nimic peste cap.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Ieşi în lume pentru că acolo, în medii cât mai pestriţe şi mai numeroase, ai marea şansă de a cunoaşte pe cineva care ţi-ar putea deveni de acum înainte un bun prieten sau partener.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

întâlneşti.

Pleci la drum cu sufletul copleşit de emoţii, pleci cu un sentiment ciudat faţă de ceea ce părăseşti, dar şi faţă de ceea ce urmează să

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

E greu de tras linia între ce-ţi transmite mintea şi ce şi-ar dori inima, dar de data aceasta inima va avea un avantaj înaintea raţiunii.

Simţi cu adevărat că eşti iubit, răsfăţat în gesturi tandre, şi dăruieşti şi tu la fel de mult.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Ai grijă ce-ţi doreşti că s-ar putea să primeşti, dar gândeşte-te bine dacă acel lucru pe care îl chemi zi de zi în calea ta e chiar ceea ce ai tu nevoie.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Ia legătura cu cât mai multe persoane, pe orice mijloace accesibile ţie, pentru că veştile vor veni în cantităţi uriaşe, iar dintre ele vei afla şi informaţii de-a dreptul folositoare pentru planurile tale în desfăşurare!

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

E plăcută liniştea de acasă, chiar dacă nu aduce nimic nou în peisaj, fiind exact aceeaşi atmosferă de rutină, monotonă şi banală, cu care eşti obşnuit.

Horoscop

8

www.zvj.ro marţi, 11 iulie 2017

Consorțiul format din: SOLVENDI S.P.R.L., cu sediul în Cluj-Napoca, str. Pitești, nr.

18, et. II, jud. Cluj, înscrisă în Tabloul U.N.P.I.R. sub nr. RFO 0407/19.09.2009 şi având C.U.I. RO 26058251, reprezentată prin asociat coordonator Marius Grecu și Cabinet Individual de Insolvență Tod Sergiu Dan, cu sediul în Oradea, str. Arinului, nr.20 județ Bihor, respectiv cu birou în Cluj-Napoca, Calea Dorobanților, nr. 25, ap. 5, jud. Cluj având CIF 33426690, reprezentată prin practician în insolvenţă, Tod Sergiu Dan, în calitate de administrator judiciar al societății Trustul de Instalații Montaj și Construcții SA (în reorganizare judiciară, in judicial reorganisation, en redressement), cu sediul în Cluj-Napoca, str. Calea Baciului nr. 2-4, jud. Cluj, înmatriculată în Registrul Comerţului sub nr. J12/5159/1992, având C.U.I. RO 2897361, conform încheierii civile nr. 576/2016, pronunțată în ședința Camerei de Consiliu din data de 02.03.2016 în dosarul nr. 1493/1285/2015 de pe rolul Tribunalului Specializat Cluj, organizează licitație publică pentru vânzarea următoarelor bunuri: Bunuri imobile după cum urmează: 1. 10 Apartamente situate în Petroșani, str. Aviator nr. 56, sc.

1, jud. Hunedoara, într-o construcție de tip P+4E, înscrise în Cartea Funciară, cu suprafețe cuprinse între 50-131 mp – preț de strigare 437.000,00 lei + TVA; 2. Bază de producție situată în Vulcan, str. Mărășești, jud.

Hunedoara, compusă din teren în suprafață de 4.854 mp, neînscrisă în Cartea Funciară – preț de strigare 93.000,00 lei + TVA; Licitația va avea loc în data de 19.07.2017, ora 15:00 la sediul administratorului judiciar din Cluj-Napoca, str. Pitești, nr.

18, et. II. Înscrierea la licitație, achiziționarea caietului de sarcini și depunerea garanției de participare de 10% din prețul bunului licitat (condiții obligatorii pentru participarea la licitație) se fac cel târziu cu 2 ore înainte de organizarea licitației. În caz de neadjudecare, licitația publică se va repeta în aceleași condiții în data de 20.07.2017, ora 15:00.

Informații suplimentare la tel. 0727.379.154 și pe e-mail: emilian.niculcea@solvendi.ro SOLVENDI S.P.R.L. C.I.I. Tod Sergiu Dan Asociat coordonator Tod Sergiu Dan Av. Marius Grecu

www.expertinsolventa.ro

EXpErT INsoLVENŢĂ sprL în calitate de lichidator judiciar al LAscĂr sErVIcE coMpANY srL pETroȘANI în faliment, in bankruptcy, en faillite ANUNŢĂ I. VÂNZAREA PRIN LICITAŢIE PUBLICĂ A ACTIVULUI: Showroom, atelier tinichigerie, boxă verificare, atelier P+1, parc auto, teren, compuse din: teren intravilan în suprafață de 284 mp, încris în CF 60490–Petrila, teren intravilan în suprafață de 5826 mp în acte și 5814 mp măsurată și 4 construcții industriale și edilitare în suprafață de 922 mp, 301 mp, 456 mp și 283 mp, înscrise în CF nr.60499-Petrila, teren intravilan în suprafață de 959 mp în acte și 961 mp măsurată, înscris în CF nr.60554Petrila, teren intravilan în suprafață de 10031 mp în acte și 10119 măsurată, înscris în CF nr.60633-Petrila, amplasate în Petroșani, str. Dărănești, nr. 36. Vânzarea imobilelor se face în bloc. Prețul de pornire al licitației este de 1.426.500 lei, exclusiv TVA. Licitația va fi organizată la sediul lichidatorului judiciar în data de 17.08.2017, ora 14:00.

Ofertanţii sunt obligaţi să se prezinte la sediul lichidatorului judiciar cu cel puţin 24 de ore înainte de data organizării licitaţiei, în vederea depunerii dosarului de participare la licitație. Caietului de sarcini poate fi achiziționat de la sediul lichidatorului judiciar. În caz de neadjudecare, licitaţia se va relua în datele de 24.08.2017, 31.08.2017 și 07.09.2017, în aceleași condiții.

II. VÂNZAREA PRIN NEGOCIERE DIRECTĂ A ACTIVELOR: 1. Instalații tehnice: rezervor polistif 15 mc, elevator auto Zippo cu 4 coloane, boiler 32 serpentine EV 15/7 S2 500, cazan Ecos RGL 100 kW. 2. Aparatură: tester auto, catarg H=12 m.

3. Piese auto, lista completă a pieselor poate fi solicitată lichidatorului judiciar.

4. Autoutilitară Dacia Drop Side, nr. înmatriculare HD 08 LAS, an fabricație 1999.

Prețul de pornire al negocierii este de 509.471 lei, exclusiv TVA. Ofertele de cumpărare pot fi depuse la sediul lichidatorului judiciar până în data de 24.08.2017.

Toţi cei care pretind vreun drept asupra bunurilor scoase la vânzare sunt invitaţi să anunţe lichidatorul judiciar cu 48 de ore înainte de data licitaţiei/negocierii.

Informaţii suplimentare se pot obţine la: Tel: 0354.405.232 Fax: 0254.713.311 Mobil: 0726.785.348 Email: office@expertinsolventa.ro

ANGAJĂrI

mica publicitate

LIcITAȚII

mica publicitate

• Angajăm pentru Ungaria muncitori necalificaţi - femei şi bărbaţi (18-45 ani), cunoscători limba maghiară, pe perioadă nelimitată, cu contract de muncă. Transport asigurat. Oferim cazare. La un program de 8 ore luni-vineri – 2.000 lei net/lună. Relaţii la telefon 0733.096099. _________________________________________________ • Angajez zidar în Timişoara, ofer cazare. Relaţii la telefon 0744.595779.

• INSOLVENT CONSULT SPRL lichidator judiciar al SC NOMENTANA SRL organizează licitaţie publică în data de 20.07.2017, ora 11:00, la sediul lichidatorului din Deva, str.

M. Eminescu, nr. 11, ap. 2, pentru vânzarea în bloc a activelor: CASĂ + TERENURI situate în sat Petros, Dealul Babii, nr.

116, com. Baru, jud. Hunedoara, nr. top 736/6/2/b, nr. top 736/6/3, nr. top 736/6/4, nr. top 736/6/14 și nr. top 736/6/13, la prețul de pornire de 270.500 lei, exclusiv TVA. Garanţia de participare la licitaţie este de 10% din preţul de pornire. Caietul de sarcini şi orice informaţii sunt la dispoziţia eventualilor cumpărători la tel. 0254.226006 sau 0722.344744.

PUBLICITATE

7

8

ACTUALITATE

Costel Avram - un om, o vorbă:

Investiţiile la construcţia canalizării din Straja evoluează în graficul stabilit

Conducerea Apa Serv Valea Jiului a efectuat luni, 10 iulie, o vizită pe șantierul construcției colectorului de canalizare din stațiunea Straja Lupeni, pentru a verifica stadiul și calitatea lucrărilor care se execută aici, în baza proiectului de introducere a sistemului de canalizare în stațiunea turistică din masivul Straja.

Potrivit directorului general al Apa Serv Valea Jiului, Costel Avram, pe ambele tronsoane în care există lucrări, acestea evoluează în graficul antestabilit, astfel încât există toate premisele ca noul sistem de canalizare de la Straja să fie funcțional până în toamna acestui an. „Am vizitat astăzi cele două șantiere de construcție a canalizării din Straja. După cum am mai informat, în cadrul acestui proiect Apa Serv finanțează și execută tronsonul cuprins între stația de sosire a telegondolei și zonele cu clădiri (cabane, pensiuni și hoteluri), respectiv până la Cabana Platoul Soarelui și până la Cabana veche din Straja. Sunt mulțumit de ceea ce am constatat astăzi și vreau să-i felicit pe angajații noștri care au făcut deja o treabă foarte bună în cadrul acestui proiect. De asemenea, sunt mulțumit și de

modul în care evoluează lucrările pe celălalt șantier, al construirii canalului colector de la Straja până la colectorul principal din centrul municipiului Lupeni, unde lucrările sunt executate de muncitorii de la Hidroconstrucția, iar finanțarea este asigurată de Consiliul Județean Hunedoara”, spune Costel Avram.

La rândul său, șeful Departamentului Exploatare din cadrul Apa Serv, Florin Donisă, apreciază că pe tronsonul de lucrări aflat în directa responsabilitate a Apa Serv Valea Jiului stadiul efectiv de realizare a acestora este de peste 60%. „După cum merg lucrurile, am convingerea că undeva la finalul lunii august noi vom finaliza construirea canalizării în interiorul stațiunii Straja și vom putea trece efectiv la branșarea beneficiarilor direcți.

Chiar astăzi au fost definitivate lucrările la primul tronson, cel cuprins între stația de întoarece a telegondolei și Cabana Platoul Soarelui, odată cu finalizarea construcției ultimului cămin colector de pe această rețea”, spune Florin Donisă.

Lucrările sunt în grafic și se derulează conform programului stabilit cu antreprenorul general Hidroconstrucția SA și la tronsonul cuprins între municipiul Lupeni și stația de sosire a telegondolei.

Finanțarea acestui al doilea proiect de investiții de la Straja este asigurată de către CJH, iar beneficiarul întregii investiții va fi Primăria Lupeni.

După punerea în funcțiune a acestei noi rețele, pe ambele tronsoane de investiții, Apa Serv va asigura exploatarea sistemului de canalizare menajeră în stațiunea turistică Straja Lupeni.